Page 65 - Drumul_socialismului_1971_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 221 O JOI 21 OCTOMBRIE 1971 3

„OCHII TREJI"

Adunări Raţionale la proiec­ Bucureşti, Gheorghe Tănase. Slmîonescn, rectorul Institutu­
(Urmore din pog. tul de Jege supus dezbaterii. prlm-secretar al Comitetului lui politehnic din Iaşi. Con­ In toate unităţile economi­ rui fază finală se încheie la lor nolt ediţii a gazetei de nu, responsabilul colectivului,
A început apoi dezbaterea Jodeţean — Vaslui al P.C.R., stantin Dăscălesc», prim-secre- ce ale Judeţului funcţionează 3l decembrie. Prima etapă a perete de la mina Petrile, sem­ aici funcţionează şi o gaze­
generala asupra proiectului de preşedintele Consiliului popu­ tar al Comitetului judeţean — gazete de perete al căror rol concursului judeţean a fost nate de directorul exploatării, tă satirică, cu un nume su­
lege. lar judeţean, loan Avram, mi­ Galaţi al P.C.R,, preşedintele clştigată de gazeta de perete ing. Dumitru Opriş, de şeful gestiv» „Piconul". Schimbarea
pentru adoptarea planului cin­ Au luat cuvlntnî deputaţii nistrul industriei construcţiilor este binecunoscut. Prin tema­ ediţiilor nu aşteaptă date
cinal de dezvoltare economîco- loslf Uglar. prlm-secretar al de maşini, Gheorghe Năstase. Consiliului popular judeţean i tica pe care o abordează şi a comitetului de partid şi co­ laboratorului C.T.G., lng. Te­ speciale, ci Intervine ori de
socială a Republicii Socialis­ Comitetului judeţean — Satu prlm-secretar al Comitetului ministrul Industriei materiale­ prin conţinutul articolelor, mitetului sindicatului de la E.M. rezia Dan, de şeful de brigadă cile ori se Iveşte ocazia.
te România pe perioada 1971­ Mare el P.G.R., preşedintele judeţean — Argeş al P.C.R., lor de construcţii, Traian Ispas, prin spiritul critic intransigent Petrila. La finala pe ţară a fosif Huşan. Inceplnd cu a­ — Şl „materie" se găseşte
Pogea Brîncoveann,
deputaţii
1975. Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului popu­ preşedintele Consiliului jude­ faţă de lipsuri şl de cei care obţinut o menţiune. Dar con­ ceastă ediţie, In activitatea — ne explica tovarăşul Eu­
gazetei de perete apare un e-
In succesiunea lucrărilor, Mlhall Florescu. ministrul In­ lar Judeţean, Aurel Bozgan. ţean al sindicatelor — Hune­ le generează, prin principiile cursul continuă cu etapa a iement nou r toate articolele gen Strikberger. O ediţie re­
deputatul Aurel VJJoll. pre­ dustriei chimice, Dobre Po- director general al Fabricii de doara, Ilarle Garjoabă. prim- înaintate faţă de muncă şi 11-a. Cum se prezintă !n în­ sînt scrise cu cerneală, ordo­ centă s-a ocupat de calitatea
şedintele Comisiei economico- pescu, maistru la Uzina „Pro­ maşlni-unelte şi agregate — vicepreşedinte al Consiliului de viaţă pe care le promo­ trecere gazetele de perete? slabă a cărbunelui, motiv pen­
financiară, prezintă raportul a­ gresul" din Brăila, Eleonora Bucureşti, Angelo Miculescn, popular judeţean — Sălaj, Du­ vează, gazetele de perete îşi Ne-am aflat zilele trecute nat, fiecare cuprinzînd attt tru care E.M. Petrila a fost
aduc o contribuţie substanţi­
cestei comisii şi a celorlalte Cojocarii, muncitoare la Fa­ ministru secretar de stat la mitru Gheorghişan, prim-serre- ală la îmbunătăţirea muncii, penalizată pe Juna septembrie
municipal
tar al Comitetului
comisii permanente ale Marii brica de confecţii $1 tricotaje- Ministerul Agriculturii, Indus­ — Bucureşti al U.T.C.; minis­ la dinamizarea procesului de cu 821 480 lei din benefici ;
triei
Alimentare, Silviculturii
$1 Apelor, Gheorghe Popa, trul comerţului exterior, Cor­ producţie, la extirparea din Gazetele de perete nl-ta a prezentat un clasament
maistru chimist la Combinatul nel Burtică. deputaţii Petru corpul sănătos al colectivelor al Intim aţilor la şut, iar ac­
tuala înfierează
manifestări
Raportul comisiilor de cauciuc sintetic din Bor- Brala, muncitor la Uzina de de salariaţi a unor virusuri dă­ antisociale şi atitudini de sfi­
unători. Gazetele de perete
vagoane din Arad. Gheorghe
zeşti, Nîcolae Cristea. directo­
rul Institutului de cercetare si Cocos, directorul general al sînt ochii mereu treji ai pro­ în concurs dare a îndatoririlor de servi­
ciu. Toate au avut efecte po­
Marii Adunări Naţionale proiectare tehnologică pentru Şantierului hidroenergetic — măresc de ia distanţă, dar, e­ zitive, chiar dacă unii s-au
cesului de producţie, care ur­
Lotru, Atanase Condrat. direc­
Industria extractivă de ţiţei şî
supărat făcînd să dispară ar­
xigent şi obiectiv, tot ceea ce
piscicole
torul întreprinderii
gaze din Cîmpîna, Nîcolae A-
gachi, ministrul Industriei me­ — Jurîlovca, Miron Negrilâ. se petrece în perimetrul lor în faţa acestei gazete de pe­ numele autorului cît şi foto­ ticolele care le-au caricaturi­
zat lipsurile sau atitudinile.
directorul
general al Uzinei
de activitate.
talurgice, Ion Drăghici. preşe­
prezentat de deputatul dintele Cooperativei agricole „Independenta" din Sibiu. control, de eficienţă In mun­ rete premiate, de la miina grafia lui. O însemnare su­ menea stări de fapt — dispa­
Pentru evitarea unor ase­
şî
Organe de îndrumare
gestivă, intitulată „Eu, Vasi-
Lucrările sesiunii continuă.
Petrila, gazetă cu tradiţie
de producţie din comuna Pu-
şî
tineiu, Judeţul Ilfov, Crlstofor (Agerpres) că şi în viaţa socială — ga­ experienţă, care şi-a dobtndit licâ minerul, am ceva de riţia unor articole de la ga­
Aurel Vijoli rîndul lor, coordonate cu com­ un meritat prestigiu în muni­ unora care s-au supărat pen­ zeta satirică — este necesar
spus", ia atitudine împotriva
zetele de perete sînt,
Ia
ca ca să fie încadrată într-o
cipiul Petroşani şi In judeţul
Cuvîntul deputatului petentă şi majoră responsabi­ Hunedoara. Tocmai fusese tru faptul că au fost criticaţi ramă cu sticlă şi închisă. Prin­
Intr-o ediţie anterioară
pe
cipalul este — cum aprecia
litate de către comitetele ăe
scoasă o nouă ediţie, consa­
Comisia economîco-Iinancta- lui planului cincinal o con­ partid, oare le orientează ti­ crată — după cum ne spunea seama calităţii slabe a cărbu­ şi tovarăşul Gheorghe Cojoca-
ra şi celelalte comisii perma­ stituia creşterea eficienţei In rul criticii spre cele mai tovarăşul loan Cherecheş, se­ nelui extras. „Vasilică mine­ ru, locţiitorul secretarului co­
nente ale Marii Adunări Na* toate laturile vieţii economi­ stringente probleme ale pro­ cretarul comitetului de partid rul" Işl dojeneşte ortacii su- mitetului do partid al minei
l ion a Ie Întrunite in şedinţe de ce şi sociale. Îmbunătăţirea Pogea Brincoveanu ducţiei şi ale muncii. In spi­ al minei — celei mai arză­ părâcioşi, punindu-le In fată — că spiritul ascuţit, criticai
lucru au examinat Proiectul permanenţă a muncii de con­ ritul măsurilor si documente­ toare probleme : calitalea căr­ paragrafe exemplificatoare din articolelor la ambele gazete,
planului cincinal de dezvolta­ ducere, organizarea producţiei Studierea proiectului de le­ lor partidului nostru. In acest bunelui. Era. adică, o ediţie instrucţiunile de ordine inte­ declanşează o opinie de ma­
numărului de salariaţi si creş­
re economico-socială a Repu­ în pas cu progresul tehnic ge, ca si dezbaterile ce au terea substanţială a producti­ an. ca si în anii trecuţi, de a calităţii. „Toată atenţia ca- rioară. să deosebit de combotîvă şi
blicii Socialiste România pe contemporan, dezvoltarea cer­ avut loc astăzi pe marginea vităţii muncii vor conduce în altfel, gazetele de perete din lilăţil producţiei", „Calitalea — După cum vedeţi, aceas­ nimănui nu-i este indiferent
perioada 1971-1975, precum şi cetărilor ştiinţifice In raport sa, mă determină în calitatea judeţ la sporirea producţiei producţiei — problemă a în­ ta este o XX-a ediţie a gaze­ <ă ortacii îl arată cu degetul.
proiectul de lege pentru a* cu nevoile economiei, valo­ mea de reprezentant al sindi­ industriale într-un ritm me­ unităţile economice ale jude­ tregului colectiv", „Cărbune tei noastre de perele pe anul Cei criticaţi îşî revizuiesc. în
doplarea acestuia. rificarea superioară a resur­ catelor din Judeţul Hunedoara diu de circa un miliard lei ţului au fost angrenate în­ mult, dar şi de calitate" — în curs, adică schimbăm edî- mojoritotei cazurilor, compor­
Comisiile permanente con­ selor, reducerea consumurilor — a spus vorbitorul — să anual, astfel ca In 1975, pro­ tr-un pasionant concurs, a că­ acestea sînt litiurile articole- liile bilunar, dar, cînd e ca­ tamentul, îşi recunosc lipsuri­
stată că proiectul planului specifice, folosirea cu maxi­ consider obiectivele înscrise ducţia industrială a judeţu­ zul. scoatem si ediţii specia­ le şi se străduiesc să le eli­
cincinal reflectă direcţiile mum de randament a capaci­ în planul cincinal măreţe şi lui să e/tlngâ peste 20 m ili­ le, cum este aceasta — ne-a mine din activitatea lor. Mai
fundamentale ale dezvoltării tăţilor de producţie si a for­ realizabile. arde Iei. Cele mai mari creş­ relatat tovarăşul loan Chere- mult : oamenii înşişi vin la
economlco-sociale a României ţei de muncă, constituie prin­ Sindicatele din România, ca­ teri urmează să le înregis­ ches. In această lună vom comitetul de partid şi sesizea­
stabilite de Congresul al X- cipalele căi pe care unităţile re constituie un codru orga­ trăm la producţia de cărbu­ „Urmele scoate o altă ediţie specială, ză anumite stări de lucruri
lea al P.C-.R., In făurirea so­ noastre economice trebuie să nizatoric larg de dezbatere cu ne, minereuri de fier şi nefe­ axată pe tema pregătirii nou­ pe care doresc să le vadă
cietăţii socialiste multilateral Ie folosească mai mult decît oamenii muncii a obiectivelor roase, energie electrică, fon­ lui an de studiu în Invătă- inserate la gazeta de perele,
dezvoltate In tara noastră. pînă acum în realizarea sar­ si sarcinilor pentru dezvolta­ tă, oţel, laminate, materiale mlntul de partid. La capitolul vin să-şî recunoască greşeli­
In întregul său, proiectul cinilor ce le revin. rea economică şi socială a de construcţii etc. în acelaşi expediţiei" „Diverse", gazeta noastră de le, angajindu-se să nu le re­
planului cincinal este expre­ Avînd In vedere amploarea tării, $i-au adus propria lor perete nu face rabat absenţe­ pete In octivilalea lor.
sia politicii Juste a partidu­ eforturilor pe care le va face contribuţie la precizarea ci­ timp ne revin sarcini mari în lor nemotivate sau întîrzieri- Jală, dar. cum gazeta de
ceea
ce priveşte creşterea e­
lui şi statului nostru si sin­ economia naţională pentru a- frelor actualului cincinal, în Echipajul „Ion Corvîn", na Ricu (secund), Maria Gn- lor de la serviciu, abaterilor perete devine o tribună de a-
tetizează într-o viziune ştiin­ slgurarea resurselor necesare colectivele de muncă, în fa­ ficienţei economice, pe seama compus din 10 pioniere si vrilă (etnograf), Viorica Că- de la N.T.S., calităţii slabe tîtudine intransigentă împolri-
reducerii consumurilor speci­
ţifică clară perspectiva Româ­ Înfăptuirii ritmului înalt el brici şi uzine. O plenară lăr­ fice de cocs, metal, lemn de utccislc de la şcoala genera­ săneanu (folclorist), a adunat a cărbunelui, pe care-1 extrag va lipsurilor şi neajunsurilor,
niei socialiste în următorii investiţiilor, Comisiile per­ gită a Consiliului Central al mină şî sporirea de peste 3 lă nr. 9, din Hunedoara, con­ farfurii, ştergare, lulnice, cos­ unele brigăzi, indisciplinei în un instrument activ $i eficient
ani. manente scot In evidentă ne­ U.G.S.R. a dezbătut pe larg ori a volumului de beneficii. dus de profesorul Marius tume naţionale, linguri de muncă, tuturor aspectelor ca­ de mobilizare a salariaţilor I®
Elaborate sub directa îndru­ cesitatea unor preocupări şl proiectul planului cincinal, ex­ Constantinescu — e făcut o lemn, ulcioare, a făcut foto­ re lezează procesul de pro­ realizarea sarcinilor de pro­
mare a Comisiei centrale de răspunderi sporite pentru ca primi nd hotărîrea întregii In legătură cu construcţia interesanlă si educativă ex­ grafii, diapozitive, a cules ducţie şî viaţa socială a sa­ ducţie, la însuşirea şi aplica­
partid şl de stat, condusă de obiectivele noi ce se intro­ noastre clase muncitoare, a noilor obiective, vorbitorul a pediţie în scopul efectuării poezii inspirate din viata sa­ lariaţilor noştri, nu-i ocoleşte rea fn viaţă a măsurilor de
tovarăşul Nîcolae Ceauşescu, duc în plan să aibă o fun­ tuturor salariaţilor, de a da spus: Este cunoscut că jude­ unor cercetări folclorice şî telor Munţilor Apuseni şî pe cei cu munci de răspun­ educaţie moral-cetăţeneascâ a
secretarul general al P.C.R , damentare temeinică, pe bază viată măreţelor sale obiective, ţul Hunedoara se caracterizea­ istorice a zonei străbătute de dale istorice legate de trecu­ dere, gravitatea abaterilor fi­ membrilor de partid, a tutu­
Proiectul planului cinci­ de studii de optimizare a e- fiind convins! că eforturile ză printr-o industrie dezvolta­ răscoala lui Horia, Cloşca si ind aceeaşi pentru toti. ror oamenilor muncii,
nal este rodul unei munci ficlenţei, studii de marketing depuse pentru ridicarea pro­ tă cu preponderenţă în ramu­ Crisan şi de revoluţia moli­ tul acestor ţinuturi. — Iar eficienţa ? Contlnuînd pe linia bunei
vâsle, la care a contribuit un a produselor, aleglndu-se ce­ ductivităţii muncii şi spori­ rile minieră şi siderurgică, ca­ lor, condusă de Avram lan- Toate acestea au fost în­ — Eficienţa se citeşte în tradiţii şl a experienţei de
număr mare de muncitori, teh­ le mal economicoase soluţii rea producţiei vor duce la re necesită aproape In exclu­ cu. Astfel, a fost străbătut mănuncheate Intr-o Inedită diminuarea abaterilor discipli­ muncă şi de viaţă, a abordării
nicieni. ingineri, economişti, tehnologice şl constructive. creşterea nivelului de trai ma­ sivitate forţă de muncă bărbă­ traseul: Brad — Crişcior — expoziţie, sub titlul „Urme­ nare. In îmbunătăţirea frec­ problemelor diverse pe care
oameni de ştiinţă, activişti De asemenea, prin pregătirea terial şi cultural al întregu­ tească, crelndu-se o accentua­ ventei la serviciu. în redu­ le ridică producţia, gazeta de
de partid şi de stat. ceea ce mai bună a Investiţiilor, prin lui popor. tă răminere in urmă in ocupa­ Zdrapţl — Blăjenl — Cure- le expediţiei", găzduită la cerea absentelor nemotivate ŞÎ perete a comitetului de par­
a făcut posibil ca, printr-o organizarea corespunzătoare a rea forţei de muncă feminine, chiu — Tîcera — Crosuri — şcoala generală nr. 9, si v i­ a foilor de boală, chiar în tid si comitetului sindicatului
confruntare cu realităţile din muncii pe şantiere, va trebui Sini prevăzute în planul cu implicaţii mari de ordin Dealul Strfmba — Muntele zitată zilnic de pionierii şco­ combativitatea In adunările de la E.M. Petrila se anunţă,
economie şi printr-o analiză să se obţină ieftinirea costu­ cincinal ritmuri înalte de economic şi social. Propun să Găina — Avram lancu. lilor din Hunedoara. de partid. In continuare, un adversar pu­
temeinică a potenţialului fie­ lui construcţiilor, scurtarea dezvoltare o industriei meta­ se studieze posibilitatea ca pe Echipajul, avlnd In frunte Paralel cu gazeta de perete ternic în cadru! concursului
lurgice şl miniere la a °căror
cărei ramuri economice în duratei de execuţie a lucră­ parcursul Înfăptuirii actualu­ pe Lidia Chîţu (căpilan), Ioa­ IOAN VLAD a comitetului de partid şf co­ judeţean care-şi consumă e­
parte, propunerile de plan pe rilor şi realizarea Ia termen realizare muncitorimea hune- lui cincinal, prin eliberarea si mitetului sindicatului de 1® tapa finală din acest an. S«
perioada 1971-1975 să depă­ a parametrilor fehnico-econo- doreană îsi va aduce întreaga sa economisirea unor fonduri, să mina Petrila, coordonată de aşteaptă replica viguroasă a
şească prevederile Directive­ micl proiectaţi. contribuţie. Potrivit prevede­ se construiască în judeţ şi In un colectiv pasionat şl price­ tuturor gazetelor de perete
. lor Congresului al X-lea ol Comisiile permanente consi­ rilor, Judeţul nostru va con­ mod deosebit în municipiul put, fn frunte cu tovarăşii din unităţile economice «le
6ă beneficieze de Im­
tinua
P.C.R. deră că sporirea volumului Hunedoara, unele unităţi de Eugen Strikberger, membru
Comisiile permanente apre­ exportului, mal ales pe seo- portante fonduri de investiţii, producţie care să absoarbă un în comitetul de partid al mi­ Judeţului.
ciază pozitiv faptul că planul ma produselor în care se In­ a căror valoare se ridică pe număr cît mai mare de femei. REALIZĂRI DE PRESTIGIU
întregul cincinal la peste 13,2
cincinal acordă o deosebită corporează un volum mai ma­ miliarde Iei. Se vor construi In încheiere, vorbitorul a nei, şi îng. Elîodor Mihâilea- DUMITRU OHEONEA
însemnătate dezvoltării indus­ re de muncă vie, perfecţiona­ spus: Am mandatul Întregului
triei, producţia globală indus­ rea continuă a acestora, în Si pune în funcţiune, între al­ grup de deputaţi din Judeţul
tele, un furnal de
1 00 0 mc
trială urmind să crească în- pas cu cerinţele progresului şi lin laminor de sîrmă la Hu­ Hunedoara să asigur condu­ tilajelor pentru centrala de 12
megawaţi, bateria de cocs bri­
statului,
cerea partidului şi
tr-un ritm mediu anual de tehnic mondial sl evoluţia pie­ nedoara, se vor dezvolta si personal pe tovarăşul Nicolae (Urm ore din pogi 1) chete şi instalaţia de apă, de­ M a n ife s tă ri
11- 12,2 la sulă si că. în para­ ţei externe, concomitent cu Ceauşescu, de ferma hotărlre spre unele modificări la sta­
lel cu sporirea volumului se reducerea costurilor Interne moderniza minele din Valea a oamenilor muncii — români, ţia de concasare şi sortare a
Jiului si Apuseni, vor fi cre­
prevede o adîncirc a diversi­ de fabricaţie, slnt direcţii în ate noi fabrici de mare capa­ asigura o folosire mai inten­ minereurilor, pentru a putea cu ltu ral-ştiin ţifice
ficării producţiei, o îmbună­ care trebuie să se acţioneze citate in industria materiale­ maghiari, germani — de pe sivă a volumului util la fie­ reduce în continuare consu­
meleagurile hunedorene de a
tăţire a parametrilor tehnici- cu mai multă fermitate s! °* lor de construcţii — între ca­ munci uniţi, cu abnegaţie, dă­ care furnal. De asemenea, In­ mul specific de cocs metalur­
functionali ai produselor, un perativitale. In acelaşi timp, re una de ciment de 2,5 mi­ ruire şl răspundere, de a nu dicii de utilizare Ia maşinile gic, precum si de asigurarea In organizarea Comisiei ju ­ Duminică, o „caravani me­
proces continuu de înnoire si trebuie să se Insiste mai mult lioane tone pe an — două u­ precupeţi nici un efort pentru unelte şi la cuptoarele carbo- pieselor de schimb şi materia­ deţene pentru difuzarea sil­ dicală" compusă dîn medicii
modernizare a acestora. De pentru studierea conjuncturii nităţi ale industriei uşoare şi a îndeplini Integral si la un fluid vor fi cu mult superiori lelor în vederea atacării de la inţei şl culturii, au avut loc Emil Pogan şf fon Mara,
asemenea, relevă că intensi­ pielei externe în vederea va­ altele. Crearea noilor obiecti­ înalt nivel calitativ obiective­ celor din acest an. Paralel vor 1 ianuarie anul viitor « repa­ în aceste zile numeroase ma­ precum şl asistenţii Vforel
ficarea dotării agriculturii cu lorificării rit mai avantajoase ve, în paralel cu sporirea le trasate de aclualul cincinal. scădea consumul de cocs la raţiilor capitale ce se vor e­ nifestări care s-au bucurat Crlşan, Gh. folca şl Pavel
mijloace de producţie avan­ a produselor noastre Ia ex­ furnale şl turnătorii, Încărcă­ xecuta Ia furnale, linii de de o bună primire din par­ Clapoş, a poposit In satnl
sate, extinderea suprafeţelor port. tura metalică la fiecare tonă transport şi bateriile de semî- tea publicului. Printre aces­ Pane. comuna Dobra, oferind
irigate, ca şi măsurile luate Comisiile permanente consi­ de piese turnate. Aceste obiec­ cocs. tea, consemnăm brigada şti- cetăţenilor consultaţii pre­
în această ramură cu privire deră că deosebita grijă a par­ Instituirea unei comisii de stat tive presupun o valorificare Urmărirea zilnică de către Inţlîlcă (formată din procu­ cum şl îndrumări de Igienă
la îmbunătăţirea organizării, tidului s« statului nostru, a to­ minuţioasă a rezervelor Inter­ comitetul de direcţie a stadiu­ rorul Ion Davidolu. medicul şl prevenirea bolilor.
Alexandru Parcaş şl profe­
conducerii şi planificării si la varăşului Nîcolae Ceausescu, ne de care dispunem, perfec­ lui rezolvării acestor obiecti­ sorii Ştefan Macsay. Olimpia La căminul cultural din
stimularea materială a coope­ personal, pentru îmbunătăţirea de analiză a funcţionării tarea în cel mai scurt timp a ve, faptul că acestea se desfă­ Deva (cartierul Ceangăi) şl
ratorilor creează toate pre­ continuă a aprovizionării popu­ contractelor economice. şoară conform graficelor în­ Stan. Vaslle Gălnaru şl Mir- Ia cel dfn C trjiţl au lost or­
misele care trebuie folosite laţiei se impune a fi însoţi­ Cum pentru anul viitor vom tocmite, atmosfera de lucru cea Lazăr) care s-a deplasat ganizate două „seri ştiinţifi­
din plin pentru ca rilmul me­ tă de o creştere a răspunde­ sistemului energetic naţional fi angrenaţi şi In realizarea intens care domneşte In uzină fn saful Muncelu Mic pen­ ce1' cu tema „Lupta între
tru a răspnnde la unele în­
diu anual de 6,3-8,3 la sută de rii minislerelor pentru diver­ unui bogat plan de investiţii, conferă certitudinea că U. V. religie şl ştiinţă de-a lungol
sporire a producţiei globale a­ sificarea mărfurilor destinate unele măsuri le-am luat încă Călan se înscrie cu pregnanţă trebări ale cetăţenilor pri­ veacurilor*’, după care a ru­
gricole să lie îndeplinit. fondului pieţei, o mai bună Prin Decret al Consiliului Miniştri concluziile analizei şi de pe acum. Este vorba despre în cerinţele majore pe care e- vind probleme dfn domeniul
juridic, medical şl de cultu­
Comisiile permanente ale repartizare a fondului de de Stat a fost instituită o co­ proiectul programului de mă­ pregătirea unor instalaţii In­ conomla naţională, prin actua­ lat filmul arflstlc „Eu, Pran-
Marii Adunări Naţionale re­ marfă In teritoriu, o mai ma­ misie de stat de analiză a suri privind îmbunătăţirea dustriale pentru asimilarea u­ lul cincinal, le pune în faţa ră generală. ctsc Skorlna".
marcă faptul c5 venitul na­ re atentîe bunei serviri a funcţionării sistemului ener­ funcţionării sistemului energe­
ţional va creste într-un ritm cumpărătorilor, r st f el îneît getic naţional si de elaborore tic naţional. nor noi produşi, asigurarea u- tuturor unităţilor economice.
medio anual de 11- 12,0 la su­ populaţia să se bucure tot a măsurilor corespunzătoare
tă. Pentru prima dată într-un mai din plin de avantajele pentru îmbunătăţirea activită­
plan cincinal se prevede creş­ pe care Ie creează socialismul ţii în acest domeniu
Ca preşedinte al acesleî co­
terea mai rapidă a venitului in pairi a noastră. misii a fost desemnat tovară­
naţional fală de produsul so­ In urma dezbaterilor, co­ şul Emil Drâgănescu, vicepre­ UNUL DINTRE IZVOARELE NOULUI Bilanţ
cial total, coca ce asigură misiile permanente ou făcut şedinte al Consiliului de M i­ <
condiţiile pentru un volum unele propuneri, care, însuşi­ niştri. Din comisie fac parte
sporit de învestit ii si noi re­ te de iniţiator, au lost in­ tovarăşii Octavian Groza, mi­
surse pentru ridicarea nive­ troduse în Proiectul de lege. nistrul energiei electrice, m străbătut nu o dată şele are o sumedenie de Im­ frele, dar tot ele semnifică ie şî Impozite a depuneri­
lului de trai material şi spi- Comisiile au mai analizat si Gheorghe Cioară, preşedintele A judeţul Hunedoara de plicaţii în viaţa fiecăruia cel mai convingător gradul lor, dobinzilor, ciştigurilor, autumnal
riiual Al poporului. modul în care s-au realizat Consiliului Naţional pentru la un capăt la altul; dintre noi. Cartier nou, casă dc înţelegere de către tot gratuitatea efectuării orică­
Procesul accentuat de dez­ sarcinile aprobate de Marea Ştiinţă şi Tehnologie, Dumitru de la Bulzcştii dc Sus la nouă, înseamnă confort, ca­ mai mulţi oameni a avanta­ ror operaţiuni la unităţile
voltare a economiei în ritmu­ Adunare Naţională în cincina­ Niculescu, inspector general Cîmpu lui Neag, de la Aurel re se conjugă numai alături jelor oferite de Casa de Eco­ C.E.C, şi vom avea explica­
rile şî proporţiile prevăzute lul încheiat, constatînd că în de stat pentru controlul cali­ Vlaicu la Lunca Cernii dc cu mobilă, televizor, vadio, nomii şi Consemnaţiuni pen­ ţia cea mai convingătoare Recent la Consiliu] popu­
este susţinut de un însemnat ansamblu, acestea au fost în­ tăţii produselor, cadre de con­ Jos, din Apusenii înnobilaţi frigider, aragaz, aspirator, tru depunători. Faţă de a­ a sporirii necontenite a nu­ lar a! oraşului Brad s-au a­
program de investiţii, care de­ deplinite. ducere din ministere, cadre di­ cu caratele aurului, in Po­ autoturism... Statul depune cum un an, soldul general mărului depunătorilor... dunat unele sub altele un
păşeşte cu peste 05 la sută pe A fost depăşit nivelul pro­ dactice din Invătămintul supe­ iana Ruscăi, cu bază de /ier eforturi uriaşe pentru a a­ al depunerilor populaţiei la Şi mai avem o explicaţie: număr însemnat de cilre ca­
cel din cincinalul anterior. Pe ducţie! la unele produse In­ rior de specialitate, cercetători in temelii ţi pină In Valea duce şi a statornici noul in unităţile C.EC. din judeţ a Unul dintre izvoarele nou­ re reprezintă eforturile, stră­
dania. aportul pe care locui­
harta ţării noastre vor apare dustriale importante pentru ştiinţifici, specialişti din do­ Jiului, cu bogatele-i zăcă­ viaţa noastră. Alături de a­ sporit cu 11 la sută, fn pa­ lui vieţii noastre este acest torii oraşului le-au depus
noi şi importante obiective economie, la altele însă. în­ meniul proiectării, exploatării minte de cărbuni. Ori din ceste eforturi le unim şi ralel cu creşterea venituri­ gest de aleasă chibzuinţă şi pentru înfrumuseţarea locali­
productive si se vor moderni­ tr-un număr redus, au existat si reparaţiei utilajului energe­ care parte ai veni ţi ori in pe-ale noastre. Cel care vrea lor băneşti, al cărei spor înţelepciune de a economisi tăţii. Bilanţul este cit se
za numeroase obiective exis­ unele nerea,tîzări. Comisiile tic, activişti de partid. care parte ai merge, reali­ să trăiască mai bine de la este de 9 la sută. Ziceam de la C EC surplusurile noas­ poate de bogat. Valoarea
tente. toate acestea contribu­ permanente, annlizînd aceste Comisia are sarcina de a tatea te obligă să înregis­ o zi la alta 1 şi calculează avantaje. Ele sint foarte tre băneşti. Pentru că nu­ muncii patriotice se ridică la
ind la sporirea şi la mal bu­ situaţii, au pus în atenţia mi­ analiza modul în care funcţio­ trezi pe retina adevărului cu multă chibzuinţă cheltu­ mu/te şi nu le vom putea mai economisiţi leu cu leu 4 113 000 lei. In timpul ca­
na valorificare a resursalor nisterelor de resort necesita­ nează instalaţiile sistemului e­ un cuvint : Nou ! Acest nou ielile, este cumpătat şi eco­ consemna pe toate. Iată cl- şi zi de zi, banii sporesc, se re s-a scurs din acest an.
naţionale, la înflorirea oraşe­ tea luării unor măsuri cores­ nergetic naţional şi de a ela­ devenit familiar, cotidian, nom fn orice împrejurare, teva: in perioada ultimului înmulţesc, acţionează pe s-au construit prin contribu­
lor şi satelor noastre, la dez- punzătoare si a întăririi răs­ bora propuneri de măsuri pen­ devenit prezenţă vie, irum­ pentru el barometrul econo­ an, prin unităţile CE.C. ale două fronturi ; al ţării şi al ţia nemijlocită a oamenilor
vollarea stiiniei, învâlâmîntu- punderii în executarea inte­ tru îmbunătăţirea alimentării pe de pretutindeni. Nu-i miei arată mereu creştere, judeţului au fost livrate nostru, al fiecăruia, în am­ 1 950 mp de trotuare noi.
sporire...
lui şi culturii, la creşterea grala n prevederilor planului cu energie electrică şi termică sat ţi, cu atit mai puţin, populaţiei 6S6 de autoturis­ bele aducînd o plinătate în 350 ml de străzi noi. s-au re­
me de diferite mărci, in va­
oraş ori municipiu in care
a consumatorilor, perfecţiona­
bunei stări a populaţiei. cincinal pe perioada 1971­ rea organizării sistemului e- noul să nu-şi fi conturat acă economisirea con­ loare de 39 540 000 lei; 710 plus de la o zi la alta... parat 413 500 mp de străzi,
Eforturile pentru dezvolta­ 1975. nerqetîc naţional, îmbunătăţi­ personalitatea lui aparte, cu D stituie un barometru cetăţeni au primit credite i-ar fi drag ca de la s-au reparat şl întreţinut 30
rea si modernizarea economi­ Considerlnd că. în procesai rea activităţii de producere, adinei implicaţii in viaţa al înţelepciunii, al spi­ pentru construirea de locu­ M înălţimile Retezatului km de drumuri, s-au plantat
ei slnt conjugate, Intr-o con­ edificării societăţii socialiste transport si distribuţie a ener­ noastră, a tuturora. Si dacă ritului de prevedere, al as­ inţe proprietate personală, să cuprind cu privirea
cepţie unitară şi un echilibru muHIloteral dezvoltate In pa­ noul ne-a devenit atit de fa­ censiunii spre mai bine, mai in antrepriză sau regie pro­ întregul tablou al judeţului 18 00 0 bucăţi de pomi orna­
dinamic, cu ridicarea sistema­ tria noastră, prevederile aces­ giei electrice şi termice, sta­ miliar trecem adesea pe lin­ mult, mai frumos, spre care prie, totalul creditelor însu- Hunedoara de azi Din toa­ mentali, s-au făcut lucrări de
tică a nivelului de trai, telul tui plan cincinal se înscriu bilirea unor norme riguroase gă el fără să-l mai eviden­ tindem cu toţii, să facem mind alte 37 120 000 lei. In te minunăţiile aş alege una: tndtguire pe 1,2 km, s-au
Noul ! Din fiecare casă, din
permanent al politicii partidu­ ca o etapă de puternică as­ de disciplină şi control, îm­ ţiem. Ştim că e al nostru, un apel la investigaţie şi să aceeaşi perioadă, depunăto­ fiecare sat şi oraş. Dar mai taluzat maluri pe o suprafa­
lui nostru. censiune economică, de ridi­ bunătăţirea activităţii de în­ ne aparţine în plinătatea vedem pe raza judeţului rilor consecvenţi li s-au a­ ales noul din conştiinţa îna­ ţă de 10 00 0 mp. s-au execu­
Pînă în anul 1975. venitu­ care calitativă a întregiii ac­ treţinere şi reparaţii, ridicarea lui, n-am putea concepe să Hunedoara care sint efectele cordat numeroase cîştiguri intată a oamenilor acestor tat lucrări la stadionul din
rile totale reale ale populaţi­ tivităţi economice si social- nivelului tehnic şî al calităţii trăim fără el, fără să ne în­ directe ale economisirii ve­ in bani, autoturisme, ex­ meleaguri, care înţeleg să-şi localitate in valoare de
niturilor băneşti la C.EC. ?
ei slnt prevăzute să crească culturnle, asigurîndu-se con­ lucrărilor, intensificarea activi­ noim zi de zi pe diverse fi O primă constatare, cu pu­ cursii în ţară şi străinătate, realizeze îndatoririle pe toa­
cu 40-46 la sută fată de anul diţii mai bune de viaţă între­ tăţii de cercetare ştiinţifică In multilaterale planuri ale e­ tere de concluzie este că nu­ garnituri de mobilă, araga­ te planurile, înţeleg să pună 725 000 lei.
1970, pe seama sporirii veni­ gului nostru popor, comisiile domeniul energetic, în vede­ xistenţei noastre... mărul celor care înţeleg zuri şi multe altele... mai presus interesele gene­ Toate aceste cifre consem­
turilor din salarii, din agri­ permanente propun adoptarea raţul nou Uricani, O­ să-şi depună şi să-şi păs­ in economii au cres­ rale, ale patriei, să le îmbi­ nate arată că oamenii oraşu­
cut, aşadar, 710 case
cultură, a fondurilor social- de către Marea Adunare Na­ rea rezolvării cu prioritate a O raşul nou Vulcan, O­ treze economiile băneşti la D noi. Intr-un singur ne cu cele personale. O do­ lui Brad slnt an de an ani­
culturale. Ca urmare a creş­ ţională a Proiectului de lege problemelor legale de sigu­ raşul nou Brad, Ora- CEC. creşte necontenit. an ! Din economii au prins vadă de netăgăduit este şi maţi de dorinţa lierbinte dc
terii veniturilor populaţiei, se cu privire la planul de stat ranţa în funcţionarea sistemu­ ful nou Călan, Oraşul mun­ Intr-un singur an rindurile să ruleze pe drumuri şi şo­ apropierea numărului depu­
citoresc Hunedoara, de fapt
prevede un spor însemnat al de dezvoltare economică şi lui energetic, ridicarea gradu­ tot un oraţ nou, apoi cele­ depunătorilor au sporit cu sele 686 de autoturisme. Tot nătorilor la C E C. de jumă­ a-şl înfrumuseţa şl mai mult
volumului desfacerilor de măr­ socială a României pe peri­ lui de calificare şi perfecţio­ lalte cartiere ale oraşelor aproape 5 000 de oameni, to­ intr-un singur an ! Şi vor­ tatea numărului locuitorilor localitatea In care trăiesc şi
furi prin comerţul socialii la oada 1971-1975, în forma în care sînt tot oraşe noi. A­ talul fiind astăzi numai cu bim de un singur judeţ al judeţului, ceea ce înseamnă muncesc.
tonte produsele si, în mod co.ro v-a fost prezentat. nare a pregătirii personalului cesta ar fi, să zicem aşa, un puţin mai mic de ISO 000, ţării! Să adunăm aici nenu­
deosebit, la cele cu pondere De asemenea, comisiile per­ care lucrează în acest do­ domeniu al noului cotidian .* ceea ce înseamnă in procen­ măratele cîştiguri in bani şi o întărire necontenită a u­ ViOREL LUPU
In consumul familial. manente propun aprobarea de meniu, şa. te mai bine de 30 la sută obiecte de folosinţă îndelun­ nuia dintre izvoarele noului
In dezbaterile care au avut răi re Marea Adunare Naţio­ Decretul stabileşte data de cel al arhitectonicii. Da, dar gată, dobinzile, garanţia sta­ vieţii noastre ! vicepreşedinte al Consiliului
loc. comisiile permanente ale nală a execuţiei planului cin­ 31 ianuarie 19*72. pînă la care această arhitectonică nouă din populaţia judeţului! tului asupra sumelor depuse, popular al oraşului Brad
Marii Adunări Naţionale au cinal pe anîî 1966-1970, adop­ cc a împinzit satele şi ora­ Oricit de prozaice ar fi ci­ scutirea de orice fel de ta- GH. 1. NEGREA
subliniat că una din princi­ tat prin Legea nr. 1 din 30 Comisia va prezenta Consiliu­
palele sarcini ale Proiectu­ iunie 1966. lui de Stat şi Consiliului de