Page 67 - Drumul_socialismului_1971_10

Preşedintele Consiliului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-V»

de Stat, MCOLAE CEAUŞESCU,

a primit delegaţia

de guvernatori din S.U.A.

Preşedintele Consiliului de Dumitru Popa, primarul gene­
Stat al Republicii Socloliste ral al Capitalei, Petre Blajo-
România, Nicolae Ccausescu, vici, preşedintele Comitetului
a primit, joi 21 octombrie, de­ de Stat pentru Economia sl
legaţia de guvernatori ameri­ Administraţia Locală, Corne-
cani alcătuită din Warren liu Măneseu, ministrul aface­
Hearnes, guvernator al statu­ rilor externe.
lui Missouri, conducătorul de­ A fost de faţă Leonard C.
legaţiei. Marvin Mandcl, gu­
vernator al statului Maryland, Mccker, ambasadorul S.U.A.
Dale Bumpcrs, guvernator al la Bucureşti.
statului Arkansas. W illiam Cu acest prilej r avut loc
Miltikon, guvernator al statu­ o convorbire care a relevat
ANUL XXIII. Nr. 5 222 VINERI 22 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI lui Michigan, John Love, gu­ cursul pozitiv al relaţiilor e­
vernator al statului Colorado. conomice. lehnico-slîînţîfice s»
Stanley Hathaway, guverna­ culturale dintre România şl
tor al statului Wyoming, Da- Statele Unite ale Amerîcîî.
vod Hali, guvernator al statu­ dorinţa ca aceste relaţii să în­
lui Oklahoma, care, la invita­ registreze noi progrese. A fost
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Economia si Administraţia Lo­ tactelor dintre reprezentanţii
ţia Comitetului de Stat pentru
evidenţiată însemnătatea con­
cală,
tara
face o vizită în
vieţii politice din cele două
noastră.
Delegaţia este însoţită de ţări pentru mai buna cunoaş­
tere a popoarelor român si
Charles Byrley, director pen­
tru relaţiile federaţie-stat a american, pentru extinderea
Conferinţei naţionale a gu­ legăturilor bilaterale, tn fa­
Joi, la ora 9,00, an fost re­ Bucureşti, ziarist! români sl Tudose, preşedintele coope­ nia pe perioada 1971 — 1975. cest proiect de lege. a fosl junct al ministrului indus­ vernatorilor din Washington, voarea intereselor reciproce,
luate lucrările actualei se­ străini. rativei agricole de producţie Anunţarea rezultatului vo­ expus de deputatul Alexan­ triei construcţiilor de ma­ districtul Columbia, si A.E- a bunei înţelegeri si păcii în
siuni a Marii Adunări Naţio­ Şedinţa a fost deschisă de din comuna Stoicănesti, ju ­ tului, prin care Marea Adu­ dru Sencovici. preşedintele şini. Manei, asistent speciot al se­ lume. Au fost de asemenea a­
nale. tovarăşul Ştefan Voitec, pre­ deţul Olt, Vasile Ardeleana, nare Naţională dă putere dc Comisiei pentru industrie, Proiectul de lege a fost cretarului de stat pentru le­ bordate probleme ale situaţi­
Deputaţii si invitaţii au şedintele Marii Adunări Na­ directorul Schelei petrolîere- lege planului cincinal — e­ construcţii si transporturi. discutat apoi pe articole $î, găturile cu guvernatorii. ei internaţionale.
întîmpinat cu îndelungi a­ ţionale. Bălcoi, Florea Dumitrescu, tapă Importantă tn procesul La discuţia generală asu­ La primire bu luat parte Convorbirea s-a desfăşurat
plauze sosirea în sala de şe­ In continuarea discuţiei ministrul finanţelor, Gheor­ istoric de făurire a societăţii pra acestui Proiect de lege. cu mendamcntcle făcute de Manca Măneseu, vicepre­ într-o atmosferă de cordiali­
dinţă a tovarăşilor NIcolae generale la Proiectul de le­ ghe Mattel, preşedintele coo­ socialiste multilateral dezvol­ au luai cuvintul deputaţii deputat! cu acest prilej. Q şedinte al Consiliului de Stat, tate.
Ceau$escu, Ion Gheorghc ge pentru adoptarea planu­ perativei agricole de produc­ tate — este primită într-o Bujor Almăşan. ministrul fost supus votului secret.
Manrer, Emil Bodnaraş. Ma­ lui cincinal de dezvoltare ţie din comuna Ţibucani, ju ­ atmosferă de puternică însu­ minelor, petrolului $i geolo­ Marea Adunare Naţională
nea Măneseu, Paul Ntcules- economico-socialâ a Republi­ deţul Neamţ, si Aurel Duca. fleţire. întreaga asistentă a­ giei, NIcolae Angheî, mais- a adoptat Legea cu privire
plaudă Îndelung.
prim-secretar al Comitetului
cn-Mizîl. Gheorghe Pană. cii Socialiste România pe pe­ iru la Uzinele „Vulcan* la organizarea şl conducerea lucrările Secţiunii pentru pionieri
Gheorglie Râdulescu. V irgil rioada 1971— 1975 au luat cu- judeţean-Cluj al P.C.R., pre­ Trecîndu-se la punctul 2 din Capitală, Paraschiv Be-
Trofin. Ilie Verdeţ, Maxim vîntul deputaţii Maxim Ber- şedintele Consiliului popular de pe ordinea de zi, tovară­ nescu, preşedintele Consiliu­ unităţilor socialiste de stat.
Bcrghianu, Florlan Dănăla- ghianu, preşedintele Comite­ judeţean Cluj. şul Ilie Verdeţ, prim-vicepre- lui judeţean — Galaţi al sin­ In continuarea ordine! de
che. Emil Drăgănescu. Janos tului de Stat al Planificării, După dezbaterea generală, sedinte al Consiliului de M i­ zi, tovarăşul Gheorghe Pa­
loslf Roth, vicepreşedinte el proiectul de lege a fost dis­ niştri, a prezentat expunerea dicatelor. Costache Sava. a celei de-a ll-a Conferinţe
Fazekas, Petre Lupu. Dumi­ Consiliului popular judeţean cutat pe articole $i supus la Proiectul de lege cu pri­ director general al Grupu­ nă, membru al Comitetului
tru Popa, Dumitru Popescu. lui industrial petrochimic —
Timiş, Gheorghe Anghelescu. votului secret al deputaţilor. vire Ia organizarea sf con­ Executiv al Prezidiului Per-
Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ mecanic de locomotivă la Marea Adunare Naţională ducerea unităţilor socialiste Piteşti, Vasile Potop, prim-
ca. Vasile Vilcu. Depoul CFR.-Roşiori de Ve­ a aprobat Legea pentru adop­ de stat. secretar al Comitetului ju ­
In tribune se aflau nume­ de, Ion Brad, vicepreşedinte tarea Planului cincinal de Raportul comisiilor perma­ deţean — laşi al P.C.R., pre­ Naţionale a Organizaţiei pionierilor
roşi invitaţi, şefi ai misiuni­ al Consiliului Culturii si E­ dezvoltare economico-socială nente ale Marii Adunări Na­ şedintele Consiliului popular (Continua* in pog. o *3-o)
lor diplomatice acreditaţi la ducaţiei Socialiste, Dumitru a Republicii Socialiste Româ­ ţionale, care au examinat a- judeţean, loslf Oprlş, ad­
La Muzeul de istorie a Par­ propuneri referitoare la îmbu­
tidului comunist, a mişcării nătăţirea proiectului de Statut
revoluţionare sî democratice al Organizaţiei pionierilor, la
din România s-au desfăşurat necesitatea diversificării acti­
Expunerea asupra proiectului de Expunerea la proiectul de lege joi lucrările Secţiunii pentru vităţilor viitoare. a
pionieri a celei de-a Il-a Con­
In încheierea lucrărilor,
ferinţe Naţionale a Organiza­
ţiei pionierilor. Acest mare fo­ luat cuvintul tovarăşnl Mihal
Gere. eore a transmis salutul
rum pionieresc a reunit peste adresat participanţilor de tova­
lege cu privire la organizarea privind încadrarea şi promo­ 2 0 0 de delegaţi, desemnaţi In răşul Nicolae Ceauşescu, ro-
cadrul
conferinţelor orăşe­
levlnd, în acelaşi timp, înalta
neşti, municipale si judeţene. apreciere pe care secretarul
Au luat parte tovarăşii Mi- general al partidului o acordă
şi conducerea unităţilor varea în muncă a personalului haî Gere. membru supleant al mişcării pioniereşti.
Comitetului Executiv, secretar
Intr-o atmosferă de vibrant
al
Marţian
CC. al P.C.R.,
Dan. prim-secretar al Comite­ entuziasm, purtătorii cravate­
lor roşii, prezenţi în sală, au
tului Centrat al Uniunii Tine­
socialiste de stat din unităţile socialiste de stat retului Comunist, ministru adresat un mesaj tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, în care se
pentru problemele tineretului,
Mircen Maliţa, ministrul Înv8 - spune, Intre altele: Pentru
noi, pionierii sî şcolarii
din
ţămîntului, reprezentant» ei toate Judeţele României socia­
Uniunii Tineretului Comunist
prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ prezentată de tovarăşul Bheorghe Pană si ai Consiliului Naţional al mani si de alte nat»onalită|i —
liste — români, maghiari, qer-
Organizaţiei pionierilor,
pre­
înfrăţiţi în Idealuri, în muncă,
cum sî reprezentant» ai unor în cîntec $i voioşie, vizitele
Din împuternicirea Consiliu­ comitetele de direcţie din în­ duselor, normarea şi reduce­ Din însărcinarea Consiliului ţii personalului, condiţiile ele promoveze spiritul de înaltă organizaţii pioniereşti din ţări de lucru pe care le-aţi făcut
lui de Miniştri, supun Marii treprinderi. de experienţa a- rea consumului de materii de Stat şi a Consiliului de M i­ studii si vechime. Proiectul de exigentă faţă de pregătirea socialisto sl aî unor organis­ de-a lungul anilor pe melea­
Adunări Naţionale, spre dez­ cumulatâ de centralele indus­ prime si materiale, folosirea niştri, permiteţi-mi să vă pre­ lege se prezintă ca un act profesională şi rezultatele me internaţionale de copii $» gurile noastre constituie amin­
batere si aprobare, proiectul triale In cei doi a-ni -de acti­ completă a timpului de lucru, zint, spre dezbatere si apro­ form ativ util în actuala pe­ muncii fiecăruia, să permită a- tineret. tiri de neuitat. Vor rămîne v«l
de lege ou privire la organi­ vitate si de concluziile secre­ îmbunătăţirea organizării pro­ bare, proiectul de lege privind rioadă a construcţiei societă­ precicrca cît mai realistă a Lucrările secţiunii s-au des­ în memoria noastră momenta-
zarea şi conducerea unităţilor tarului general al partidului, ducţiei şi a muncii. Capătă, Încadrarea si promovarea In ţii socialiste multilateral dez­ capacităţii, aptitudinilor şî chis cu tradiţionalul ceremo­ le sărbătoreşti prilejuite de v i­
socialiste de stat. tovarăşul Nicolae Ceauşescu. de asemenea, o însemnătate muncă a personalului din uni­ voltate, urmărind ca întregul comportării cadrelor, mai ales nial pionieresc. Felîcîtlndu-i zita dumneavoastră tn şcoli
însemnătatea şi actualitatea la încheierea consfătuirii de lot mai mare mobilizarea re­ tăţile socialiste de stat. Ela­ proces de încadrare $i promo­ a celor care îndeplinesc func­ pe micii delegaţi pentru Încre­ dîn Capitală, precum $i cea de
problemelor a căror reglemen­ lucru cu cadrele dc conduce­ zervelor care apar în fieca­ borarea acestui proiect de le­ vare a cadrelor să contribuie ţii de conducere, derea acordată de cei 1 600 0 0 0 la Şcoala generată nr. 56,
tare o urmărim pe această re din centrate. Supus unei re întreprindere In procesul ge este o reflectare a preocu­ la îndeplinirea, la un nivel Proiectul de lege supus a­ de purtători ai cravatelor roşii, acolo de unde e pornit che­
cale devin şi mai evidente în ample dezbateri publice si de­ creşterii economice, ca ur­ pării consecvente a partidului calitativ superior, a sarcinilor probării Dumneavoastră se re­ Virgiliu Radulian, preşedinte­ marea la muncă patriotică pio­
le Consiliului National al Or­
lumina sarcinilor Înscrise tn finitivat după examinarea a- mare a experienţei acumula­ $i statului nostru pentru apli­ mari si complexe ale dezvol­ feră la o latură esenţială a ganizaţiei pionierilor, adjunct nierească. Ne-aa bucurat ne­
cincinalul actual, etopă im­ lenlă a numeroaselor propu­ te. a ridicării calificării pro­ carea In practică a măsurilor tări» economico-soeiale a ţâ­ activităţii umane. In evalua­ al ministrului invătămlntului, spus cuvintele prin care atl
portantă a programului de neri făcute de oamenii mun­ fesionale si a maturizării co­ de perfecţionare continuă a rii noastre. rea importantei noii regle­ a făcut o succintă prezentare apreciat iniţiativa si rezulta­
făurire a societăţii socînliste cii, de întreprinderi si cen~ lectivului. conduceri! întregii vieţi eco­ înainte de a vă prezenta mentări trebuie să pornim dc a activităţii desfăşurate de tele muncii noastre. Dtnd glos
multilateral dezvoltate, elabo­ trate, proiectul sintetizează Posibilitatea întreprinderii nomice şi sociale a ţării, po­ cîteva dintre caracteristicile la realitatea fundamentală că Organizaţia pionierilor în cei gîndurilor tuturor copiilor tă­
rat de Congresul al X-lea al astfel o largă conlruntare de de a constitui diferite fon­ trivit cerinţelor actualei eto- rie bază ale noii reglementări proprietatea socialistă asupra cinci ani caro au trecut de la rii, se spune în încheierea
Partidului Comunist Român. opinii, este un rod al gîndi- duri la dispoziţia sa atrage 'o- pe de dezvoltare a României. ce vă este supusă spre legi­ mijloacelor de producţie $i prima Conferinţă. In cuvînlul mesajului, noi. delegaţii celor
Ritmurile înalte de creştere rii s> experienţei noastre co­ bligatia utilizării lor chibzuite înfăptuirea sarcinilor de ferare, mă simt dator să sub­ dezvoltarea continuă a econo­ său, el a subliniat bunele re­ peste 1 600 0 0 0 de purtători a»
prevăzute, accentul pus pe lective. pentru efectuarea de moderni­ dezvoltare în ritm susţinut a liniez în fa(a M arii Adunări miei naţionale creează tutu­ zultate obţinute în educarea si cravatelor roşii, ne angajăm
partidului, a
solemn In fata
ioturile calitative ale dezvol­ Unitatea de bază a econo­ zări si îmbunătăţiri ale teh­ economiei naţionale, introdu­ Naţionale aportul deosebit al ror cetăţenilor posibilitatea formarea viitorilor construc­ dumneavoastră, iubite tovară­
tării, pe modernizarea produc­ miei naţionale — aşa cum se nologiilor de fabricaţie, ca şt cerea celor mai noi realizări tovarăşului secretar general să desfăşoare o activitate u­ tori ai României socialiste, şe secretar general, să creş­
ţiei si ridicarea eficientei cer specifică In lege — este în­ pentru stimularea materială a ale ştiinţei şi tehnicii In toa­ Nicolae Ceau$escu la iniţierea tilă societăţii. prin creşterea lor în spiritul tem în spiritul înaltelor trăsă­
rezolvarea unor probleme eco­ treprinderea In care oamenii colectivului prin premii şi te domeniile de activitate im­ si elaborarea acestui proiect fn dubla calitate rie pro­ muncii, al înaltelor principi» turi ale clasei noastre munci­
nomice complexe si impun muncii Îşi exercită direct pre­ investiţii sociale (locuinţe, pun cu stringentă utilizarea de lege. Cu competenta re­ prietari si producători, oame­ politice, etice si filozofice, ca­ toare, at idealurilor Partidului
îmbunătăţirea întregii activităţi rogativele ce decurg din du­ cre$e, cămine, cantine, baze cît mai judicioasă a cadrelor, marcabilă. cu spiritul înnoi­ nii muncii au dreptul si în a- racteristice societăţii noastre, Comunist Român. luptînd ne­
de organizare şi conducere bla lor calitate de proprietari sportive etc.). în concordantă cu pregătirea, tor şi perseverenţa care-i sînt celâsi tim.p obligaţia de a al dragostei si respectului fa­ obosit pentru a transforma
din unităţile socialiste. şi producători ai bunurilor Centralele industriale sînt aptitudinile si expericn|a fie­ caracteristice, secretarul ge­ participa nemijlocit la condu­ tă de trecutul glorios de luptă liecare detaşament înlr-un pu­
Orientat în această direc­ materiale. concepute ca mari unităţi e­ căruia, sporirea rolului şî com­ cerea si organizarea produc­ a partidului, fată dc Înfăptui­ ternic colectiv de educare co­
neral al partidului a dat in­
ţie. proiectul de lege urmă­ Principala atribuţie a Între­ conomice. Constituirea lor ex­ petentei lor în orgonizarea sî dicaţii preţioase, pe tot par­ ţiei si a muncii, poartă răs­ rile clasei muncitoare din tara munistă a pionierilor. Vom de­
reşte — in cadrul centralis­ prinderii şi a organelor sale de primă procesul de concentra­ conducerea proceselor de pro­ cursul elaborării acestei re­ punderea pentru utilizarea cît noastră. Vorbitorul a relevat pune toate eforturile pentru a
mului democratic — promova­ conducere colectivă constă In re a producţiei în mari com­ ducţie. Tocmai de aceea, în glementări, pentru definirea mai judicioasă a mijloacelor sarcinile de viitor, a menţio­ ne însusi temeinic cunoştinţe
rea iniţiativei creatoare a în­ elaborarea planului propriu, plexe industriale, capabile să eu claritate a problemelor e­ materiale si financiare ale nai necesitatea îmbunătăţiri» teoretice $1 deprinderi prac­
treprinderilor şi centralelor, ca parte integrantă a planu­ facă fată cerinţelor care de­ ansamblul măsurilor de per­ senţiale si pentru fundamen­ unităţii în care lucreoză. în­ muncii polilico-îdeologice, de tice, pentru ca mîine să putem
fecţionare a conducerii si or­
întărirea răspunderii lor fa­ lui de stat, şi In stabilirea curg din progresul tehnico- ganizării economici naţionale, tarea ştiinţifică a prevederi­ credinţate de societate spre educare comunistă, patriotică duce. cu iscusinţă $i dăruire,
lă de plan. El defineşte si sis­ măsurilor care să asigure în­ ştîinţific contemporan, din partidul şi stalul nostru acor­ lor proiectului dc lege. In a pionierilor. patria pe noi culmi.
tematizează atribuţiile si râs* deplinirea riguroasă a tuturor dinamismul si diversificarea administrare. Este firesc si In continuare, a fost vizio­ ★
pundcrîle unităţilor socialiste prevederilor sale. Pentru a economiei naţionale. dă o atenţie deosebită îmbu­ acţiunea de elaborare a aces­ necesar, totodată, ca oamenii nat filmul documentar de lung In aceeaşi z», pionîerii-dele-
nătăţirii continue a activită­
tui act
normotiv,
tovarăşul
pe toate Ireptcle organizato­ face fată răspunderilor ce le A tribuţiile conferite cen­ ţii de încadrare si promovare Nicolae Ceauşescu a urmărit muncii din fiecare unitate metraj „Cravate roşii", ga|i au depus jerbe de flori
rice, stabileşte competentele revin, Întreprinderile au fost tralelor urmăresc să evite în muncă a personalului din stăruitor ca principiile de în­ să-şi spună părerea si în pri­ Parlicipanlii au dezbătut la Monumentul eroilor pentru
dc decizie ale organelor lor investite cu competenţele ne­ transformarea lor în verigi in­ unităţile socialiste de stat. cadrare si promovare în vinţa promovării celor mal apoi conţinutul şi modul de libertatea poporului $i a pa­
de conducere colectivă, inte- cesare utilizării eficiente a ca­ termediare de coordonare sau muncă a personalului din u- bune cadre în funcţii de con­ desfăşurare a activităţilor pio­ triei, pentru socialism si la
ducere. Se înţelege că colec­
(jrindu-se organic, în ansam­ pacităţilor de producţie, a în­ îndrumare administrativă, să Noul proiect de lege răs­ nitălilc socialiste dc stat — tivul în mijlocul căruia lu­ niereşti şî au făcut numeroase Monumentul Eroilor Patriei.
blul măsurilor adoptate în ul- tregului lor potenţial tehnic le orienteze ferm spre înde­ punde acestei necesităţi. Et re­
lîmii ani pentru perfecţiona­ şt uman. plinirea sarcinii fundamenta­ glementează — pentru prima parte integrantă a politicii crează cunoaşte cel mai bine
rea mecanismului nostru eco­ In exercitarea drepturilor ce le, de conducere efectivă sl dată în tara noastră — în generale de cadre a partidu­ sl poate să aprecieze obiec­ Cu planul pe 10 luni îndeplinit
nomic. le-au fost acordate, organele eficientă a întregii activităţi mori unitar, sistemul de înca­ lui nostru — să se reflecte în tiv capacitatea, calităţile şi
Reglementările propuse se de conducere colectivă din drare si promovare a tuturor lege prin criterii obiective şi
întemeiază pe Directivele Con­ întreprinderi trebuie să-si în­ categoriilor de personal, or­ metode ştiinţifice, în aşa
ferinţei Naţionale si ale Con­ drepte atenţia ■—• în spiritul ganizarea şi desfăşurarea e­ fel încîl ele să asigure, (Continua* in pag. a 3-a) dărirea Judicioasă a mate­
gresului al X-lea al partidu­ unei înalte responsabilităţi — [Continuo* In pog. p^3-o) xamenelor sau concursurilor, si în acest domeniu, înfăptui­ Fabricile de riilo r prime şî materialelor
lui. La elaborarea lor s-a ti- spre perfecţionarea continuă a modul de apreciere a activită­ rea echităţii socialiste, să şi reducerea consumului
nut seama de rezultatele do- tehnologiilor, înnoirea producţi­ aglomerare de la specific. Acest lucru s-a fă­
bindite pînă în prezent de ei şl ridicarea calităţii pro­
Hunedoara cut mai m ult sim ţit în u lti­
mul trimestru cind s-au eco­
Imperativul esenţial al activităţii pe ogoare M uncitorii, inginerii şi nomisit peste 400 tone dc
tehnicienii de la cele două cocs metalurgic.
fabrici de aglomerare a m i­
nereurilor din cadrul Com­ Fabrica de
SEMĂNATUL Şl RECOLTATUL SĂ SE ÎN­ doara. care pregătesc şi produse refractare
binatului siderurgic Hune­
înnobilează materia
primă
de bază pentru furnale, au Baru
obţinut în tot cursul anului A anunţat îndeplinirea
CHEIE ÎN TIMPUL CEL MAI SCURT POSIBIL acesta realizări remarcabile planului de producţie pc 10
in producţie. Ca urmare ci
Iun» şi colectivul Fabricii de
au îndeplinit cu 10 zile mai
devreme sarcinile de plan produse refractare dc la Ba­
ru. Din calculele estimative
pe 10 luni.
La încheierea epocii optime cole şi cadrele tehnice din nu­ corporată sâmînţa în sol. Res­ tante. Printre unităţile ale rezultă obţinerea unei pro­
recomandate pentru efectua­ meroase unităţi, datorită mă­ tanţele la însâmînţâri semna­ căror consilii de conducere şi Succesul înregistrat de­ ducţii suplimentare pînă la li­
rea însâmînţârilor era firesc surilor politice şi organizato­ late in unele unităţi, care in­ cadre tehnice nu au motive monstrează dorinţa şi hotă- nele lunii acesteia fn valoare
ea această lucrare hotâritoa- rice întreprinse, au reuşit sâ fluenţează negativ nivelul re­ sâ-şi mai îngăduie nici o clipă rîrca întregului colectiv de de peste 600 0 0 0 lei. Sînt e­
re pentru soarta producţiei de mobilizeze şi sâ folosească cu coltei viitoare, reflectă o pre­ dc răgaz sau sâ se declare sa­ muncă dc la aglomeratoarc vidente succesele înregistra­
cereale pâioase a anului ur­ randament sporit forţele .şi ocupare nesatisfâeâtoare din tisfăcute de stadiul însâmîn- dc a-şi aduce din plin con­ te şi la ceilalţi indicatori de
mător să fie realizată pe toa­ mijloacele existente la execu­ punea organizaţiilor de porlid târilor sc numără ccic din tribuţia la sporirea continuă plan. Productivitatea muncii
te suprafeţele planificate. Re­ tarea în condiţii ireproşabile şi consiliilor dc conducere din Rîu de Mori, Ostrov, Boşorod, a producţiei de metal. S-a stabilită pc 9 luni a fost de­
zultatele înregistrate de nu­ a lucrărilor agricole de sezon cooperativele agricole râmase Vîlcele, Sîntandreî, Vaidei, asigurat în acest scop folosi­ păşită cu 2 ,8 Ia sută, iar prin
meroase cooperative agricole Din multitudinea exemplelor în urmă pentru finalizarea în Koşcani ele., unde au mai ră­ rea mai productivă a maşi­ reducerea cheltuielilor de
care au îndeplinit prevederi­ pozitive se impun atenţiei cele ecle mai bune condiţii a pla­ mas de cultivat suprafeţe a­ nilor. instalaţiilor şi tim pu­ producţie s-au realizat
le la însâmînţâri în 20—25 de oferite de C.A P. Brânişca, nurilor comune de acţiune în­ preciabile cu grîu sau secară. lui de lucru, fapt concreti­ 818 0 0 0 lei economii şi bene­
zile, îneadrîndu-se astfel In Boz, Turdaş, Bâieşti, Bii'tin, tocmite pentru această cam­ Necesitatea intervenţiei cu zat în creşterea indicilor de ficii suplimentare.
perioadele stabilite, sînt ro­ Bretea Mureşanâ şi altele — panie, pentru folosirea ju d i­ măsuri energice şi eficace pen- utilizare a capacităţilor de Unitatea a asigurat anul
dul strădaniei şi eforturilor unităţi care sînt fruntaşe pe cioasă a întregului potenţial tn i terminarea semănatului producţie cu 3,8 Ia sulă pe- acesta cantităţi sporite de
L E G E A depuse de cooperatori şl me­ judeţ la însâmînţâri şi |a uman şi materia). Realizarea este cu atît mai evidentă da­ sie prevederi. Colectivul fa­ plăci tcrmoizolante pentru
bricii nr. 2 a dat în luna a­
canizatori pentru a pregăti te­ strîngerea recoltei. producţiei de griu prevăzute că avem în vedere câ, an de ceasta în medic zilnic cile căptuşirea lingotierelor şi
meinic recolta viitoare, pen­ Apnre însă o situaţie inex­ pentru anul următor şi dim i­ alte materiale refractare ne­
pentru adoptarea planului cincinal de tru a fructifica cît mal deplin plicabilă ca la această dată, nuarea la maximum posibil an, în cooperativele agricole 352.5 tone aglomerat feros cesare în industria siderur­
dezvoltare economico-socială a Republicii rezervele de sporire a produc­ cînd pe mîi de hectare culturile a pierderilor impun cu acui­ cu restanţe In ora actuală, se autofondant peste sarcinile gică. Producţia de cărămizi
stabilite.
obţin producţii de cereale sub
ţiei de cereale ia hectar. Tră­ de orz şi griu sînt răsărite şi tate ca în aceste zile să fie refractare fabricată aici
Socialiste România pe perioada 1971-1975 gind învăţămintele cuvenite bine dezvoltate, pe suprafeţe concentrate toate eforturile la Lucrătorii din acest sector creşte in 1971 cu peste 3 500
din experienţa de pînă acum, însemnate — în cooperativele terminarea grabnică a insă- manifestă grijă şi preocupa­ tone comparativ cu realiză­
m pagina a 2-e organizaţiile de partid, con­ agricole însumînd peste 1 500 m înţărilor în cooperativele a­ (Continuo* m pog. a 3*o) re susţinută şi pentru gospo­ rile din anul precedent.
ducerile cooperativelor agri­ hectare — sâ nu fie lneâ în ­ gricole care se prezintă cu res­