Page 63 - Drumul_socialismului_1971_10

u * .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA*

F.C. Orăşllc. in emirul atelierului de retluctorl, strungarul Traşcâ
loan, evldcn(iat lunar pe 1971, execută produse «le calitate.

LUCRĂRILE SESIUNII MARII Cu planul pe 10 luni îndeplinit

ADUNĂRI NAŢIONALE Trustul de con­ pe alte măsuri tehnico-orga- fecţionarea continuă a acti­
nizatorice.
vităţii economice, colectivul
productivitatea
muncii a cunoscut o creştere
întreprinderii „Marmura" din
strucţii Deva
de peste 6.3 la sută lată dc
nirea planului producţiei glo­
nivelul planificat. Acest fapt Simeria raportează îndepli­
Colectivele de muncă din a permis executarea supli­ bale alerenl primelor zece
cadrul Trustului de construc­ mentară a unui număr de luni cu 12 zile mai devreme.
E X P U N E R E ţii Deva au încheiat cu suc­ înregistrat dc asemenea rea­ Prin creşterea productivită­
143 dc apartamente.
S-au
ces volumul de construcţll-
Şi-a început lucrările, A monlaj planificat penlru pri­ ţii muncii cu 3,6 la sută. s-au
miercuri dimineaţa, cea de-a mele 10 luni ale anului in lizări remarcabile în direcţia produs pinâ fn prezent peste
şaptea Sesiune a Marii A- curs. Pînă în prezenl, sarci­ eficientei economice Este prevederi 4 500 mp placaţ
dunărj Naţionale. na dc plan anuală esle înde­ concludent faptut că econo­ finit, 2 368 mp dale mozaica-
In dezbatere se află Pro­ asupra proiectului de plan de plinită In proporţie de 82.9 mia valorică ta preţul de le, alte produse în valoare
iectul actualului plan cin­ dezvoltare la sută. fapt care creează cosi se ridică la peste 1.55 dc 731 000 leî. Elicienţa eco­
cinal, vast program care va premise trainice penlru înde­ milioane lei. nomică înregistrează sub­
orienta, tn întreaga perioa­ plinirea ireproşabilă a preve­ stanţiale creşteri. Valoarea
dă 1971-J975, si pe fiecare derilor anuale. Marmura" economiilor la preţul de cost
an în parle. activitatea economico-socială pe perioada 1971-1975 n
constructivă amplă a popo­ Punîndu-se un accent deo­ Simeria se ridică la peste 4,72 m ili­
rului nostru, opera de cu­ sebit pe Introducerea unor oane lei. Iar a beneficiilor
socialiste, pro­ prezentată de tovarăşul ION GHtORGHt M/WRtR
prinzătoare dimensiuni con­ noi procedee de muncă, pe suplimentare la 1 milion şl
însu|le|l-
Antrenat Intr-o
sacrată propăşirii continue a utilizarea corespunzătoare a toare tnlrecerc pcnlru per­ jumătate Ici.
României fondului dc timp. precum şt
gresului neîncetat, material
Si spiritual al societăţii Tovarăşi deputaţi. iectul de plan, pe promovarea
Tomâneşti contemporane. laturilor calitative ale activi­ pentru afirmarea plenară a o­ întregii populaţii. Sint prevă­
Succesele remarcabile obţi­ Din însărcinarea Comitetu­ mului. a personalităţii sale. zute construirea de către stat
nute în ultim ii ani In dez- lui Central al Partidului Co­ tăţii. In economia naţională se a 520 000 de apartamente, fa­ MIZĂRII! D! PRES1IGIU ĂL! UZII!
voltarcra economiei, ştiin­ munist Român şi a Consiliu­ In construcţia cincinalului, vor crea circa un milion de lă de 340 000 in cincinalul tre­
ţei, cullUTii. tn ţoale planu­ lui de Miniştri, supun Marii realizarea unei creşteri inten­ noi locuri de muncă. mai cut, sporirea confortului lo­
rile vieţii sociale, ca si larga Adunări Naţionale, spre dez­ sive şi modernizarea econo­ mult decît dublul numărului cuinţelor, precum şi fonduri
acţiune de identificare si batere şi aprobare, proiectul miei naţionale se întemeiază înscris în directive. Din agri­ însemnate pentru lucrări de
mobilizare a tuturor resur­ planului de dezvoltare econo­ în principal pe ridicarea efi­ cultură vor ff atra.se 400 0 0 0 gospodărie comunală, lărgirea JICTOIIir DIN CALAM GARANTEAZĂ
selor materiale şi umane mico-socială pentru perioada cientei investiţiilor, mai buna de persoane; vor interveni şi modernizarea bazei materia­
iniţială de partid «u creat 1971-1975. folosire a capacităţilor de astfel schimbări în struc­ le a învătămintului, artei, cul­
premisele ca actualul plan Proiectul a fost întocmit In producţie şi a forţei de man­ tura pe ramuri a populaţiei o­ turii. ocrotirii sănătăţii.
cincinal să prevadă. în ra­ concordantă cu Directivele că, reducerea cheltuielilor ma­ cupate, prin scăderea ponderii Coordonatele majore ale SUCCESELE VIITOARE
murile holărMoare ale pro­ Congresului al X-lea al parti­ teriale. îmbunătăţirea structu­ celor din agricultură şi creş­ cincinalului sint rezultatul
ducţiei materiale, pe ansam­ dului, care a definit acest cin­ rii producţiei In toate ramu­ terea ponderii celor din in­ consecventei cu care conduce­
blul economiei, ritmuri a­ cinal drept o etapă importantă rile. printr-o orientare spre dustrie, mutalii cu implicaţii rea de partid şi de stat a ur­
nuale mai mari decît cele în procesul istoric de făurire produse de cit mai înaltă directe şi importante asupra mărit ca din gama largă de . Uzina .V ictoria" din Călău vizibila tendinţă de micşorare nomio de cocs trebuie să îîe
stabilite prin Directivele soluţii posibile să lie adopta- a raportul de curind îndepli­ a consumurilor specifice, în­ mai substanţială.
Congresului al X-lea al par­ a societăţii socialiste multila­ tehnicitate şi valorificarea su­ productivităţii sociale a mun­ le cele care pot duce conco­ nirea integrală, înainte cu 15 trezăresc posibilitatea înca­ Intr-adevăr, în ce! de-at trei­
tidului. Sinlelizind direcţiile teral dezvoltate. perioară a muncii naţionale cii. a venitului naţional şi a mitent la dezvoltarea rapidă a zile fala do termen, a sarci­ drării uzinei pînă lo sfirşitul lea trimestru al anului, uzina
principale nle politicii par­ Pentru înfăptuirea progra­ in schimburile externe. condiţiilor de viată. forţelor de producţie, obţine­ nilor prevăzute penlru prime­ anului in pre(ul dc cost pla­ n înregistrat succese remarca­
tidului în elapa actuală de mului elaborat de Congres, Ca o expresie concludentă Veniturile totale din sala­ rea de efecte economice ma­ le 10 luni ale onului. Meritul nificat. Evident, această pro­ bile sub toate aspectele eco­
făurire a societăţii socialis­ partidul nostru orientează cu a acestor procese şi opţiuni, rii vor spori cu peste 50 la xime şi îmbunătăţirea traiului deosebii de a se situa in plu­ blemă nu depinde numai de nomice. fapt care ilustrează
te multilateral dezvoltate în consecventă perfecţionarea ac­ venitul naţional urmează să sută. în plan s-a înscris pen­ tuturor cetăţenilor. tonul fruntaş al inlreprinderi- noi. Dar întregul colectiv va convingător atmosfera de lu­
pnlria noastră, planul cin­ tivităţii din toate domeniile crească mai repede decît pro­ tru plata salariilor din 1975 Tovarăşi deputaţi. lor din judeţ, se leagă nemij­ face tot posibilul să recupere­ cru existentă aici. Recenta an­
cinal 1971-1975 reprezintă o vieţii sociale. In acest cadru dusul social tolat. suma de 153 de miliarde de locit de responsabilitatea ma­ ze rămînerile în urmă. care gajare a colectivului de a în­
treaptă nouă. superioară. în de ansamblu, In procesul pre­ Potrivit proiectului, venitul Jei fată de 130—135 de mi­ Doresc să mă opresc acum joră cu care sînt tratate pre­ în primele două Irimeslre se cheia sarcinile acestui an la
raport cu cincinalul prece­ gătirii planului cincinal, Co­ naţional va spori într-un ritm liarde luate tn calcul, la ela­ asupra unor probleme a căror vederile primului an at actua­ ridică la cilcvo milioane de 15 decembrie, de n înfăptui e­
dent. cu toate etapele ante­ misia centrală de partid şi de mediu anual de t l -1 2 la sulă, borarea directivelor. In afară corectă rezolvare condiţionea­ lului cincinal, de abnegaţia, Ici. xemplar sarcinile sporite ale
rioare pe scara evoluţiei stat, sub conducerea tovară- faţă de 7.7-8,5 la sută cît se de fondurile suplimentare ce­ ză atingerea marilor obiective dăruirea şi competenta în oclualutui trimestru, precum şi
spre progres a patriei noas­ şuifiî Nicofae Ceauşescu, a întrevăzuse' în momentul ela­ rute de mărirea numărului de înscrise in cincinal. muncă de care dau dovadă ale anului viilor obligă Insă
încep cu problema investi­
tre. iniţiat o largă acţiune de iden­ borării directivelor. Creşterea salariaţi, au fost prevăzute în ţiilor destinate să sporească muncitorii, tehnicienii şi ingi­ la o mobilizare mai energică.
Marele sfat al tării ia, de tificare şi mobilizare a resur­ venitului naţional şl stabili­ acest cincinal peste 60 m ili­ polen|iâlut productiv din toate nerii uzinei Trimestrul IV— Care sint jaloanele de acţiu­
asemenea, in discuţie, în ac­ selor materiale şi umane, în rea unei cote a fondului de arde de Iei pentru creşterea ramurile. Importantele fonduri Osie o ilustrare vie a faptu­ ne pînă la sfirşitul anului 7
tuala sesiune, legi de o interesul accelerării progre­ acumulare de 30-32 Ia sută salariilor tuturor categoriilor materiale şi băneşti alocate, lui că uzina din Călan se află hotărîtor pentru fina­ Cum va acţiona comitetul de
deosebită importantă pentru sului economic şi sociat-cul- ne vor permite să Investim în de salariaţi, începînd cu sa­ implică şi răspunderi deose­ pe drumul sigur al perfecţio­ direcţie penlru crearea bazei
perfecţionarea in continuare tural al României. acest cincinal, din fondurile lariile mici. Salariul real va bite pentru utilizarea lor cu nării proceselor de producţie, lebnico-cconomice necesare
a întregii vieţi politice, eco­ Studiile întocmite pe între­ centralizate ale statului, 470 creşle cu 20 la sută. maximum de chibzuinţă. că furnaliştiî. cocsarii, turnă­ lizarea exemplară a inlrării normale în producţia
nomice si sociale a ţârii. prinderi, judeţe şi ramuri au de miliarde de lei fată de 420­ Veniturile ţărănimii prove­ Spiritul gospodăresc se ma­ torii şi ceilalţi salariaţi fac anului viilor? Adresăm aceas­
La intrarea în sala de şe­ lormat obiectul unui amplu 435 de miliarde stabilite la nite din producţia agricolă, nifestă, înainte de toate, prin fată ru succes dinamicii me­ primului an al cinci­ tă întrebare inginerului şef,
dinţe a Palatului Marii A­ dialog de confruntare a pro­ congres. calculate pe o persoană acli- modul in care se determină reu crcsclnde la care esle su­ Doinet Frentoni.
dunări Naţionale, conducă­ punerilor — între comisiile vă, vor spori cu 22-30 ta su­ scopul, dimensiunile şi profilul pusă întreaga lor activitate. nalului şi pregătirea — încă de la început tre­
torii de partid şi de stat special instituite. între unităţi­ Este una din opţiunile fun­ tă. Au fost cuprinse totodată noilor capacităţi. Experienţa
sînt inlîmpinaţi de aplauzele le economice şi ministere,, în­ damentale ale planului, care resursele necesare pentru ex­ ne-a arătat în această privin­ — Dc fapt — mărturisea in­ buie să asigur că ne vom res-
puternice si îndelungi ale tre acestea şi organele de decurge din politica partidului tinderea Ia membrii cooperati­ ţă că titularii de investiţii ginerul Gavrilă Szanto, şeful optimă a producţiei pecln angajamentul de a în­
deputaţilor şi invitaţilor. şi statului, de îmbinare a in­ velor agricole de producţie a trebuie să |ină seama, in mai serviciului planificare, la noi cheia prevederile actualului
In loja din dreapta iau loc sinteză economică — spre a tereselor prezente cu intere­ mare măsură dectt pînă acum, în uzină s-a creat terenul fer­ anului viitor plan in prima jumătate a lunii
tovarăşii Nicolae Ceauşescu se armoniza soluţiile, n Ii se sele de perspectivă ale naţi­ sistemului de asistentă medi­ nu numai de cererile curente til care trebuie să exisle în decembrie. Desigur. pcnlru
Ion Gheorglie Maurcr, Emil da o fundamentare ştiinţifică unii socialiste. Secretarul ge­ cală gratuită în spitale şi tra­ ale pielei interne şi externe, oricare unitate economică, iz- realizarea acestui obiectiv a­
Bodnaraş, Manea Măncscn. şi a se echilibra balanţele. neral al Partidului Comunist tament cu plată redusă in ci mai ales de cerinţele previ­ vorit din conşliinla şi răspun­ vem asigurate condiţiile care
Paul Niculcscu-Mizil. Gbeor- Problemele complexe ridicate Român, tovarăşul Nicolae staţiuni balneoclimaterice. zibile in perspectivă şi să sta­ derea fiecărui muncitor. Acest Comitetul dc direcţie, orga­ nc vor permile tn următoare! 2
ghe Pană, Gheorghe Rădu- de creşterea economică din Ceauşescu. a subliniat în re­ Grija pentru pensionari este bilească în această lumină sor- lucru permite înregistrarea z il­ nizaţia de parl/d, întregul co- două luni suplimentarea depă­
lescu. Virgil Trolin. Ilie următorii ani — privind rit­ petate rfnduri argumentele reliefată prin faptul că pensia limenlele. calitatea şi parame­ nică a noi şi noi realizări. Pî­ Icclîv continuă deci, cu succes, şirilor la producţia globală şi
Verde(, Maxim Berghianu, murile, proporţiile, modifica­ care — în condiţiile tendinţei medie de asigurări sociale de trii funcţionali ai mărfurilor nă în prezenl, valoarea depă­ aplicarea măsurilor lehnieo- producţia marfă cu 4 milioane
Plorian Dănălachc, Emil rea structurilor şi aspectele de adîncire a decalajelor din slat va fi mărită cu peste care se vor fabrica, Pcnlru a şirilor noaslrc la producţia organizalorice iniţiale cu cilc- leî. Vom mai produce supli­
Drăqănescu. Janos Fazckas. calitative, de eficientă a mun­ lumea contemporană — im­ 18 la sulă. De asemenea, în­ se realiza eficienta efortului globală şi marfă se ridică la va luni în urmă şi menite să mentar încă 250 tone de utila­
Petre I.upu. Dumitru Popa, cii — au fost în repetate rîn- pun menţinerea unei rate că din acest prim an al cin­ prevăzut, s-a stabilit ca apro­ peste 31 milioane lei. Suportul asigure o desfăşurare norma­ je şi piese de schimb pcnlru
Dumitru Popescu. I.eontc duri analizate de către con­ înalte a acumulării, asociată cinalului au fost adoplalo noi barea oricărei investiţii, indi­ acestor depăşiri îl constituie lă n întregii oelivilăţi. Aceas­ industria metalurgică, 200 tone
Răutu. Gheorghe Stoica. ducerea de partid şi de stat cu o politică de folosire chib­ măsuri de îmbunătăţire a con­ ferent dacă se dă de conduce­ asigurarea unui spor de 3 Ia ta. in primul rînd, penlru că utilaje de turnare pentru ole-
In loja din slînqa se află cu colegiile ministerelor, or­ zuită a fondurilor acumulate, diţiilor materiale pentru fa­ rea centralei, ministerului sau sută la productivitatea muncii. sarcinile trimestrului IV sint lării. I 2 0 0 tone fontă cenuşie,
membrii Consiliului de Stat. ganelor locale, cadrele de ca premisă esenţială a pro­ m iliile cu copii. de către guvern, să se bazeze Am produs pînă In prezenl deosebii de mobilizatoare, iar alle produse.
La lucrările sesiunii par­ răspundere din centrale in­ gresului societăţii noastre, a Ridicarea nivelului de Iraî, pe sludii de marketing din ca­ peste prevederi 900 tone utila­ apoi, startul sănătos în pro­ Problema care ne preocupă
ticipă numeroşi invitaţi — dustriale, colectivele marilor ridicării d t mai rapide a pe calea retribuirii muncii şi re să rezulte clar posibilităţile je şi piese de schimb penlru ducţia anului viilor se creează îndeosebi este însă producţia
membri ai C.C. al P.CR„ întreprinderi, institute de României la nivelul ţărilor a fondurilor sociale de con­ do desfacere a producţiei. Industria metalurgică, 6 400 to­ acum. Tn această direcţie. în viitoare, anul 1972 trasîndu-ne
minişlrt, conducători de in­ cercetări şi proiectări, pentru dezvoltale. sum. îşi găseşte expresia în Condiţiile în continuă modifi­ ne fontă cenuşie, 90 tone se- uzină s-a trecut la o folosire sarcini deosebite Este semni-
stituţii cenlrale si orqani- a se ajunge la opţiuni de na­ creşterea veniturilor tolale care ale pielei impun, de ase­ micocs. 800 tone cocs fluidizat moi judicioasă n capacităţilor ficaliv fapluf că stnt prevăzu­
zali» obşteşti, academicieni tură să răspundă cit mai de­ Din investiţii, circa 00 la reale pc un locuitor cu 38 la menea. ca dc la început să se şi cocs brichete, un număr în­ de producţie, cxeculindu-se re- te creşteri substanţiale la toii
şi alţi oameni de ştiinţă şi plin nevoilor şi posibilităţilor sută sint îndreptate spre con­ sută, în condiţiile promovării aibă în vedere posibilităţile semnat de cilindri de laminor, pnralîi la timp şi de bună ca­
cullurn. ziarişti români şi reale ale economiei naţiona­ tinuarea operei de industria­ neabătute a criteriilor de echi­ întreprinderi? de a se adapta pilnii şi maselote. Ţin să arăt blate. s-au reglementat unele indicii de utilizare. Indicele de
slrăini. lizare. Industria va acoperi operativ la asemenea schim­ că şi sub aspectul eficientei probleme legale de aprovizio­ utilizare a spaţiului de forma-
le. tate socialistă. am făcut progrese importanle. narea cu materii prime şi ma­
Sin* prezenţi şeii ai mi­ îmbunătăţit pe parcurs ca 70 la sută din necesarul de u­ Vînzările de mărfuri cu a- bări. Esle vorba în primul rînd de ro-turnnre la turnătorii va
siunilor diplomatice acredi­ rezultat al acestor largi con­ tilaje aJ tării, va furniza de mănunlul urmează să fie in Penlru ca noile obiective să încheierea trimestrului III cu teriale. In mod deosebit se ac­ creşte cu 1,2 la sulă. Se va
taţi la Bucureşti. sultări, în care toii factorii de aproape 1.5 ori mai multe 1975 cu 40—47 la sută mai răspundă acestor cerinţe şi să o economie la preţul de cosi ţionează la furnale penlru re­
Pi eşedinlole Marii Adu­ decizie şi-au spus cuvintul în mărfuri pentru fondul pielei şi mari decît în 1970 In acelaşi de 428 000 leî, aceasta după ducerea consumului dc cocs. ILIE COJOCARII
nări Naţionale, tovarăşul raport cu competentele şi răs­ de 1.9 ori maî multe produse timp, din fondurile de inves­ dea în cel mai scurt timp e- ce, în primele două luni ale Datorită măsurilor aplicate, re­
Şlel.in Voitec. deschide lu­ punderile ce le revin, proiec­ pentru export. tiţii ale statului sînt reparti­ ducerea de 10 kg de cocs In
'
y
crările sesiunii Apoi. în Prin amplasarea noilor în­ zate 52 de miliarde de lei pen­ . 0 păşiri de peste un milion lei. fiecare tonă de fontă produsă VW
,
.
- . .
.
1
unanimitate. deputaţii vo­ lul planului cincinal a fost e­ treprinderi va continua îmbu­ tru acţiuni cu efecte directe (Continuate in pag. a 2-o) 1 a _______ In n re z n n l o îz h in d ă Har tinuoie in pag. o J-a)
■ /xciuaia regiesie a ciieuuieu-
^ ------- -------- — .... .. ....
tează ordine* de zi a celei xaminat Şi adoptat în unani­ nătăţirea repartizării forţelor
de-a şaptea Sesiuni a Marii mitate dc Plenara Comitetului de producţie pe teritoriu, îm- asupra condiţiilor de viaţă ale
Adunări Naţionale r Central al Partidului Comunist binîndu-se judicios criteriile
Român din mai 1971.
I. — Proiectul dc lege de eficientă economică cu ce­
pentru adoptarea planului In toate unităţile, adunările le de ordin social care decurg
cincinal dc dezvoltare eco- generale ale oamenilor muncii din necesitatea ridicării zone­
O trăsătură caracteristică a Timpul este favorabil. Toate forţele şi mijloacele
nomico-socială a Republicii au analizat sarcinile ce le re­ lor maî puţin dezvoltate.
Socialiste România pe pe­ vin, au subliniat realismul
rioada 1971-1975; lor şi holărîrea de a le în­ industrializării fn acest cinci­
2 — Proieclul de lege cu făptui, stabilind măsurile ne­ nal constă In Intensificarea
privire la organizarea şl cesare In acest scop. procesului de modernizare o
conducerea unităţilor socia­ Efervescenta care a carac­ structurilor pe ramuri şi sub- să fie concentrate la terminarea grabnică a
liste de stat ; terizat munca de elaborare şi ramuri, prin promovarea cu
3. — Proieclul de lege lansare a cincinalului — dez­ precădere a sectoarelor purtă­
privind încadrarea şi pro­ bătut practic la swra între­
movarea în muncă a perso­ gii ţ3 T| — a pus în lumină toare de progres tehnic şi a
nalului din unităţile socia­ impulsul creator pe rare-1 dă fabricării de produse cu Înalt
liste de stat ; politica Partidului Comunist grad de prelucrare a resur­ ÎNSĂMÎNTĂRILOR SI RECOLTĂRILOR!
4. — Proiectul de lege Român de adîncire a democra­ selor. ru valori de întrebuin­
privind producerea, folosi­ tismului orînduîrii noastre, de ţare cit maî ridicate. In a­ t
rea $1 controlul calităţii se­ atragere a maselor la înfăp­ cest context se înscriu orien­ lucrările
minţelor şl materialului să- tuirea măsurilor care decid tările cu privire ta dezvolta­ La G.A.P. Hăşdat re, ceea ce obligă consiliul de agricole impune ca ziln.
dttor pentru producţia agri­ destinele naţiunii socialiste. rea mai rapidă a construc­ agricole de sezon sint Înche­ conducere să ia măsuri eficace tractoarele să fie folosite cu
colă vegetală ; ţiilor de maşini şi chimiei în Alte cooperative agricole au terminat iate. cu excepţia unei supra­ pentru încheierea grabnică a randament maxim. Acest de?
5. — Proieclul de lege Stlmall tovarăşi. ansamblul industriei, a unor feţe de 7 hectare care mai lucrării respective. Ultimele e- derat nu-şi găseşte insă p
cu privire la gospodărirea Ca urmare a lucrărilor c- sectoare moderne cum stnt semănatul trebuie însămînţată. Inginerul forluri pentru terminarea se- sie lot materializarea in farş-
fondurilor fixe. resurselor iecluate în cei doi ani tre­ metalurqin oţelurilor aliate, e- şef al C.A.P., Viola Vîlă, ne-a tc. Spre exemplu, ieri la oi \
materiale şl aprovizionarea cuţi de la Congresul al X- lecfrotebnica şi electronica, C.4.P. Geocrgiu şi Cigmau relatat că, paralel cu preocu­ 10, la secţia dc mecanizare d
lehnico-maleriată ; lea. au fost găsite posibili­ chimia de sinteză fină. ca şi parea pentru asigurarea suc­ agriculturii din Cristur, stă­
6 . — Proiectul de lege cu tăţi suplimentare de natură să acţiunea vâslă de înnoire a Experienţa «iştigală şi producţiile dc griil cu mult superioare cesului deplin ol recoltărilor teau patru tractoare, iar la oi i
privire la cetăţenia româ­ asigure ritmuri de creştere a nomenclatorului de produse tn planului care s-au obţinui in a«‘csl an la cooperativele agricole din şi semănatului, s-au onorat in­ Se depun 11. în atelierul S.M.A, Călan
nă ; producţiei materiale, a efici­ toate ramurile industriale Ccoagiu şi CigmAu i-au determinat pc cooperatori şi mecanizatori tegral obligaţiile la fondul cen­ se găseau alic 4 tracloare cu
terminării insAminţArilor in limita
să acorde o deosebită atenţie
7. — Proiectul de lege entei economice si a nivelului Conform prevederilor pla­ epocii optime. Ca urmare a eforturilor susţinute depuse la elibe­ tralizat al statului. Interlocu­ defecţiuni. Acum, cind timpul
pcnlru organizarea şi func­ de trai, superioare celor avu­ nului. realizarea acestor ori­ rarea şi pregătirea terenului, precum şi pentru asigurarea unul toarea remarca aportul deose­ ultimele este deosebit de favorabil, n i
ţionarea Consiliului Legis­ te In vedere iniţial entări trebuie să meargă mi­ ritm dc lucru imens la semănat — nc-a Informat ieri telefonic to­ bit al tractoristului Ion Crădu- so admite sub nici un moli
lativ. Producţia industrială va nă în mină cu ridicarea pro­ varăşul loan Biieiuntan, secretarul Comitetului comunal dc partid neanu la executarea în condi­ să se înrcqislrcze timpi mort.
Ccoagiu — s-a reuşit ca Ia C.A.P. Geoagiu şi Clgmău să se încheie
Primit cu vii şi puter­ spori, în medie, anual cu 11­ ductivităţii muncii Industria­ insămlnţarca Integrală a suprafeţelor planificate. In total, la coo­ ţii agrotehnice superioare a in utilizarea tractoarelor, orie**
nice aplauze, tovarăşul Ion 12,2 la sută fală de 8.5-9,5 cit le cu cel puţin 42 la sută şi perativa agricolă din Geoagiu s-au Insâmlnţat eu grfu, 6ecară şl Insămînţărilor. eforturi clipă pîcrdulă afeclînd seric
Gheorghe Maurer, preşedin­ se prevăzuse In directive, iar reducerea cu 1 1 -1 2 la sută a orz 410 hectare, iar la C.A.P. Clgmău griul şl orzul ocupă 90 dc Din discuţia purtată cu Pe­ sonrl.i recoltei viitoare. Per
hectare. O contribuţie meritorie la încheierea cu succes a acestei
tele Consiliului de Miniştri, producţia agricolă cu 6 ,3-8,3 cheltuielilor la 1 0 0 0 tei pro­ lucrări hofărltoarc pcnlru soarta recoltei şl-au adus-o mecanizatorii tru Mărconi, brigadier la C.A P. Iru a asigura o bază trainic i
prezintă la primul punct el la sută fală dc 5-5,5 Ia sută. ducţie marfă induslrială. Nicolae Stanciii, loan Itieş, loan R u s i i, Gligor Trif, loan Buda, Cor­ Baliz, am reţinui că la brigada producţiei anului viilor, esl-
ordinii de zi expunerea cu Ritmurile înalte, caracteristi­ Ţelul suprem al inlrogii nel Bcca şi Aurel Todea. Succesul dobindit la insăminţărl «Ic coo­ pe care o conduce s-a Încheiat imperios necesar ca în loalr*
peratorii din Cigmău este întregit şi dc faptul că la această unita­
privire la Proieclul de lege te s-a recoltat porumbul de pe întreaga suprafaţă, acum In atenţie recoltatul porumbului, iar ieri mă natului se depun şi pe ogoa­
ce dinamismului socialist al politici a partidului şi statu­ aflindu-sc onorarea obligaţiilor eoniractuale. La baza dc recepţie rele C.A.P. Sîncrai unde. pină cooperativele agricole să s«
României, decurg din folosi­ lui, raţiunea ultimă a efortu­ s-au transportat deja 40 tone porumb, acţiunea fiind in curs dc s-a terminat şi semănatul griu­ la încheierea acţiunii, ieri mai depună eforturi maxime în
rea mai raţională a potenţia­ rilor pe care ni le propunem desfăşurare. In ceea ce priveşte strîngcrca recoltei, cooperatorii lui. La brigada din Sîntâmăria erau de insămînlat 10 hectare. scopul folosirii la întreaga ca­
(Continuare in poQ* lului economic, se îmbină or­ constau în crearea condiţiilor din Geoagiu au cules porumbul dc pc mai mult dc 170 hectare. de Piatră au mai rămas însă de încheierea grabnică a semă­ pacitate a tractoarelor şi se
ganic cu accentul pus, tn pro­ materiale, sociale şi culturale însămlntat peste 30 de hecta­ natului In toate cooperativele mănătorilor.