Page 64 - Drumul_socialismului_1971_10

DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5221 O JOI 21 OCTOMBRIE 1971

da lcftfaUvS pentru încheierea tural, cadre de «padalltete bi­ unelte, utilaje tehnologice, Impetuoasa a întregii aconomîî Proiectul planului cincinal buie şl importatorii. Pentru După cum vă este binecu­
(Urmare cfin pag. “11 de contracte pe termen lung, ne calificate, tn toate dome­ construcţii navale şi maşini a- pentru a se crea condiţiile prevede un volum de comerţ acoperirea nevoilor economi­ noscut, planul pe 1960—1070,
ca şt a «nor acorduri de coo­ niile de activitate. <2o cit grlcole. materiale necesar# ridicării n i­ exterior cu clrce 61—72 la ei naţionale, cincinalul pre­ pa care l-ati aprobat prin Le­
perare In diferita tflrî, astfel gradul iBa de tm trulre este Amplul proces de moderni­ velului de trai. sută mal mare dectt cel reali­ vede o creştere apreciabila a gea nr. 1/1966. a fost Îndepli­
Incit aB-şl ealgure continui­ mai ridicat, cu atlt omul îşi zare a construcţie! de maşini Spornrl însemnate aînt pre­ zat !n cincinalul anterior. A- importurilor. Experienţa lucră­ nit ia tot! indicatori! de bază,
fectele scontate, trebuie res­ tatea şl economicitate* apro­ poete pune meî bine In va­ impIlcB o deplină încredere văzute la ţesături şl tricotaje, ceastfi dinamici decurge din ceea ce a sporit potenţialul e-
pectate riguros prevederile le­ vizionării. In forţele proprii de cerceta­ confecţii, încălţăminte, maro* analiza atenta e nevoilor şl rilor de definitivare a cinci­ conomlo al t8 r!I. Nu m8 opresc
gale referitoare la colaborarea Sarcina centrali pentru asi­ loare calităţile cu cere este chlnBrie. sticlărie. Industria u­ posibilităţilor noastre, din în­ nalului a demonstrat Insa că asupra cifrelor, deoarece ele
strlnsfi şl permanenta dintre gurarea bazei materiale a pla­ Inzestret, poate contribui mal re, proiectare şl execuţie, a- şoară va trebui să-şl organize­ In flecare ramură a economiei slnt consemnate precis, pentru
titularii de Investiţii 9l pro­ nului consta In economisirea deplin Ie progresul societăţii. iragerea la această acţiune a ze astfel activitatea Incit tregul program de dezvoltare exlstB posibilităţi de dimensio­ flecare sarcină In parte, în bi­
68
iectanţi, constructori, furnizori şl valorificarea superioara a Privite din acest punct de ve­ întregi! capacităţi de creaţie folosească pe scara raaJ largă a economiei naţionale. Oa şl In nare mei judicioasa a Impor­ lanţul din anexa la textul pro­
celelalte domenii de activitate,
de utilaje iau materiale — e- materiilor prima, fie că provin dere, fondurile destinate ţnvB- tehnică a muncitorilor, tehni­ materiile prime sintetice fabri­ turilor prin economii stricte iectului de lege care v-a fost
bligaţl sB elaboreze fi sB apli­ din tarB sau din Import. Ceea tămîntulul reprezintă Investiţii cienilor, Inginerilor şl cerce­ cate In tarB. să Introducă noi sporurile cantitative trebuie pe seama reducerii normelor prezentat. întemeiat pe rezul­
ce ImpreonS «olaţll de redu­ ce ne-am propus cu privire Ia dintre cele mal rentabile pen­ tătorilor. Institutele de cer­ tehnologii, să întărească sec­ privite In îmbinarea lor cu la­ da consum, folosirea de mate­ tatele efective obţinute, Consi­
cere a Investiţiei specifice şl reducerea consumurilor da ma­ tru dezvoltarea unei producţii cetări şl proiectări sînt che­ toarele de creaţie şl controlul turile calitative, cu efectele e- riale înlocuitoare care se pot liu! de M iniştri v 8 supune
a costalul lucrărilor de con­ teriala corespunde unei ten­ moderne ş) eficiente, pentru mate să contribuie In mal ma­ în fabricaţie. Convinşi da po­ conomlce, prin schimbări In produce În ţara, creşterea spre aprobare execuţia planu­
strucţie, de asigurare a eficien­ dinţe existente pe plan mon­ prosperitatea oricărei naţiuni. re măsură la elaborarea de tenţialul acestei ramuri — de­ structura mărfurilor exportate participării Industrie! naţiona­ lui cincinal 1966—1970.
tei producţiei viitoare. Acolo dial. (Ina seama da nivelul în­ Tn cincinalul în care am In­ produse şl tehnologii origina­ monstrat o data mal mult la sau importate, ridicarea efi­ le la asigurarea nnor mate­ Totodată, sînt In m8 surH sB
cienţei achlmburllor şl lărgirea
unde procesele tehnologice o că ridicat al acestor consu­ trat, Investiţiile destinate lăr­ le brevetate, ca şl la perfec­ recentul pavilion de moatru — ariei lor geografice. riale, utilaje sl piese de vă Informez cB — datorita În­
permit, el au datoria să pună muri în raport ca dotarea teh­ girii baze! materiale a Înv 8- ţionarea celor cumpBrate pe consumatorii aşteaptă din par­ Urmărim în primul rlnd dez­ schimb aduse plnB acum de crederii cu care poporul nos­
In funcţiune pe etape unită­ nica a producţiei noastre, de tBmîntnlnî vor creşte cu peste bază de licenţe. tea lucratorilor Industriei n- voltarea colaborării economice pe pieţele etrBIne. tru înfăptuieşte politica partt-
ţile care alcBtuleso noul obi­ fondurile mari alocate pentru 33 la sută. Se vor crea ast­ întreaga activitate dtn a­ şoare o permanenta preocupa­ cu toate ţările socialiste care Ritmurile de dezvoltare pa dutu! şl statului, a măsurilor
ectiv. îmbunătăţirea în continuare a fel condiţii pentru generaliza­ ceastă ramura trebuie concen­ re pentru diversificarea pro­ deţin ponderea principală tn care nl le-am propus in In­ luate — au fost îndeplinite şi
Pregătirea minuţioasa a In­ dotBrl! tehnice şl perfecţiona­ rea lnvBţBmlntulul obligatoriu trată spre fabricarea unul no­ ducţiei. ridicarea calUBtlî şl fi­ comerţul exterior al României. dustrie şl In celelalte ramuri depăşlto principalele prevederi
vestiţiilor, fundamentarea pro- rea proceselor tehnologice, de de 10 ani, îmbunătăţirea ra­ menclator de produse de înalt nisajului, nn aspect atrăgător Acordurile comerciale pe ter­ ale economiei, programul de pentru primele trei trimestre
iedelor, elaborarea din timp a orientarea producţiei in cit portului dintre liceele de spe­ nivel tehnic, In special ma­ ia toata produsele fabricate. men lung încheiate asigură de Investiţii pe care-l înfăptuim din planul pe 1971. In Indus­
studiilor tehnlco-economtca şl mal mare măsura spre sorti­ cialitate ş! cele de cultura ge­ şini, Instalaţii ş! utilaje teh­ In Industria alimentară, 0 - pe acum creşteri Importante trie, sarcinile au fost realizate
contraclarea utilajelor In ra­ mente cu un grad mal înalt de nerală, sporirea simţitoare a nologice noi, spre menţinerea bîectlve de Importanţă majora ale schimburilor cu aceste ţari. cer, da asemenea, sB ee des­ In proporţie da 102,1 la suta.
port cu termenele prevăzute prelucrare a materiilor prime. producţiei pe o poziţie de trebuie considerate valorifica­ Sîntem convinşi totodată cB In făşoare a activitate mal sus­ obţlnîndu-se o producţie su­
pentru punerea lor In funcţiu­ Ministerele, centralele. între­ şcolarizării În învBtămîntn! prim rang din punct de vede­ rea mal bună a resurselor da cursul realizării Jor şl ce ur­ ţinuta de extindere a coope- plimentara de circa 5 miliar­
superior, cu un accent spe­
ne trebuie sB-şî gBseascB con­ prinderile sînt chemate să ac­ re al parametrilor tehnlco-e- materii prime agricole, mărirea mare a dinamismului care ca­ rBrll economice Internaţionale, de de lei. Pata da perioada co­
tinuarea logica fn efortul de ţioneze pentru gospodărirea cial pe dezvoltarea învăţB- varietăţii de sortimente, îmbu­ prin Intermediul căreia sB ne respunzătoare din 1970, am a-
reducere a duratelor de rea­ Judicioasă a resurselor, norma­ mlntuluî tehnlo şl economic. conomlcl şl al competitivităţii nătăţirea proceselor de conser­ racterizează în genere econo­ grăbim accesul la tehnica mo­ lins un ritm de dezvoltare de
mia socialista vor putea f! gă­
lizare a noilor obiective, prin rea strictă a consumului la Va trebui urmărită o mei pe piaţa externa. vare, de congelare, ridicarea site — prin cButBrl comone derna, sfi ne cream mijloace 11,6 ia sută. Jn agricultură,
folosirea Întregului potenţial toate materialele şl controlul Judicioasa orientare a tineri­ Am In vedere, în primul calităţi! tuturor produselor în suplimentare şt sB uşurBm în­ după trei ani de recolte nesa*
tehnic şi uman de care dispun respectării normelor stabilite. lor spre diferite forme de rînd. unîtatlle din sistemul vederea satisfacerii cererilor — resurse pentru depăşirea deplinirea sarcinilor de ex­ tîsfăcStoare, s-a realizat anul
nivelurilor prevăzute în acor­
unităţile de construcţii $1 mon­ InvBţBmlnt 1 va fl extinsă pre­ Ministerului Industriei Con­ populaţiei şl a lBrglrl! expor­ duri. port sl Import. acesta o producţie bună de
taj. Tovarăşi, gătirea de muncitori calificat! strucţiilor de Maşini, dar, în turilor. PlnB In prezent, au fost per­ grîu şt recolte mulţumitoare,
Un alt aspect care care o In domeniul economisirii prin lnvBtămîntul profesional acelaşi timp, sarcinile sînt va­ Un rol stimulator In aceasta fectate unele acţiuni de coo­ In general, Ia celelalte culturi.
preocupare pilnB de răspunde­ materialelor exista e singură şl ucenicie la locul de mun- labile în egală măsură şl pen­ Industria focala de stat st direcţie va avea şl înfăptuirea perare, Iar altele se aflB In S-a Intensificat preocuparea
re din partea titularilor de In­ limită restrictivă t calitatea cB. tru celelalte ministere cu cooperatista trebuie sâ valori­ • Programului complex' apro­ curs de examinare. Cu toate pentru organizarea producţiei
vestiţii priveşte asigurarea de produselor, criteriu esenţial de In acest cincinal vor lua, întreprinderi de profil simi­ fice In primul rînd resursele bat In unanimitate la cea de-a realIzBrlle obţinute, ele nu s! a muncii, pentru sporirea e-
cadre calificate, capabile să apreciere a rezultatelor într-o de asemenea, amploare for­ lar care, aşa cum a arBtat ex­ de materii existente pa plan KXV-a sesiune a C.A.E.R. Aşa slnt Inel pe mSsura posibi­ flclentel In toate sectoarele,
niînuiasca cu pricepere Insta­ economie moderna, factor fun­ mele de InvBţBmtnt pentru perienţa ultim ilor ani, au po­ local şl sB contribuie astfel In cum s-a subliniat In hotBrîrea lităţilor existente pe plata astfel înctt, privită în ansam­
laţiile şl utilajele complexe damental pentru ca industria completarea şl reînnoirea cu­ sibilităţi de' a produce maşini mal mare măsură atlt la creş­ speciala adoptată în august Internaţionala. Ministerele, blu, activitatea economica se
1971 de cBtre Comitetul Cen­
ale noilor capacităţi, prin for­ noastrB să doblndeaseB şl sB-şi noştinţelor profesionale ate si utilaje pentru nevoile pro­ terea prodactlel de materiale tral al Partldulut Comunist Ro­ centralele şl întreprinderile desfăşoară bine.
marea lor în şcoli profesiona­ menţină poziţii trainice pe tuturor cadrelor. Intrucît re­ prii şl chiar pentru export. de construcţii, produsa chimi­ mân, Consiliul de Stat şl Con­ vor trebui §B acţioneze mal Nu stntem fireşte, dectt *a
le, cursuri de specializare sau piaţa mondiala. Practic nu pu­ ciclarea profesionala este o Pentru îndeplinirea sarci­ ce, mobila, articole de uz gos­ siliul de M iniştri al României, Intens In acest sene, orien- începutul unul nou clnclna ^
trimiteri la pregătire în unltati tem vorbi astăzi despre creş­ Idee noua în general şl foar­ nilor ce-1 revin, Industria podăresc, pentru populaţie, cît tînd întreaga activitate de care pune spre rezolvare pro­
cu procese şl instalaţii simi­ terea eficientei, randamentul te nouă la noi, se cuvine sB construcţiilor de maşini dis­ s! !a îmbogăţirea sortimentu­ prevederile „Programului com­ bleme complexe, Repetatele a-
plex" sînt îndreptate spre .lă r­
lare. muncii sociale şl cu atll mal ne preocupăm în cel mal înatt pune de rezerve care trebuie lui de export. girea relaţiilor de colaborare cooperare epre atingerea o- nallze efectuate, angajamente­
In aceeaşi ordine de Ide! puţin despre competitivitatea puse In valoare prin îmbu­ In agricultură se vor face bleotlvelor eteblllte In plenul
doresc să subliniez necesita­ mărfurilor pe pletele externe grad de adoptarea unor for­ nătăţirea substanţiala a gra­ investiţii de aproximativ 100 în cadrul Consiliului de A ju ­ cincinal. le asumate, ca sl rezultatele
primelor 9 luni din aceat prim
me de învBtBmînt adecvate,
tor Economia Reciproc, In sco­
tea de a se examina atent, ori­ fBră a asocia strîns acesta ca­ dului de folosire a capacltBtî- de miliarde de lei, din care pul sporiri! potenţlalalol eco­ La încasările valutare eî« an al cincinalului na dau drep­
unde s-an prevăzut fonduri de tegorii de reînnoirea produc­ cu conţinut modern, astfel lor de producţie şî perfecţio­ peste 80 de miliarde de Ie! din nomic al flecarei ţari partici­ ţarii o contribuţie crescîndă tul să credem că 6ti în pu­
investiţii, posibilităţile de a se ţiei ca un proces permanent îneft fiecare cetăţean sB re­ fondurile centralizate ale sta­ va aduce şl turismul. Proiec­
obţine sporuri de producţie In de îmbunătăţire a oatltaţll, simtă eficienţa reciclării pro­ narea cooperării Intre între­ tului, adlcB de 2 ori mal mult pante, creşterii mal rapide a tul de plan prevede majorarea terea noastră sB îndeplinim
cadrul spatiilor existente, prin a caracteristicilor tehnice, eco­ fesionale In propria m condi­ prinderi, mal raţional specia­ dectt în cincinalul anterior. forţelor de producţie In toate capadtBţll de cazare In acest sarcinile stabilite.
Pentru a uşura acest lucru,
dotări tehnice mal bune, dez­ nomice, funcţionale şl estetice ţie de muncB. lizate şl profilate. Investiţiile slnt destinate lărgi­ statele membre, apropierii şl sector ca 68 mii da locuri, partidul ş! guvernul au adop­
egalizării treptate a nivelurilor
voltări sî modernizări. ale produselor. Esenţial pentru întreaga ac­ Chimia, cu un ritm mediu rii bazei tehnlco-materlale, lor de dezvoltare, In Interesul din care 2 treimi slnt destina­ tat In ultim ii ani măsuri Im­
Tn cursul elaborării cincina­ In lumina acestor conside­ ţiune de ridicare a învBtamîn- anual de creştere a produc­ realizării programelor naţiona­ unltătl! ţarilor socialiste*. te turismului International. portante de perfecţionare a or­
lului, sporirea eficientei fon­ rente, a fost elaborat un pro­ tulul pe o treaptă superioară ţiei de 16,2—17,5 la sytă. rB- le de extindere a lucrărilor de România extinde totodată Baza materiala existenta tre­ ganizării, conducerii şl planifi­
durilor îixe a format obiectul gram special de ridicare a n i­ este legarea lui organica de mlne cea ma! dinamica ramu­ irigaţii şl hidroamelioraţii şl relaţiile sale economice şl buie lnsB mal blno folosită cări! economiei naţionale. O r­
a numeroase analize în între­ velului tehnic şl a calităţii cerinţele vieţii, formarea onor ra a Industriei. Aceasta opţiu­ de dezvoltare a zootehniei. prin lărgirea gomei da servi­ ganizarea centralelor industria­
prinderi, centrale ş! ministere, produselor. Obiectivele Iul deprinderi practice şl educarea ne este determinata de nece­ Dotarea tehnică a agriculturii cu celelalte ţari ele lumii, cii oferite, ridicarea calităţii le. rolul conferit adunărilor ge­
pentru a se determina modali­ principale an fost concretizate tineretului In spiritul dragos­ sitatea valorificării cît mal e- şi mBsnrde adoptate pentru indiferent de orîndulrea lor acestora şt mal multa Ima­ nerale ale oamenilor muncii ş!
tăţile de utilizare deplina, in ­ în planul cincinal care orien­ tei fatB de muncă, faţa de flclente a onor resurse mate­ îmbunatâtirea conducerii, orga­ socială. Recenta noastrB ade­ ginaţie In alcătuirea de pro­ generalizarea conducerii colec­
tensiva sî extensivă, a capa­ tează toate ramnrile spre rea­ cauza socialismului. riale, de cererea ere scinda de nizării şl retribuirii muncii In rare Ia CATT creeazi condiţii grame atr8 gatoar«, In raport tive pe toate treptele Ierarhi­
cităţilor de producţie. Final­ lizarea de noi mărfuri, moder­ Aceatta implică o colabora­ produse chimice în ţarB şî pe unităţile agricole creează con­ mal favorabile pentru o parti­ cu preferinţele flecarei cate­ ce. reglementările privind nor­
mente, prin însumarea rezer­ nizarea unora dintre cele e­ re mal strlnsă între şcoalB şl pieţele externe. Factorul mo­ d iţii prielnice pentru creşterea cipare activă şl echitabili Je gorii de beneficiari, astfel In­ marea şl salarizarea, Investi­
velor identificate, s-a ajuns la xistente şl sistarea fabricaţiei producţie, pentru a se gBsl cu tor al dezvoltării chimiei va producţiei şl rentabilităţii In echiraburlle mondiale. cit creşterea încasărilor valu­ ţiile. aprovizionarea tehnlco-
concluzia că aproape un sfert celor ru nivel tehnlo scăzut. mal mult spirit de Iniţiativă fl în continuare petrochimia, toate sectoarele, Pe temeiul a* In acest cadru de ansam­ tare sB devanseze creşterea materlală, finanţarea şl credi­
din sporul producţiei indus­ In 1975, produsele no! sau şl de răspundere soluţii pro­ care va deţine în 1975 aproa­ cestor premise, în cincinalul blu, planat cincinal fixează ncraBrolu! de turişti. tarea, relaţiile contractuale
triale din cincinal poate f! ob­ modernizate In cursul actualu­ pe 47 la rota din producţia actual 6e prevede o sporire a earclnl pe cit de Importante, Dacă ar fl si sintetizam dintre întreprinderi, activitatea
ţinut pe seama folosirii mai lui cincinal vor reprezenta a­ blemelor legate de mat buna totală a ramurii. producţie! agricole cu 36—49 pe atlt de complexe In do­ w rdnîle comerţului exterior de comerţ exterior, perfecţio­
bune a potenţialului productiv proape Jumătate din produc­ dotare a procesului de învB- ia sută faţa de media anilor meniul exportului, care ur­ — sarcini care, sub diferite narea pregătirii cadrelor —
1966—1970. Producţia de ce­
existent în 1970. Materializa­ ţia industriala. In construcţia ţăralnt şl de pregătire a ca­ Eforturile mar! care se fao mează sB creascB lntr-un ritm aspecte, privesc toate minis­ spre a nu mă referi decît nn-
rea acestor rezerve, incluse In de maşini G3 la sută din pro­ drelor În raport cu nevoile pentru dezvoltarea chimiei reale urmează să atingă o me­ mediu anual de 14,3 la sută. terele s! unităţile producătoa- mal la ctteva din aceste ma­
die anuală de 10,3—17,4 m ili­
plan, implică răspunderi seri­ dusele anului 1975 vor II pro­ Imediate şl de per&pedlvB ale creează premisele necesare şl în structura exporturilor se suri — creează un cadru in ­
oase pentru organizarea mal duse noi, In industria meta­ socletfitll noastre. în acelaşi Ump Justifică ce­ oane de tone, fatfl de 12,7 mi­ prevede sporirea ponderii pro­ ra — ar trebui sB spunem ca stituţional superior celui de ca­
hună a producţiei şi muncii In lurgică 52 la suta, Iar In In­ Onorată adunare, rinţa ca ace&stB ramura să lioane tone cit s-a realizat In duselor cu un grad ridicat de urmărim transformarea aces­ re dispuneam fn momentul
ultim i! 5 ani. Va creşte tot­
fiecare unitate, folosirea mai dustria uşoarB va avea Ioc o Dupl ce am evocat In faţa participe tot mal activ la sa­ odată producţia de plante teh­ prelucrare. Potrivit planului, tuia într-un factor mal activ cînd am abordat cincinalul
Judicioasă a timpului, ridica­ reînnoire aproape Integrală a dumneavoastră un mănunchi tisfacerea nevoilor economie! nice — bază de materii prime maşinile şl utilajele, împreu­ de creştere a venitului naţio­ anterior.
rea calificării cadrelor, întări­ sortimentului de mărfuri. La de probleme de Indubitabilă naţionale, la evitarea unor Im­ pentru Industria alimentară s! nă cu produsele chimice, vor nal. Sîntem hot3rîţl să continuăm
rea disciplinei în muncă. produsele care, prin specificul Importanta pentru ansemblul porturi costisitoare şî la spo-' uşoară. In legumicultura se pu­ deţine în 1975 circa 41 la su­ Stimaţi tovarăşi, neabătut perfecţionarea meca­
procesului tehnologic, se fa­
Un alt domeniu In care sin- brică în mal multe clase de economiei naţionale, permlte- rlrea eficienţei exporturilor ne accentul pe sporirea pro­ tă din totalul exporturilor, fa­ în construcţia planului s-a nismului economic In direcţia
tera confrunlatl cu probleme calitate, s-a prevăzut creşterea tî-mi sB mă opresc. In conti­ noastre. In acest sens se Im­ ducţiei prin folosirea de te­ tă de 33,3 la sută în 1970. In urmBrlt echilibrul dintre ve­ arilncîril democraţiei socialis­
de mare complexitate priveş­ Intr-un ritm mal rapid a pro­ nuare, asupra unor aspecte pune o şl mai puternică lăr­ renuri Irigate, îngrăşăminte şl fiecare ramură şl subramurâ niturile bBnestl ale populaţi­ te, a promovării Iniţiativei şl
te baza de materii prime. Pe ducţiei de calitate superioară. care prlvesa aplicarea acestor gire a gamei de produse şl mecanizarea lucrărilor. Se ur­ este preconizata promovarea ei şl volumul de mBrfurl şl răspunderii pe toate treptele
parcursul pregătirii cincinalu­ Introducerea In fabricaţia orientări 5n activitatea speci­ sortimente în toate sectoare­ măreşte extinderea culturilor la export In primul rtnd a servldl. UnitBtlîe producătoa­ structurilor noastre organiza­
lui au fost făcute numeroase curenta a unor mărfuri cu le industriei chimice, orienta­ In sere şî solarii spre a se a­ mărfurilor competitive, cu în­ re ImpreunB cu cele comerci­ torice, deoarece este singura
studii «pre a se gBsl soluţii de proprietăţi superioare şl as­ fica a principalelor ramuri. re la care poate contribui sigura legume proaspete pe o ale au obligaţia sB studieze cale de naturB sS dea capaci­
asigurare a resurselor de ma­ Producţia de energie elec­ dezvoltarea unor producţii de perioadă ctt mal lungă în suşiri tehnice sl economice mal atent cererile consumato­ tăţilor de creaţie ale naţiunii
terii prime necesare industrii­ pect atrăgător angajează In trică urmează să crească de mic tonaj — în special In In­ cursul anului. Prodoctia legu­ superioare. Un loc tot mal rului, astfel Incit, prin gama socialiste posibilitatea unei a-
lor prelucrătoare. Echilibrul primul rînd răspunderea con­ la 35 miliarde kwh In 1970 la dustria coloranţilor, medica­ micola şi vitipomlcolă se va important vor trebui să ocu­ de sortimente, calitate, mod flrmărl plenare.
balanţelor materiale se bazea­ ducerilor de centrale şl între­ 58*60 de miliarde kwh In 1975, mentelor. produselor chimice dezvolta Îndeosebi In bazine pe. de asemenea, livrBrlIe de de prezentare, fondul de mar­ Cadrul legislativ creat face
ză tocmai pe mobilizarea la prinderi care cunoso întregul prin mărirea puterii instalate Intermediare si auxiliare — specializate, spre a se obţine proiecte şi documentaţii, asis­ fă să răspundă ctt mal de­ posibilă îmbunătăţirea muncii
maximum a acestor resurse şi potenţial al unităţilor respec­ cu 6 000 MW, cu deosebire ca şi Îmbinarea capacităţilor recolte înalte, stabile şl de ca­ tentă tehnică, executarea de plin preferinţelor şl gusturilor în toate sectoarele şl tn toate
pe dimensionarea consumuri­ tive 1 ridicarea calităţii pro­ In centralele care folosesc de mari dimensiuni cu unităţi litate superioară. lucrări şi prestări de servicii diferitelor categorii de cumpă­ unităţile, în spiritul unei înal­
lor în spiritul unul regim de duselor constituie un test al cărbuni şi In hidrocentrale. mijloci! sau mîcî ale căror In slrBinătate — forma efi­ rători. te responsabilităţi faţă de po­
Realizarea programului
de
severe economii. competentei şl maturităţii tu­ Concomitent cu sporirea ca­ programe de fabricaţie pol fi dezvoltare a producţiei vege­ cientă de valorificare pe pia­ O sarcina deosebit de actu­ por şl de destinele sale.
Pentru lărgirea bazei de ma­ turor celor care participă M pacităţilor, este necesara tn adaptate mai operativ la ce­ tale impune gospodărirea fon­ ţa mondială a capacităţilor de ala a comerţului socialist con­ Conducerile Întreprinderilor
terii prime, planul cincinal e- proiectarea, lansarea In fabri­ această ramură mal multă e- rerile consumatorilor interni dului funciar cu mai multa e- creaţie şi e experienţei acu­ stă In extinderea şl moderniza­ si centralelor pot face de­
locB însemnate fonduri de in ­ caţie, execuţia şi controlul Kigen{â pentru reducerea con­ şi ale pielei externe. xiqentă, înlăturarea oricărei mulate de economia noastră rea reţelei comerciale în ra­ monstraţia capacităţii lor nu
vestiţii în vederea intensifică­ mărfurilor Intrate In circuitul sumurilor specifice, creşterea risipe de terenuri apte pentru naţională. port cu creşterea vtnzârtlor prin aşteptarea unor rezol­
rii lucrărilor geologice şi le 0 - economic. randamentelor cu care se fo­ In această ramură, care pre­ cultură. Dc asemenea, se cere Sarcinile de export prevă­ prevăzute ş! cu dezvoltarea di­ vări da la veriga Ierarhică su­
rienlează attt spre obiective Stlraatl tovarăşi. losesc combustibilii, moderni­ supune investiţii mari si ale o grijă deosebită pentru exe­ zute în cincinal nu sînt de loc feritelor localităţi pentru a se perioară cl printr-o preocupa­
se reînnoiesc
cărei produse
care oferă etfndltil de punere Obiectivele de modernizare zarea Instalaţiilor consuma­ cutarea Ia timp şi de bună ca­ uşoare, mal ales In condiţii­ evita Irosirea timpului cetăţe­ re neobosita pentru o raţio­
In valoare în termene scurte, şi progres pe care n! le-am fi­ toare' şl valorificarea resur­ foarte repede pe plan mondial, litate a lucrărilor de hidro­ le unei competiţii internaţio­ nală organizare a muncii din
cîf şi spre extinderea cercetă­ xat ne obligă sB acordăm gre­ selor energetico secundare. A trebuie să creăm toate condi­ amelioraţii, crearea tuturor nale tot maî aspre. Ele sînt nilor la procurarea mărfurilor toate compartimentele, soluţio­
rilor menite să creeze rezerve utatea cuvenită problemelor sosit timpul s8 se găsească ţiile pentru o largă promovare condiţiilor, Inclusiv cadrele Insă întru totul realizabile, de care au nevoie. In acelaşi narea operativa a problemelor
pe o perspectiva mal îndelun­ privind cercetarea ştiinţifică totodată rezolvări eficiente a cercetării proprii. Perfecţio­ necesare, pentru exploatarea Pentru a înlesni înfăptuirea sens trebuie acordată m«I care apar şî îmbunătăţirea sub
narea continua a procedeelor
gata. şl InvâţBmtntul, a căror con­ spre a se evita avariile care tehnologice şi elaborarea unor irigaţiilor la randamentele pla­ lor, conducerea de partid ri multă atenţie promovări! nnor toate aspectele a gestiuni! u-
forme civilizate de satisface­
Atentia geologilor va f! con­ tribuţie a devenit în lumea provoacă perturbarea procese­ noi procedee de concepţie ro­ nificate. de s1at a creat premise trai­ re promptă a cumpărătorilor f uitaţilor. Capacitatea colecti­
centrata spre cercetările me­ contemporană — mal mult de- lor tehnologice şi implicit manească constituie o condiţie Zootehnia are menirea sâ nice nu numai prin măsurile velor de conducere din Între­
nite să asigure noi rezerve de cît orlcînd — esenţială pen­ pierderi de produclle, ca şi primordiala pentru îmbunătă­ contribuie la creşterea inten­ de dezvoltare modernă a di­ se cere o preocupare moi sus­ prinderi este dată în primul
hidrocarburi în formaţiunile tru întreaga dezvoltare social- pentru o mal atenta selecţio­ ţirea caracteristicilor tehnice sivă a producţiei agricole, mai feritelor ramuri, dar si prin ţinuta decît pînă acum pen­ rlnd de modul în care reuşesc
sedimentare de la mari adln- economlcB. nare şl pregătire a persona­ şi economice ale tuturor pro­ buna ocupare a forţei de mun­ noile reglementări privind ac­ tru producerea şi vlnzarea de să integreze preocupările cu­
cimi, de huilă, In primul rlnd Pentru extinderea bazei ma­ lului, astfel Incit să se poa­ duselor, fabricarea de noi pro­ că de la sate. îmbunătăţirea tivitatea de comerţ exterior. semîpreparate şi preparate de rente într-o strategie a dez­
In bazinele In exploatare, no! teriale a cercetării a fost re­ tă Îmbunătăţi activitatea In duse şi sortimente, punerea In alimentaţiei populaţiei şi ex- Legea de comerţ exterior, a- bucătărie, care economisesc voltării de perspectiva. Mai
ales lntr-o
epocă de rapide
Băcămînte de minereuri nefe­ partizat un volum de Investiţii întregul sistem energetic na­ valoare a unor resurse natu­ portut de produse agroalimen- doptatâ Ia Începutul acestui timpul gospodinelor, ca şl muta|ii economice, sociale şi
roase, creşterea rezervelor de de 4,5 miliarde de Iei fată de ţional. rale nevalorîficate încă. Este tarc Potrivit programului na­ an, asigură un cadru propice pentru organizarea de bucă­
minereu de fier la zăcăminte­ Rolul bazei de metal necesarB extinderea în toate ţional aprobat, concomitent cu tării de bloc, expresurl, maga­ cu 1 tura Io, cărora unităţile tre­
le In exploatare. Va începe 1,7 miliarde de lei In cinci­ sectoarele chimiei a concepţiei sporirea efectivelor de anima­ participării directe, active sî zine şl restaurante cu auto­ buie să le faca fata, iufluen-
lîndu-le şl adaptîndu-se lor în
investigarea platformei conti­ nalul anterior» va creşte nu­ Intr-o economie modernă a moderne de îmbinare a cerce­ le este necesar să fie adoptate eficiente a producătorilor servire. acelaşi timp, o conducere efi­
nentale a Marii Negre. Vor fi mărul specialiştilor din unită­ determinat stabilirea produc­ tărilor privind elaborarea u­ măsuri pentru lărgirea bazei noştri la schimburile Interna­ Volumul serviciilor este cienta devine de neconceput
continuate lucrările menite să ţile de cercetare. ţiei de oţel din 1975 la 9,7 mi­ nor noi tehnologii cu cele pri­ furajere şl îndeosebi pentru tionale. prevăzut să crească cu 55-61 fără promovarea cercetării —
/labilească posibilităţile şl teh­ Din programul de perspec­ lioane tone, cu aproape 50 la vind fabricarea utilajelor ne­ folosirea raţională a furajelor. In exercitarea atribuţiilor şi la sută, dubllndu-se prestaţii­
nologiile de valorificare efi­ tivă elabora* pe o perioadă suta mai mult declt tn 1970 cesare, stabilirea unei conlu­ Cercetătorii şî specialiştii responsabilităţilor c« le-au le legate de întreţinerea şî re­ dezvoltării pentru Investigarea
sl pregătirea atentă a viitoru­
cientă a substanţelor din zăcă­ de 10 ani, care leagă mal şl creşterea de 2 ori a pro­ crări strînse şi permanente în­ din agricultură trebuie să se fost conferite. întreprinderile, pararea bunurilor de lungă fo­ lui.
minte mal sărace sau cu con­ strîns cercetarea de nevoile ducţiei de aluminiu. tre chimişti, constructorii de preocupe mai activ de produ­ centralele Industriale şi mi­ losinţă, îndeosebi a celor e-
diţii naturale grele. dezvoltării viitoare a ţarii, au Intrucît producţia de metal instalaţi! şi automatişli. cerea seminţelor selectlonote nisterele trebuie să studieze lectrotehnlce, mecanice şl Conducerile ministerelor ca­
In aceeaşi ordine de idei. fost nominalizate In plan cir­ nu este un scop în sine, ci es­ Un aspect de mare impor­ şî îmbunătăţirea raselor de permanent tendinţele adesea auto. Unităţile cooperatiste şi re poartă răspunderea înfăptui­
trebuie să acordăm o atentie ca 900 de teme r peste două te legata de nevoile stringen­ tanta în activitatea industriei animale care, împreună cu ba­ contradictorii dc pe piaţa consiliile populare trebuie să rii politicii partidului şl statu­
deosebita utilizării mol depline treimi dintre ele privesc s f­ te ale ramurilor prelucrătoa­ chimice este asigurarea func­ za materială creată, să contri­ mondială, să analizeze în lu­ demonstreze In acest domeniu lui în ramurile de care se
a resurselor secundare şl re­ intele tehnice sî sînt legate re, se impune ca noile capa- ţionării continue si la parame­ buie din plin (a sporirea ran­ mina lor locul re revine fie­ mal multă Iniţiativă pentru ocupa trebuie să armonizeze
cuperării componenţilor utili de rezolvarea unor probleme ci ta li să fie dimensionate, pro­ trii proiectaţi a instalaţiilor. damentelor atît în sectorul ve­ cărei ramuri şl subramuri în dezvoltarea activităţilor exis­ activitatea unităţilor subordo­
dîntr-o scamă de substanţe de complexe, de însemnătate na­ filate şl amptasate cu mai Pispunom în această ramură getal, cit şi In cel zootehnic. diviziunea Internaţionala a tente şl repartizarea mal ju ­ nate lntr*o concepţie unitară,
care dispunem, cum slnt ce­ ţionala, cum sînt lărgirea ba­ multa grijă. în aşa fel Incit de instalaţii moderne, de ma­ In proiectul de plan au fost muncii, să pregătească cu dicioasă a unităţilor presta­ de perspectivă, bazată pe stu­
nuşile do pirită, cenuşile de zei de materii prime, crearea să poată satisface prompt va­ re capacitate. Or, în aceste prevăzute mijloacele pentru spirit de răspundere produse­ dii proprii, să aibă o prezen­
termocentrale, argilele, şistu­ de noi tehnologii $î pro­ riatele comenzi ale consuma­ condiţii devin de neacceptat extinderea diferitelor categorii toare de servicii In special tn tă activă, receptivă şl stimula­
rile bituminoase. Este necesar duse, îmbunătăţirea parame­ torilor. întreruperile sau realizarea u­ de transporturi. O atenţie deo­ le de vîrf cu care h i pro­ noile cartiere care apar In toare tn mijlocul colectivelor
totodată să ne preocupăm mult trilor tehnico-economici a! O sarcină centrata a meta­ nor indici de producţie infe­ sebita s-a acordat transportu­ pun să pătrundă pe pieţele toate oraşele ţarii ţ să extin­ de muncă.
mai serios si pe o scară mult producţiei perfecţionarea or­ lurgiei constă, de altfel. în rior! celor stabiliţi prin pro­ rilor fluviale şi maritime, spo­ externe şi să-şi îmbunătăţeas­ dă mai rapid serviciile In Măsurile luate pe plan cen­
mnî largă de colectarea şi va­ lărgirea şi îmbunătăţirea struc­ iecte. fenomene care ar putea ririi capacităţii flotei şi a in­ că radical activitatea pe aces­ mediul rural şl să lărgească tral, In vederea prospectării
lorificarea deşeurilor de me­ ganizării producţiei şi a mun­ turii sortimentale, prin rea­ fi evita‘ e prin întărirea sectoa­ stalaţilor portuare. Traficul te pieţe prin folosirea factori­ pretutindeni gama de servicii viitorului prin elaborarea de
tale, textile, hirtfe sa., aşa cii. relor de întreţinere, nn climat de mărfuri va creşte de apro­ lor conjuncturall, mai mult3 de care populaţia are nevo­ prognoze pe termen lung, tre­
cum se procedează chiar şi în Se estimează că în acest lizarea unor noi mărci de 0 - nyu riguros de ordine si disci­ ximativ două ori. Se cor — Inventivitate comercială. sta­ ie In întreţinerea locuinţelor, buie să constituie nn Imbold
tSri bogate. cincinal contribuţia cercetă­ teturi speciale şi de calitate, plină, o preocupare mai sus­ din partea tuturor factorilor bilirea unor relaţii cit mai activitâlile gospodăreşti şl « pentru întărirea acestei pre­
noi tipuri de laminate şi ţevi
rii se va concretiza In valori
ocupări Ia fiecare minister, în
Economisirea unor materia­ de producţie de aproape cu grad mai ridicat de prelu­ ţinută pentru formarea temei­ interesaţi — eforturi conjuga­ directe cu cumpărătorii, satis­ celor de natură recreativa. fiecare unitate.
le clasice, deficitare, sporirea 66 crare a metalului şi caracte­ nică si selecţionarea cadrelor. te pentru modernizarea conti­ facerea mai promptă a cereri­ Din fondurile de Investim
Numai Intr-o asemenea con­
producţiei de înlocuitori şi ex­ miliarde de lei şi reducerea ristici tehnice solicit ale de Producţia industriei materia­ nuă a mijloacelor de trans­ lor acestora şî extinderea ser­ alo statului vor fi realizate cepţie de înaltă responsabili­
tinderea utilizării lor industria­ cheltuielilor de producţie cu lelor de construcţii se va du­ port şî perfecţionarea organi­ viciilor post-vînzare. noi instituţii de învâtămînt si tate In exercitarea atribuţiilor
le cer ca centralele şi între­ aproximativ 16 miliarde de industria modernă, în primul bla. spre a asigura în întregi­ zării muncii, astfel îneît să se în Înfăptuirea sarcinilor de pentru ocrotirea sănătăţii, noi de conducere capătă întreaga
prinderile, producătoare şi lei. rînd de construcţia de ma­ me consumul productiv, varia­ asigure indici maî înalţi de u- export ce le revin, este ne­ edificii de artă şî cultură, noi
consumatoare, să acţioneze îm­ Pentru a realiza ceea ce şini. tele cerinţe ale populaţiei de filizare a parcului de material cesar ca ministerele, centra­ construcţii sportive. Concomi­ semnificaţie caracterizarea dată
actualului cincinal de secreta*
preuna spre a se grăbi asimi­ ne-am propus în acest dome­ Şi în siderurgie vor trebui la oraşe si sale, precum şi rulant, creşterea vitezei co­ lele si întreprinderile să por­ tent cu programul de locuinţe rul general al partidului, tova­
larea unor noi materiale, în niu este imperios necesar ca gospodărite mai bine resurse­ creşterea exportului. Sarcina merciale, îmbunătăţirea pro­ nească de Ia faptul că In nici şi de lucrări edilitare, se vor răşul Nicolae Ceauşescu, cînd
cantităti st sortimente, de ca­ unităţile de cercetare să asi­ le prin perfecţionarea tehnolo­ centrală a acestei ramuri este ceselor de exploatare şi intro­ o ramură nu producem nu­ realiza importante acţiuni de sublinia că „înfăptuirea aces­
litate şi la preţuri de natura gure folosirea deplină a între­ giilor şi măsuri de raţionali­ Introducerea în fabricaţie a u­ ducerea unor sisteme moder­ mai dc dragul de a produce, Înfrumuseţare, modernizare şf tui vast program de construc­
să stimuleze acest proces. gului potenţial de creaţie al zare care să reducă consu­ nor noi materiale, de natură să ne de transport pe palete şi în iar rînd apărem pe piatn mon­ sistematizare a oraşelor şf ţie economică şl socială va
Sub toate aspectele, proble­ savanţilor, inginerilor, tehni­ mul de cocs pe tona de fon­ determine sporirea gradului containere. dială. trebuie să măsurăm «­ satelor, va fi dezvoltot şi ridica România pe o nouă
ma bazei de materii prime tre­ cienilor si celorlalţi cercetă­ tă si consumurile specifice la de industrializare si a ritm u­ Stimaţi tovarăşi. tont cttă cantitate de muncB îmbunătăţit transportul în treaptă, va marca parcurgerea
buie să devină în acest cinci­ tori ; ministerele si instituţii­ prelucrarea oţelului. lui de execuţie a lucrărilor, Participarea intensă la naţională schimbăm pentru comun. Se va încheia practic unei noi şl Însemnate etape
nal o cauză a tuturor ramuri­ le coordonatoare să creeze a- Creşterea producţiei tn In­ reducerea costurilor, ridicarea schimburile internaţionale de munca străină încorporată tn electrificarea satelor. Urmă­ pe drumul apropierii tării
lor industriale care pot contri­ ccstor unilăti condiţii dc in­ dustria construcţiilor de ma­ calilălii si a confortului noilor mărfuri, încadrarea activă tn mărfurile dc import. Valabilă rim să creăm pe teritoriul tă­ noastre de statele avansate
bui la rezolvarea ei printr-o formare şi de lucru corespun­ şini cu un ritm mediu nnual construcţii. diviziunea internaţională a oricînd, problema este ru «- rii un cadru organlzu/t sl ar­ ale lumii".
conlucrare directa între toti zătoare sarcinilor stabilite, iar de 14,1-15.6 la sută sublinia­ In industria lemnului, creş­ muncii constituie un impera­ lît mai actuală In cursul a- monios de aşezări urbane şl Pentru realizarea acestui
factorii interesaţi. conducerile de centrale si în­ ză o dată mai mult rolul a- terea producţiei va fi de 16— tiv pentru raţionala dezvolta­ cosluî cincinal cînd creşterea rurale, cît mal adecvate ce­ program, stntem chemaţi, sti­
La unele materii prime si treprinderi să foca dovadă de ccstei ramuri cheie tn dez­ 20 la sulă si se va realiza în re economică a oricărei ţări şi volumului şi a eficientei ex­ rinţelor societăţii noastre so­ maţi tovarăş!, eă ne dăm vo­
materiale la care resursele moi multă iniţiativă pentru voltarea întregii economii na­ primul rlnd prin reducerea cu atît mai mult a celor mici porturilor urmează să ne a­ cialiste. tul. Am convingerea că el va
proprii sînt limitate — mine­ introducerea neîntlrziata tn ţionale. Volumul şi structura pierderilor si a consumurilor sau mijlocii, o tendinţă gene­ sigure nu numai importul de Tovarăşi depufaţl. exprima nn numai adeziunea
reu de fier. cărbune cocsifîca- producţie a rezuttatelor cer­ producţiei sînt orientate în specifice, atlt în exploatări, cît rală în lumea contemporană. maşini, utilaje şî materii pri­ noastră, membrii Marii Adu­
bil, titeî s.n. — s-a prevăzut cetării, ca si pentru utiliza­ raport cu nevoile de dotare si la prelucrare, precum şi In concordantă cu aceasta, me. dar si o balanţă comer­ Obiectivele şi sarcinile sta­ nări Naţionale, cl — prin
creşterea importurilor, ceea rea moi atentă a resurselor de tehnică o celorlalte ramuri si prin intensificarea valorificării partidul şi guvernul nostru cială activă, în vederea echi­ bilite pentru anii 1971-1975 au mandatul încredinţat de alegă­
ce implica eforturi valutare. care dispune cercetarea uzi­ cu cerinţele exportului. In a- deşeurilor, astfel îneît să de­ promovează cu energie extin­ devenit posibile ca urmare a tori — şl adeziunea deplină a
Ministerele şi marile unităţi nala. rost sens au fost elaborate vină posibila o maî raţionala derea colaborării economico librării balanţei de plăti, progreselor pe care România Întregului popor, angajat cu
beneficiare au nbligafia ca, exploatare a pădurilor. Internationale a României pe La înfăptuirea acestui obi­ ie-a făcut in tntreag.i epocă tontă energia sl forţa sa crea­
pe bază de sludii vizînd opti­ Exigenţei* dezvoltării eco­ programe speciale do dezvol­ Ramurile producătoare de baza principiilor care călăuzesc ectiv fundamenta! nl comer­ a construcţiei socialiste sl tn toare la Înfăptuirea politicii
mizarea Importurilor. s3 se nomico si sociale contempora­ tare pentru electronică, me­ bunuri de consum se vor in­ întreaga noastră politică ex­ ţului exterior, nlături de ex­ mod special în cursul ultimu­ partidului şi statului. (Aplau­
preocupe cu mai mult spirit ne impun un larg orizont cul­ canică fină şi optică, maşini- tegra armonios în creşterea ternă. portatori, trebuie să contri­ lui cincinal. ze puternice, prelungite).