Page 7 - Drumul_socialismului_1971_10

3
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5206 9 DUMINICA 3 OCTOMBRIE 1971
K tXZ3.-t7--aKT.^X'V^:>

100 de ani de la naşterea lui I.C. Frimu Expoziţia graficia­ publicitate. publicitate

nului Marcel Olinescu
0 LUMINOASA FIM DE MI1ITANF i i Comitetului Judeţean pentru „încheiem contracte pentru
la galeriile de artă
ale
; cultură şl artă a avui loc
j ieri vernisajul expoziţiei de
j gralică a artistului Marcel că este avantajos'1
i Olinescu. membru veteran
M O N A H Al B R II 1 al Uniuaii Artiştilor Plastici, cclăţeni. In ceea ce priveşle care unii cetăţeni parcă nu
Am stal de vorbă cu doi
lucrări
j
Artistul expune
so prea *gîndesc : Statul ne
j Inspirate din realitatea so-
dar oare noi nu avem dato­
telor cu statul penlru vinzii-
f 9 î cietătlt noastre socialiste, avantajul încheierii contrac­ sprijină pe noi în fel şl chip,
j din istoria patriei şi folclo-
ria să sprijinim statul?".
j rut românesc.
laptelui. Iată ce ne-au
rea
MUNCITOREŞTI DIN ROMÂNIA - : le sale prezenţa omului es- spus : n-or li avantajos, „De peste 10 ani vindem
Aproape în toate lucrări­
Măria Vlaicu. din Bozes :
Petru Rob. din
Geoagiu :
j le pregnantă. Cu un simţ
laptele pe bază de contract
„Dacă
■ artistic deosebit. Marcel O­
I lineseu tratează cu spon- n-aş contracta Dar am o se­ cu statul. Ne-am convins că
este cel mal
avantajos să
rie de avantaje, dc aceea de
: taneitale temele culese, re­
înfiinţarea Partidului Social- parte. Nici un muncitor con­ Ploieşti, Brăila. Galaţi, Iaşi Tur- ! dînd in ele prin vibraţia li­ ani de zile eu închei con­ procedăm aşa. Din banii pri­
Democrat al muncitorilor din ştient nu trebuie să plîngă nu Severin. In cadrul Congresu­ i niilor ceea ce se cheamă tract. Cei care vînd laplele miţi de la slal ne acoperim
România, tn 1893, constituie ruinele unei mişcări căzute, să lui al ll-lea al P S.D.R., care s-a i frumos. In îndelungata sa cu litrul la diferiţi celă- toate cheltuielile din gospo­
un eveniment important tn is­ regrete dezertarea unor con­ linul in 1912, la Bucureşti, u­ i activitate dc creaţie, Mar- leni, nu fac o socoteală dărie. Aceşti bani, ca şi ce­
toria luptei clasei muncitoare ducători şi neglijenta al­ nele elemente rutinate, tribu­ | cel Olinescu a avut nume- simplă ; Cit pierd şi cil lelalte avantaje, ne vin aca­
din (ara noastră. Cu rădăcini tora,,. Muncitorimea conştien­ tare formelor perimate de ac­ i roase confruntări cu publi- cişligă. O dală e biletul de să. fără ca noi să mai pier­
adinei în solul tării, născut tn tă, In unire ca pătura cultă, tivitate, motivind situaţia fi­ i cui din (ară şi din slrăină- aulobu/. pe care îl plălesc dem timp. De aceea o spun
realităţile naţionale, partidul care simpatizează cu mişcarea nanciară precară — n-au îm­ Cil prilejul «icschUtcrlI nmilui universitar, la Insiitum! tic mine j late. 7.Î de zi. apoi, şi mai costi­ încă o dadă : încheierea de
era o rezultantă organică a muncitorească, trebuie să facă părtăşit punctul de vedere din Petroşani s-a organ l/.nt o c\'po/.i|ie cu IticrAr) şl fotografii djn i Expoziţia rămine dcsclii- sitoare. ziua de muncă pier­ contracte cu statul pentru
condiţiilor proprii societăţii astfel ca secolul al XX-lea să prezentat de Frimu In dome­ activitatea dc corectare a profesorilor şl studenţilor. i să pină la 0 oclombrie. duta. Eu îl pun in bidon, vînzarea laptelui este cel
româneşti. El afirma pentru nu ne găsească In trista stare niul structurii organizatorice. In Fotografie : Studenţii consult A cu interes lucrările expuse. vine maşina şi îl ridică de mal avanta/09 procedeu-.
prima oară necesitatea luplei de astăzi". In această situaţie, el nu înce­ FoLoî I. LICIU | V. MIHAIIESCU acasă, fără să am allă bălaie Desigur, afirmaţiile de fa­
pentru «desfiinţarea proprietă­ Intr-o odăilă sărăcăcioasă, tează a persevera în credinţa de cop. De peste 20 de ani ţă nu mal trebuie comen­
ţii private asupra mijloacelor din strada Lascâr Catargiu. cu că mai devreme sau mai tîr- vînd aşa laptele. In ţoală tate. Toţi cei care vlnd lap­
de producţie si prefacerea In perseverenta unui credincios, zlu. se vor ivi condiţii pentru perioada aceasta am clştlgal tele pe bază de contract cu
proprietate socialistă j distru­ Frimu păstra bruma de avere crearea „unui sistem de cen­ foarte mult. Pot să spun că statul s-au convin9 de avan­
gerea societăţii burgheze şi rămasă In urma naufragiului tre regionale subordonate co­ Frunzele (le dinaintea pe mine vaca cu lapte mă tajele pe care le au. De 0-
Întemeierea societăţii socia­ partidului socialist i un steag, mitetului executiv, care, a- brumei de aramă mai a­ line. banii pc care mi-i dă ceea şl numărul celor care
liste". o masă, cîteva bănci şi o bi­ vind în fruntea lor organe u- dastă încă un verde dc clo­ statul pe laplele contractat. încheie asemenea contracte
Acest fapt a fost remarcat bliotecă. In aceste condiţii de­ lese, să desfăşoare o muncă rofilă ostenită. Caut stră­ Şi mai este o problemă la creşte întruna.
de conducătorii proletariatului presive. de-a lungul mai mul­ sistematică şi fructuoasă în zile, descOjxlr Oraşul, fie­
internaţional. De pildă, Fr. En- tor an!, cu cheltuieli de ener­ sinul muncitorilor”. care pas mă apropie afec­ Cu un moral deosebit..
gels apreciase cu satisfacţie gie si privaţiuni enorme, prin- Ultimul congres al partidu­ tiv de acest loc secular.
că socialiştii români adopta­ lui, înainte de intrarea Româ­ Cindva mi se spusese că Producători cu gospodărie
seră in programul lor princi­ niei in războiul mondial, Con­ Deva este o urbe de refu­
piile de bază ale teoriei mar­ gresul al IV-lea, ale cărui lu­ giu la virsla senectuţii. Altceva e să ai un lotbal cu Corvinul certificatul de încre­
xiste. Cu toate acestea, la crări s-au deslăşurat spre sfir- Cindva se vorbea de un o­ patru echipe în turul doi al dere, de atestare a unei în­ individuală, cooperatori!
sllrşitul secolului al XlX-lea. şilul anului 1915, a dezbătut raş patriarhal, cu pretenţii marilor compeliţii continenta­ temeiate preteniii de decidere
anumite cauze au determinat pe larg poziţia proletariatului timide, pe măsura unui le şi altceva a fosi cînd par­ n soarlei luptei in seria a lî-n
dezorganizarea partidului cla­ in condiţiile războiului impe­ calm imaginar... tenerii europeni erau siguri a diviziei B. Va repetăm pe scurt avan­ Laptele de oale se plB.teş-
sei muncitoare. Insă, partea rialist şi ale neutralităţii tării. Deva pe care o cunosc a- că n-au probleme cu califica­ De asemenea, să privim ru tajele pe care le aveţi con- te In tot curbul anului cu
înaintată a proletariatului, re­ Pregătirea $i organizarea aces­ curn nu este oraşul despre rea în compania echipelor optimism şi situaţia Mureşului tractînd faptele şi produsele 3,50 lei litrul.
voluţionarii militanţi ca t Ioan tui important eveniment in româneşti • După modelul tex- Deva. cu toate că o aşleaplă lactate care prisosesc gospo­ Preţuri avantajoase se plă­
C. Frimu, Ştefan Gheorghiu, viata partidului şi a poporu­ liliştilor arădeni (anul trecui) un meci greu la Ghelar, Chiar dăriei dumneavoastră, cu În­ tesc pentru produsele de
lui muncitor a angajat întrea­
Mihail Gh. Bujor, Alecu Con- ga capacitate de muncă a mi­ şi după comportarea nebănuit dacă pierde poziţia de lider, treprinderea de industrializa­ lapte . 15 Iei pe kg de tele­
slantinescu, V. Anagnoste, au litantului consecvent. In opti­ Toamna la de bună a dinamoviştilor la pentru moment, nu trebuie să re a laptelui Simcria. mea de oale calitatea I, 10
dus mai departe mişcarea ca lui Frimu, războiul se de­ Trnava. un Feijenoord nu ne dramatizăm. penlru că. ori­ ® Plata se face în func­ lei pc kg de caş de oale, 22 ,
muncitorească". Prin luptă finea ca un fenomen social- mai sperie, chiar dacă in cam­ cum. după cum spuneau par­ ţie de sezon, astfel ; de lei pe kg de brtnrză da
perseverentă, eî au reuşit să istoric determinat de inegali­ Deva pionatul olandez a acumulat tenerii de pină acum ai Mu­ burduf.
reorganizeze sindicatele în tatea socială. Atitudinea lui 11 puncte din )4 posibile, la reşului, echipa deveanâ este Intre I mai şi 31 octombrie
primii ani al secolului al XX- in problema războiului era pu­ un golaveraj de 12-2 (!). una dintre formaţiile care pot se plăteşte J.85 lei pe litrul 0 Se acordă Ia cerere a-/
lea şî să refacă, tn 1910, Parti­ ternic pătrunsă de dragoste Mai roz ni se parc fotbalul emile pretenţii ta şefia fina­ de lapte dc vacă cu 3,5 la vansurl In bani.
dul Social-Democrat din Româ­ şi răspundere pentru soarta care mi s-a relatat, imagi­ acum ! Şi mai aproape este şî lă. Ceea ce se repetă şi in sută grăsime, 3 lei pe litru! Pentru flecare vacă de
nia. dc lapte de bivoliţă cu 7 Ia la care se predau 700-1 000
tării. Astfel, cînd emisarii so­ nea prin intermediar mă victoria nalionalei împolrivn cazul Ştiinţei Petroşani. sută grăsime. litri de lapte, producătorul
Şarjat In focurile bătăliei cial şoviniştilor germani, in derutase. Poate eă intre reprezentativei cehoslovace, ai Dar acum. cu lot moralul
de clasă ale proletariatului din vara lui 1915, au propus so­ timp, oraşul s-a preschim­ cărei 4-5 seleclionabili au e­ deosebit de bun care ne dă Intre 1 noiembrie şi 30 a- va putea cumpăra de Ia stat
anii 1918—1920, trecut prin e­ tr-o continuă infuzie de opti­ cialiştilor români să declan­ bat iu pasăre Phoenix şi a voluat în echipa din Trnava, ghes la un optimism robust, prilio prelul sporeşte la 2,20 100 kg porumb şl «Ue produce
lei pe lilrul de lapte’de vacă
fervescentul proces de clari­ mism şi încredere în forţele şeze acţiunea de propagandă renăscut din propriile-i de­ şi se pare că sînt mai hotă- nu putem să întindem coarda, dacă cantitatea de lapte pre­
ficare ideologică, determinai proprii, reuşeşle să polarize­ pentru intrarea României în talii. Cred c<5 s-a întimplat rîli ca orîcind să lupte pen- cuprinzînd pe Constructorul şi la 3.75 pentru cel de dat de la o vacă o de pe­
de necesităţile şi certitudinile ze în jurul Iui un mănunchi război de partea puterilor aşa, iertc-mi-sc insistenta Iru victorie. Şi alunei, de ce Hunedoara şi pe C.F.R. Sime- bivoliţă. ste 1 000 litri.
istoriei noastre. Partidul socia­ de tovarăşi, păstrători şi ste­ centrale, în schimbul unor pe un făgaş poematic, dar să nu lim optimali si în ceea ria. Orice am face I Singurii
list avea să se transforme tn gari ai stindardului socialist. subvenţii băneşti, Frimu le va oraşul modern, gîndit dc ce ne priveşte pe noi, hune- in măsură să schimbe situaţia
mai 1921 tn Partidul Comunist El consideră că sarcina domi­ răspunde cu perspicacitate şi arhitecţi şi întrupat dc dorenii ? De ce să nu accep­ sint Jucătorii şi factorii de
din România — eveniment de nantă a momentului este asi­ demnitate r „Noi nu sîntem o constructori, arc o tentă tăm posibilitatea unui egal al conducere ai acestor echipe.
mare importanlă istorică, cu gurarea continuităţii mişcării, tară de robi, ci stntem o ţară inimitabilă, o particularita­ Jiului la Steagul roşu ? Cum Noul antrenor al Daciei O- Contractaţi si domnea-
dimensiuni şi sensuri inco­ menţinerea şi vitalizarea tor­ de oameni liberi şi nu vrem te cc-i conferă frumuseţe spunea şi Stoian — probabi­ răştie, Emil Ciurdărescu, este 9 9
mensurabile în istoria mult telor rămase, păstrarea flăcă­ pentru nimic in lume să pier­ şi ambianţă, distincţie şi lul şi posibilul om de gol al de acord că, In seria Valea
încercată a poporului nostru, rii nestinse care să renască dem independenta şi neatîrnn- acurateţe Ispititoare sint Jiului —• „ne slă bine ne- Mureşului, echipa sa „nu are voastră şi veţi obţine
in lupta clasei muncitoare partidul muncitorilor. vea pentru care strămoşii noş­ Unele lui coline, ce n-au invinşi şi de ce să nu ne voie să piardă vreun meci".
pentru victoria socialismului Pentru a plămădi simburele tri au luptat veacuri de-a rin- bruscat niciodată văzduhul, menţinem tot aşa ?. De aceea,
In România. noii mişcări, creează societa­ dul cu Imperiul otoman şi alţi peisajul construit te reţine ne gindim la o surpriză plă­ Dar contracandidaţi se mai aceleaşi avantaje!
evoluţia
anunţă
Ne bucură
Acum, cînd comuniştii, cla­ tea de ajutor mutual „Mun­ asupritori ai neamului nostru. îndelung, din secvenţă in cută pentru publicul nostru Voinţei llia şi a Minerului U-
sa muncitoare, întregul nostru ca", pe care o duce la o ma­ Acceplînd propunerea dum­ secvenţă, cite o nouă faţe­ din Petroşani". Dacă Sloian îşi ricani, ultima resimţind bine­ Producători din toaie colţurile Judeţului se conving,
popor îndeplinesc cu pasiune re dezvoltare. In jurul lui se neavoastră, ţara noastră îşi va tă ţi se relevă reconfor­ menline ascensiunea de formă facerile „pauzei" competiţio- conlrnctînd plusul de lapte şl produse lactate, că a­
şl responsabilitate istorică sar­ înjghebase micul cerc al pierde independenta şi va de­ tant... (in Irei meciuri a oblinut no­ cesta c un mod avantajos de a şl valorifica produsele
cinile construcţiei socialiste „României muncitoare", sub al veni unealta imperialismului Deva este oraşul fără pe­ te în creştere : 6. 7 şi 9-8). în­ nale prin care a trecut pină — Eugen Tlcău din Ocolişi» Mare a încasai penlru
multilaterale, se cuvine să cărui nume, apare, in 1902, un german". riferii. Observaţia aparţine seamnă că azi, la Braşov, tre­ şi-a ordonat treburile şi ne­ 2 736 litri dc lapte predai, 5 271 lei, Laîăr Crişan. lot
privim asupra drumului par­ ziar sâptâmînal, organ de teo­ Personalitatea lui Frimu de­ unei realităţi imediate, pal­ buie să facă ceva mai mult. cazurile ce o bîntuiau cu ani de aici. a încasai 5 351 lei pentru 2 730 litri. El au
curs, să aducem un omagiu rie şi literatură socialistă, ca­ păşeşte graniţele vechii Româ­ pabile, şi este realmente fii urmă, pcnlr.u care a fost mai cumpărat Ia preţuri foarte convenabile In Jurul a
celor a căror viată şi activi­ re a jucat un rol deosebit nii, el devine foarte cunoscut măgulitoare. Deva are Astfel, Jiul ar putea intra din exclusă din campionat.
tate consliluie pagini de isto­ pe linia răsptndîrii în mase a şi In celelalte provincii ro­ străzi ce compun o geome­ nou intre echipele greu de Aşadar, zi senină de fotbal, 500 kg făriţe şl cîle 300 kg porumb. Mthal Isăconi
rie din lupta clasei muncitoa­ ideii de continuitate şi organi­ mâneşti, aflate tncă sub asu­ trie elegantă şi vitrine dis­ învins, aşa cum a fost cindva. în ziua bilanţului de toamnă al din Ostrov. Ioslf Jura din Zeicanl, Ioana Jnrcă din
re pentru izbinda socialismu­ zare. Mai lîrziu, este ales tn prire străină. Socialiştii tran­ puse spre lumină eu simţ Corvinul, echipă pe locul rodului pămîntuluî. Va fi o Năla(vad au predat şt ei cantităţi dc lapte îulre 1 147 şl
lui. militanţilor revoluţionari. Iruntea clubului muncitorilor silvăneni. de pîldâ, vedeau In estetic sigur. In Deva se doi, fără să-şi satisfacă de­ zi frumoasă.. Cu must, pastro- 1385 litri incasind sume între 2 300 şl 2 000 Iot plus
plin suporterii prin jocul său
el pe educatorul lor. care le-a
Unul dintre aceştia şi poa­ din Bucureşti care, preluind întărit convingerea in izbinda vlnd multe cărţi, văzduhul încă nesigur, are ocazia să mă, şi fotbal bun, In dogoa­ posibilitatea de a cumpăra furaje concentrate.
te şi cel mai reprezentativ in multe din atribuţiile partidu­ ideilor socialiste. este înmiresmat de grădini rea palidă a unui soare
munca de organizare a clasei lui, se transformase realmen­ După Intrarea României in iar toamna îmi pare aici, demonstreze la Bala Mare că bllnd...
muncitoare, în lupta pentru te în centru al mişcării so­ război, asistăm la o adevărată mai mult ca oriunde, o merită mai mult ataşament. Un
refacerea partidului socialisl cialiste şi muncitoreşti din efervescenţă revoluţionară ca­ calmă respiraţie între ano­ egal, astăzi, înseamnă pentru N. STANCIU
a fost I. C. Frimu, de la naş­ România. re culminează cu marea şi cu­ timpuri. Toamna la Deva,
terea căruia se împlinesc o Muncind cu perseverenţă şi rajoasa demonstraţie a mun­ poezia se ivise în lucruri
sulă de ani. răspundere, împreună cu alţi citorilor bucureşteni de la 13 şi plecam cu satisfacţiile
doar
pe care ţi le oferă
Născut In 4 octombrie 1871, conducători, Frimu organizea­ decembrie 1918. manifestare la cunoaşterea... nalu — seria a Il-a („Repu­ I .I .L O r ă ş t ie
blica0) ;
Serai»
LUPENI :
în comuna Birzeşli, judelui ză conferinţele pe (ară ale sin­ care Frimu şi-a adus o con­ m („Cultural") ; Colonia Lanflcrl
Vaslui, dintr-o Ia mii ie de ţă­ dicalelor şi cercurilor socia­ tribuţie valoroasă. După a­ ION ŢUGUI j W m m M (,.Muncitoresc"); LONEA: Circ ANGA.IEAZA
rani. Frimu a absolvit patru liste din 1900, 1907 şi 1908 ca­ ceastă memorabilă zi, este a- J f.\rA frnntierA („Minerul"); A-
ghcfil
NINOASA; Pe luciul
clase primare în anul 1882, re, prin problematica abordată reslat şi dat tn judecata Curţii DEVA: Ui» loc pentru inrirA- („Muncitoresc"); PAIIOŞENI: — pensionari de bătrineţe cu limită de
după care, din pricina greută­ şi sarcinile puse tn faţa cla­ Marţiale, împreună cu Gh. gosU(» („Patria"); Departe tic Cîntecclc mArii („Energia");
ţilor materiale a intrat ucenic sei muncitoare, au pus bazele Crislescu, C. Popovîci, f. Gh. lumcn rtczlAntnUl — seriile PFTRILA: Secretul de la San­ vîrstă şi vechime în cîmpul muncii în
(„Muncitoresc");
ta
Vtdorla
l-ll („Arta4*); SIBERIA; Secrc-
la Vaslui, unde învaţă lîm- reale ale organizării politice Olteanu, Gh. Teodorescu, Pop, Mica publicitate 1 nI planetei maimuţelor („Mu­ VULCAN: BalartA pentru cel meseriile :
plăria. Frimu a fost un auto­ centralizate a proletariatului, Gh. Stoica şi ol|ii. In sînul reşul"); HUNEDOARA: Gre­ cAzuţi („Muncitoresc"); URT- ® lăcăluşi-matriţeri
CANR: Cu toatA viteza, înain­
didact, dobîndind in scurt a apropiat momentul refacerii partidului are loc un amplu VIND CASA — 5 camere, şeala fatalA („SlclcrnrglsUiI"); te ! („7 Noiembrie"); ORAŞ-
timp o cultură socialistă te­ partidului clasei muncitoare proces de clarificare ideologi­ 40 000 lei. Gh. Doja, nr 26. Din nou elespre clragosto TIE: O floare Şl do) grAdi- • lurnători-formatori
meinică, de aşa proporţii, in­ din România. Cu această o­ că. Se adoptă „Declaraţia rle („Constructorul"); Preţul pu­ narl — seriile MI („FlacAra"); ® strungari
cit a reuşit să aplice adevă­ cazie a fost oles Comitetul principii" care exprimă creşte­ Sinieria. Bcrţl. terii („Arta") ; CALAN : GEOAGIU-BAl: In ghearele
Central al Uniunii Socialiste,
rurile socialismului ştiinţific din care făceau parte I. C. rea conştiinţei maselor dc * Domiciliul conjugal („11 Iu­ Invizibile ale dr. Mabuse; HA­ ® frezori
nie") ; TELIUC: CAlitgArlţa —
şi dialectica marxistă cu multă Frimu, M. Gh. Bujor, N. D muncitori şi delimitarea lor VIND FIAT 850 Deva, serbie I II („Minerul"); GHE- ŢEG: Cum am declanşat al ® tîmpîari
măiestrie la particularităţile Georqeseu, N. I. Creţii şi de reformismul Internaţiona­ 23 August. 0, telefon 72293. LAR: Jurnalul unei cameriste H-lca rftzbol mondial — acrii­
istorice ale României. Inrolîn- C. Raeovschi, uniune care a­ lei a Il-a. Inlăturînd cele din („Minerul"); PETROŞANI: R- le l-n („Popular"); BRAD : ® sudori
du-se în mişcarea socialistă, vea să se transforme, pesle urmă prejudecăţi. zdrobind Icfaniul Slowly („7 Noiem­ Serata („Steaua roşie"); GU- ® zidari
din primele sale manileslări doi ani. in Partidul Social- „miturile" de mare circulaţie, VIND CASA, Deva. str. brie"); Haiducii lui Şaptccal RACAnZA: Pomul de crAclun
ia atitudine hotărîlă împotriva Democrat din România. în condiţii dramatice, cu pu­ A. Vlaicu. 142. — scria I şl Zestrea domniţei (.,Minerul*); ILIA: Intllnlre U Angajaţii vor beneficia pc (impui anga­
exploatării şi îndeamnă pe ţine ore înainte de moarte. vechea moschee („Lumina"), jării dc pensia integrală şi salariu pesle
muncitori la luptă organizată. Reconstituirea partidului. îm­ Frimu aşterne pe hîrtie o ade­
plinirea acestui deziderat ma­ vărată şi emoţionantă confe­ ★ I
Constituirea Partidului So- jor, căruia Frimu îi închinase siune revoluţionară. In puţine VIND CASA. Simcria, Şte­ perioada de 4 luni.
rial Democrat at muncitorilor peste 10 ani de luptă şi viată, cuvinte, „testamentul" lăsat fan cel Mare. colţ Mihai Vi­
din România a reprezentat a imprimat militantului revo­ tovarăşilor de luptă defineşte teazul 28. Angajările se fac conform H.C.M.
pentru I. C. Frimu lin moment luţionar imbolduri noi in lupta crezul politic al lui Frimu, ca­ 334/1971.
de marc importantă. F/ăminlă- pentru cauza maselor munci­ re este at unui luptător comu­ Informaţii Şoseaua Na­ întreprinderea de reţele electrice _ (254)
rile interioare, gindurile, do­ toare. nist. ţională 29.
rinţa de luptă primeau răspuns După 1910, îşi concentrează Moare în seara zilei de 6 ★ Deva, şantierul construcţii
şi imbold. aten(ia asupra problemelor februarie 1919, încheind o via­ CAUT FEMEIE ÎNGRIJIT
Trecuseră insă doar cîtiva majore ale activităţii partidu­ ţă dc jertfe şi lupte continue COPII., prcler internă. De­
ani de la înfiinţarea partidu­ lui. Cnnoscînd în profunzime De la reînvierea mîşcâTÎÎ so­ va. bloc M 1, âp. 24. tele­ montaj
lui şî, in 1899. susţinătorii diferitele aspecte ale mişcării, cialiste şi pinâ la primul răz­ fon 11316. Baza de utilaje transporturi cqîî- E
„căii legate" au intrat cu „ar­ cu un simt al realităţii foarte boi mondial, Frimu a fost cea ANGAJEAZA
me" şi „bagaje" în Partidul li­ dezvoltat, dînd dovadă de re­ mai luminoasă figură de luptă­
ceptivitate şi mobilitate, Fri­ tor revoluţionar, a întruchipat VIND PIANINA. Deva. sirucţii forestiere, cu sediul in
berat pentru a-i forma aces­ mu sesizează o sensibilă ne- ce-a fost mal bun in mişcarea tclelon 72404. ® m u n c it o r i n e c a lific a ţi între 18 şi 30
tuia «aripa de stînga". Lovitu­ concordantâ dintre unele for­ muncitorească şi socialistă din ★
ra dală clasei muncitoare a me organizatorice şi conţinu­ România. VÎND HAINA PIELE — ani pentru calificare la locul de muncă. Alba luSia, str. Oborului, nr. 10
fost grea. Ziarele burgheze tul şi evoluţia mişcăTÎi. In a­ Clasa muncitoare. poporul Mongolia. Deva — 11271. © tr a c t o r iş t i r u t ie r i
cest sens, el militează pentru nostru păstrează o vîe şi veş­
cîntau „veşnică pomenire" adoptarea unor noi forme şi nică amintire lui Frimu, ace­ ★ A N G A J E A Z A
partidului socialist. Se credea metode de organizare, de în­ luia a cărei viată şi activitate Inginer, predau meditaţii Informaţii suplimentare la biroul de
că s-a isprăvit pentru totdeau­ drumare şi control care să du­ au fost consacrate luptei pen­ matematică şl fizică nivel personal al întreprinderii, str. George DE URGENŢA
na cu socialismul.., Dar, ideile că la întărirea şî consolidarea tru victoria socialismului pe şcoală generală şl liceu. Enescu, nr. 37.
mişcării. Preconiza, dc pilrlă, pămînfut României. Deva. str. A. Jancu. 13. a- ® -n macaragiu pod rulant — autorizat 510 tone ;
nu mor 1 Crezut în ideie, în po­
constituirea unor regionale ale partnmcnt 8. orele 17—10.
tentele clasei muncitoare, nu mişcării socialiste la Bucureşti, Prof. DUMITRU FLOCA $$) un tnchist centrală fermică ;
l-a părăsit pe Frimu nici un
moment. Q tractorişti — rutierişti pentru şantierele I C F.
„Muncitorimea română — d ia n ă ; 10,13 P r o g r a m de c fn ie c e Valea Sebeşului, Cernu Teliuc şi Valea Jiului ,
Şl p r e lu c r ă r i c o ra le ; 10,30 A 7-a
arăta el cu toată hotărlreo — DUMINICA LUNI mmm a r tâ ; 11.00 F e s tiv a lu l „ T o a m n a ® mecanici dieselişli cn tcgmiilc 4-f> şi specială, pen-
13.00
trebuie să rămînă In mişcarea m u z ic a l ! c l u j e a n ă " ; B u le tin V a r lc - liu atelierele dc reparaţii din Alba lulia.
lă jl m u z ic a le ;
de
14,00
8.4Ş Muzici populari; 19.00 Recitalul violonist ului Ni-
socialistă şi să o ducă mai de- euşor Prcdcscll ; ŞiLrl ; 14.05 C ln te c e de n u n ­
Transmisiune direclA de. i n i k i i c A o t U L 1; C.ti-j C o n c e rtu l t i şl J o c u ri ; 14,30 C in e ştie, Salarizarea conform H.C.M. 9M/I9G8.
la mitingul organizat cu 18,13 Scena — emisiune de in­ d i m i n e ţ i i ; T.tlO K a d lo ju r n a l : 7,45 c iş tlg â ; 15,00 C ă r t u r a r i r o m ă n i.
„ S to ln ic u l
15,35
C a n l a c u z l n o " ;
prilejul „Zilei recoltei"; formaţie şl critici tcatra- A v a n p r e in le r A c o t i d i a n ! ; R.OO S u ­ C intA M ir e llie M a th ie u ; 15.45 P u b li ­ Informaţii suplimentare la lelefon 1205 Alba lulia.
slovacia (înregistrare de IA; m a r u l p rese i; 8,08 Ilu s tr a te m u z i ­
10.30 Muzici şl dansuri popu­ 18.45 Stop cadru; c a le : 9.00 O ra s a t u lu i ; 10.00 Ra- c ita te ra d io ; 16,00 M u z ic a de p r o ­ (252)
la Berlin);
1 V R E M tA lare din toatA ţara; 19.00 Vetre folclorice : „Cltu-1 19,15 Publicitate; r ito m n g a z in u l f e m e ilo r : 10.30 A u ­ m e n a d a : 16,30 S e ria l r a d io fo n ic narat
p e n tru
a s c u ltă t o r i;
17,00
tin e r ii
to g ra fe m u z ic a le ; 11,00 B u le tin de
B u le tin dc ş t i r i ; 17.05
11.00 Matineu duminical pentru Someşul dc mate"; 19,20 100) dc seri; ş t i r i : U.05 J n lî ln lr c cu m e lo d ia s o n o r ; 18.00 C ln te ce şl A lm a n a h
Jo curi
p r e f e ra t ;
copil : 1.9.30 Telejurnalul dc scarA; p o p u la ră şl I n te r p r e tu l to U ; 1.1.00 p o p u la r e ; 10,30 C a la m a r il o r c in -
12.90 De toate p e n tru
• Wllhelm Teii — Inter­ 19.20 1001 de seri; 20,10 Film serial: „Aghiotantul R a d io ju r n a l; r 3,15 R ecita l D m lt r l »ăre|l de o p e r l ; 10,45 M e d a lio n h
PENTRU 24 ORE pretează un colectiv al 19,30 Telejurnalul dc scări; It n ş k lr o v ; 1.1.30 M uzici) p o p u l a r i ; D o in a B a d e a ; 19,09 R o m a n ţe ; 19.10
Teatrului dc pApuşi din excelentei sale" (IV); 14.00 U nd a vesela; M,30 A l b u m u l P r o fil te a tra l. „ N lc o la e B r a n c o - C. E. I. L. SEBEŞ
Cluj; 20.00 Reportajul sAptAminll : j
Vreme relativ frumoasA. cu o Film serial: „Scbastian „Dincolo dc nori". Ma­ 21.00 „Ln poarta simţului" — m e lo d iilo r de succes; 15.00 B u lc - m i r * dc N. c a r a n d l n o ; 20 00 B u ­
lin de ş t i r i ; 15.05 D a n s u r i d in o ­
cerul schlmbAtor. Vlntul va şl secretul epavei" (II); gistrala IransfAgArAşcanA spectacol muziealcoro- p ere te; 15.15 S p o rt şi m u z ic i ; le tin de ş t i r ! ; 20,05 R evista l it e ­
sufla slab plnA la potrivit din grafie susţinut de artişti 17.15 M u z ic ă uşoa rA ; 10.00 C a r a ­ ra ră r a d io ; 20.35 M o m e n t lir ic A u - ANGAJEAZA DE URGENŢA
12.00 Dc straJA patriei; — reportaj;
sud-est şl est. Tompcratura amatori din judc(ul Gorj. vana rantcv.iei; 10.mi R a d i o ju r n a l : r c lla n A n d re e s c u ; 20.45 C o n c e rtu l
12.30 Emisiune tn limba ma­ 10.15 Estrada d u m i n i c a l a ; 211.00
minimi va fl cuprins! Intic 6 20.20 Film artistic : „Magistra­ Transmisiune de In Tlrgu Ta b ie la d c s c a ră ; 22.00 R a d i o ju r ­ nr. 1 In m l m i n o r p e n tr u pia n UN MECANIC LOCOMOTIVA Diesel-
ghiari ;
şl 11 grade, iar maxima Intre tul". Cu: Fr. Pcrlcr, Jiu; n a l: 22.111 P a n o r a m ic s p o r i i ''; 22.:to şl o rc h e s tră de C h o p in ; 21.25 C i­ hidraulică.
Postmcridian : M e r id ia n e m e lo d ii; 22.50 M o m e n t
ÎS şt 21 grade. Dimineaţa, cca- Claudia Cardinale, J. 22.00 Dinamica snriet!|ll roma­ p o e tic : 2.100 M e r id ia n e m e lo d ii n em a te c a s o no ră — C o n m e F r a n -
(A locali. 14.00 Fottial: Petrolul — Strana Suarc2, M. Scrato; neşti. Haporiiil dmtrc (c o n tin u a re ) : 2-1.00 B u le tin de cis ; 21.40 S tu d io u l de poezie ; Salarizare conform H.C.M. 914/1968.
— Transmisiune dircciA ş t i r i ; 11.0.1—n.00 E stra d a n o c t u n i l .
dc la Ploieşti; 21,50 Desene animate; fondul dc acumulare şi 22.00 D ans p e n tr u toate v lr s tc - Doritorii sc vor adresa la C.E.LL.
PENTRU URMĂTOARELE fondul de consum In lu­ le; 23.00 B u le tin de ş t i r i ; 2-1.05
15,45 Magazin; P R O G R A M U L I I : 0.00 M a lm e n
2 ZILE 22.00 Un poet al melodiei — mina oxigen (clor dezvol- d u m i n ic a l : 7.00 R a d io ju r n a l ; 0 0» P r e lu d iu şl t u p A dc C o n s ta n tin Sebeş, biroul personal învăţămml, telefon
17.00 Film serial „Planeta gi­ Ion Vasilescu; t.\:li suciet:\|ii socialiste; T e a tr u r a d io fo n ia p e n tru c o p ii : S ilv e s tr i; S im fo n ic ila dc Ton D u -
Vreme frumoasA. Tempera­ ganţilor* ; 22,13 Telejurnalul de noapte. 22.30 Din (Arilc soci,Misie; 0.00 C‘întA A n ca A y c m o iu . A u r a m itr e s e u ; 23,45 M u z ic ă u ş o a ră ; 483, interior 108.
tura In creştere uşoarA. 17,50 Fotbal: It.D.G. — Ceho­ Sport. 22.45 Telejurnalul de noapte. U r /tc e a iu i şi C ia m n M o r n n d i; 0.30 0,05 L u c r ă r i de C la u d io . S a n to ro (231)
U u le tm d c ş t i r i ; 0 35 VA place şi A lb c r t o C ln a s tc r a ; 0,55—1,00
o pe ra ?; 10,00 A v a n p r e m ie r ă c o t i­ B u le tin d c ş tiri. A»