Page 58 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 58
4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 219 • MARTI 19 OCTOMBRIE 1971
Au început dezbaterile asupra Vietnamul de sud Declaraţia C.C. al Frontului
t
# 280 de soldaţi inamici nimiciţi de unităţi ale
Frontului Naţional de Eliberare Patriotic din Laos
punctului „Restabilirea drepturilor (Agerpres). — Agenţia de pre mici, au distrus 17 nuloblin- XIEN'C KUANG 18 (Ager- ţia S.U.A. a alocat două mi \
18
VIETNAMUL DE SUD
dale, şase depozilc de carbu
să Eliberarea anunţă că uni ranţi şi au capturat o marc pres). — Comitetul Central al liarde de dolari. \
Frontului Patriotic din Laos a
Folosirea „forţelor speciale"
tăţi ale Frontului Nalional de cantitate de arme şi echipa dat publicităţii o declaraţie constituie cel mai periculos \ Accident de avion
legitime ale R.P. Chineze la Eliberare din Vietnamul de ment militar. în care condamnă folosirea de obstacol în calea eforturilor Un avion dc pasageri, a-
sud au nimicit peste 280 de
către Statele Unile a „forţe
depuse de Frontul Patriotic i
soldaţi inamici In urma lupte
lor din 9 10 octombrie, ca ie lor speciale” în vederea in din Laos pentru restabilirea • parţinînd companiei co-
\ lumbienc TAO, s-a
pră-
tensificării
în
intervenţiei
re s-au dat în provincia Tax SAIGON IB (Agerprcs). — păcii şi armoniei naţionale, se
NEW YORK 18. — Cores în acest for internaţional şi în O.N.U. înseamnă sporirea Ninh. De asemenea, patrioţii La sflrsitut lunii septembrie şi Laos, anunţă agenţia Khaosan orală în declaraţie. Comitetul ( bufii, duminică, în apro-
pondentul Agerpres, Constan organismele sale. autorităţii şi eficienţei acestei au dislrus 17 vehicule m ili la începutul lunii octombrie, Palhel Lao. Arătînd că impe Contrai al Frontului Patriotic ) pierea localităţii San Vi-
tin Alexandroaic. Ironsmîte: Ministrul afacerilor externe organizaţii internaţionale. tare şi au doborît un eli forţele patriotice din Vietna rialismul american foloseşte din Laos condamnă aceste ac \ cente del Caguan. In urma
ţ acestui accident, 20 de per-
Luni, au început la Naţiunile al Algeriei, Abdelaziz Boute- ★ copter. In timpul luptelor din mul de sud au scos din luptă „forţele sale speciale" pentru ţiuni şi cere s5 se pună ca | soane au /ost omorltc.
Unite dezbaterile asupra punc flika, a declarat că nimeni nu 12 octombrie, patrioţii au pro lansarea atacurilor asupra u
tului „Restabilirea drepturilor poate contesta dreptul R.P. Cele 22 de state coauloare 570 de soldaţi şi ofiţeri ai tru nor regiuni laoţiene aflate păt folosirii „forţelor spe
legitime ale Republicii Popu Chineze de a-si ocupa locul ale primului proiect de rezotu- vocat pierderi grele unei uni pelor saigoneze In ambusca sub controlul forţelor patrio ciale", acţiunilor provoca \ Record
tăţi inamice care se deplasa
lare Chineze la O.N.U.", în ce i se cuvine tn O.N.U. Vor ţie au difuzat ca document o* dele organizate în provinciile tice, declaraţia menţionează toare împotriva zonelor eli | de longevitate
scris pe ordinea de zi la Ini bitorul a subliniat că pentru ficial al Naţiunilor Unite de spre regiunea Gia Ngon. Binh Dinh, Quang Ngai, Phu că in 1968 aceste forţe numă berate, precum şi bombar
ţiativa unui grup de 18 state, înfăptuirea idealurilor şi sco claraţia Ministerului Afacerilor In urma atacurilor repeta Yen, Khanh Hoa. In acelaşi dării întregului teritoriu
printre care şi România. purilor O.N.U. se impun rea Externe al R.P. Chineze din te asupra poziţiilor întărite timp, patrioţii au doborît pa rau 15 000 de oameni, tn pre al Laosului, pentru ca po \ Unicul supravieţuitor al
20 august 1971, care demască
lizarea principiului universali zent ele dispun de 36 0 0 0, porul laoţian să-şi rezolve K războiului de secesiune.
După cum se ştie, Adună planurile Statelor Unite de ale inamicului, din apropierea tru elicoptere, au aruncat în singur treburile sale interne, ( Sylvester Magee, a decedat
rii Generale i-au fost prezen tăţii organizaţiei, participarea a promova aşa-zisa teorie a oraşului Kon Turn şi de pe aer trei trenuri militare $i tinzînd ca. pînă la sfîrşitul a > vineri la un spital din Co-
tate trei proiecte de rezolu Chinei la soluţionarea proble „celor două Chine” $i preci şoseaua nr. 14, In primele zi cinci poduri pe căile de co nului In curs, să atingă 70 000 pe baza propunerii de pare a \ lumbia (Mississippi), in
ţie : primul, avansat de 22 dc melor ce preocupă astăzi ome zează poziţia guvernului chi de soldaţi. Pentru întreţine Frontului Patriotic din 6 mar vîrsla de 130 de ani. El
state. înlre care si România, nirea. Pe de altă parte, refe- nez fată de problema restabi le ale lunii octombrie, unităti municaţii ale inamicului. rea acestor forţe, Administra tie 1971. fusese identificat de o a
cere în mod hotârît recunoaş rindu-se Ia proieclele de rezo lirii drepturilor R.P. Chineze ale forţelor palriotîce au scos genţie de asigurări drept
terea drep’urilor legitime ale luţie ale S.U.A., el a eviden la O N U. din luptă 83 de soldaţi ina- cea mai virstnică persoană
R.P. Chineze Ia O.N.U. si ţiat faplul că „nu este nici din S.U.A. Născut în 1841
expulzarea emisarilor cianknî- decum vorba de excluderea pe o plantaţie din Carolina
sistî celelalte două proiecte, din O.N.U. a unui stat mem de Nord, războiul din 1860
iniţiate de S.U.A., urmăresc să bru, pentru că Taiwanul nu Negocieri dintre Panama şi S.U.A. l-a prins pe Sylvester Ma
prevină expulzarea cionkaişis- este si nici nu a fost nicioda gee lucrind fu Mississippi
Iilor din organizaţie. tă slat şi nici membru al
O.N.U., emisarii dankaişişli ca sclav negru. In timpul
Pe lista vorbitorilor s-au în orupînd In mod abuziv locul cu privire la Canalul Panama celor 130 de ani ai săi,
scris peste .50 dc reprezentanţi cuvenit reprezentanţilor legi Magee a avut trei sofii.
ai ţârilor membre ale O.N.U. timi ai marelui popor chinez'*. De ultima s-a despărţit în
Dezbaterile au fost deschise Reprezentantul permanent al CIUDAD DE PANAMA 18 narea unui tratat care să eli 1967, fiindcă inculpata
mine conceptul de perpetuare
de ministrul afacerilor exter Statelor Unite. George Bush. (Agerpres). — „Actualele ne avea... 60 de ani.
ne al Albaniei, Naşti Naşe, care a urmat la cuvînt, deşi a gocieri dintre Panama si Sta a administrării de către State
care a subliniat că proiectele recunoscut că majoritatea sta tele Unite ale Americii cu le Unite asupra acestui teri „ Taina” delfinilor
de rezoluţie ale S.U.A. consli- telor membre ale O.N.U. do privire la Canalul Panama au toriu".
tuie încercări de ullimâ oră resc să vadă China reprezen un preponderent caracter po Acordurile semnate cu Sta Oamenii de ştiinţă so
de a preveni eşecul unei poli tată la O.N.U., a căutat să litic". a declarat agenţiei tele Unite, a menţionat In vietici au descifrat „taina"
tici contrare realităţii. Totoda motiveze încercările S.U.A. de Prensa Latina ministrul pana continuare ministrul de exter delfinilor de a putea des-
tă, a spus vorbitorul, încerca a preveni expulzarea emisari mez al afacerilor externe, Ju ne panamez, au soluţionat u- lufi in apă de la mari dis
rea de a menţine Taiwanul în lor cionkaîşisti din această or an Antonio Tack. „Poziţia neie probleme secundare, dar tanţe toate piedicile care le
O.N.U. reprezintă un amestec ganizaţie noastră, a spus el, este foar au lâsal intact tocmai aspec apar in cale. Astfel, s-a
intolerabil în afacerile interne Reprezentantul Mauritanîei, te clară. Cerem restituirea în tul esenţial i dreptul statului constatat că „locatorul“
ale Chinei, stat membru fon Moulaye El Hassen, a subli tregului teritoriu ocupat, a si poporului panamez asupra delfinilor care, potrivit
dator al O.N.U. şi care între niat că nici un program de dică aşa-numita zonă a Cana Întregului său teritoriu. Acum, teoriilor anterioare, emite
ţine relaţii cu numeroase ţări pace. securitate si cooperare lului. si acceptăm ca pentru lucrurile sînt schimbate, a numai semnale de joasă
ale lumii. Vorbitorul a cerut interna(ionată nu poate fi o- o perioadă limitată Statele U subliniat Antonio Tack. Gu frecvenţă, este în realitate
să se pună capăt oricăror m.v ficient fără parliriparca R.P. nite să administreze în conti vernul panamez doreşte deco Si un emiţător de ultrasu
nevie menile să împiedice sau Chineze la negocierea si ela nuare calea interoceanîcă. Ce lonizarea teritoriului nostru nete. Aceasta explică dc ce
să amîne restabilirea tuturor borarea Iui. Ca atare, a men le două aspecte de bază ale delfinii „observă“ de de
drepturilor legitime ale Chinei ţionat el, prezenta Chinei la poziţiei panameze pot fi re prin intermediul unui acord to parte si obiecte a căror
zumate astfel: restituirea Ju tal, care să conţină loale as mărime nu depăşeşte ze
risdicţiei statului Panama ®- pectele importante ale pro Ostaşii Armatei «le Eliberare «lin Cambodgia slnt primiţi cu multa câldtirA In regiuolle elibe cimi de milimetru.
supra zonei Canalului şi sem blemei. rate.
In foto : Primire prietenoasă Iu satul Stung Treng din nord-catul Combodglel.
Tramvai de 29 metri
Edilii oraşului Milano au
încheierea reuniunii la nivel înalt Jiotărit să rezolve proble
mele transporturilor urba
ne folosind
tramvaie de
THE TIMES: Inflaţia, prezenta dimensiuni neobişnuit de
de la Mogadiscio mari. Primul din aceste
vehicule a si fost pus in
MOGADISCIO 18 (Ager Biroul de informaţii al Con şî răsăriteană să se acorde americanilor şi piaţa neagra circulaţie. El are lungimea
pres). — Consiliul ministerial siliului ministerial a difuzat stalul de observatori si repre de 29 metri si transportă
al A Iricii cenlrale si răsărite presei o declaraţie în care se zentanţilor ailor lări interesa simultan 330 pasageri.
ne, reunit la Mogadiscio pen- precizează că a fost instituită te membre ale O.U.A. şi ai Războiul din Cambodgia Economia este puternic
iru a elabora agenda conferin o comisie care va redacta „De durează de numai 18 (uni, zdruncinată, producţia de Gală de filme
ţei la nivel înalt a celor 14 claraţia de la Mogadiscio” a organizaţiilor de eliberare na dar cu fiecare săptămină cauciuc natural, odinioară
state din regiunea respectivă, supra decolonizării si o rezo ţională. Pnom Penh-u! seamănă din principalul produs de ex Chaplin
si-a încheiat lucrările. M iniş luţie wcare condamnă agresiu ce In ce mai mult cu Sai- port, fiind acum neglijată.
trii de externe din aceste ţări nea R.S.A. împotriva Zambieî. gonul puternic marcat de In ceea ce priveşte recolta La începutul lunii no
au procedat la o analiză a Consiliul a recomandat şefilor lupte. Garduri înalte de pla de orez, din acest an, ea va iembrie, la Paris va fi or
principalelor probleme politi de stat din Africa centrală şi DANEMARCA Deschi- să au fost instalate în Jurul putea cu greu acoperi ne ganizată o gală de filme
ce şi economice ale continen răsăriteană, ale căror reuniuni majorităţii clădirilor. In pre cesităţile. Chaplin, in cadrul căreia
tului african şi au examinat urmează să se deschidă la deiea expoziţiei zent, ambasada S.U.A. — in Potrivit celor mai optimis vor fi prezentate filme ca
posibilităţile de dezvoltare si Mogadiscio, să aprobe partici continuă creştere a numă- te aprecieri, armata regimu- „Dictatorul", „Luminile o-
intensificare a cooperării din- parea Gabonului şi Guineei „A 50-a aniversare rasului", „Timpuri noi", j i
ire statele Africii centrale şi altele. Timp de mai mulţi
răsăritene în toate sferele de ecuatoriale la activitatea aces a P.C.R.” ani, Charlie Chaplin a in
octivitate. Consiliul a luat, de tei grupări regionale. Totoda Din presa străină terzis proiecţia acestor
asemenea. In dezbatere moda tă, documentele adoptate de COPENHAGA 18 (Ager filme, astfel incit milioane
lităţile de intensificare a spri Consiliul ministerial recoman pres). — Id sala de festivi de spectatori vor avea po
jinului acordat mişcărilor de tăţi a Comitetului regional sibilitatea să-l revadă pe
eliberare naţională din sudul dă ca la viitoarele reuniuni Aalborg-Iutlanda de nord rului membrilor ei — adă lui nu va putea face faţă nemuritorul Charlot.
continentului alrican. ale ţârilor din Africa centrală al P.C. din Danemarca a posteşte 270 de persoane, singură forţelor populare
avut ioc. la 17 octombrie, cele mai multe dintre ele
deschiderea expoziţiei „A cadre militare care se ocupă nici măcar un an. Chiar si  fost fondată
oficialităţile admit câ popu
50-a aniversare a P.C.R.". cu transportul ajutoarelor laţia rurală este în conti Grădina botanică
Convorbiri între preşedinţii Cu acest prilej, a luat cu- către regim. A lţi americani nuare puternic ataşată prin
vîntul W illy Fulgsgang. sosesc aici zilnic pe calen ţului Sianuk. Dar cea mai a Cubei
Argentinei şi Republicii Chile membru al Biroului Politic, aerului din Saîgon. gravă dintre problemele La Havana a fost fonda
secretar al C.C. al P.C. din
Danemarca; el a scos fn Ca şi Saigonul, Pnom Pnom Penh-ului este fragi tă Grădina botanică naţio
SANTIAGO DE CHILE 18 le de la Antofagasta, preşedin evidenţă importanţa creărit Pen-hul este supraaglomerat, litatea regimului, marcat pu nală a Cubei. Plantarea
(Agerpres). — Preşedintele tele Salvador Allende a decla cu 50 de ani în urmă a ca urmare a numărului mare ternic de rivalităţile exis celor 16 000 de specii de
al locuitorilor rurali stabiliţi
Argentinei, generalul Alejan- rat : „Ne opunem oricăror P.C.R., progresele poporului aici in ultima perioadă. A tente între politicieni. Pe plante tropicale si subtro
dro Lanusse, şi-a încheiat vi presiuni din partea cercurilor român în construcţia socia cest exod a făcut ca Intr-un de altă parte, se face simţit picale de care va dispu
zita oficială de două zile în economice şi financiare exter lismului In ţara noastră. timp scurt populaţia să se un puternic conflict intre ne parcul botanic va fi
militarii din cabinet si civi
treprinsă în oraşul chilian An- ne care urmăresc să determi însărcinatul cu afaceri a l. realizată de studenţii Fa
IRAN. — Imensul Arc dc Triumf din Piaţa Chahyari din Tehe al României. Marin llîescu, dubleze, alingînd în prezent lii din parlament, al căror cultăţii de biologic, iar or
ran, In apropierea aeroportului. Arcul dc Triumf a fost Inaugu Infagasto. la invitaţia preşe ne ţările noastre să-şi schim aproximativ două milioane
rat de Şahlnşnh la 16 octombrie 1971. dintelui Salvador Allende, be opţiunile politice şi rea a prezentat momentele im de locuitori. Dar acest lucru mandat a expirat săptămină namentarea lui va fi făcu
In cadrul convorbirilor, cei firmăm dreptul fiecărei ţări portante ale luptei P.C.R. a creat mari probleme pen trecută fără a fi reînnoit. In tă de studenţii Facultăţii
pentru libertate şi socialism,
doi şefi de slal au relevat „ra de a-si recupera bogăţiile na a evidenţiat bunele relaţii tru regim. Există o nemulţu general, poziţia faţă de Lon de arhitectură a Universi
tăţii din Havana.
mire făţişă fală de creşterea
Lucrările plenarei C.C. porturile de prietenie şi coo ţionale, şi, de a dispune in existente înlre P.C.R. şl P.C. continuă a costului vieţii. Noi şi Sirik Matak este pe
mod liber de toate resursele ei
perare existente între cele do
zi ce trece tot mai mare.
uă lări" si au reafirmai prin- naturale". din Danemarca.
al P.C. din Finlanda < ipiile „Declaraţiei de la Sal-
la", în care preşedinţii ceîor
două ţări s-au pronunţat în
HELSINKI 18 (Agerpres). Comitetul Central celui de-d DELHI. — Luni, la Delhl au avut loc convorbiri oficiale ror corpuri au fost descoperi reluat luni lucrările !n sesiu
— La Helsinki au loc lucră XVI-lea Congres, privind li sprijinul dreptului popoarelor Itigoslavo-lndiene, prilejuite de vizita preşedintelui Iosip Broz te la 11 octombrie tot pe o ne de toamnă.
rile plenarei C.C. al P.C. Fin nia politică şi obiectivele par la autodeterminare. împotriva Tito In India. In cadrul convorbirilor — informează agenţia şosea publica. Cea mai importantă proble
landez. tidului in aclualut deceniu. amestecului în treburile inter Taniug — preşedintele Tilo şi premierul Indiei, Indira Gan- Această serie de crime a mă înscrisă pe ordinea de zi
Aarne Saarincn, preşedinte Plenara a adoptat o decla ne ale oilor state. dhr. au procedat la un schimb dc păreri în legătura cu evo provocat emoţie şi proteste In o constituie aderarea Marii
le P.C.” Finlandez, şi Taislo raţie intitulată „Pentru pace înainte de a părăsi Anfofa- luţia situaţiei din Europa, Orientul Apropiat şi Vietnam, ac Santo Domingo, cu atlt mai Britanii la Piaţa comună. Dez
Sinisalo, vicepreşedinte at si securitate In Europa” , ca g.ista, Lanusse a declarat că tivitatea ţărilor neangajate şi ansamblul relaţiilor bilaterale. mult cu cît se pare că la a baterile pe această temă vor
partidului, au prezentul ra re relevă că dezvoltarea pozi s-a stabilit ca o nouâ în lil- Părţile au salutat tendinţa favorabilă a evoluţiei politice din ceste asasinate ar fi partici începe joi si se vor încheia ia
poarte despre situalia internă tivă a situaţiei internaţionale nire înlre cei doi şefi de stat Europa. Referindu-se la rolul statelor nealiniate, părţile au piu şi poliţişti. 28 octombrie. printr-un vot
din partid. Au fost examina in direcţia destinderii repre sa aibă loc în jegiunea Cana relevat necesitatea amplificării contribuţiei acestor lări la re considerat „crucial".
te, de asemenea, problemele . zintă rezultatul luptei tot mai lului Beagle, la o dată ce va zolvarea problemelor internaţionale. BUENOS AÎRES. — Fostul înaintea deschiderii dezba
legate de principalul docu puternice a forţelor nnlitmpe- fi anunţată ulterior. Pe de allă parte, agenţia Taniug anunţă că preşedintele preşedinte argentinean, Ruber- terilor parlamentare, cabinetul
ment ce va fi prezentat de rialîsle din întreaga lume. Referindu-se la convorbiri ţelegere. Dezacordul intervenit
Indiei, Venkata Giri, a oierii o receplie in cinstea preşedin to Levlngslon, arestat Ia 12 conservator s-a întrunit, tn
telui Tito. In toasturile roşiile cu acest prilej, cei doi şefi de se datorează refuzului patro octombrie împreună cu al|( cursul dimineţii! de luni, în-
stat au relevat că relaţiile dintre India şi Iugoslavia se dez natului de a satisface reven 58 de m ilitari implicai! fu re tr-o reuniune al cărui scop
voltă cu succes pe plan politic, economic, cultural, in spiri dicările celor aproximativ centa rebeliune armată din a fost discutarea ultimelor pro
tul prieteniei şi al avantajului reciproc, şi că există posibili 550 00 0 de salariaţi din indus această ţară. a fost pus fn li- bleme legale de agenda de
lucru a sesiunii.
tăţi pentru consolidarea şi adincirca colaborării reciproce. tria metalurgică. berfate — anunţă un comuni
t
V. Giri a arătat că la Naţiunile Unite şi în cadrul ţărilor ne COPENHAGA. — Intr-un cat at înaltului comandament. CIUDAD DE MEXICO. —
angajate, India şi Iugoslavia au depus eforturi pentru redu interviu acordat ziarului da Tribunalul militar, care con Reicrindu-se la declaraţiile cu
cerea incordării şi menţinerea păcii in lume. La rindul său, nez „Land og Folk", primul duce ancheta deschisă In le privire la restabilirea suvera
preşedintele Tito a subliniat că lărilc neangajate au în pre ministru al Tslandeî, Johan- gătură cu lovitura de stat e nităţii asupra zonei Canalului
zent posibilitatea să acţioneze cu şi mai mare hoiărîre în nesson, a reafirmat intenţia şuată, a dispus eliberarea lui Panama, aflafă sub adminis
direcţia îmbunătăţirii de durală n relaţiilor internaţionale, pe guvernului său de a revizui si a generalului în retragere traţia S.U.A., făcute de pre
baza deplinei egalităţi în drepturi, n respectului reciproc şi tratatul încheiat cu S.Lf.A.. Juan Enrique Guglialmelli pe şedintele guvernului panamez,
opunerii fată de ţoale formele de folosire a for|ci si presiunii. cuvtnt, cu obligaţia de a com
astfel incit trupele americane pare, dacă se va considera ne Omar Torrijos. ziarul mexi
să părăsească leritoriul târli cesar, in procesul împotriva can „El Dia*' subliniază că
Încă înainte de expirarea ac m ilitarilor ce se fac responsa ele exprimă „o dorinţă na
LONDRA. — Cotidianul problema aderării. sporeşte tualei legislaturi. Premierul is- bili de rebeliune. ţională autentică", fiind „în
londonez „Financial Times" a numărul membrilor cabinetu landez a menţionat, totodată, Levingston făcuse declaraţii temeiate şl Juste”. In încheie
organizat un sondaj de opinie lui Hcath care se opun intră că „Islanda nu intenţionează de simpatie cu rebeliunea mi re, „El Dia" cere ca In cursul
în Marea Britanie in pro rii Angliei in CEE. După ce. să intre in CEE şi că adera litarilor din garnizoanele A* discuţiilor pe marginea statu
blema aderării Angliei la Pia pînă in prezent, şi-au pre rea ci la Piaţa comună este zul şi Olovarria. tului canalului şi zonei cana
ţa comună. Potrivit rezultate zentat demisia doi membri ai exclusă". lului, drepturile panamezilor
lor acestui sondaj, 52 la sută guvernului (Edward Taylor Şi SANTO DOMINGO. — Cor LONDRA. — După reche să fie restabilite, şi precizează
din persoanele chestionate Jasper More), cotidianul „T i purile a doi oameni împuşcaţi marea extraordinară de acum
s-au declarat împotriva ade mes” relevă că un alt minis au fost găsite duminică pe o •ret săptămini, clnd a exami că „este urgent şi esenţial ca
rării, 35 la sulă s-au pronun tru, Victor Goodhew. inten şosea, in apropierea capitalei nat situaţia din Irlanda de arest exemplu ruşinos de
ţionează să demisioneze din
ţat pentru, iar 13 la sută Republicii Dominicane, n a- nord. parlamentul britanic şi-a colonialism să fie desfiinţat".
s-au abţinut să facă decla pricina dezacordului său fală nunlot postul de radio Santo
raţii. Un alt sondaj, efectuat de aderare. Domingo,
simultan de Institutul „Gal- Pe de altă parte, subliniază
BONN. — Negocierile din
lup", relevă că numărul ce tre reprezentanţii sindicatelor agenţia France Presse, care
Cbuqulcamata, cele mal mar! rezerve de cupru din lume, devenite proprietate a statului lor care se declară pentru a reia aceste ştiri, acelaşi post PHENIAN. — Guvernele R.P.D. Coreene şl Republicii
rthtitan u li Iulie, se afla sub o mlnâ descblsâ mâsurind 4 km lungime şl 1,5 km iAţlme. Acest din industria metalurgică a de radio & anunţat arestarea Sierra Leone au hofărlt să stabilească relaţii diplomatice
andRB „amfiteatru" n fost proprietatea firmei americane „Anaconda Co" şl a fost naţionalizaţi derare este şi mai mic — 32 R.F. a Germaniei şl cel al la nivel de ambasadă. In comunicatul comun şomnat cu a
dopJ 81 da ani de exploatare. Privita de sus mina seamănă cu un enorm amfiteatru care ar pu Ia sută. a doi invidizi, dintre care u
tea adăposti 200 000 de persoane. Numeroase turnuri servesc ca puncte de observaţie pentru In patronatului, desfăşurate Ia nul esle un fost poliţist, am cest prilej la Freetown, menţionează agen|ia ACTC, se sub
gineri şl tehnicieni; lungi trenuri de mlnA şl camioane grele (care pot transporta 70 ptnA la 100 Pe de altă parte, pe măsură Slutlgart in vederea înnoirii bii făclnd parte dintr-o or liniază că această măsură este menită să servească dezvol
tone) pot fl văzute zilnic, Incftrctnd şl dcscărclnd macarale, foreze, lope|i automate: lucrind con ce se apropie ziua de 28 oc contractelor colective de
tinuu fac aproape invizibilă munca umană. Această mină produce 800 000 milioane de dolari pe an ganizaţie teroristă anticomu tarea relaţiilor de prietenie si cooperare dintre cele două
pentru Chile. tombrie, clnd In Camera Co muncă, s-au întrerupt dumini nistă, acuzaţi de asasinarea, ţări, pe baza principiilor deplinei egalităţi in drepturi, res
In fotografie : Vedere dc la Cbuqulcamata, cea mai mare mină deschisă in lume. munelor va avea loc votul In că. fără a se ajunge la o tn- recentă, a cinci tineri, ale câ- pectării suveranităţii şi neamestecului in treburile interne.
Redacţia &1 administraţia ziarului; Deva. str. Dr. P. Groxa ar. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. Tiparul; întreprinderea poligrafică Deva.