Page 69 - Drumul_socialismului_1971_10

immgim «w im
■ rlg g T T T M l | '. - I ^ U U lLIIllBIIHLUJJil j ljil l
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 222 9 VINERI 22 OCTOMBRIE 1971
a a

Opunerea asupra Expunerea la proiectul de lege

• ■
e cu priviri organizarea privind încadrarea şi promo­

şi conducerea unităţilor varea în muncă a personalului (Urmare din pag, 1) muncă a personalului din
unităţile socialiste de stat.
In succesiunea lucrărilor,
tovarăşul loslf Banc, vice­
preşedinte al Consiliului d«
socialiste de stat din unităţile socialiste de stat manent. secretar al G.C, al Miniştri, ministrul alimentare,
agricul­
P.C.R., a prezentat Expune­
turii, Industriei
lege
rea la Proiectul de
privind Încadrarea şl promo­ silviculturii şl apelor, a pre­
zentat Expunerea la Pro­
varea In muncă a persona­
prezentată de tovarăşul Se Verdeţ prezentată de tovarăşul Bheorghe Pană de stat. Raportul comisiilor iectul de lege privind pro­
lului din unităţile socialiste
ducerea, lolosirea şl contro­
şl
lul calităţii seminţelor
permanente ale MAN care materialului sădltor pentru
au examinat acest proiect producţia agricolă vegetală.
de lege a fost prezentat de Deputatul Dnmltrn CoHu.
al fiecărei nnităţi componen­ cător al clasei muncitoare, lltlc şl Ideologic ridicat, © ţi­ ţinerea examennlal «an con­ deputatul Gheorghe Vasili-
lllimore din pog. 1J te, în raport cu sarcinile ei pentru dezvoltarea complexă a (Urmare [din pag; 1| nută morală corectă în socie­ cursului, organul de condu­ / chi. preşedintele Comisiei preşedintele Comisiei per­
specifice In codru! activităţi­ personalităţii oamenilor mun­ tate, să fie buni conducători cere colectivă sau, după ooz, pentru muncă, sănătate şl a- manente pentru agricultură
lor centralei. Ele trebuie să cii şi reprezintă o expresie politici la locurile lor de man­ conducătorul unităţii va în­ şi silvicultură, a dat citire
acţioneze energic pentru în­ vie, concretă, a politicii par­ că. După cum se vede, este cadra son promova ln postul sigurâri sociale. apoi raportului acestei co­
economico din sectorul co le-a lăturarea formelor birocratice rezultatele în munca ale ca­ vorba de criterii mnlt mal cu­ vacant pe acela dintre candi­ A urmat apoi discuţia ge­ misii ş! a Comisiei juridice
iost încredinţat. de lucru, pentru raţionalizarea tidului de adlncire continuă a drelor care urmează să fie prinzătoare, întruclt, aşa cum daţii reuşiţi care. pe lingă nerală asupra Proiectului de la Proiectul de lege 6upus
In scopul folosirii cît mai aparatului tehnic şi adminis­ democratismului socialist. promovate. a arătat practica, numai con­ rezultatele obţinute, are reco­ lege, la care au luat cuvln- dezbaterii.
raţionale a capacităţilor de trativ, a cărui eficientă de­ Măsurile propuse 9pre le­ De altfel, In ansamblu, pro­ diţiile de studii şl vechimea mandări favorabile din partea tul deputaţii Andrei Cer- La discuţia generală asu­
producţie, centralele sînt che­ curge nu din număr, ci din giferare nu numai câ nu slă­ iectul de lege se prezintă ca în muncă s-au dovedit a fl colectivului unde şi-a desfă­ vcncovicl, prim-secretar «1 pra acestui proiect de lege
mate să realizeze profilarea şl capacitatea de a rezolva ope­ besc rolul ministerelor, dar un instrument eficient de a- insuficiente în selecţionarea şurat activitatea şi a primit Comitetului judeţean — A ­ au luat cuvtntul deputaţii
specializarea unităţilor com­ rativ, cu spirH de răspundere, sporeso răspunderea lor pen­ dlncire a aplicării principiilor şl promovarea cadrelor In cete mal bune aprecieri st rad al P C.R, preşcdlnlele Gheorghe Bilteanu. rectorul
ln
democratismului socialist
ponente, să organizeze relaţii problemele cu care slnt con­ tru tnfăptuirea politicii parti­ viata unităţilor economice, funcţii de conducere. calificative tn ultim ii doi ani. Consiliului popular jude­ Institutului agronomic din
stabile de cooperare Intre în­ fruntate unităţile. dului şl statului In ramurile soclal-culturate şi administra­ Un element nou, de o mare O asemenea modalitate de o­ ţean, Nicolae Dragomlr, di­ Bucureşti, Gheorghe Golna,
treprinderile subordonate, ca Proiectul de lege stabileşte sau domeniile de activitate de tive. In această ordine de Însemnătate pentru cunoaşte­ cupare a posturilor vacante rectorul Uzinelor „Electro­ preşedintele Cooperativei a-
qricole de producţia din co­
constituie un antidot împotri­
şi cn celelalte centrale. atribuţiile concrete ale comi­ care se ocupă. idei, proiectul de lege preve­ rea posibilităţilor şl a pers­ va subiectivismului, a favori­ magnetica" din Bucureşti, muna Stntana, Judeţul Arad,
Teodora Şerşun. adjunct
al
In aceeaşi ordine de preo­ tetelor şl ale consiliilor oa­ Realizarea integrală a snr~ de că orice încadrare în mun­ pectivelor de dezvoltare şl tismului şl nepotismului care preşedintelui Comisiei pen­ şi Nicolae Glosan, preşedin­
cupări, trebuie glndită şi pro­ menilor muncii, aptietnd ast­ clnitor înscrise ln planul de că se aduce la cunoştinţa co­ promovare a cadrelor, este s-au manifestat ln acest do­ tele Academiei de Ştiinţe A ­
blema unor capacităţi de pro­ fel la nivelul întreprinderilor stat reprezintă obligaţia pri­ lectivului în care persoana prevederea din proiectul cie meniu şt va asigura promova­ tru problemele organizatori­ gricole şi Silvice.
ce, statutare şi autonomiei
lege referitoare la Introduce­
ducţie care ar putea satisface şi al centralelor principiul mordială a ministerelor. Ele respectivă urmează să lucre­ rea sistemului de apreciere a­ rea cadrelor în raport cu După discuţia pe articole,
în condiţii mai economice ne­ constituţional al conducerii trebuie să exercite un con­ ze. Colectivul are dreptul nuală şl acordarea de califi­ gradul de pregătire, experien­ sindicalelor a Consiliului proiectul de lege a fost su­
voile comune ale mai multor colective. El defineşte dreptul trol calificat şi eficient asu­ să-şi spună părereQ în legă­ cative personalului tehnic, e­ ţă, competenţa şi capacitate Central al U.G.S.R., Mlbai pus votului secret al depu­
întreprinderi sau chiar ale de decizie ol organelor de pra activităţii desfăşurate de tură cu activitatea desfăşu­ conomic. de altă specialitate organizatorică, de corectă ati­ Rogoz, sudor la Uzinele de taţilor.
mai multor centrale. A.- conducere colectivă din în­ centrale şi să asigure condi­ rată de cadrele care slnt şi administrativ. Aprecierile tudine cetăţenească. autocamioane „Steagul Ro­ Cu amendamentele făcuta
propuse pentru
promovare i
cestea constituie obiective treprinderi şl centrale în p t o - ţiile pentru realizarea planu­ persoanele care nu obţin re­ şi calificativele se acordă de Exigente mult sporite sînt şu" din Braşov, şi Vasile de deputaţi, Marea Aduna­
de importanţă majoră în pro­ bleme fundamentale ale vieţii lui în flecare întreprindere. comandări favorabile din par­ colective stabilite de condu­ prevăzute în proiectul de le­ Jtclizna. adjunct al ministru­ re Naţională a adoptat
lui industriei chimice.
cesul de făurire a unor struc­ şi activităţii unităţilor, cum Conducerile ministerelor sînl tea colectivului nu pot fi pro­ cătorul unităţii, pe baza unor ge In legătură cu promovarea I.egea privind producerea,
turi industriale moderne, ca- slnt aprobarea planurilor cin­ chemate să introducă un stil movate. De asemenea, colecti­ criterii, prevăzute în proiec­ cadrelor ln funcţiile de direc­ După discuţia pe articole folosirea şl controlul calttă-
1 ibile să asigure mobilitatea cinale şl anuale, a bilanţuri­ nou de muncă în relaţiile lor vul poate cere aplicarea unor tul de lege, cum s în t: rezul­ tor. director general şi alte a Proiectului dc lege, Ma­ ţil seminţelor şl materialului
funcţii echivalente, tinîndu-se
sâditor pentru producţia a­
oe adaptare la cerinţele ln lor, a documentaţiilor pentru cu unităţile, să înlăture for­ sancţiuni administrative ace­ tatele obţinute In îndeplini­ seama de calităţile deosebite rea Adunare Naţională ii u- gricolă vegetală.
doplat, prin vot secret, cu
continuă schimbare ale pieţei, lucrări de investiţii, şi pre­ mele birocratice care îneacă lora care desfăşoară o acti­ rea sarcinilor de serviciu i pe care trebuie să le pose­ amendamentele tăcute de Lucrările Sesiunii vor fl
un nivel înalt al productivi­ cizează competenţele de re­ activitatea vie, aplicînd cu vitate profesională necores­ nivelul pregătirii profesionale de conducătorii unităţilor, cn rleputaţi, Legea privind înca­ reluate astăzi, 22 octombrie.
tăţii muncii, al calităţii şi al zolvare operativă a probleme­ consecventă indicaţiile tova­ punzătoare sau nu respectă şi de cultură generală; cali­ organizatori competenţi ai drarea şl promovarea în (Agerpres)
rentabilităţii producţiei. răşului Nicolae Ceauşescu, ca­ ordinea şi disciplina la locul tăţile personale — spiritul de
lor curente. ini|i«tivă, disciplină în mun­ producţiei şl a muncii, ca
In acelaşi spirit de econo­ Prin modul în care este re­ re a subliniat in repetate rîn- de muncă. Atribuţiile noi ca­ că, conştiinciozitatea şl per­ m ilitanţi activi Jn înfăptuirea
micitate trebuie să acţioneze duri că» „Factorii de răspun­ re slnt conferite colectivelor
glementată organizarea şl de oameni ai muncii ln Inca- severenta în îndeplinirea sar­ politicii partidului în domenii­
centralele pentru organizarea dere din ministere şi organe­ cinilor. prestigiul profesionali le lor de activitate. In acest
funcţionarea organelor de con­ drarea şi promovarea perso­
unor activităţi care, dispersa­ ducere colectiva, s-a urmărit le centrale nu Irobuie să-$i nalului atestă o nouă dezvol­ preocuparea faţă de Interesele context, potrivit prevederilor
te la flecare întreprindere, ar bazeze munca pe referate, ci tare a democraţiei noastre unităţii, grija pentru apărarea proiectului de lege, în ase­
o cît mal temeinică funda­
Implica risipă de fonduri, de mentare a hotârîrilor prin să meargă jos — în între­ muncitoreşti, a democraţiei so­ proprietăţii socialiste, aplica­ menea funcţii pot fl promo­
timp sau de cadre. Avem în prinderi. combinate, centrale cialiste. rea legilor şl păstrarea secre­ vaţi specialişti oare întru­
confruntarea opiniilor şi fruc­ tului de stat ? comportarea ln nesc condiţiile de studii si
vedere competenţele centra­ tificarea experienţei factorilor — pentru a cunoaşte nemij­ In proiectul de lege sînt cadrul colectivului din care vechime, au ocupat succesiv
lelor de organizare unitară şi de răspundere, a specialiştilor definite, cu toată claritatea, face parte, în familie şi socie­ diferite funcţii de conducere,
în interesul tuturor unităţilor locit realitatea şi a soluţio­ criteriile care trebuie avute în
din diferite compartimente ale na concret problemele ridica­ vedere allt la încadrarea ţn tate, atitudinea faţă de inte­ au acumulat o bogată ex­
componente a netivitalilor de unităţii, ca şi a maselor de muncă, cît si la promovarea resele generale ale patriei. perienţă In acest domeniu, au
cercetare-dezvoltare, de pro­ te de viată, pentru a acorda in funcţii de conducere. Desi­ Este clar că aprecierile şi ca­ dovedit un înalt grad de pre­
unităţilor un sprijin real
şl
iectare, de aprovizionare teh- oameni al muncii care parti­ competent". gur, aceste criterii sini dife­ lificativele astfel acordate vor gătire profesională, au o
uico-materială şi de desface­ cipă prin reprezentanţii lor la rite pentru muncitori şi, res­ reprezenta instrumente preţi­ comportare ireproşabilă în
re a producţiei. adoptarea deciziilor. In acelaşi timp, degrevate pectiv, pentru personalul teh­ oase In activitatea de cunoaş­ societate şl sînt absolvenţi ai
Purtînd întreaga răspundere Un rol fundamental în sti­ de unele atribuţii preluate de nic, economic, de altă specia­ tere, selecţionare şi promo­ Institutului central de pregă­
pentru elaborarea şi realiza­ mularea iniţiativei maselor !l unităti, ministerele au dato­ litate şi administrativ. Este vare a cadrelor, înlocuind în tire a cadrelor de conduce­
rea planului la toţi Indicato­ are inslituţionalizarea adună­ ria să-şi concentreze In mai de remarcai că, în ansamblu, acest fol tendinţele spre su­ re din economie şi adminis­
rii. cu posibilităţi de a-şi con­ rii generale a oamenilor mun­ mare măsură preocupările criteriile de încadrare şi pro­ biectivism, superficialitate şi traţia de stat sau ai unul alt
stitui fonduri pentru investiţii cii, forma superioară a con­ spre investigarea aprofundată movare în muncă cuprinse în arbitrariu, care s-au manifes­ curs de perfecţionare In
tat adesea.
şi tehnică nouă, centrala are ducerii colective, forul prin a tendinţelor progresului teh- proiectul de lege supus apro­ funcţia de director sau direc­
funcţia de a integra activita­ care clasa muncitoare, oame­ n ico-şti i ntlfic şi a cerinţelor bării Dumneavoastră, asigură Jn mod cu totul special se tor general, promovarea se
nii muncii, participă în mod o repartizare mai judicioasă cuvine să fie subliniată pre­ face fără susţinerea unui e­
tea curentă a întreprinderilor organizat la conducerea acti­ care decurg din participarea a cadrelor la locurile de mun­ vederea din proiectul de le­ xamen sau concurs, prin nu­
şi unităţilor subordonate în vităţii economico-socialc. României la diviziunea Inter­ că decît pînă ncum, In con­ ge potrivit căreia încadrarea mire de către organul de
dezvoltarea pe termen lung o naţională a muncii, pentru a şi promovarea In muncă In u- conducere colectivă al unită­
Intre atribuţiile conferite e- cordanţă cu capacitatea şi
economiei naţionale. De o ici da o orientare cît mai funda­ pregătirea profesională a fie­ nităţîle socialiste de stat se ţii Jcrarhlc superioare, din
dunărilor generale, se cuvin
decurg şi obligaţiile centrale­ subliniate în primul rlnd dez­ mentată dezvoltării de per­ căruia, slnt de natură să rea­ fac pe bază de examen sau rindul a 3 candidaţi propuşi
lor de a elabora studii pe te­ lizeze o mal bună stabilitate concurs. Prin aplicarea aces­ de o comisie special institui­
baterea planurilor anuale şi spectivă a ramurilor şl subra-
meiul cărora să-şi situeze cît de perspectivă, ca şi a măsu­ murilor. a cadrelor, creînd fiecărei tei prevederi se urmăreşte să tă tn acest scop la organul Şeful «te echipa tlmplnr! mobl IA, Oheorghe Turcu, âa lâ I.I.L.
mai judicios activitatea In an­ persoane o perspectivă de se asigure o mai judicioasă şl superior unităţii la care este nrad, executa numnl lucrări de colliato.
rilor menite să asigure reali­ in esenţă, reglementările promovare in trepte sau gra­ exigenta selecţionare a cadre­ postul vacant.
samblul ramurii şi al întregii zarea lo ri aprobarea contrac­ propuse stabilesc un cadru or­ daţii şi, respectiv, în catego­ lor ln toate unităţile socialis­
economii, să-şi asigure o par­ tului colectiv de muncă şi a ganizatoric mai suplu şi mal rii sau funcţii. te de stat, impusă de cerin­ Pornind de la faptul că în
ticipare cit mai avantajoasă la formelor de remunerare a eficient, întemeiat pe o defi­ Cu deosebire Te|In atenţia ţele progresului tehnic, aie economia noastră, aflată tn ral") I LONEAi un Italian tn
schimburile internaţionale. plin proces de modernizare, America („Minerul"); Orolo­
muncii utilizate în unitate i a­ nire raţională a competente­ condiţiile prevăzute pentru organizării superioare a pro­ nu este cu putinţă să înde­
O premisă esenţială pentru naliza modulul In care s-au lor diferitelor organe de de­ promovarea cadrelor ln funcţii ducţiei şi a muncii. Examene­ plineşti în bune condiţii func­ giul Kremlinului („7 Noiem­
brie"); ANINOASA: Fraţii Sa-
îndeplinirea sarcinilor de ma­ înfăptuit sarcinile de plan şl cizie , creează un instrument de conducere : cunoştinţe pro­ le sau concursurile se orga­ ţia de director fără cunoaşte­ rolan („Muncitoresc*)) PETRI-
re răspundere ale centralelor de perfecţionare a formelor şl fesionale temeinice, experien­ nizează numai pentru perso­ rea şl însuşirea temeinică a LAt îngerii negri — seriile 1-IT
prevederile contractului co­ („Muncitoresc"); VULCAN» Se­
Asediu»
DIVA:
(„Patria");
constă în înfăptuirea unei po­ lectiv • aprobarea dării de metodelor de conducere a e­ ţă In mancă corespunzătoare nalul tehnic, economic, ne şliinlel conducerii, se prevede Aricii sc nasc fără ţepi („Ar­ chestrul de persoanA („Mun­
litici de cadre judicios con­ sarcinilor ce urmează să li se altă specialitate şl adminis­ ca directorii în funcţiune la ia1-); SIMCItlA: Vrăjitorul citoresc"); URICANI: CAIJţl fn
scamă prezentată de organul conomiei şl asigură o partici­ încredinţeze, aptitudini pentru trativ, atît pentru funcţiile de („Mureşul*') ; HUNEDOARA : foc („7 Noiembrie"); b AilbA-
cepute. pe criterii exigente de de conducere asupra activi­ pare mai largă a maselor la munca de conducere şi de execuţie cil şi pentru cele de data apariţiei prezentei legi Floarea soarelui („Siderurgia- TENI: Acţiunea „Vulturul" („€
selecţie şj promovare, care să tăţii unităţii şi a modului de înfăptuirea politicii partidului organizare, înţelegerea si slu­ conducere. Pentru muncitori, să absolve, pînă la sfîrşitul iul“); CALAN: DaladA pentru August"); ORAŞTIE: Sunetul
muzicii — seriile I-II („FlacA-
le asigure, in lumina nevoilor utilizare a beneficiilor ţ alege­ şi statului. jirea consecventă a interese­ Încadrarea In categorii de ca­ anului 1976, un curs de per­ cei cAztiţi („II Iunie11) ; TE- ra")) GEOAGIU-OAI : Domici­
curente şi de perspectivă, pre­ rea şl revocarea reprezentan­ lor generate ale societăţii. lificare se face pe bază de fecţionare a pregătirii In do­ L1UC: Ultimul mohican ‘„Mi­ liul conjugal; HAŢEG: ...Şt
gătirea profesională a tuturor îmi exprim convingerea că, meniul conducerii şi organiză­ nerul"); PETROŞANI: Artico­ caii so împuşcă, nii-1 aşa ?
ţilor oamenilor muncii în or­ acordînd acestui proiect pute­ Insplrtndu-ne din bogăţia de probă practică şi verificarea rii producţiei şi a muncii. („Popular"); Olt AD: Sprijini­
categoriilor de muncitori, teh­ ganele de conducere colecti­ re de lege, contribuim la re­ idei cuprinsă în expunerea to­ cunoştinţelor profesionale. Iată, deci. prezentate foarte lul 420 — seriile M l („2 No­ ţi-) pe şerif („Steaua roşie"))
iembrie") ; A «lIspArut un Fra-
nicieni, ingineri, economişti şi vă. Prin dreptul de control a­ alizarea unor condiţii supe­ varăşului Nicolae Ceauşescu. In scopul asigurării unui succint, cîteva din coordona­ gonard („Republica"); LU- (fUltADAKZA: Un Italian In
ILIA :
America
(„Minerul");
alţi specialişti. supra organelor de conducere, rioare pentru atingerea mari­ la consfălulren cu cadrele caracter deschis, democTfttic tele principale ale noii re­ D.D. ln alerta („Cultu­ Dansul etern („Lumina").
Conducerile centralelor au inclusiv dreptul de a conside­ lor obiective înscrise în ac­ din ^domeniul ideologic, In al examenelor sau concursuri­ glementări privind încadrarea
datoria să se ocupe de per­ ra ca nesalisfăcătoare activi­ tualul plan cincinal, pentru proieclul de lege s-a pre­ lor. posturile vacante se afi­ şi promovarea personalului ră; 22,50 Moment poetic; 23,oo
şează sau se publică în pre­
fecţionarea continuă a gestiu­ tatea acestora, adunarea ge­ o mai deplină punere în va­ văzut ca promovarea In func­ să Proiectul de lege prevede In unităţile socialiste de stat. Concert de seară; 24,00 Duletin
ţii de conducere să se facă
nii, prin îmbunătăţirea struc­ nerală constituie unul dintre loare a resurselor inepuizabi­ din rlndul acelor cadre core clar condicile de particl.pare Potrivit practicii promovate de ştiri; 0,03—6,00 Estrada noc­
turnă.
turilor organizatorice şi stabi­ cele mal fertile terenuri pen­ le de creaţie şi progres ale au, pe lingă o înaltă pregăti­ şi modul de organizare şi consecvent de conducerea PRO G RA M U L I I ; 8,00-8,03 P r o ­
lirea gradului de autonomie tru afirmarea rolului condu­ orlnduirii noastre socialiste. re profesională şi un nivel po- desfăşurare a acestora. După partidului, aşa cum vă este gram muzical dc dim ineaţă; 6.U5
cunoscut, proiectul de lege « itulclln de ştiri; 7,(10 Hadiojurnul;
fost publicat tn presă şi su­ PRO G RA M U L I: G.00 Muzică şl 0,05 T ot tnolnte; 0.20 Concertul
flaute şl orchestră
pentru douA
actualităţi: U.20 Ju rn al a^ ra t; ii.:i0
pus dezbaterii publice, stlr- G im nastică; 7,00 Hudiojurnul; 7.25 rle Domenleo Clm urosa; 9.00 Piese
nlnd un interes legitim In rtn- Dună dimineaţa, copil I; 7.4S S f a ­ corole de G heorghe Ş o im a ; 9,15
Muzică din operetele Iul Nicolae
durile celor mai diferite ca­ tul m edicului; ll.nO Su m arul p re­ K lr cu le scu ; ‘9,3o Rulctln de ştiri :
8.2.1
sei: H,C8 Matineu m uzical;
tegorii de oameni aî muncii. Moment poetic; 8,2u La microfon, Orchestra de muzIcA popu­
SI Cele peste I 000 de propuneri melodia p r e fe r a ta ; 5.0» Duletin de lară a Consiliului Judeţean al sin ­
primite au fost analizate cu ştiri; 9.03 La microfon, melodia dicalelor RIstrlţa-NAsăud; 10,00
preferată; 9,30 Memoria pămintu-
Matineu teatral; 11.IS NoutAţt <lc
atenlie, multe din ele. care se lui rom an esc: to.ou iiuletin dc muzică u şoară; lt.,10 Selccţlunl
SĂ Si TIMPUL încadrau In spiritul noilor re­ jo c u l; 10.20 Melodii distractive; Ldvvard G e rm a n ; 11.51 Ştiinţa !a
ştiri; lo.ol Drag ini-e einlccul şl
din opereta „Merrlo Englantf* de
glementări, fiind avute în ve­
In vara anulai 1944 Deva tru a-I sili să se angajeze bătăile din M unţii Bulele. Cot 11.00 Dulclln dc ştiri; 11.05 Mu- zi; 1 2 .0 0 Huleiln de ştiri; 12.03 A-
y.icA populară din H S . Cehoslova­
părea pustie. Era însă numai lntr*o luptă din care acesta Ia cot cu ostaşii armatei a dere la îmbunătăţirea proiec­ c i ; II.IS P c teme ju rid ice; 11.21 vanprcmlerA cotidiană; 1 2 .U M e­
lodii populare Îndrăcito; 12.30 Al-
o părere. In realitate, ora­ să lasă cu certitudine în- 27-a sovietice, vînătorii ro­ tului de lege. Cîntecc Interpretate de Corul şl hum dc muzică uşoară; 1 3 .11(1 Ha-
ale
studio
şul fierbea. In inimile locui­ frtnt. mâni au luat parte la elibe­ Îmi exprim convingerea că orchestra de 12.00 Discul Hadlo- diolurnal: 13,15 Varietăţi muzica­
zilei:
televiziunll:
torilor săi mocnea ura împo­ Lupta a fost scurtă, dar rarea Importantului centru CEI măsurile care vă stnt supuse Chrls Roberts: 12.10 Recital de li*; 14.00 Duletin de şu r i: 14.01 M u­
zică ixipulară cu Natallu
Gliga.
triva celor ce frlnseseră în crtncenă. Hitleriştii şi-au dat industrial Miskotc. spre dezbatere, abordlnd P« operă N’ieola Rossţ — Lem eni: Kt a Alcvandrescu şl Nicolae T i ­
două trupul Transilvaniei şl seama că n-au nici o şansă Pe un ger cumplit, tn pri­ baze principiale noi şl Jntr-un 12.30 Inilln lie cu melodia popu­ m o n e ; 14,30 Odă limbii rom âne :
lancu şi
Melodii rle
Mişu
1 1 ,0 0
pîngăreau pămîntul sfint al de scăpare. Peste 100 de oa­ mele zile ale lui ianuarie mîn(ârilor, evitîndu-se astfel mod unitar Întreaga activitate lară şi Interpretul preferat; 1.1,0 0 Tomlstocle Popa; 15.20 Pagini din
13,IS Avanprem ieră
Rad ioju rnal;
patriei. Aceeaşi slare de spi­ meni din rîndurile tor au 1945, înaintam în defileul (Urmare din pagi 1) repercusiunile nefavorabile «- de încadrare şi promovare a cotidiana; 13,27 Cmtecul «• p retu­ opera „C arm en" de n iz ct; 11.11
rit domnea şi în rlndurile fost făcuţi prizonieri. Dar a- dintre Carpatii Albi şi Car- suprn recoltei. personalului din unitStile so­ tindeni; 14.00 Compozitorul săptA- Vechi cim e ce populare: IR.Oft R a ­
mlnll — Je a n Sibeltua; 14,40 na­
ostaşilor celor două unităti cesla a fost numai începu- patii Mici, poartă strategică Sînt şi alte acţiuni care re­ cialiste de stal, vor fl apro­ iade. clntece şl Jocuri populare ; d io ju rn al; 1 e*. 15 Concerto prosso
op. 3 nr. € In Re m a jo r dc Itaen-
dislocate în garnizoană: Re­ spre Inima Moraviei. Aici, clamă maximă operativitate bate de Marea Adunare Na­ H.oo Buletin de ştiri; 15.05 Revista del; 18.SS Sfatul m edicului; 17.111»
gimentul 4 grăniceri şl Bata­ din tranşeele fortificate, hi­ nivelul aşteptărilor, cn poten­ ţională. Aplicarea lor în viată e c o n o m ic a ; 15,30 Pagini vocale $1 Rulctln de ştiri; 17 03 Album dc
lionul 7 vînători de munte tleriştii au Îndreptat asupra ţialul lor productiv nu este şi răspundere, între acestea Ia va contribui la valorificarea orchestrale din muzica de e s tra ­ iuuzIcA populurâ; 17,30 Emisiune
dă; 10,00 Rad ioju rnal; IG.I1 Muzică
liicrarA; 17,10 Muzică uşonrO: nuni
(de fapt, se găseau în oraş File de noastră o ploaie de foc uci­ nici pe departe fructificat. Cu- Joc de frunte situîndu-se fina­ superioară a capacităţilor cre­ dc prom enad ă; IG.30 Melodii dc Publicitate radio; in.2 0 Orfeti:
numai părţile lor sedentare. gătoare. Cu un eroism fără noscînd câ principalul criteriu lizarea recoltării porumbului şt atoare ale oamenilor muncii, succes cu Andn CAUtgăreanu şl 19 00 Duletin de ştiri: 19.05 Melo­
mul|i ostaşi aflîndu-se ln ar­ seamăn, puşcaşii s-au năpus­ in aprecierea eficienţei activi­ achitarea neîntirziatâ şi inte­ Tom J o n c s : li.,50 Publicitate ra­ dii de estrad ă; |9.30 Partidului.
dio: 17,(10 Penii u patrie.
Inima şl versul; 19,10 Noapte b u ­
pentru
mată încă din anul 1937). tit asupra fasciştilor, înroşind tăţii, hărniciei şi priceperii grală a obligaţiilor contractu­ factor determinant de care de­ popor: 17.30 Concert de muzică nă. copil. Povestea „TaiAl şl co ­
Şi la noi, ca In întreaga cu stnge fierbine mantia albă conducerilor de unităti, a ca­ ale. Probleme ce trebuie grab­ pinde In cel mai înalt grad popularA: 1O.O1» Orele scrii; 20.ou piii"; 20,00 SenrA dc operă; 22.3n
tară, actul istoric de Ia 23 a pămlntului. drelor tehnice, cooperatorilor nic rezolvate p livind strînge- progresul necontenit economic Tableta dc searA de Vasile J<»* - Prieteni nl ţării n oastre: 22.10
breanu ;
?(l,93 Zece melodii p refe­
Muzică u şo ară: 23.00 Duletin de
August 1944 a fost primit cu Plnă la ultimul ceas al răz­ şi mecanizatorilor îl constituie rea şi înmngazînarea fârâ şi social, înfăptuirea obiecti­ r a t e : 20.40 Interpreţi al muzicii .ştiri; 23.05 Cvinielul ln l.n m ajo r
o Însufleţire fără seamăn. boiului, unitatea noastră a modul de realizare a indicato­ pierderi n recoltei, cît şi ono­ velor dc marc amploare si populare : Irlna Lughln ; 211.11 op. n i „Postăvarul" de Prânz
23,40
In
Concertul
si
S ch u b ert:
Chemarea partidului comu­ tul. Ulterior. batalionul a dat dovadă de abnegaţie $i rilo r de plan, producţiile ob­ rarea datoriilor la fondul de complexitate ale făuririi so­ Ştiinţa la z l ; 21.00 Revisln şlagă­ m inor pentru fagot şl orchcslrA
Recital
21.30
Valentin
relor;
nist, a patriei a sllrnit în participat la multe şi greic eroism, mulţi tineri jertfin- ţinute la unitatea de suprafa­ stat se ridică la C.A.P. Jele- cietăţii socialiste multilateral G heorg hlu : 21.43 Rom anic cu Cor­ de Tullu M ureşlnnu; 0,15 Sonata
inimile ostaşilor, ale tuturor bătălii. Fiecare palmă dc du-şi vinţa pentru eliberarea ţă şi contribuţia unităţilor la dinţi, Popeşti, Lâsâu, Beriu dezvoltate In patria noastră. nelia Mihol şi Petre C u şti; 22.00 pentru trom petă şl pion dc Jc a n
locuitorilor oraşului un pămtnt a fost eliberată cu României şi a popoarelor ve­ constituirea fondului centrali­ R ad ioju rnal; 22,30 Concert de s c a ­ fIu b e a u ; 0,55—1,00 Duletin de ştir».
profund ecou. In dimineaţa preţul a numeroase jertfe. cine, maghiar şi cehoslovac. zat de produse agricole ol sta­ şi altele. Foarte important
următoare, efectivele ba tn I io­ După aproape trei luni dc Au căzut eroic sergentul lului, se evidenţiază cu clari­ pentru succesul deplin al ac­
nului de vînători au fost luplă necurmată, traversasem T.R. Vasile Codaru, capora­ ţiunilor amintite este ca zil­
completate cu 5 plutoane din Transilvania, ojungind la Va­ lul Alexandru Pop, fruntaşul tate necesitatea ca recolta vi­ nic, din zori şi pînâ în noapte,
Regimentul 4 grăniceri. In lea lui Mihni. Bucuria osta­ Vasile Simion. soldatul Toa- itoare să fie pregătită cu ma­ să se facă o mobilizare masi­
rîndurile lor. In momentele şilor noştri a fost atunci fă­ der Ilie şl mult! allii. xima responsabilitate, un fac­ vă a tuturor forţelor ln recol­
acelea de înflăcărare patrio­ ră margini. Eliberau ultimele A trecut dc Munci mal bi­ tor hotâritor In acest sens fi­ tat, să fie utilizate la întreaga
tică, au intrat tineri voluntari brazde ale pămlntului româ­ ne de un sfert de veac. E ind şi terminarea în timpul capacitate mijloacele de 18.00 Căminul;
de 17—18 ani. Printre el, o nesc, dar şi locurile de baş­ greu sS-tf mai aminteşti ca­ cel mai scurt posibil a însă- transport, dezideratul major 18.50 I.unici» copiilor: „Caruse­ m m m m
lul năzdrăvan" — emisiu­
spun cu mlndrîe, am avut tină ale celor mai mulţi din­ re dintre ei au fost vînători m înţârilor. S-au lunt măsuri ne mu/.lcal-dlstractlvA; n m m m n tmm
cinstea sâ mă număr şi cu. tre cî, de munte şi care grăniceri. ca. in vederea sprijinirii co­ al întregii activităţi desfăşura­ 15.10 Trag ere a loto; mmm****
Noua unitate, pregătită Tn ultima săptâmînă a (unii Cred însă că asta nici n-ar operativelor agricole care au te pe ogoare constituindu-1 fi­ 15,20 1001 ile seri — emisiune
pentru rcl mici;
pentru luptă, a primit nume­ octombrie, unitatea noastră avea Importantă de vreme ce restanţe ln însămînţâri, sa fie nalizarea in condiţii ireproşa­ 19,TIO Telejurnalul <le scară;
le de Batalionul 107 vînători a păşit pe pămîntul Ungariei ei au făcut parte din ace­ deplasate tractoare de la uni­ bile a întregului volum de lu­ 20.00 (ironica politică ^ Internă
(ulterior, ln focul bătăliilor. cotropite de fascişti. încadrat eaşi unitate vitează. Şî dacă tăţile unde s-a încheiat acţiu­ crări aflate pe agenda coope­ dc Pugcn Mitndric;
$i-a luat vechea denumire — uneori In dispozitive ale Ar- vitejia a ieşit allt de mult nea respectivă Folosirea aces­ ratorilor şi a mecanizatorilor. 20,15 Muzică populară interpre­
tată de Dorin Cuibaru;
Batalionul 7 vînători de maiei sovietice, alteori în evidentă, aceasta s-a în- tora cu randament sporit o- Stă in posibilitatea comitete­ 20.25 Mul aveţi o întrebare ?
munte). luplînd direct în cadrul ar­ tîmplat şi pentru că nu blign insa conducerile C.A.P. lor comunale de partid, a con­ „Creierul — rentrnla eu
Primele ciocniri cu duşma­ matelor române, batalionul ne-nm simţit nici o clipă sin­ să asigure front larg de lucru siliilor populare comunale şl 14 1)00 000 000 de neuroni.
cu­
nul au avut loc pe Mureş. nostru n luptat eroic plnă la guri. I.îngă noi n bătut fier­ pentru mecanizatori, inr con­ Participă neurologi multe
noscuţi «lin mal
Delaşamenle fasciste moto, victoria finală. Puţine au fost binte şi statornică inima în­ a conducerilor dc unităţi ca, ţări ale lumii, prezenţi iu
venind din ’ direcţia Brad— zilele rle regrupare, dc o­ setată de dreptate a întregi! ducerile SM.A. au obligali.i prin măsuri chibzuite, să fruc­ ţarn noastră cu ocazia
Bâila, încercau să sc retragă dihnă. noastre naţiuni. să urmăreasen desfăşurarea tifice cu eficacitate ridicată iucrArilor celui dc-al
XlX-lcn Congres naţional
spre vest, tn direcţia Arad. P>îi»Ir^ momentele de în­ lucrărilor de pregătire a tere­ posibilităţile dc evitare a di­ dc neurologic;
Ostaşii noşlri cunoşteau bine cleştam trăite !n rele peste AUREL CIMPEANU nului in schimburi prelungite m inuării recoltei prin exeeu- 21.10 ritm artistic: „Calea cea
lortirile, ştiind unde trebuia ? r)0 de zile de luptă, n-am fost voluntar şi pe timpul nopţii. De ma­ larea la un nivel calitativ su­ grea". Cu llumphrey Ito-
gard. Roy Stciger,
.lan
s3 oprccsfă duşmanul, pen­ să uit niciodată singeroasn în războiul antifascist ximă însemnătate este cn in­ perior şi încheierea grabnica Stcrling;
tensificarea ritm ului de lucru a insăniinţârilor şl recoltării 22.50 Telejurnalul dc noapte. Uzina de preparare a rărlntnc lu! CoroeştI,
să nu afecteze calitatea însă- culturilor tîrzii.