Page 55 - Drumul_socialismului_1971_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ!

Model de conştiinciozitate $1 competenţi profesionali, bobi­
ANUL XXIII. Nr. 5 219 MARTI 19 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI natoare* Eva Faifer de la Fabrl ca de fibre artificiale din Lupenl
a« bucuri de aprecierea unanimi a colectivului In care mun­
ceşte. Foto t V. ONORJ

Trimestrul IV—hotărftor pentru finalizarea exemplară a primului 0 SEARA CU
Expoziţie de protecţia DEDICAŢIE LA CASA !

an al cincinalului şi pregătirea optimă a producţiei anului viitor muncii la Simeria DE CULTURĂ

Marţi, 12 octombrie. Ca*a de I :
cultura din Petroşani, Impo- i
zantA prezenţă a municipiului, i
Posibilităţi de reducere a ductive din întreprinderile slmeriene, clubul sindicate­ râ, porţltc culturii, tuturor ce- ;
Işl deschide, ca tn flecare sea- i
In cadrul acţiunilor pentru sprijinirea activităţii pro­
lor dornici dc a petrece cltcva ;
amblanţA piacutA, ş
ore Intr-o
lor din localitate a deschis în ziua de 16 octombrie o
expoziţie de protecţie a muncii. Sînt cuprinse aici un odihnitoare, cultlvindu-şl talon- i
tul, relaxlndu-sc. Scara aceasta |
număr mare de panouri, iotomontaje, materiale de pro­ educativi cu semnificaţii etice — j
este dcdlcatA, printr-o acţiune j
cheltuieSilor m ateriale de pro­ tecţie folosite în diferite domenii de aclivifate. llustrînd dezbaterea pc tema „Cinstea ţi 1
prevenire a accidentelor în
modalităţi şl tehnici de
corectitudinea” —
salariaţilor [
I.R.E.H. In
sala Intim—clubu- j
muncă. Sînt prezentate comparativ diferite scule care
sînt sau nu indicate a fi întrebuinţate. Expoziţia a fost Iul, Inspirat decorata de roem- ■
brii cercului dc metatoplastic, i
organizată cu concursul inspectorilor de protecţie a râspunzlnd, prin ambianţa pil- J
cuta, numelui pe care-l poarta. •
ducţie aveţi. CUM A CŢIO N A ŢI muncii Maria Nlcoară şl Ştefan Cîrcîumnru din în­ cuvintele profesoarei Margareta •
treprinderile ,-Marmura" şl U.M.M.R. Pentru a da un
găsesc ecoul aştep- *
Chloreanu
tat, Invita la meditaţii.
caracter cit mai eficace acestei acţiuni. Ia deschiderea
expoziţiei s-a Iniţiat şi un concurs „Cine ştie, cîştl- „Regretam — ne mărturisea î
directorul cascI de culturi, to- :
gă" cu participarea a peste 30 muncitori de la „Mar­ varâşul Nicolae Chirculcscu, că »
PENTRU FRUCTIFICAREA LO RI Brad lucreazl şl comunistul mura", avfnd ca punct de dezbatere normele de teh­ dispunem de prea puţine filme i
In arhiva pe asemenea teme. f
mobilă a I.I.L.
In secţia
O Ilustrare artistici a acestei 1
nica securităţii.
roslf Cotlşcl, fruntaş de mat
tA, complettnd mesajul educativ :
mulţi ani In Întrecerea socia­ dezbateri ar fl fost blnerenl- i
listă. al acţiunii.
Exigentele creşterii eficien­ ţie de posibilităţile reale. In vind consumurile de materia­ venit economistul Constantin Casa de culturi vibrează :
tei economice se manifestă cu paralel vom pune un accent le. Stabilirea normelor se face Crăciun, responsabilul com­ fnsl ia primele ore ale serii şl :
de alte acorduri Pe rind s-au :
pregnantă şi tn atentia spori­ deosebit pe organizarea con­ in luncţie de condiţiile reale partimentului preţ de cost — Jntîlnit Ia repetiţii taraful, for- :
tă ce trebuie acordată în fie­ trolului tehnic de specialitate ale fiecărui seclor sau loc de este autocontrolul în cadrul maţla de muzici uşoarl şl for- :
peste :
camera care
mnţla de
care unitate industrială, în a locurilor de producţie pe ba­ muncă, deoarece numai aşa secţiilor şî sectoarelor asupra Cronici ale meciurilor de cltcva zile urma si prezinte !
primul rind, reducerii cheltu­ za unor grafice lunare. Desi­ ele îşi pot îndeplini rolul mo­ consumurilor si calităţii pro­ PAGII A II-A pentru constructorii U.U.M.P. (
ielilor materiale — principala gur toate acestea vor avea bilizator în reducerea cheltu­ ducţiei. Ca urmare a acestui un concert.
rezervă şi cale de diminuare o reflectare directă în ielilor de producţie. Pentru a- fapt, pe primele 9 luni din a­ fotbal din diviziile naţio­ dc SAIilc de şah, biliard, tenis
cunoşteau
animaţia
ma*A,
a costurilor de producţie. creşterea productivităţii mun­ ceasla emiterea bonurilor de cest an consumul specific la speciflcA flecarul sfîrşlt de rf
Preocupări de acest gen e­ cii, deci obţinerea unor canti­ materiale se face numai tn li­ aer comprimat a fost redus cu nale A, B şi C de munci.
O searl obişnuiţi peniru lo­
xistă şî In cadrul Întreprinde­ tăţi sporite de minereu, cu un mita consumurilor specifice a­ 2 la sută, la otel de sfredele cuitorii Petroşaniulul, înviorata
rii miniere Barza, al căror e­ volum de cheltuieli redus. probate, urmărindu-se ca ma­ şl de prezenţa, In foaierul Ca­
fect s-a soldat în primele 9 Consumurile pe unitatea de terialele să fie folosite la ac­ Ing. C. DUMITRU Rezultate, clasamente, etapele sei de culturA, a expoziţiei do
luni cu obţinerea unor econo­ produs, atragerea în circuitul tivitatea solicitată. caricaturi a fraţilor Ioan şl Ml-
hal Barbu, cunoscuţi deja din
mii fată de cheltuielile tota­ economic a tuturor resurselor — De un real sprijin în ac­ viitoare paginile a numeroase publica­
le admisibile în valoare de a­ interne, folosirea integrală a ţiunea de reducere a consu­ (Continuare in pag. Q 3-a) ţii.
proape 3 mîloane lei. Desigur, capacităţilor de producţie pen­
rezultatele puteau fi mult mai tru reducerea amortizării pe murilor specifice — a inter­
bune dacă se au In vedere unitatea de produs, gospodă­
posibilităţile existente în fle­ rirea raţională a materiilor pri­
care sector productiv care au me şi materialelor au un rol Şedinţele comisiilor permanente
rămas încă nefolosite. Mai important în creşterea eficien­
mult, nu în toate cazurile mă­ tei economice la nivelul în­
surile preconizate în direcţia treprinderii. Tocmai de aceea, CEL MAI BUN Şl CORECT SCHIMB
diminuării cheltuielilor au fost atentia principală a specialiş­
duse la îndeplinire, influen- tilor de la Barza trebuie în­ ale Marii Adunări Naţionale
|Ind nefavorabil eficienta ac­ dreptată în primul rînd spre Iniţiativa de a declara fa­ — S-a muncit ritm ic ; zil­ schimb. pentru produse de adevărate modele de muncă
tivităţii în unele comparti­ reducerea cheltuielilor mate­ brica un colectiv ă cărui nic am realizat producţie calitate. pentru reducerea şl conduită. Sînt exemple
In cadrul
lucrărilor ce le
mente. De aici necesitatea u­ riale sî e costurilor pe tona muncă şi viaţă să se ridice peste plan — ne mărturiseş­ consumurilor specifice, să pe care ni le oferă, mereu, revin, comisiile permanente din unităţile socialiste de stal.
nor acţiuni hotărîte, care să de minereu extras. In cel mai scurl timp la te şeful secţiei mase plasti- (im exemplu de conduită comuniştii. Se pot da şl alte ale Marii Adunări Naţionale Comisia pentru agricultură
aibă drept efect reducerea — Din experienţa anilor nivelul marilor cerinţe ale nume : fosil Praţa, Ioan Chi- şi silvicultură a luat în discu­
substanţială a cheltuielilor precedent! — spunea tovară­ socialismului, de a transfor­ vu. operatori, Vilorla Pîrlea au continuat examinarea sec­ ţie Proiectul de lege privind
materiale de producţie chiar şul Lucian Ivan. contabilul şef ma pe toţi cel ce muncesc de la finisat, dar poate e- ţiunilor Planului de stat de producerea, folosirea şî con­
dezvoltare economică şi socia­
din trimestrul IV al acestui an. al întreprinderiii — am ajuns aici într-un colectiv al o- xemplnl cel mai concludent lă a Republicii Socialiste trolul calităţii seminţelor şl
Preocupările noastre — de­ la concluzia că pentru cheltu­ noarci, mîndriei muncito­ In muncă, familie, este mobilizarea întregului România pe perioada 1971 — materialului săditor. De ase­
clara ing. Ioan Popa, directo­ ielile de producţie o mare reşti, al abnegaţiei şi dărui­ colectiv, dorinţa lui de a 1975. menea, Comisia economico-fl-
rul întreprinderii — au fost importantă o prezintă nivelul rii io muncă, at cinstei $i întrunite In şedinţă comună. nanciară şi Comisia pentru in­
dustrie. construcţii şî transpor­
şî vor fi în continuare orien­ normelor de consum, fapt pen­ corectitudinii, a găsit un larg societate răspunde printr-o participare Comisia pentru industrie, con­ turi au analizat Proiectul de
tate în principal pe linia pro­ tru care noi aplicăm în toa­ ecou în rindurilc chimişti- responsabilă Ia muncă şl strucţii şi transporturi, Comi­ lege cu privire la gospodări­
gramării producţiei pc sectoa­ te secţiile şi sectoarele un lor de la Orăştie. In prime­ prinlr-o comportare irepro­ sia pentru agricultură şi silvi­ rea fondurilor fixe. resurselor
re, echipe, ateliere, în func­ riguros control preventiv pri- le rînduri ale înfăptuirii a­ C O N Ş T I I N Ţ Ă şabilă. cultură, Comisia pentru con­ materiale si aprovizionarea
cestui nobil ţel se află, cum Chemarea pentru cel mai siliile populare şi administra­ tehnîco-materîală. iar Comisia
firesc este. comuniştii. cei ţia de stat, Comisia pentru să­ juridică a dezbătut Proiectul
mai înaintaţi muncitori. Prin SOCIALISTĂ, CINSTE, bun şl corect schimb a an­ nătate, muncă şi asigurări so­ de lege cu privire la cetăţe­
participare abnegată la mun­ trenat fiecare lucrător al sec­ ciale şi Comisia juridică au nia română.
că, prin dragoste şi pasiune ţiei mase plastice. Şi o dată examinat Proiectul de lege pri­ Lucrările comisiilor continuă.
faţă de meserie, prin întrea­ vind încadrarea şi promova­
ga conduită, ei îşi definesc DEMNITATE, ONOARE cu cele 15 tone de mase
Infreprinderea de prefabricate trăsăturile înaintate, atribu­ plastice ce se injectează rea în muncă a personalului (Agerpres)
te
ale omului
din beton Bir cea noastre socialiste. societăţii aici, zilnic, metamorfozîn-
Consecvenţi în realizarea stanţiale de plan şl la cei­ La secţia mase plastice, acolo dit-se în produse ce se nu­ Cote înalte la fabrica din Baru
mără în aproape 150 de re­
şl depăşirea ritmică a sarci­ lalţi Indicatori. La valoarea unde se realizează o treime ce, inginerul Ioan Socaclu. morală41. Aşa s-a făcut auzi­
Fabrica de produse refrac­
nilor de producţie, muncito­ producţiei globale s-a înre­ din producţia întregii fa­ Şi pentru ca iniţiativa să tă chemarea. Şi oamenii au pere. muncitorii, inginerii şi tare de la Baru Mare Işl va odatA dublarea productlvItAţli
muncii.
Volumul de beneficii
rii. inginerii şi tehnicienii de gistrat un spor iată de sar­ brici, perioada care a trecut prindă roade cit mai frumoa­ tehnicienii secţiei işl scriu sărbitorl In curlnd S0 de ani a crescut dc aproape 4 ori,
la întreprinderea de preia- cinile de plan la zi de peste de la 1 octombrie — dată se. grupa sindicală din primit-o cu dragă inimă şi noua istorie a muncii şl vie­ de exIstenţA. Evenimentul prin crearea condiţiilor pen­
bricate din beton de la Bîr- 7 500 000 lei. Aceste rezulta­ cind colectivul de la F.C. se străduiesc să răspundă ţii cu literele desprinse din csie Intlmplnat de către toţi tru fabricarea cantltAţll de
muncitorii fabricii cu noi suc­
2 000 tone plAcl termolzotan-
cea au îndeplinit Înainte de te au fost determinate în­ Orăştie a luat preţioasa schimbul condus de maistrul pe măsura puterii lor de programul educaţional, ela­ cese semnificative. Conclu­ te folosite Ia cAptuşlrea llngo-
termen planul de producţie deosebi de creşterea produc­ Petru Pitoiu a chemat la în­ muncă, a dragostei pentru dent este faptul că, prin a­ tlerelor.
iniţiativă — a însemnat pen­
înscrierea fabricii din Baru
portul întregului colectiv, pro­
pe 10 luni. De la începutul tivităţii muncii cu 12,7 ta tru fiecare schimb o activi­ trecere celelalte două schim­ ea. Operatorul Indrei Pop. borat de secretarul general ducţia de produse refractare In cotele înalte ale dinamicii
anului ci au produs şi pus la sută peste sarcina stabilită tate însufleţită, matură, res­ buri. ,,Să ne întrecem pen­ al partidului. cunoaşte In ultimii ani o di­ Industriei hunedorene consti­
dispoziţia şantierelor de con­ Este important de precizat tru cel mai bun Şl corect mecanicii Ioan Stuparu, Ioan namici ascensional». Numai In tuie, pentru întregul colectiv
acest an fabrica produce fa-
de aici, o Ilustrare faptici a
strucţii, cu pesle 3 200 mc că a crescut concomitent şl ponsabila. Depcea. Slclian Toma. sînt LUCIA LICIU (A de anul precedent mai modulul In care conştiinţa
de prefabricate din beton, eficienţa economică a pro­ mult cu 3 500 tone cArAraizi muncltorcascl se aflâ tn ae-
mai mult decît aveau pla­ ducţiei, îapt concretizat In refractare, aslgurtndu-se tot- ţlune.
nificat pină la finele lunii reducerea cheltuielilor plani-
acesteia. iicate pe 9 luni cu 20.83 lei
Succesele obţinute de co­ de îiecare I 00 0 lei produc­
lectivul întreprinderii în tot ţie mariă realizată si obţi­
cursul anului au favorizat nerea a peste 3 milioane lei DEŞI DUMINICA A FOST TIMP NEFAVORABIL,
obţinerea unor depăşiri sub­ beneficii suplimentare.
'Avicola" Mintia
In rindul unităţilor eco­ samblul întreprinderii. mai
nomice fruntaşe din judeţul mare cu 6 milioane lei decîl
nostru care au anunţat pînâ era prevăzut, iar planul de PE OGOARE S-A MUNCIT CU SPOR
acum îndeplinirea şl depă­ venituri s-a îndeplinit în
şirea planului de producţie proporţie de 124 la sută.
pe 10 Juni, se numără şl co­ Succesele obţinule se da-
lectivul Întreprinderii agrico­ lorcsc creşterii productivită­
le de staf „Avicola" Mintia. ţii păsărilor ouătoare şi pu­ Cu toate că la sjirşitul ptămînii trecute vremea a de- zan, Iosif Todor, Elena A nu­ precia secretarul comitetului Crîstina Cornic şi alţii. In gaţiilor contractuale şi exe­
Din calculele estimative c- nerii în funcţiune cu 60 de rcm't mai puţin favorabilă e.vecu tării lucrărilor agricole. cula, Maria Buda, Iosif Iri- comunal de partid, sînt create continuare, în atenţia coope­ cutarea ogoarelor pentru în-
fectuate pe baza rezultatelor zile înainte de termen a li­ in cimp, simbătă şi duminică pc> ogoare s-a desfăşurat o mie, Victor Groşan, Ion Lun­ condiţii ca toate cooperativele ratorilor şi a mecanizatorilor săminţârile din primăvara a­
obţinute de la începutul anu­ nei ierme noi, moderne, de activitate susţinută pentru în cheicrea grabnică a însămin- ca n şi alţii. agricole din raza comunei să siăonoraren integrală a obli­ nului următor.
lui rezultă că unitatea va în­ mare capacifate. ţărilor şi recoltatului. 7'otod ată, o parte însemnată din Secretarul comitetului co­ termine însâmînţarea culturi­
registra la finele lunii aces­ Mai trebuie precizat că forţe au fost concentrate la transportul şi înmagazinarea munal de partid ne-n infor­ lor păioasc de toamnă. Cooperatorii din Băcia şî Tîmpa au cules
teia o producţie suplimenta­ priolr-o îngrijire şi (urajnre recoltei de porumb la bazele de recepţie şi în păi uleie co­ mat, de asemenea, câ recol­
operativelor agricole, precum şi la schimbul seminţei de
tatul porumbului s-a încheiat
ră de peste 7 800 000 ouă. raţională şi clicicntă a elec­ cartofi. şi la C A P. Ohaba şi Fin- C.A.P. Birtin
Ca rezultat al depăşirii tivelor dc păsări au fost re­ Din multitudinea faptelor de muncă inlilnitc, iată ct- toag. porumbul de pe întreaga suprafaţă
sarcinilor de producţie în duse cheltuielile planificare teva aspecte mai semnificaţi ve. Tovarăşul Troian Cristoi, şi Tîmpa s-a strîns şi înma­
perioada care a trecuf din şi s-.i micşorat preţul de Teri, tovarăşul Aron Me- secretarul Comitetului comu­
acest an s-au livrat la fon­ cost în medie cu 58 lei de C.A.P. Băiesti drea, secretarul Comitetului nal de partid şi prim arul co­ gazinat recolta de porumb de
dul pieţei în afara prevede­ fiecare 1 00 0 ouă realizate, Cooperative agricole care comunal de partid Vaţa de munei Băcia, ne-a transmis o
rilor 5 150 000 ouă. S-a rea­ obţînlndu-se pe aceaslă cale Jos, ne-a informat telefonic
Măsurile politice şi organi­
lizat în acelaşi timp o pro­ însemnate bencîicii supli­ au terminat semănatul şi zatorice stabilite în planul câ la cooperativa agricolă din veste îmbucurătoare: în cursul (Continuare in pag. a 3-a)
ducţie marfă valorică, pe an­ mentare Birtin s-a încheiat semănatul zilei de ieri, la C.A.P. Băcia
comun de acţiune al organi­ griului şi recoltatul porumbu­
recoltatul porumbului zaţiei dc partid şi consiliului lui. astfel acţiunile respecti­
de conducere al C AP. Gă­
ieşti au fost înfăptuite în ve încadrîndu-se în limitele Peste 600 tone produse
epocii optime stabilite Merită
C.A.P. Te iu şi Holdea hectare Succesul este urma­ mod exemplar, Ia această u­ consemnate şi realizările coo­
nitate încheindu-se atît se­
peratorilor din Vaţa de Jos,
rea firească a activităţii in­
tense desfăşurate de organi­ mănatul griului, cit şi recol­ unitate unde porumbul s-a
Din cele cinci cooperative zaţiile de partid şi consiliile tatul porumbului. Concomi­ cules dc pe întreaga suprafa­ transportate şi înmagazinate
agricole aflate în ra/.a comu­ dc conducere ale C A P. pen­ tent cu aceste acţiuni — ne-a ţă planificată (114 hectare),
nei Lâpugiu de Jos, două. res­ tru mobilizarea Ia muncă a făcut cunoscut tovarăşul Io- iar griul s-a însâmînţat pe Duminică, eforturi deosebite s-au depus Ia transpor­
pectiv cele din Teiu şi Holdcu întregului potenţial uman. vian Farcaş, secretarul Comi­ 110 hectare din 125 stabilite. tatul şl înmagazinarea recoltei de porumb şl cartofi.
— ne-a informat tovarăşul pentru folosirea cu randament tetului comunal de partid Pui La succesele dobîndite de Cu sprijinul cîtorva mii de salariaţi, elevi şl studenţi,
Ioaehim Roşea, secretarul co­ sporit a tim pului favorabil — unitatea amintită şi-a o­ cooperatorii au reuşit să transporte o cantitate apre­
mitetului comunal de partid de lucru în cîmp. La execu­ norat integral şi obligaţiile cele două cooperative agri­ ciabilă de porumb la bazele de recepţie în contul o-
cole. o contribuţie de seamă
— au terminat însâminţârile tarea în cele mai bune con­ faţă de fondul centralizat al şi-au adus-o mecanizatorii bllgaţiilor contractuale şl să efectueze schimbul unor
ş\ recoltatul porumbului de diţii a însâmînţârilor şi re­ statului la cartofi şi porumb. Pavel Basa, Ion Miclean, Ion însemnate cantităţi de cartofi pentru sămînţă. fn to­
pc întreaga suprafaţă exis­ coltatului în cooperativele a­ Interlocutorul ne-a transmis Muntea, Petru Pitarca, Emil tal recepţlonlndu-se şl depozitîndu-se peste 600 tone
tentă. La C A P. Teiu s-au în­ gricole amintite, o contribu­ totodată vestea că recoltatul produse. O activitate mal de amploare 1n privinţa ono­
sămânţat 135 hectare cu orz ţie meritorie şi-au adus-o porumbului s-a încheiat şi la Drâgoi şi Ion Bota. De ase­ rării obligaţiilor contractuale s-a desfăşurat U C.A.P.
menea, s-au evidenţiat coope­
şi griu, iar porumbul s-a cu­ mecanizatorii lanoş Troznoi, C.A.P. Pui şi Şerel, iar la ratorii Constantin Butaş, Vic­ Sîntandrei, I eşnie, Bîrsău. Ronios, Aurel Vlaicu, Totia
Iosif Simoc. Serghe Crîşmar C.A P. Rîu Bărbat'se depun e­ şl altele. De asemenea. Ia C A P. Băcia şi Bobilna s-au
les şi înmagazinat de pe 110 tor Ghilea. Sabin Faur, Miron
şi Iosif Pâdurean, precum şi forturi pentru terminarea cu­ transportat din cintp la magazii cîteva zeci de tone de
LAcătuşli Stelian Albita şl Constantin Vişan din cadrul U.U.M. hectare. Cooperatorii din Hol­ cooperatorii Silvia Mariş, Eu­ lesului porumbului dc pe u l­ Miţu, Ispas Bolită, Firut Io- porumb şi s-au eliberat de coceni supraieţe apreciabi­
Petroşani pregAlesc pentru expediere un nou lot dc rezervoare dea au executat lucrările n- van, Romulus Cornic, Gheor­
de bitum destinate Prcparaţici Coroeşti. genia Bulzan, Vasile Igna, timele 20 de hectare. Pînâ la le de teren in vederea executării arăturilor.
FOtO î N. GHENA mîntite pe o suprafaţă de 10 0 Dan Salade, Gheorghe 'lu l- sfîrşitul acestei sâptămîni, e- ghe Bralca, Nistor Petrica,