Page 59 - Drumul_socialismului_1971_10

Şedinţa
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Â !

Comitetului Executiv

al C.C. al P .C .R .

In ziua de 19 octombrie 1971 a avut Ioc promovarea în muncă a personalului din u-
COMIIHUIUI «JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. SI Al CONStllULUI POPULAR JUDEŢEAN şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. nitâţile socialiste de stat, îmbunătăţit pe

prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, baza observaţiilor, propunerilor şi sugesti­
secretar general al Partidului Comunist ilor oamenilor muncii, precum şi proiectul
Român. legii pentru organizarea şi funcţionarea
Au participat ca invitaţi miniştri şi alţi Consiliului Legislativ. Ambele proiecte vor li
conducători ai unor organe centrale de supuse spre dezbatere şi adoptare Marii A-
ANUL XXIII. Nr. 5 220 MIERCURI 20 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI stat. dunâri Naţionale.
Cu acest prilej a fost examinat proiectul Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. o moi
legii pentru organizarea producerii şi folosi­ examinat şi aprobat programul privind asi­
IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE rii raţionale a resurselor de nutreţuri, şi gurarea cu ambalaje a economiei naţionale
proiectul legii viei şi vinului. Aceste proiec­ în perioada 1971—1975, masurile pentru îm­
te de legi vor fi publicate în presă şi supuse bunătăţirea activităţii in industria energiei
În d e p l i n i r e a e x e m p l a r ă a dezbaterii publice. electrice şi creşterea gradului de siguranţă

In continuare, Comitetul Executiv a exa­ în funcţionarea sistemului energetic, şi alte
minat proiectul legii privind încadrarea şi probleme ale activităţii curente.
CONTRACTELOR - o îndatorire

La Autobaza Deva, un om
de c i n s t e si o n o a r e c u m n jL sare. Aniversarea muncii, ani­
se pregăteşte pentru o aniver­
versarei» unei prezente de 27
de ani la volan.
Dimensiunea
acestei performanţe o vom pu­
©în multitudinea probleme­ sporit fa(ă dc onorarea obli­ Ladislau Baciu, şeful unităţii Cunoscind că îndeplinirea tea aprecia In valoarea el rea-
IA. dacA ne gtndim cA din cel
lor cu care stnt confrunta^. gaţiilor ce si le-au asumat au respective, nu s-a primit, plnă contractelor este o îndatorire AL SCOLII; ROD A! 47 de ani dc vlaţA. comunistul
Zafel Bodoa a închinat aproa­
In aceste zile, lucratorii o- dovedit, de asemenea, coope­ ieri. nici 25 la sută din can­ patriotică si cetăţenească de -> 7 pe trei decenii meseriei de
goarclor, cu deosebită acuita­ ratorii din Ţebea, Zdropti, Do- titatea de porumb stabilită. Cu mare răspundere, sc impune conducAtor auto. Aproape tre?
decenii de abnegaţie, de drnr-
te se impune atenţiei îndepli­ bra, Strei, Aurel Vlaicu şi al­ loatc că au de livrat cantî- ca în cursul acestei săptămîni goste faţA de tntreprlnderre.
nirea exemplară a obligaţiilor ţii, care au livrat la bazele l m apreciabile de porumb — să lie intensificat ritmul li­ Pentru cA numai la Autobarza
r ontractuale, livrarea la fon­ de recepţie tnlreaga canlitn- file 3 5-HO tone porumb — vrării produselor agricole la c m i m c o i t c m Deva a dAruit 22 de ani de
muncA neîntreruptă.
dul centralizat de produse a­ te de porumb datorată. Me­ rooperatîvele agricole din Rin fondul centralizat, astfel încil Cum a reuşit acest om ca
gricole al statului a întregii rită evidenţiate $i exemple­ de Mori. Clopoliva, GInlago, în cel mai scurt timp posibil într-o meserie grea, dar fru­
cantităţi de produse planifi­ le oferite de cooperativele Q- Silvaş s a n u au predat ni­ să se predea toate cantităţile Lliid din problemele majore unităţi de Invăţămint rămîno moasA şl pllnA dc netxrevA-
cate. gricole din Sînpelru, Unirea. mic sau au transportat In ba­ de porumb $i cartofi datora­ ec se pun în faţa şcolii con- surprins atunci cînd parcurge zut. sA facA faţă atlta f.lmp ?
Cu calmul omului care ş vAzut
Sînt numeroase conduceri Ostrov, Totesti si altele, care ză cantîtăli simbolire de po­ te de fiecare cooperativă agri­ lemporanc csle pregătire,! e- modernele ateliere şi labora­ şl fnvAţat multe, In cuvinte
de cooperative agricole care, au predat suplimentar Însem­ rumb. Consiliile de conducere colă. Mai presus de orice, în (evului pentru viaţa practică, toare. Intr-un timp relativ simple, spune :
— Am indrAglt meseria de
ronsiderînd onorarea obliga­ nate cantităţi de cartofi la nle acestor unităti au uitat oa­ aceste zile organizaţiile de productiva. Şcoala are meni­ şofer IncA din tinereţe. Iml dA-
La lu.smilt, mobila fabricata
ţiilor contractuale ca pe o C.L.F. re că obligaţiile reieşite din partid, consiliile populare co­ dc întreprinderea de indus­ rea de a da societăţii cetă­ scurt fdoi ani!) aici n apă* deam seama câ nu Iml va ft
chestiune de cinste şi mîn- In ceea ce priveşte onora­ contrarie reprezintă literă de munale sî conducerile unită­ trie IocaIA Brad primeşte ca- ţeni multilateral pregătiţi, apţi rut un adevăral complex mi­ uşor. Ştiam cA, fiind la volan.
Iml revine o mare râspundere.
drie. s-au preocupat cu răs­ rea obligaţiilor contractuale, leqe, ră nu se admite nici o ţilor agricole trebuie să pună lltâ|l mari prin munca pasio­ dc a se inlegra prompt la ab­ nier, modern de înaltă tehni­ câ nu sint ferit de pericole.
nata a lustruitoarelor.
Aici
pundere deosebită dc preda­ situaţia pe ansamblul judeţu­ restantă la îndeplinirea aces­ problemele care privesc ono­ munceşte şl Lucia Ştefani a solvire In producţie sau să citate : două ateliere de lăcă- De la bun început am câutat
sâ descopăr toate tainete ma­
rea (a bazele de recepţie si lui nu poate fi considerată nici tora ? rarea exemplară a obligaţiilor cârci principala preocupare urmeze cursurile unui institui tuscrie. sală de maşini, de şinii. sfl o stâpînesc In orice
la C.L.F. a cantităţilor de po­ pe departe ca satisfăcătoare. Serioase semne de întreba­ contractuale, îndeplinirea in este realizarea unor lucrArt de superior de învăţămînt. A tin­ forjă, sudură, un laborator do moment şl pentru asta n-am
cea mol buna calitate.
rumb sî cartofi stabilite. In­ Tovarăşul loan Feer, directo­ re privind onorarea prevede­ totalitate a datoriilor fată de Poto î V. ONOIU gerea acestui deziderat se electrotehnică — electronică, precupeţit nici un efort.
Prin muncâ neobosita a reu­
tre unităţile care au livrat în­ rul Întreprinderii judeţene de rilor contractuale se ridică si fondul centralizat al stalului. şit comunistul Zafel Bodea ea
treaga cantitate de porumb la valorificare a produselor a­ in cazul cooperativelor agrico­ In ccl 27 dc ani de activitate,
bazele de recepţie tn contul gricole, ne spunea că, pînă le dîn Valea Sîngeorgîului,
munciloi executate de S.M.A... ieri, la bazele de recepţie «u Slrcisîngeorglu, Slncraî si VII- Invăţămint m odern-
restantelor sau împrumuturi­ fost primite mai puţin de 2 500 cele, unităţile respective ne*
lor acordate de stat. se nu­ tone porumb, ceea ce nu re­
mără C.A.P. din Haţeg, Peşti- prezintă nici 45 la sută din nvînd predată nici măcar o to­ Cu planul pe 10 luni îndeplinit Măiestria si
su Mare, Teliuc, Builuri, Bă­ cantitalea de produse destina­ nă de porumb la baza de re­ invăţămint practic i
cepţie. Cu restante inadmisi­
ieţii si altele. In afară de o- tă fondului centralizat al sta­ bile fală de onorarea datorii­
hligatiilc la fondul dc sini, tului. O slabă activitate la
cooperatorii din Haţeg, spre livrarea porumbului se con- lor la fondul centralizat se întreprinderea de construcfii
prezintă şi cooperativele agri­
exemplu, au predat la fnbrî- slală din partea cooperativelor poate realiza, fireşte, numai geologie — topografie, dc ex­ corectitudinea
'a de nutreţuri combinate si agricole afIurte la baza dc re- cole din MărWnesli, Berîu, forestiere Deva în condiţiile unei dolari co­ ploatări miniere, un cabinet
la fondul de ajutorare peste ceplîc din Haţeg unde, după Pricaz, Sălciva, Roşcani, Sln- respunzătoare a şcolilor cu rle desen tehnic. Surprinde e-
25 tone porumb. Un interes cum ne-a informat tovarăşul tandreî etc. ateliere, laboratoare, utilaje xistenla unui adevărat triaj
Colectivul Întreprinderii de construcţii ioresliere De­ tehnice moderne, într-un cu- A w I M
dc mină cu 2 linii, parc
tn
va a Îndeplinit şl depăşit, pină la 19 octombrie, sarci­ vînt. tot ceea ce facilitează sel, vagonete, perforatoare pe in cursa lunga
nile de plan pe 10 luni S-au terminal şi predat circu­ realizarea unui „climat teh­ care intră o locomotivă Die­
laţiei de la Incepuful anului şl pină acum 16,5 km de nic". - .
drumuri forestiere şl de Interes turistic In bazinele îm­ „Trebuie să acordăm o a* vagonele Nu- demult* v ....'în­
ceput săparea unei galerii de
pădurite ale Văii Jiului. Haţegului, Sebeşului, Cuglru-
Ritm mai intens la insămîntari! lui şi in alte zone din raza dc activitate a întreprin­ lenfie deosebită rezolvării fn- coastă. „In acest an — ne dc la obligaţiile profesionale,
Ir-un timp scurl a problemei
sâ nu comltâ nld o Abatere
spune profesorul Bogdan Pa­
derii.
Din calculele estimative rezultă câ la Încheierea pri­ dotării corespunzătoare a la­ raleu, directorul liceului, vom ntcl un accident. Şt aceasta,
boratoarelor cu aparatură mo­
pentru cA omul de Ia
volan
înainta pc galerie cu 15 m. Ea
melor 10 luni din acest an întreprinderea va înregistra dernă. cu micro-lnsfalaţli care este pe deplin conştient câ dc
o depăşire a planului valoric de circa 3 milioane Ici şi va arăta cn o adevărată mi­ atenţia şl priceperea cu cAre
încheierea grabnică a tnsămlntârilor de ficate continuă să ridice serioase semne de să reprezinte Imaginea utila­ nă In exploatare, va avea di­ conduce mAşlna depind vieţi
loamnă reprezintă una din sarcinile de căpe­ întrebare. Printre cooperativele agricole în aproape 30 km de drum dai In folosinţă peste sarci­ jelor moderne din producţie" ferite tipuri de susţinere (be­ omeneşti sau bunuri care a -
tenie aflate la loc de frunte pe agenda coo­ care au mai rSrmas suprafeţe însemnate ne- nile stabilite. Aceste succese slnt rodul creşterii pro­ — spunea recent tovarăşul ton, bolţari şi cadru metalic parţln poporului. „Am dorit
Întotdeauna sA fiu considerat
peratorilor si mecanizatorilor. Faptul că nu­ însămîntate, de ordinul zecilor si sutelor de ductivităţii muncit in medie cu 8 Ia sută de fiecare sa­ Nicolae Ceauşescu. demontabil). Acum sîntem In un om dc nAdejde attt la ser­
viciu. ctt şl în familie şt so­
meroase cooperative agricole au terminat se­ hectare, se numără cele din Unirea, Sintămă- lariat. Pină acum colectivele a trei şantiere printre ca­ plină amenajare a cuptorului cietate" — se explIcA simplu
mănatul griului pc Întreaga suprafaţă plani­ ria-Orlea, Cîmpurî-Surduc, Sălnsu de Sus, Hă- re şl cel din Petroşani au îndeplinit prevederile planu­ Cum se realizează dotarea ? dc la topitorie şi se lucrează comunistul Bodea.
ficată este rezultatul nemijlocit al măsurilor rău. Vaîdei şi altele. lui de producţie pe întreg anul. Intîlnim deseori şcoli unde inlcns la dotarea laboratorului Ceea ce a dorit a realizat,
politice si organizatorice iniţiale de organiza­ Cunoscînd că asigurarea obţinerii unei pro­ procesul utilării şchioapătă, de elcctrotehnică-clectronîcă". devenind un şofer dc nAdejde.
ţiile de partid si consiliile de conducere pen­ ducţii superioare la hectar depinde în mod Unitatea de exploatare şi industri­ Intîrzie şi unde, in afara în­ Prin ce „minune" a reuşit a- PrcsUglul şl onooreA de mun­
citor înaintat pe CAre te-a cts-
tru folosirea cu eficacitate ridicată a poten­ hotănlor de încheierea grabnică a însămînlă* ţelegerii necesităţii dotării, trgat prlntr-o muncâ aslduâ de
ţialului uman şi material, a timpului favorabil rîlor, esle de maximă însemnătate ca în a- restul e tn faza de intenţie. reastă scoală să ajungă în- zl cu zl. îl rA9plAte.sc acum e-
forturlte.
de lucru. ccste zile să se lucreze ziua şi noaptea la alizare a lemnu'ui Orăştie „Greutâli obiective" ? Nu. Moi ir-un timp relativ scurt tn n- — Lucrez de mulţi ani Ia
Există Insă şi unităţi unde nu s-au depus eliberarea terenului şi In executarea arături­ degrabă carenţe tn organiza­ ccst stadiu de dotare tehni­ transportul de cAIAtorl — spu­
eforturi stăruitoare pentru finalizarea progra­ lor. să fîe astfel creat un front larg pentru Colectivul unităţii de exploatare şl industrializare a rea muncii, lipsă de preocu­ că? „fn primul rînd, din fon­ ne şofenil Bodea. Aici am a­
vut şl am cele mal multe sa­
melor comune de acţiune stabilite pentru e- ca seniănătorile să poată fî folosite cu în­ lemnului dc la Orăştie a dat de la începutul anului pare, o încetineală bazată P« duri alocate în buget, apoi tisfacţii, fiind în permanenţâ
prin Iransfer de utilaje de la
peste sarcinile de plan la zi I 700 mc buşteni şl lemn principiul „poate ne va aju­ atâturl de oameni, câutînd sâ-l
ixecutaren tn condiţii ireproşabile a lucrărilor treaga capacitate. Deoarece vremea este întreprinderi sî instituţii $i în transport în condiţii bune şi
de mină din râşinoase. 5 700 mc lobde Industriale şi ta cineva".
agricole de sezon. Numai aşa se explică de instabilă, se cere ca nici o clipă dîn timpul al treilea rînd. prin autodota- în deplinâ slgurantâ. Am de­
lemn de celuloză şi peste 4 000 tone lemn de foc. A­ De aceea. în rinduiile ce servit trAsee ca Tlrgu Mureş.
ce acum, cînd epoca oplimă de tnsămlnlare favorabil să nu fîe irosită, să nu se admită ceste succese marchează îndeplinirea şi depăşirea dc urmează, ne vom ocupa de fe­ re, respectiv prin lucrările re­ Reşiţa. Ciul. Am fost trimis în
se apropie de sftrşit, mai slnt cooperative a­ sub nici un motiv deplasări inutile sau sta­ pe acum a planului de producţie pe 10 luni pe ansam­ lul în care una dintre şcolile alizate de elevi în cadru) o- curse speciale în toatA tara.
dar sînt cu conştiinţa tmpâca-
gricole unde tnsâmlnlarea suprafeţelor plani­ ţionări cu tractoarele. blul unităţii. Se apreciază că îorestlerii de la Orăştie judeţului a reuşit să rezolve rclor de practică. încă de la tA cA am câutat sA nu dau
problema
înfiinţarea şcolii,
vor realiza pfnă la finele lunii acesteia o producţie glo­ în mod optim această pro­ dotării ne-a preocupat în cel naştere la nemulţumiri. Nu am
Avut niciodată reclamaţii. pen­
bală şl marfă suplimentară în valoare de peste un mi­ blemă. Este vorba c^e Liceul tru cA ml-am fAcut întotdeau­
lion Iei. industrial minier din Deva. mai înalt grad. Eforturile noas­ na datoria.
tre şi-au găsit ecou la Minis­
Exemplu de punctualitate şl
Cine vizitează incinta acestei corectitudine în muncA, şoferul
terul Minelor. Petrolului sl comunist Zafel Boden este un
PERFECŢIONAREA CALITATIVA Geologiei, Centrala minereuri­ model demn de urmat de cA-
fre to(l colegii sAl de mese­
lor neferoase Deva şi Exploa­
rie. Dar şl de oamenii din sa­
care
Certej
tarea minieră
tul în care locuieşte. Aceasta,
pentru cA. în timpul Iîber
C. DROZD munceşte la cooperativa agrl-
colA. în gospodârla personaJA.
sau dlnd ajutor ta rezolvarea
Şl CREŞTEREA EFICIENTEI 1 (Continuare io pag« a 2*o) cenii de etnd Zafel Bodea a
unor probleme obşteşti.
Au trecut nproape trei de­
urcat la volan. Din priviri 1 se
degajâ un uşor regret câ tim­
pul a trecut neicrtAtor de re­
pede. Dar. mârturlseşt.e el. nu
A Are de gtnd „şâ coboare* cu-
sâ devină dominante in In pagina a 1 l-a multe suie dc mll dc kilome­
rînd. Are de strAbfttut Incâ
tri pe şoselele patriei.
Toate aceste fapte le-a po­
vestit ..bâtrînur ZAfel. ca şl
G 0 Iniţiativă cu cînd ar fl ceva obişnuit. Spu­
ne râs picat câ în toţi aceşti
27 de ani de muncA. n-a fâcut
ECONOMIA LOCALA un profund conţinut nimic deosebit, declt datoria.
Datoria dc om şt de comunist.
Unul asemene.*» om — exem­
educativ plu de mAIcstiic. de omenie,
de corectitudine şl modestie —
merlIA sA t se adreseze un
Unităţile economice locale ducţie şi prestaţii de servicii zează cîteva din principalele DIRIGENTIA câlduros la mulţi ani ţn vtaţâ,
o prozcntA îndelungata şl dem-
din judeţul Hunedoara au in­ cu 11 milioane de lei. alribute ale problemelor care nâ la volan.
trat în ultimul trimestru din Sint numai cîteva dovezi trebuie să primească răspuns SUb supravegherea Inginerului Emil Sav, mecnm/.aiorul Lucian Bobai', ajutai dc coopera­
acest prim an al noului cin­ despre preocupările care exis­ în trimestrul IV. Pînă Ia 1 oc­ torii Petru CftnţAlare şl Voinea Lortnţ, n Insâmlnţat griu pc tarlalele C.A.P. Lcşnlc. MUNCITOREASCĂ MIRCEA BOGOIU
cinal cu succese importante tă pentru organizarea ştiinţifi­ tombrie întreprinderile de in­
pc linia îndeplinirii planului că si eficientă a muncii, pre­ dustrie locală au realizat nu­
şi angajamentelor. Colective­ ocupări amplificale mereu mai 60 la sută din sarcinile
le de muncă din industria lo­ prin contribuţia organelor $î care te revin în ce priveşte
cală au depăşit prevederile organizaţiilor de partid, prin exportul pe anul 1971. Mai a­ ia s-au stabilit noi măsuri
producţiei globale pe 9 luni aportul consiliilor populare si les întreprinderile din Orăştie, privind continua îmbunătăţi­ N oi unităţi în circuitul economic
cu 15 milioane de lei şi au al colectivelor de muncă din Brad şi Deva trebuie să acţio­ re a asistenţei medicale a­
introdus In fabricaţie un ma­ economia locală. In cele trei neze cu multă fermitate pen­ cordate studenţilor. Din (nlreaga ţară sosesc tria materialelor de con­
re număr de sortimente noi, trimestre s-au oblinut rezul­ tru recuperarea serioaselor S-a hotărit, printre altele, veştf despre noile obiective strucţii din Alba lulla, Ţesă-
mai ales bunuri de larg con­ tate mult superioare celor în­ restante pe care le au fată de completarea cu medici spe­ Industriale intrate în circu­ toria de mătase „Victoria"
sum. Majoritatea angajamen­ registrate în anii precedent» beneficiarii externi. Curios es­ Ziu a metalurgistului cialişti a policlinicilor şl itul economic. In acest an, Iaşi etc. De asemenea, au
telor luate de muncitorii, teh­ tocmai datorită valorificării te faptul că şi tn anii trecutî spitalelor studenţeşti. In colectivele marilor trusturi fost realizate, peste plan.
nicienii şi inginerii din acest mai raţionale a potenţialului aceste întreprinderi nu s-au de construcţli-montaj au numeroase lucrări de dez­
Ca semn al preţuirii deo­
sector au fost realizate îna­ uman si malerial. Ele nu con­ achitat onorabil de sarcinile sebite, a rolului şi Impor­ mură a industriei, prin De­ centrele universitare. unde Terminal lucrările Ia 182 noi voltare a spaţiilor de pro­
medico-lar-
exisfă instituie
cret al Consiliului de Stal
inte de termen firmă însă în totalitate posi­ de export. tanţei pc care indusfria me­ se instifuie „Ziua metalur­ maceulice, vor fi desemnate uzine, fabrici, secţii şl sec­ ducţie Ia Uzina de medica­
De fapt, bilanţul succese­ bilităţile existente. Tovarăşul Deşi pe global rezultatele a- talurgică o are tn industri­ gistului din Republica So­ cadre didactice care vor a­ toare din industrie şi agri­ mente Bucureşti. Fabrica de
lor cuprinde si alte fapte ca- Laurentiu Lucaci, directorul Di­ por mulţumitoare, unele uni­ alizarea socialistă a ţării, corda studenţilor asistenţă cultură — din care 30 au tricotaje Suceava, Fabrica
TC-si cer dreptul Io evidenţie­ recţiei judeţene pentru plani­ tăţi ale industriei locale nu-si pentru a prilejui o amplă cialistă România". medicală de specialitate in fost puse in funcţiune mal „Anlicorozîvur din Bucu­
re. In perioada amintită con­ ficare. salarizare şi preţuri respectă planul sortimental, trecere în revistă a realiză­ Ziua metalurgistului se va policlinici. devreme declt era prevăzut.
nc-a declarat de altfel :
structorii au realizat si Pr€_ întreprinderea din Brad are sărbători In fiecare an în reşti, în diverse unităţi din
dat mai mult de I 2 0 0 apar­ — tn general rezultatele restanţe serioase la cărămidă, rilor obţinute şi a stimula toate unităţile metalurgice Din rîndurfle studenţilor Printre unităţile intrate în Industriile siderurgică. de
tamente. Pentru rezolvarea u­ sini bune dar acestea obli­ întreprinderea din Deva nu-şi dobindirea unor noi rezulta­ din ţară, în cea de-a treta din anii V sau VI, de la fa­ circuitul economic. tnalnle construcţii de maşini şi me­
nor importante probleme eco­ gă la mai mult. Fală de une­ respectă sarcinile stabilite te de prestigiu de către oa­ cultăţile de medicină, vor fi de termen, se află între­ talurgică. materiale de con­
nomice si sociale s-au electri­ le sarcini de plan $i angaja­ pentru producţia de mobilă şi menii muncii din această ra­ duminică a lunii septembrie. numiţi Interni de cămin, ca­
ficat încă 9 sate, a intrat tn mente există restante care alte sortimente. Pină la fine­ re vor locui gratuit In că­ prinderea mecanică Suceava. strucţii, textile şi pielărie, a­
funcţiune noua fobrică de p li­ trebuie recuperate. In această le anului aceste restante tre­ Măsuri pentru îmbunătăţirea asis­ mine şl care vor acorda stu­ Uzina de piese auto Sibiu, limentară. In agricultură şl
ne din Orăştie. s-au construit perioadă sc fac şi pregătirile buie recuperate. denţilor primul ajutor In caz Uzina de utilaj pentru indus­ silvicultură.
2 şcoli cu citc 16 săli de cla­ pentru anul 1072. Acest com­ Dar nu sînt singurele atrî- tentei medicale acordate studenţilor de nevoie.
să la Lupeni şi Hunedoara, a plex dc cerinţe este un serios De asemenea, s-a hotărit
fost dat in folosinţă un inter­ examen care necesită iniţiati­ T. ARDELEANU obligativitatea penfru toţi Ştiri iin |a il
nat nou la Baia dc Criş şi vă si competentă, care impu­ In zilele de 18 şi 19 oc­ tă de Ministerul Invăţă-
multe altele. Lucrătorii din ne măsuri mai hotârlte pentru tombrie. a avut loc. în Capi­ mîntului. Minisferul Sănătăţii studenţii de a efectua con­
înlrepiinderile subordonate di­ perfecţionarea Intren^ activi­ tală, o consfătuire organiza­ şl U.A.S.R., în cadrul căre­ troale medicale periodice.
recţiei de gospodărie comuna­ tăţi. (Continuare in peg* a
lă au depăşit planul la pro­ Părerii© exprimate sintet*-