Page 62 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 62
M^ unfe J jnste in problema Conferinţa la nivel Puternice atacuri ale forţelor
înalt a statelor
din Africa centrali patriotice din Vietnamul de sud
restabilirii drepturilor HI*. Chineze la 0J.il. şl răsăriteană SA1CON 19 (Agerpres). — cane „B-52“ au aruncat zeci
La numai 50 kilometri de Sat- de tone de exploziv 1d zona
MOCADISCIO 19 f Ager gon, forţele patriotice au a învecinată.
NEW YORK 19. — Cores populare la O.N.U, constituie lor care confruntă astăzi ome pres) —• In capitala Somaliei Intr-un bilanţ transmis de
pondentul Agerpres, Constan o încălcare a înseşi normelor nirea. declarîndu-şi totuşi, în s-au deschis luni seara lu tacat două unităţi saigoneze, agenţia de presă Eliberarea,
care au fost obligate să re
tin Alexandroaic. transmite ; de drept ale Cartei. mod paradoxal, acordul şi cu se arată că în primele zile e
In plenara Adunării Genera In intervenţia sa, Damatang rezoluţiile avansate de S.U.A. crările conferinţei la nivel curgă la sprijin aerian şi de
te continua dezbaterile asupra Camara, secretar de stat pen Ministrul afacerilor externe înalt a celor 14 state din A fri artilerie. Patrioţii au pornit le lunii octombrie, forţele M i
punctului „Restabilirea drep tru afacerile externe al Gui al Nigeriei. O. Arikpo, a a ca centrală şi răsăriteană. asaltul dintr-o zonă califica mate populare de eliberare
turilor legitime ale Republicii neei, a declarat că restabili mintit faptul că Declaraţia de După cum se ştie, această tă de comandamentul ameri- din oraşul Da Nang au nimi
Populare Chineze la O N U.". rea drepturilor legitime ale la Lusaka a statelor neanga conferinţă a fost precedată cano-saigonez drept „pacifica cit ori rănit 104 militari s«i-
Ambasadorul canadian. Youn RP. Chineze la Naţiunile U- jate evidenţiază dreptul Chi de o reuniune pregătitoare a tă". qone/.i şi americani, distra-
gînd vehicule militare şi «va
Beaulne, a declarat că pen nilc constituie o piatră de în nei de a-şi ocupa locul ce I miniştrilor de externe din ţă Se anunlă, de asemenea, o
tru Canada problema repre cercare pentru organizaţie. se cuvine în O.N.U. El a sub rile respective, în cadrul că intensificare a luptelor în a riind o centrală electrică.
zentării Chinei este simplă şi Vorbitorul a cerut delegaţiei liniat că a accepta o altă al reia au fost analizate princi propierea bazei saigoneze Thi- +
clară : există o singură Chină americane să-şi retragă pro ternativă ar însemna a tolera patele probleme politice şi «- en Ngon, in provincia Tay SAIGON 19 (Agerpres). —
în lume, iar singurul ei gu iectele de rezoluţie, deoarece amestecul In treburile inter ronomice cu care oslo con Ninh. După cum menţionează Forte ale Guvernului Revolu
vern legal este cel al RP „din oceslea reiese că am ne ale Chinei populare. Or. fruntat continentul alrican şi agenţia de presă Eliberarea, ţionar Provizoriu au declan
Chineze şî, ca atare, delega avea, chipurile, de a face cu au fost examinate posibililăti- In ultimele zile. forţele pa şat în noaptea de duminică
ţia canadiană va vota pentru admiterea în O.N.U, a R.P. „Declaraţia asupra principiilor le de dezvoltare a cooperării triotice din Tay Ninh au scos spre luni un puternic atac a-
expulzarea emisarilor ciankai- Chineze, lucru cu (olul fals. de drept internaţional privind dintre statele din regiune. In din luptă 300 dc militari ina supiv» unor obiective militare
şîştî din O.N.U. şi se va opu intrucît China este membră a relaţiile prieteneşti şi de coope diverse domenii Totodată, au mici. au distrus mai multe amcrirono-saiqoneze din două
ne manevrelor menite să pre O.N.U., stal fondator al aces rare între state1' — adoptată la fost dezbătute modalităţile de piese de artilerie şi au dobo- local it Aii din provincia Long
lungească actuala stare de tei organiznlii, membru per sesiunea jubiliară a Organiza rit trei avioane. Khanh, situa le la aproximativ
fapt. Reprezentantul canadian manent al Consiliului de Secu ţiei Naliunilor Unite — procla intensificare a sprijinului ma Baza de artilerie americană 60 kilometri dc Saigon In
a precizat că va vota împo ritate". mă că nici un stat sau grup terial. politic şi diplomatic, a „PAS" a fost supusă, luni, a cursul acoslor alocuri, forţele
triva proiectelor de rezoluţie J.V. Scolt, reprezentantul de slale nu arc dreptul de a cordat mişcărilor do elibera 24-a zi consecutiv, bombarda patriotice sud-vietnamez.e au
prezentate de Statele Unite. Noii Zeelandc, a recunoscut se amesteca în afacerile in re naţională din Africa aus mentului forţelor patriotice. provocat inamicului pierderi
că participarea Chinei la via-
Reprezentantul Somalie.i, terne ale vreunei |ări. trală. Intr-o încercare de a degaja în oameni şi echipament m ili
Abdul Rahim Abby Farah, a |a organizaliei. la lucrările această bază, aparatele ameri tar.
subliniat, printre nllete, că se Consiliului de Securitate, va
da posibilitate acestui impor
ria ecliunilor de blocare o tant for internaţional să Iacă
drepturilor legitime ale Chinei faţă, mai competent probleme
VEŞTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE Comunicat al Comisiei pentru
UR.S.S.
0 nouă iniţiativă românească Tonajul flotei comerciale creşte cu 33 la sută, iar ve lă mai mare fală de perioada nătăţii se va îmbogăţi cu a- anchetarea crimelor de război comise
proapc 100 de unilăli noi.
similară a anului irccul.
niturile reale ale populaţiei
— cu 23 la sută. In această
Activitatea pe
şantierele
9 sovietice din Marea Caspică perioadă, investiţiile destina conslructiilor industriale a RP. UNGARA de trupele americano-saigoneze
urmează să crească, in ac te construcţiei de obiective înregistrat, de asemenea, o
NEW YORK 19. — Cores relului a idealurilor de pace, tualul cincinal < i 971 -1975). social-culturalc vor spori cu îmbunătăţire sensibilă, pro După cum informează zia VIETNAMUL DE SUD 19 peste 3 000 de localnic. Fn
pondentul Agerpres, Constan respect reciproc şi înţelegere cu 30 la sulă. In principal, 40 la sută, in timp ce fondul gramul stabilii fiind depăşit rul „Nepszava", in perioada (Agerpres). — tnlr-un comu piovim ia Lon Gan, tn pri
tin Alexandroaie, transmite : intre popoare", proiectul de fiola va fi compusă din de locuinţe va creşte cu 30 cu 1,7 la sulă. actualului plan cincinal, cele nicat al Comitetului sud-vict- mele şapte luni ale anului,
Comitetul pentru problemele rezoluţie — >a arătat Măria tancuri petroliere şi cargouri la sulă. In comparaţie cu fn ansamblul comerţului 40 de întreprinderi industria namez pentru anchetarea cri au lost ucişi şi răniţi peste 900
sociale şi umanitare al Adu Groza — cere secretarului ge cu un pescaj redus, capabi cincinalul precedent, comer cehoslovac, exportul a cres le, de transporturi şi comer melor de război comise de dc oameni, intre care 100 de
nării Generale a O.N.U. a a neral al O.N.U. să solicite le să navigheze atit în apele ţul cu amănuntul va fi cu cut cu 11 ta sută, !n timp ce ciale ale oraşului Szekesfc- trupele americano-saigonc/.e copii. De asemenea, nu fost
doptat în unanimitate un pro guvernelor părerile lor pri puţin adinei ale Caspicci. 26 la sută mai mare. importul doar cu 6.5 la sulă. hervar vor 'cunoaşte o dez împotriva populaţiei paşnice
iect de rezoluţie iniţial de vind aplicarea aceslei decla cit şi pe riuri şi canale. A R.S. CEHOSLOVACA Astfel, s-a reuşit ca pentru voltare dinamică, prevăzin- din Vietnamul de sud. tians- distruse 1 0 0 0 de locuinţe şi
România, căreia i s-au alăturat raţii. semenea vase vor putea să această perioadă să se rea du-se dublarea producţiei şi mis de agenţia de presă „Eli sule de hectare însămtnţatc şl
alte 2 2 de state în calitate Importanţa deosebită a n- transporte încărcăturile, fără La Praga s-a anunţat că lizeze o balanţă comercială desfacerilor pînă în 1975. în berarea", se orală că, în ul de livezi. In aceeaşi perioad»’!,
de coautoare, intitulat „Tine ccslei noi iniţiative româ transbordări intermediare, volumul global al producţiei activă. treprinderea de produse e- timele nouă luni, trupele a-
retul, problemele şi nevoile neşti, convingerea slalelor din Murea Caspică în Marea industriale cehoslovace în leclronice „Videoton", unul mcricono-saigonczc au efectu in provincia Binh Dinh au
sale şi participarea sa la dez membre ale O.N.U. că Naţiu Neagră. Mediterana, Baltica primele Irei trimestre ale a R.P. POLONA dintre cele mai mari obiec ai in medie cile 70 de raiduri fosl ucişi aproximativ 3 600
tive de acest gen din R.P.
sau Marea Nordului. Şantie
nului în curs este cu 9.5 la
voltarea socială". nile Unite pot să contribuie rele de pe Volga au şi tre Pînă la slirsilul anului, în Ungară, va dezvolta în spe zilnic. împotriva populaţiei de locuitori.
mare decit cel
Introducînd proiectul de re la formaica şi îndiunmrea ti cut la construirea unei serii sută mai în perioada cores Polonia vor fi inaugurate 25 cial producţia de calculatoa paşnice din diverse regiuni __
realizat
zoluţie, reprezentanta tării nerei gc-neralii spre înfăptui de nave cu pescaj redus, de punzătoare a anului trecut şi de noi spitale şi sanatorii, re. In acest sens au fost in
noastre, Maria Groza. a ară rea idealurilor organizaţiei au 7 000 tone fiecare. depăşeşte cu 1.5 la sută sar informează presa din Varşo vestiţi 1,1 miliarde forintî. ale tării. Peste 65 000 de lo- \
tat că el este inspirat din făcut ca acest proiect de re cina planificat»’!. Sporul pro via. Num»1rul locurilor în Işi va amplifica activitatea şi cuilori din provinciile Rnch
necesitatea de a menţine per zoluţie să fie adoptat în una R.P. MONGOLA ducţiei a (ost obţinut tn spitale va spori cu peste întreprinderea dc - aluminiu, Gin şi Ca Mon au fost mutat» I
manentă atenţia Organizaţiei nimitate de către plenul Co In actualul plan cincinal principal pc scama creşterii 3 500. care va beneficia de investi in „sale shalegice" şi lagăre .
Naţiunilor Unite asupra pro mitetului nr 3 al Adunării (1971-1975), produsul naţio productivităţii muncii, indi In total, pinâ în 1975, sis ţii în valoare de 2.5 miliarde de concentrare. In provincia * ATLAS
blemelor tinerei generalii şi Generale a O.N.U. nal brul al R.P. Mongole va cator care cslc cu 7,5 la su temul polonez al ocrotirii să forinli. Mv Tlio, in cursul lunilor a- I,
din dorinţa de a găsi cele mai prilie şi mai, au fost dispuse ,
eficiente căi şi mijloace de
soluţionare a lor. Proiectul de _______________________________ \
rezoluţie afirmă rolul impor Cu bic/clefa pe apa
s 1
tant al tinerelului în înfăp Forţe politice tfm Anglia şi Suedia
tuirea scopurilor Cartei O.N.U.,
a progresului social şi eco I Englezul Bob Mills in \
nomic al popoarelor, In pro se opun aderării la Piaţa comună virslă (le 3G ani a con
movarea drepturilor omului si struit o bicicletă amfibic.
realizarea năzuinţelor sale de Ciudatul vehicul este com
pace, dreptate şi progres. LONDRA 19 (Agerpres). — lej sindicale britanice (TUC), şul Sheflield. El a criticat po- pus dintr-o bicicletă obiş
nuită şi două
plute din
Proiectul de rezoluţie rele Guvernul conservator a depus Victor Feather, a chemat litica guvernului Edward He- plastic; o a treia roată
vă necesitatea sporirii contri în Camera Comunelor o mo populaţia (ării să-şi manifes alh dc asociere a Angliei H mai tniră <«» palete uşu
buţiei Naţiunilor Unite şi a ţiune cu privire la aderarea te opoziţia fată de aderarea Piaţa comună, rează mişcarea pe apă. Pe
agenţiilor sale specializate la Marii Brilanii la Piaţa co la Piat.» comună. In cadrul u- mal, plutele se ridică, roa
educarea tineretului lumii in mună. Votul asupra aderări», nuî miting care a avut loc ta cu palete se scoale şi
spiritul păcii, înţelegerii re care va concentra cea mai la Londra, el a declarat că a STOCKHOLM 19 (Agerpres). drumul poate continua iu
ciproce, relaţiilor prieteneşti mare parte a dezbaterilor ac cordurile de la Bruxelles şi — In capitala Suediei a a mod obişnuit, hi Anglia, a-
şi cooperării între popoare tualei sesiuni, va avea loc Luxemburg, negociate de vut loc o şedinţă a conduce eeastă invenţie a slimit
Reamintind faptul că Adu la 28 octombrie. Geoffrey Rippon, ministrul în rii Partidului de stînga-comu- alil entuziasm incit se aş
narea Generală a O.NU. a Potrivit agenţiilor occiden sărcinat cu problemele euro niştii. In cadrul reuniunii, a teaptă ca ea să fie produ
holăril, la cea de-a 25-a sesi tale de presă, textul moţiu pene. sint favorabile In între fost reafirmată hotărirea co să in serie.
une a sa, să reia în viitor nii depuse în numele ptimu- gime „celor şase". Feather a muniştilor de a se pronunţa
punctul intitulat „Tineretul, e iui ministru. Edward Henth, afirmat că, . raportală la e- împotriva participării Suediei, Fîntîna barometru
ducarea sa in spiritul respec şi al guvernului sau este ast fcclole asupro balanţei de plăti sub orice formă, la Piaţa co
tului lată de drepturile omu fel conceput incit o eventua britanice, aderarea Angliei la mună. A lost adoptată, de a.
Inlr-un mic sat din re
lui şi libertăţile sale funda lă respingere în Camera Co Piatd comună înseamnă pier semenea. hotărirea cu privi giunea Nikolacu (UR.S.S.)
mentale, problemele şi nevoi munelor să nu echivaleze cu deri Sn valoare de peste 800 re la participarea Partidului există o fintină care este
le sale şi participarea sa la un vot dc neîncredere al par milioane de lire anual. de stinga-comuniştii la cam folosită de locuitorii satu
dezvoltarea socială", şi avînd lamentului fa|a de guvern ★ pania pentru strîngerea de lui drept barometru. Ea as
în vedere necesitatea de a se LONDRA 19 (Agerpres). — semnături pe o pelitie in ca piră şi expiră acrul cu o
lua în dezbatere modul de a- ★ Conferinţa general-europcană re se cere retragerea trupelor putere atit de mare incit
plîcare a „Declaraţiei privind LONDRA 19 (Agerpres). — jicnii u securitate si colabora americane din Vietnam. reuşeşte să salte capacul
promovarea în rindurile tine Secretarul general al Cenlra- re ar imbunălâţi perspective Conducerea partidului a ho- greu de deasupra Locuito
le dezvoltării comerţului Est- tărit să desfăşoare o amplă rii au observat că acrul in
Vcm. o declarat John Gollan, campanie dc luptă împotriva VIETN A M U L DE SUD. — In ciu»la raidurilor inamice continue ostaşii Armate, «Ic Eliberare fintină este aspirat în pe
secret,»r general al Partidului şomajului Din datele statisti sprijiniţi dc populaţie in salul B. provincia Qunng Trt, au reuşit sA caplure/.c Silo de sohl.iţl Ina- \ rioadele de timp frumos şi
mici, ccn mal marc parte ameri cani şi sA «lismigA 2| de tancuri şi Mindalc. precum şi sA scufun-
DIN LUMEA-CAPITALULUI Comunist dîn Marea Britanie. ce oficiale rezultă că, în pre «le 9 vase. < ploaie sau zăpadă Specia
este
expirat
înainte dc
în fata participanţilor la un
zent, există in Suedia 113000
In fotografe : Ostaşi inlr-o arjiune (le recunoaştere tn jurul salului B.
miting care a avut loc în ora şomeri totali sau parţiali. liştii afirmă că fenomenul,
deşi foarte rar, se explică
A c ţiu n i r e v e n d ic a tiv e BELGRAD — Boris continuat prin greve declan deosebit de simplu : in pe
creşterii presiunii
rioada
Şnuderl. membru a) şate la cele mal mari uni Notă externă » atmosferice, straturile po
Consiliului Executiv Fe versităţi de slat din Colum \ roase absorb acrul, iar la
în S p a n ia deral. s-a Înapoiat la bia — „National*' din Bogo scăderea presiunii il expiră
Belgrad după vizita e- ta şl „Antioqula" din Me-
îecluată Ia Bonn, unde dellin. Pisica — milionară
MADRID 19 (Agerpres). — citori ai uzinelor Seat au a avut convorbiri cu Agenţia Prensa Latina re Ceea ce nu a desco
Cei 21 0 0 0 de muncitori de la participat la o marc demon Walter Scheel şi Karl aminteşte că în anul univer Compania aviatică ..North
marea uzină dc asamblare a straţie care a avut loc pe Schiller cu privire la sitar 1970-1971 au avut loc west Orient“ a decernat
automobilelor Seat din Bar străzile din centrul oraşului. colaborarea celor două în Columbia numeroase ac
celona au declarat luni du- Politia spaniolă a intervenit ţări pe plan economic si ţiuni de protest ale tinerelu perit Hey / dc curind medalia ..Pen
tru un milion r/r* mile î»i
pă-amiazâ grevă. Ei protestea cu brutalitate, incercind să financiar. Cu acest pri lui studios, care a cerut cu aer" unei pisit i. Ntnnrle ei
ză împotriva refuzului consi împrăştie pe demonstranţi. Au lej — informează agen ne. au iosl «resfati trei po hotărlre încetarea ocupării esle Garfunkcl şi a meri
liului de administraţie de a fost înregistrate violente in ţia Taniug — s-a căzut liţişti. acuzaţi de a li auto militare a localurilor facut- Insula Paştelui şi statuile tat medalia reuşind să că
reintegra în muncă activiştii cidente intre grevişti şi for dc acord asupra posi rii asasinatului comis sîmbă- lălilor şi eliberarea imedia sole gigantice vor continua go dc Chile, ceiindu-i să re lătorească pe un avion de
sindicali şi alţi salariaţi con ţele poliţieneşti bilităţii ca Iugoslavia tă seara Împotriva a două tă a studenţilor condamnat» să dea aripi fanteziei şi să tragă pe aceşti oaspeţi ne pasageri aproape o lună,
reprezenta
poftiţi. Ceea ce
cediaţi pentru participarea lor să oh|ină dîn partea persoane, ale căror cadavre de tribunalele militare. ridice numeroase întrebări izbutind să iasă din cuşca
ta organizarea unor acţiuni R F. a Germaniei cre a» (ost descoperite dumini cărora, la timpul său, a în insă, pe vremea regimului sa şi să se stabilească in
greviste în luna iunie. Munci MADRID 19 (Agerpres). — dite în valoare de cîte- că. In apropiere de Santo MONTEVIDEO. — Luls cercat să le dea un răspuns, condus de preşedintele creş comimrlimenlul pentru ba
torii grevişti au ocupai pen Greva celor peste 9 500 de va sute de milioane Domingo. Pedro Bonavlta. preşedintele chiar dacă nu aprobat dc tin -democrat Frei, un secret gaje In tot acest timp, ni
tru scurtă vreme atelierele u* mineri spanioli din Oviedo mărci. în legătură cu aceasta, şe Comllerului Executiv al co toată lumea. cercetătorul de stat, a devenit, după in meni nu a văzul pisica deşi
zinei. împotriva lor au lost (Asluria) a intrat în cea dc-a ful politiei, generalul Rafael aliţiei forţelor de stingă din norvegian Thor Heyerdahl, staurarea preşedintelui Sal o auzeau mieunind şi intre
trimise puternice detaşamen treia săplămtnă. In pofida fap Nivar Seijas, a declarat că Uruguay — „Frente Ampllo® în interesanta sa lucrare „A- vador Allende, un lucru cu timp reuşea să se strecoa
te «le politiei, care au inlim- tului că «ulorilătile au ordo SEUL — Autorităţile de anchetatorii urmăresc să sta —. a decedat in urma unul ku-Aku". Este însă mai puţin noscut de întreaga opinie re printre geamantane. Se
pinal o dîrză rezistentă din nat reluarea lucrului la |8 la Seul au adoptaf noi mă bilească dacă cei trei poli atac de cord, anunlă agen cunoscut faptul că insula publică din Chile şi, astfel, pare că ea mitica in fieca
partea greviştilor. In cursul octombrie, greviştii îşi con suri represive împotriva stu ţişti au legături eu grupa ţia Prensa Latina. Râpa Nui, aşa cum o denu Statele Unite au fost obli re zi, deşi personalul avio
ciocnirilor. trei muncitori şi tinuă acţiunea, cerind îmbu denţilor rare au participat rea de extremă dreaptă ,.La în legătură cu decesul lui mesc localnicii, a cărei su gate să comunice că între nului nu-şi poale explica
cin' i poliţişti au fost răniţi. nătăţirea condiţiilor lor de la recentele manifestaţii de Banda", qutoarca mai multor Bonavita, Comitetul Executiv prafaţă nu depăşeşte 118 km rup activitatea „observatoru de unde işi jirocura hrana.
In acectişi zi, mii dc mun muncă şi de trai. asasinate politice comise In lui lor meteorologic" de pe In sfirşit, dujm o vină-
protest ia(ă de politica re al Partidului Comunist din patra|î, şi care este situată Insula Paştelui. toare îndelungată, perso
acţionară a regimului Iul ultima vreme. Uruguay a dat publicităţii O la 3 600 km de Chile, de ca Cînd, guvernul Unităţii nalul dc pe un aerodrom a
Pak Cijan HI. Reprezentan declaraţie care exprimă emo re aparţine de moi bine de Populare din Chile, a cerut reuşit să pună mina pe
ţii regimului au anun(at că PARIS. — Luni seara, s-a ţia profunda a forţelor pro 80 de ani, a deşteptat, în ul Pentagonului să desfiinţeze Garfunkel, după ce i-a fost
un număr de 40 asociaţii deschis la Paris expoziţia gresiste din această Iară- tima vreme, cu totul alt gen această bază, cadrele m ili oferită medalia pe care o
studenţeşti au fost dizolvate, „Charles de Gaulle". care de interes dccît cel pur et tare americane au încercat merita din plin Evident,
în timp ce peste 100 de stu prezintă un mare număr de CAIRO. — Ministrul de nografic, Se ştie c3 în anul să distrugă toate urmele ac premierea n-ar fi avut loc
denţi au fost excluşi din u- obiecte personale şi diverse interne egiptean, Mamdouh 1967, guvernul chilian a lu tivităţii desfăşurate la Rapa dacă intre companiile ae
nîverşităţi. Totodată, cele 7 documente ale fostului pre Salem, a anunţat eliberarea at hotărirea să contribuie, Nui de „oamenii de ştîinlă" riene nu ar fi existat o
universităţi de la Seul con şedinte al Franţei. Expoziţia a 124 de depu(a(l politici, din punct dc vedere lehni- din Statele Unite. Guvernul concurenţă acerbă, iar com
tinuă să lie ocupate de ar a fost deschisă de primul informează agenţia MEN. co-şl iinţif ic şi economic, la chilian a contracarat însă a pania respectivă nu avea
mată, iar numeroşi studenţi ministru Jacgues Chaban Mamdouh Salem . a menţio dezvoltarea insulei, şi că ceste intenţii, aducind la cu nevoie de publicitate...
arestaţi în timpul incidente Delmas. nat că preşedintele Repu Slatete Unite şi-au trimis noştinţa autorităţilor m ilita t
lor de săptămlna trecută blicii Arabe a Egiptului, An- acolo, fără întîrzierc, un re din S.U.A că demontarea , Cangur cit o girafă \
sint incă reţinuţi de politie. BOGOTA. — După ocupa war Sadat a dat instrucţiuni grup de „experţi'’. In a instalaţiilor bazei nu se va
rea de călre armală a Uni în vederea eliberării — îna prilie acelaşi an, a debarcai I» O descoperire unică a
PHENIAN. — Kim Ir. versităţii din oraşul Carla- inte de sărbălnaiea musul pe Rapa Nui un grup de putea efectua lără acordul fost efectuată recent dc pa
părţii chiliene.
prim-vicepreşedinfe al Cabi gena de Indias, acţiunile dc mană a , Rnmadanului — « „arheologi" şi „antropologi", leontologii australieni. Ei
netului de miniştri al R.P.D protest ale sfudentilor impo- tuturor persoanelor dclinule cărora le-au urmat alt» „con ...Acum statuile gigantice au găsit tm schelet aparţi-
Coreene, a primii luni de triva politicii de represalii din motive politice, fără să silieri şi specialişti". O fici dc pe Rapa Nui îşi pot spri nind unei uriaşe vieţuitoa
legaţia universitarilor japo poliţieneşti a guvernului au fi fost judecate. al, sarcina lor era să se o jini din nou privirile, încăr re. dispărută în prezent.
nezi. în frunte cu Yasuzo cupe de cercetări etnografi cate de linişte si de enigme, Iniţial au creztit că este
Suzuki, decan al facultăţii ce; în realitate, activitatea pe suprafaţa neclintită a o- vorba de ti i i dinosaur, dar
NEW YORK. — Dezbate rlle din Comitetul nr. 2 al lor s-a concentrai asupra ceanufui, iar locuitorii insu apoi, după studii amănun
de arte a Universităţii „Ris- Adunării Generale a O.N.U. — Comitetul pentru proble ţite, şi-au dat scama că
sho” din Tokio, care efec altui obiectiv : S.U.A. aveau lei îşi pol vedea neslinqhe-
mele economice şl financiare — asupra Programelor Naţi intenţia să construiască pe este vorba despre un can
tuează o vizită de prietenie unilor Unite pentru cooperare tehnică (PNUD) evidenţiază această insulă o bază milita rit» de treburile lor, chiar gur neobişnuit — înalt cît
în R.P.D. Coreeană. Cu a necesitatea intensificării cooperării internaţionale în toate ră. dacă de dala aceasta, ajuto o girafă. Cu toate acestea,
cest prilej, menţionează a- rul nu a venit din partea spun paleontologii, confor }
ITALIA. — micile întreprinderi .slut obligate sâ-şl înrhlriA por domeniile de activitate, în condiţii de deplină egalitate şi Cei 1 130 de locuitori »i
ţile, cele mari sini iiîgUţHt* d<* eaniialnl xlrAin. muncitorii lan- qenlia ACTC, a avut loc o avantaj reciproc. insulei, aflînd de adevărate duhurilor bune — aku-aku maţia membrelor inferioa
scazA puternice lupte pentm asigurarea posturilor dc muncA şl re dure la ideea eă acest
a salariilor, ocupA fabricile «leela nsiml un nou sistem dc grevA şi convorbire prietenească. Luînd cuvintul, delegatul român $lefan Mihai a subli le teluri urmările de exper — din adîncurile pâmînlu- cangur-girafă nu putea sări
ocuparea locului de munci. obligi ml organele publice s.A-şl asigure niat că prestigiul şi eficienta PNUD vor fi consolidate în ţii militari deghizaţi Sn „oa luî,
rAspundcrca faţA dc problemele economico rare marinA ţn»‘n. SANTO DOMINGO. — In m3sura in care la programele sale vor fi atrase, in cali meni de şliintă", s-au adre mai mult decit cangurul
Ia fotografic : O «Icmonsîraţie a muncitorilor «lin lton»a in spri obişnuit — 1 m.
jinul reformelor economice «Ic dezvoltare şi rcvvudlcArilor sociale capital,» Republicii Dominica tate de beneficiare, cît mai multe state ale lumii. sat guvernului de ta Santia RADU GRECEANU
şi economice._________________________________ ___________________ ___
RedacţIA fi administraţia ziarului ţ Deva, etr. Dr. P. Groza ar. 35. Telefoane nr, 123 17 şt 1 15 88. Tiparul r întreprinderea poligrafică Deva.