Page 60 - Drumul_socialismului_1971_10

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 220 © MIERCURI 20 OCTOM3R1E 1971

sectorul 1 cere, desî tlnBr, ar#
I n urmă cu douji luni, (a Ex­ o temeinică pregătire profe­ In afara producţiei, des! pro­ crări de întreţinere a abataju­ — Aveţi sl ..elevi" mal în
ploatarea minieră Lonea s-a
blema numărul unu a discu­
nBscul o vaJoroiisă iniţiativă sionala cît şî e activitate ob­ ţiilor tot producţia e. Dar alt­ lui. N-au venit. Desigur, justi­ vîrslâ decit „dirigintele".
ficări s-au găsit. Dar clnd a-
privind relaţiile dLntre cei ca­ ştească bogată. Aurel Popa fel discutăm. Iată, sB iau de ceastâ problemă am ridicat-o — Da. Şi tocmai asta îmi
re conduc procesul: de produc­ este omul care a început mi­ pildă, problema calităţii căr­ la ora de dirigenţie — dirigen- cere să procedez de Ia caz la
ţie 51 cei ce reaîlzează rpro- neritul acum 14 ani, în secto­ bunelui. Cînd dezbatem acest tia noastră muncitorească — caz. Deşi funcţia mea e mal
.fîuctia. Ea este, de fapt, o, Ini­ rul I al minei Lonea, şl care aspect al muncii. Inc apel la şî s-a făcut cunoscută opinia mare decît a lor, respectul nu
ţiativa ce-si are gejneza In rio- a urcat, în acest răstimp, trep­ conştiinla omului. Ii arăt do celorlalţi (.dacă noi nu venim scade faţă de aceştia, dimpo­
rJa'ta comuniştilor de aici de tele de la vagonetar la mais­ ce trebuie aşa si nu altfel. 11 să ne punem abatajul la punct, trivă. Iar dacă eu Ii respect şi
a Îmbunătăţi activitatea polltî- tru miner. Din acest sector a fac să înţeleagă neresilatea cine vreţi să ni-1 facă ?~), oa­ ei mă respectă. Ba mai mult,
co-aducatlvB în rînidul colecti­ fost propus la scoală de maiş­ caljtălil cărbunelui, să-i dove­ menii au deschis ochii. S-ar mă ajută să educ pe alţii, pe
vului’ minei, de a ffrea ufn cli­ tri. de aici a plecat la un curs desc Ineficacitatea muncii, în putea da sl alte exemple. M-a$ cei mai tineri. Pentru că ade­
mat de muntă optf.im, stimu­ de partid de 6 luni, a fost a­ cazul nerespectării cerinţelor opri însă numai la eficacita­ sea cu aceştia din urmă altfel
lator, străin dte tot .ceea ce ar les în comitetul de partid al calităţii : efortul fizic, uzura a­ tea privind îndeplinirea sarci­ se munceşte. Cei vlrstnicl văd,
putea ştirbi demnitatea^ onoa­ minei şl toi aici şl-a cîştlgat gregatelor. pierderea produc­ nilor de plaji. Am făcut o ana­ sesizează mal bine diferenţa
rea coL»*ctIvuI\.d, morala, lui. personalitatea $1 prestigiul de ţiei. Tot la conştiinţă apelez liză între schimbul nostru, în dintre Ieri sl azi fată de cei
tineri. Lor trebuie să le facem
Aşadar, în nltlmeJe douB care se bucură la mina Lo­ în problema fluctuaţiei între care se experimentează ora de o asemenea educaţie, Incit
luni, în vocabularul multor nea. Acum, maislrul Aurel Po­ schimburi. dirigenţie, si celelalte schim­ să-şi dea seama de binefaceri­
minerî de la aiceastfl «xploa- pa e şl diriginte. In calitatea — Deşi perioada de cînd ex­ buri care au aceleaşi condiţii le societăţii în care au cres­
laie a fn-trat un. termen nou 1 cut. să înţeleagă — aşa cum
dirîgenţîa muncitorească. bine arăta tovarăşul Nicolae
Oră de dlrlgenuţie la mlnfi ? Ceouşescu — efortul pe care
— se vor întreba, desigur, partidul şl statul l-au făcut
mult-i. Da. Sâptă.mînRl,, ore de şi-l fac pentru formarea lor.
dirigerrtie. E drept, că aici nu 0 iniţiativă cu un profund conţinut educaţional De altfel, din acel program
se respectă cadruiî atit de cu­ educaţional, elaborat de secre­
noscut îrv care se desfăşoară o tarul general al partidului, iz­
oră de dirigenţie sl nici du­ vorăşte si iniţiatîva de la mi­ Depăşirea planului lunar cu 5 la autâ, deţinerea a douA steluţe (lc fruntaş In întrecerea so ­
rata. Uneori sala de clasă e na noastră. Eu. ca diriginte, cialistă, Înaltele calll&ţl profesio nalo şl morale po care Ic dovcdcş(c — sîut elteva illu motivele
pentru care bablnAtoarca Marla Baba, de la Fabrica Uc fibre artificiale din Lupcnl este preţuita
sala de apel a minei, alteori voi face totul pentru ca mi­ de colectivul In care munceşte.
chiar abatajul, iar ora se re­ d i r î g e n ţ î a nerii din revirul $i de pe
duce la 15—25 mlntute. Elevii schimbul meu să ajungă oa­
sint mineri, dirigintele — mais­ meni cu o conştiinţă înaintată,
trul. Ora de dirlgenlîe constă aşa cum ne cere partidul. De
în îndrumarea de cfftre mais­ aceea, voi căuta ca fiecare Perfecţionarea calitativă
A existat, fără îndoială. sl pî- M UNCITOREASCĂ muncilor sB devină un- miner CLIMATUL IIU-
tru a unui grup de mtoerl pen­
tru a-şi face pe deplini datoria.
de nădejde, cu înaltă respon­
nă acum acel control al mais­ sabilitate faţă de muncă, un
om care să-si facă din clipele
trului asupra îndepliniri! sar­ de răgaz, ore de odihnă acti­ şi creşterea eficientei
cinilor de producţie dte călre va. în care ziarul, revista, car­ NIC Al SCOLII,
minerii dîn revlrul pe care îl tea. filmul sâ-1 fie tovarăşi ne­
conduce, dar dirîgenţia mun- despărţiţi. La dirigenţie mun­ mează numai 50 Ia sută ceea
nilorească lărgeşte mult aceas­ sa nouă, ne-a vorbit despre perimentaţi lnijialivo dirlgen- de muncă. Fată de schimbul citorească ne vom ocupa ca (Urmqtg^tTm Pgg^ ^ ce este foarte puţin. Fată de
tă- îndrumare. Ea nu se referă ceea ce înseamnă pentru (iei muncitoreşti e scurtă, aţi cu marco I, noi avem pe luna fiecare miner 6ă fie abonat la cerinţe, se desfăşoară destul «00 Al CRLA-
numai la transmiterea şl con­ schimbul său ora de dirigen- simţit eficienţa ei? septembrie un plus de 185 va- presă si vom discuta, în dez- de lent şl acţiunea de asigu­
v o iu l îndeplinirii sarcinilor, la |ie, care se desfăşoară sâptă- — Da. Desigur. Să vă dau gonete, iar faţă de schimbul cu haterile noastre, probleme po­ rare a proiectelor pentru une­
d, nrea unor dispoziţii si la n- mfnal. exemplul cu fluctuaţia între marca II, un plus de 311 vago- litice, economice, social-cultu- bute. In repetate rlndurl s-a le locuinţe din Hunedoara şl
pt^ienrea sancţiunilor, ci urmă- ■— Ca diriginte, fac ceva în schimburi. Am avut tineri ca nete, In condiţii în care s-a rale, ne vom Informa despre subliniat că In tonte domenii­ Deva.
reş te, în primul rînd, latura plus decît îmi cer sarcinile de Mihai Goţiu, losîf Miclos, N i­ respectat întocmai .monografia documentele de partid, penlru le de activitate trebuie să se In anul viilor toate unităţile Tlll COLLCTIVL
erin caţîonală a mumcii. Diri- producţie. Adică, fac o muncă colae Herteg cnre mergeau de armare, neînregistrîndu-se că numai astfel vom face c« facă din timp temeinice şi ri­ economiei locale au sarcini
ginlv'le presupune un educator, educativă. In fiecare vineri, cînd pe un schimb, cînd pe ni­ nici un accident. omul să cunoască politica par­ guroase pregătiri pentru pro­ sporite care trebuie realizate 5
un- nulilant al celor mai îna­ înainte de §ut, stau de vorbă tul. După cum le convenea — Cum vS simţiţi în cali­ tidului şi statului noslru, să ducţia anului urraâlor. De$I a­ în mod exemplar. Pregătirile
intate trăsături comuniste 1 cu oamenii din schimbul meu. şeful de schimb. Asia ne fă­ tate de diriginte ? gîndenscă mal adînc, să pri­ ceasta este una dintre pro- care se fac în acest trimes­ (Ufmor# din pag. 1J
hărniQ'e, cinste, corectitudine, In ultimele două săptămînî, cea greutăţi, dereglări. Şi-n- — Mă simt bine clnd văd vească mai rieparle, adică sB hlcmele majore care reţin tru vor avea o Influenţă deo­
pasiunv' penlru muncă, demni- discuţiile au avut loc în sub­ tunci am zis că lucrurile tre­ rezultatele. Clnd îmi dau sea­ aibă o conştiinţă înaintată. atenţia la ora actuală, ceea sebita asupra succeselor v ii­
Inle, altruism, sinceritate. Di- teran. Şi, consider că acolo, la buie lămurite tn colectiv. Şi ma că după discuţii se impri­ Sint convins că ceea ce expe­ ce s-n făcut pînă acum este toare. Important este ca tonte
riginleld presupune un aseme­ locul de muncă, au fost bine s-au lămurit. Pentru că opinia rimentăm noi prin dirîgenţîa insuficient, Datorită unor de­ ne-eu acordat un sprijin sub­
mă ceva la Interlocutorii mei.
nea edurator care poate lace primite. Despre ce discutăm? colectivului e eficace. Acum Şi pot spune că am această muncitorească este o Iniţiati­ ficienţe, maî ales organizato­ conducerile unităţilor să le stanţial. Trebuie să remarc
din colectivul pe care-l con­ Despre toate. Dar In primul n dispărut fluctuaţia între vă ce va putea fi extinsă, pen­ rice, în sectoarele dc învă- acorde o mare atenţie. Exis­ totodată Interesul pe cnre l-nu
duce un .colectiv a) onoarei rînd despre felul în care oa­ schimburi. Opinia colectivului satisfacţie si în ceea ce pri­ tru că ea va duce. fără în­ ţăinînt, sănătate $i altele s-Q tă însă domenii în care con­ manifestat cadrele didactice
muncitoreşti, ridicat Ja o Înal­ menii, formaţiunile de lucru s-e făcut slm|itfi şl In cazul veşte munca oamenilor, s! în doială, la rezultatele sconta­ asigurat doar o mică parte tinuă să se acţioneze cu în­ penlru dotarea scolii, să-i re­
ce priveşte conduita lor — atlt
cetinitorul. Direcţia de indus­
tă ţinută politico-educiatlonală. şi-au îndeplinit sarcinile de absenţelor nemotivate. Aş mai aici (vorbesc dc reducerea ab­ te: o conduită în muncă $1 din documentaţiile necesare trie locală, trustul de con­ marc pe maiştrii Ion Feier,
Iniţiativa — rod «1 glndirii producţie. Discuţiile nu sint rle da un exemplu r cazul unor senţelor $i înlîrzierilor, lichi­ penlru investiţiile sl repara­ Gheorqhe Moroş.in si Dumitrii
la maistru la miner, adică de viată la nivelul cerinţelor ac­ strucţii si «Ite unîtăt! au
colective a comuniştilor — s-a miner! care n-au răspuns la darea fluctuaţiei, disciplina la ţiile capitale planificate în contractat numai o miră par­ Chiriac. In planul nostru dc
la şef la subaltern, ci priete­ tuale.
molerifllizat în schimbul mais­ neşti. apropiate. Ştiti, nu-i şe­ chemările sectorului, LI se ce­ intrareo sl Ieşirea din şut), cit 1972. Pe judeţ procentul de a­ te dintre utilajele necesare perspeclivă pe anii 1971-1075,
trului miner Aurel Popa, din dinţa, cl oră de dirigenţie, E rea să vină la şut pentru lu­ Si In viola lor personală. LUCIA LICIU sigurare a documentaţiilor lucrărilor de investiţii din fi­ dotarea este dclalrnlă pe tri­
nul 1972. Mult rămasă în ur­ mestre, fiecare cadru didactic
pentru reparaţii capitale însu­ mă este si contractarea mobi­ al scolii avlnd definite precis
lierului pentru viitoarele con­ sarcinile $1 răspunderile în
strucţii social-culturale. O se­ această direcţie".
rie de probleme se rldlcB în Cu alic cuvinte unut dintre
această perioadă pentru în­ ..secretele" reuşitei : colabora­
treprinderile de industrie lo­ rea cu instituţiile şi Întreprin­
C e r t e j — S ă c ă r î m b 2 2 5 cală. PînB acum întreprinde­ derile din ramură. Dar aceas­
rile respective au încheiat ta nu se opreşte doar la do­
contracte numai pentru 60 meniul exclusiv material. „Noi
la sută din producţia cnre ur­ avem relaţii excelente cu v ii­
muititt viitor şl acţionează timid pen­ ţilor noştri. Astfel, am în­
mează să se realizeze în anul
torii beneficiari ai absolven­
lru asigurarea materiilor pri­
cheiat contracte cu Institutul
■ me şi materialelor necesare de mine din Petroşani $i cu
producţie! anului viitor. Sta(îa de cercetări penlru
Problemele de actualitate pe securitate minieră Petroşani,
aqenria conducerilor unităţilor penlru folosirea In comun <>
a m o r economiei locale nu epuizea­ atelierelor sl laboratoarelor,
perfecţionarea cadrelor, parti­
ză lista preocupărilor ce se
Impun în această perioadă. ciparea cadrelor hoastre la
Cu elteva luni In urmă au a­ munca de cercetare $ l i i n t i f i -
vut Ioc adunările generale ale că organizată de institui, v i­
Cind vorbim de prezent, scoli, cămine culturale, uni- salariaţilor în care s-au con­ rile In întreprinderi, In ex­
pentru a-i înţelege conţinu­ lă|i de deservire $i prestalii. turat preţioase păreri si Pr°- ploatări. schimburi de expe­
tul cu totul nou pe care l-a Şosele, alimentări cu apă, o- puncri şi s-nu stahllit mă­ rienţă, tinerea unor leclii des­
dat lucrurilor, muncii, vîel*î biectlvo de agrement. suri penlru ce trehuie făcut chise rle către specialişti, in
oamenilor, realitatea obiecti­ Mutaţiile calitative, trans­ dîreclia colaborării se mai
vă ne obligă să derulăm — formările înnoitoare au ridi- în această perioadă sl în li­ poale aminti si legătura strîn-
nul care vine. Important este
ca temei de comparaţii — cot aşezările minereşti la si­ să pe care o avem cu licee­
momente din trecut. tuaţia de a aspira într-o inte­ ca în acest trimestru să se le şi şcolile miniere din ju ­
Două secole la minele Cer- grare alertă în modul de via­ acţioneze operativ şl cu ma­
tej-SBcfirîmb s-o lucrat „emi­ ţă de la oraş. Faţa lor exte­ ximă competentă penlru în­ deţul nostru".
namente"’ manual. Uneltele rioară, împlinirile din viata deplinirea exemplară a planu­ Am reţinut din discuţia cu
au rămas aceleaşi : listăul, locuitorilor le dau dreptul. lui si angajamentelor asuma­ directorul liceului industrial
sfredelul de mină, ciocanul Aici, unde la un deceniu sau te, pentru orqnnîzaren la un minier lin fapt semnificativ
de copturit, trocul .. Aetajul chiar o generaţie dacă Teu- nivel superior a actlvitBţil în privind seriozitatea realizării
l-a făcut natura... Pînâ In ju- $en un iiu de miner să ur­ cel de al doilea an al cinci­ unei dotări corespunzătoare.
mălnlea veacului noslru nu meze o şcoală medie sau in- „Vrem ca în perioada şcolari­
s-a consumol nici un kilowat văţâmînlul superior, Focare nalului. Prin accasla, econo­ zării, elevul să primească o
de energie electrică în sub­ al 4-lea celătcan învaţă (7 Fabrica <lc slUpi hidraulici de minâ din Vulcan. LAcâtuşul Uie Chircu lucrcazA la Instalaţia de încercat la InahA presiune1, mia locală hunedoreană are înaltă calificare profesională
teran... Sâcărimbenii au fost din cele 10 clădiri şcolare Instalaţie construită prin autouiilaro. F o to : V. ONOUJ de trecui un examen preten­ — acomodarea cu viitorul Ioc
nevoiţi să părăsească în ma­ sini noi), fiecare al 3-lea dis­ ţios dar foaile necesar. de muncă să nu necesite o
să străvechea îndeletnicire a pune de un post de recep­ perioadă îndelungată, ci Inte­
mineritului şî să caute locuri ţie (televizor, radio sau difu­ grarea să se producă rapid şi
de muncă în nllă parte, zeci zor), reţeaua comercială des­ în chip normal. Pe de altă
Si zeci de gospodării s-au face toată gama de mărfuri icolae Costea asistă a­ dru, să tot aibă 18 ani. pentru asta sîntem plătiţi. — Cu ce aţi contribuit 7 De aceea, consider că un om parte, pornim de la ideea că
ruinat... Chiar ccnţrul de co­ ale oraşului : de la căr|i şi desea Ia jocul de lu­ Discută mult cil el, gesticu­ Activitatea noastră — dacă — Ceea ce am făcut eu, c conştient, îndeosebi un co- dotarea nu poate fl realizată
mună, Cerleju de Sus, nu o produse de cofetărie $î pînă mini şi umbre ce îm­ lează Arc loc un schimb de vrem intr-adevăr să nc afir­ numai o mică parte din- vi uni st, nu trebuie să se oricum, adică cu orice insta­
avut — pînă In sfîrsitul de­ la maşini s> aparate eleclro- presoară laminorul „750". priviri, apoi la despărţire măm, să ne dovedim atitu­ tr-un întreg. rezume la sarcinile lui de laţie sau maşină, cl totul tre­
ceniului al palrulcn ■— un rasnice sl materiale de con­ Ochii lui privesc cu nesaţ zimbcsc amindoi şi maistrul dinea faţă dc muncă — nc serviciu. El trebuie să fie buie să fie modern, în pas cu
local propriu de scoală... strucţii. Aici, locuitorii frec­ în jur. Pe retină i se impri­ ii bate cu palma pe spate. oferă suficiente prilejuri. —■ Care este această par­ într-o j)crmanentă eferves­ tehnica' actuală. Nu le poţi
De aici s-a pornii In anii ventează cinematograful cu mă ca pe o peliculă de film — Dc fapt prin ce se ca­ te ? cenţă, să gindească tot
construcţiei socialiste. rogularilalea orăşenilor, pen­ mişcarea ritmică, de meca­ racterizează activitatea sec­ — La ce vă referiţi 7 — f.a un moment dat, s-a timpul, să fie — cum s-ar „antrena" In scoală pe o ma­
lru că numai în ultim ii 10 pus problema unor aparate şină uzată moral Iar la lo­
Mai tnlîi ru electrificarea nism perfect a agregatelor torului in care lucraţi ? — — In decursul îndelunga­ spune — cuprins de o con­ cul de muncă se tntîlneste
mincloT si înlăturarea arhai­ nnî au fost construite 5 noi şi a oamenilor din hală. In l-am întrebat pe hăt rinul tei activităţi, am avut pri­ de flamat, care să ajute la tinuă febră a căutărilor. alta. Sîntem siguri cB In pro­
celor unelte,* cu un program cămine culturale. aceste momente se identifi­ — Jn prezent, ce vă pre­ cesul dotării vom fi nevoiţi
de sute de milioane de lei Drumul parcurs în anii so­ că cu locul, simte cum este ocupă 7
pentru cercetări qeologice, cialismului de către Cerleju pătruns de temperatura şi — Să-mi îndeplinesc zi ca la scurte perioade să fl-
deschideri si redeschideri ca­ de Sus, Săcărimb, Honrlol, tăria metalului, trăieşte poe­ de zi, cu cea mai mare con­ riucem modificări, înlocuiri,
re au creat nlilea locuri de Nojag, Măgura-Topliţa $i ce­ zia momentului. ştiinciozitate, sarcinile ce-mi dar fără aslea nu se poale
muncă, Incit a fost nevoie de lelalte aşezări este drumul revin la locul meu de concepe azi un învflţămtnt
Şi totuşi locul lui de mun­
o „inluzie" de locuitori din tuturor ţinuturilor minereşti, că nu este aici. El îşi con­ Febra căutărilor muncă, dar în acelaşi timp modern".
alte părţi ale ţării, cel deschis dc către partid. sumă orele schimbului $ă mă preocup şi dc alte Subscriem întru totul la a-
In paralel, s-au electrificat El înseamnă un imens salt. probleme care îşi cer rezol­ cesle convingeri de educatori
localităţile, statul socialist şî po toate planurile, spre civi­ undeva într-un alt sector al varea. ai tinerei generalii. Inscriin-
oamenii nccslor Jocuri nu lizaţia socialistă, laminorului. Alunei ce cau­ La despărţire, curiozitatea du-se pe direcţia modernizării
durat «aproape 700 de locuin­ tă printre cei care fixează m-a împins să-i pun mais­ Si perfecţionării întregului
ţe noi şi locuri în cămine, I. M1RZA dimensiunile metalului ? Să trului o întrebare : nostru tnvătămtnt. exemplul
fie o simplă curiozitate ? O — V-am văzut adineaori
simplă delectare ? Nicide­ meşter. lejul să văd, cum, sub ochii îmbunătăţirea calităţii la­ lingă un tinăr. Cine era 7 pozitiv al Liceului industrial
cum ! Nicolae Costea vede — Mi s-a mai pus aceas­ mei, s-a dezvoltai un com­ minatelor. Am întocmii Nicolae Costea a zimbit minier din Deva poale deveni
în barele grele dc metal in­ tă întrebare. Reporterii şi binat siderurgic modern, o schiţele necesare şi am con­ larg : un model de urmat $i pentru
candescent veriga de la ca­ vizitatorii se opresc de obicei Hunedoara puternic indus­ fecţionat asemenea aparate, — Uceniciţi Mihai Fur- alte unitătl şcolare rămase In
pătul lanţului, finisarea in locurile spectaculoase trializată. In acest context care dau un randament man, L-am luat sub mina
muncii lui. O asemenea ve­ ale laminoarclor. Dar v-aţi se încadrează şi laminorul foarte bun in ajustaje. Şi mea. E un băiat sirguincios, urmă în acest domeniu. Pu-
rigă este el în angrenajul întrebat vreodată ce s-ar ,.750", locul meu de muncă. acestea nu sint singurele unul dintre cei mai huni din nînd In centrul preocupărilor
laminorului. intimpla cu laminorul, dacă Să nu credeţi că s-a făcut realizări. Colectivul tn care clasa Ini. 11 inifiez în taine­ dotarea si autodotarea, tnle-
Cu satisfacţia omului ca­ n-ar exista întreţinerea me­ totul fără eforturi, fără lucrez imi apreciază contri­ le sudurii. Intr-un deceniu leglnd această necesitate pen­
re şi-a văzut rezultatul con­ canică ? In scurtă vreme, greutăţi. Oamenii îşi reali­ buţia adusă la eliminarea t'rcau să devină un sudor
cret al muncii, se întoarce laminorul va deveni un a­ zează, ce-i drept, sarcinile unor greutăţi, precum şi destoinic, de mina fntfi şi, tru formarea specialistului de
din nou în sectorul lui. gregat incapabil să mai pro­ de producţie Credeţi ră contribuţia mea la perfec­ poate un inovator. mîine, printr-o colaborare
Iată-1 printre maşini, înalt, ducă. asta c de-ajuns ? Nu ! Şi ţionarea procesului de pro­ — De ce aţi fixat terme­ fructuoasă cu diferite institu­
bine legat, cu părul aproa­ — Puteţi ilustra cu fapte să vă spun dc ce. In de­ ducţie. Dar aceasta nu lu- nul acesta 7 ţii $i întreprinderi, scoală Işt
pe alb. Se ţine drept, cu cele afirmate ? cursul anilor s-au ivit atitea scamnă că nu mai c nimic — Atunci ies la pensie şi
j capul sus şi are un mers — Nu cred că e cazul să probleme care fără un efort aş vrea cn sectorul să va atinge scopul contempora­
I hoîfirtf ru toţi cei 50 de ani ne lăudăm cu nişte lucruri colectiv de gîndire, de inge­ de făcut. In producţie, se nu-mi simtă lipsa. neităţii snle ca principal fac­
I ai săi. Se opreşte undeva care intră in atributele niozitate, de spirit inventiv ivesc mereu alte probleme tor de educaţie, proces în ca­
I lingă un flndr, un copilan- noastre de serviciu. Doar nu s-ar fi putut realiza. care işi aşteaptă rezolvarea. CORNEUU BUDA re munca joacă un rol de
_______ ___________________ prim ordin.

Cooperatorii dîn Şoimuş $i va, a stat nopţi Întregi Ungă
Bcjan sint gospodari harnici TOAMNA SE NUMĂRĂ ... HARNICI A brigada de tractoare care au
si pricepuţi. Acum ei se mîn- lucrat la Şoimuş şi Birsău,
riresc pe drept cuvînt — nu joi, vineri si sîmbâtă efectu-
pus la adăpost cartofii $i po­ înd arături, discuit, însămfn-
rumbul, fără nici o pierdere: lin Covaci. Andronic Brîndu- culesul porumbului, la elibe­ pămînlului să nu se irosească. re ne-au rămas de însămînlat lări. Dacă nlî fi fost aici, ală­
aproape o jumătate milion do şa, Floricn Sîoichită, Ion Ne- rarea terenurilor si 'a insilo- 14 maşini de la trustul de 70. Maî avem de recoltat mor­ turi de ei, ne mărturisea to­
kilograme rle porumb $i 354 grilă, Gheorghe Bularu şi zărî, duminică au fosl prezenţi construcţii au ajutai la trans­ covi şi pSIrunjel de pe 5 hec­ varăşul Jlîe Rădulea, nu v-ar
tone cartofi Producţia eslc mul|i, mulţi alţii au făcut pă- la încărcarea camioanelor ca­ portul porumbului si al celor tare, varză si sfeclă de pe 4 li venit să credeţi că se poa­
cu mult depăşită fa|ă dc sar­ mînlul să dea rod mai borjat re transportau porumbul la 3 tone şi jumătate de cartofi hectare. te lucra Intr-un asemenea
cinile de plan. La hriqaria Bă­ der.it în oricare din anii tre­ Deva, la baza de recepţie. schimbaţi cu cartofi dc sâmîn- Şi Ia C AP . Bejnn s-a ter­ ritm 10 tractoare arau, 4 trans­
laia, de exemplu, s-au oblinul cuţi. S-au remarcat, ca ajutoare de tă din soiul „Braşovean". minat recoltatul porumbului $1 portau, 3 discuiau.
peste 6 00 0 leg porumb la Duminică ploaia se cernea nădejde, Trnian Buzan, Mihai Membrii cooperatori au fost şi cartofilor. S-au strîns 175 to­ Depăşiri... Ale celor ce trec
hectar. Generozitatea pămîniu- fură oprire, dar Ia C.A P. Şoi­ Solomon, Constantin Vasile, ei repartizaţi, unii la trans­ ne porumb si 55 tone cartofi prin mina lor fiecare bucată
lui s-a înlreqi» cu hărnicia oa­ muş se lucra din plin. Se er Cornel Fodor, Mîhai Stroio portul carlofilor, ceilalţi la de pe 4 hecbirc. Orzul a fost de porumb, de la bobul semă­
menilor. Numele celor ce au feclua predarea porumbului Ia (comandantul plutonului de transportul porumbului. însămînţnl po cele 12 hectare nat pînă la şt iu le ţ i i încărcaţi,
ntins recorduri nu fost amin- baza dc recepţie. -10 de sala­ gărzi palriotîce). Alexandru Dacă nu ploua, ne spunea pliiiiificale, iar griul pe 45. ale color ce se oploncîi cu
lile si cu alic ocazii. Dar. in riaţi de la Trustul de con­ Toarier (secretarul organizaţi­ tovarăşul îl io Rădulea, pre­ dragoste asupra pămînlului ca
acest an fiecare cooperator a strucţii Deva au venit din fn această perioadă — nc să-i culeagă, ta orele toam­
muncii cu spor. fiecare merita nou să dea o mtnă de aju­ ei P.C.R ), ca de altfel toii cei şedintele Consiliului popular relata tovarăşul Constantin
Vedere gcncval.t a E.M. CertcJ-SAfArlmb. să fie evidenţiat, ne spune se­ tor cooperatorilor. DupB ce, în ce si-au oferit parte din ore­ comuna! Şoimuş, am fi ter­ Covaci, mecanizatorii s-au în­ nei, rodul hogat, rotunjit de
cretarul comitetului comunal zîlete trecute, au ajutat la le lor libere pentru a face ca minat însămînţărîle. Terenul trecut pe eî. Tovarăşul Aurel hărnicia muncii lor.
de partid, tovarăşul Gonslan- transportatul cartofilor şi nici o părticică din bogăţia este pregătit si din 2 1 0 hecta­ Chirilă, directorul S.M.A. De­ I. LASCU