Page 70 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 222 0 VINERI 22 OCTOMBRIE 1971
C o n fe rin ţa c v o d r l -
N A Ţ I U N I L E U N I T E p a rfllfi, In p ro b le m a 1
V ie tn a m u lu i, de la
P a ris
PARIS 21 (Agerpres). — ATLAS
Joi, In capitala Franţei, s-an
Dezbateri în plenara Mesajul secre desfăşurat lucrările celei de-a
133-a şedinţe plenare « confe
rinţei cvadripartite In proble
Adunării Generale tarului general ma Vietnamului. adjunctul Record Sa schi nautic
Luînd
cuvtntul,
şefului delegaţiei R.D. Vietnam, Un schior nautic originar
NEW YORK 21. — Cores există o singură Chină — Re Nguyem Minlt Vy, a decla din Germania federală a
pondentul Agerpres. Consten- publica Populară Chineza — U Thant rat că, dacă guvernul S.U.A furnizat presei de speciali-
tin Alexundroata, transmite : şi pe principiul că guvernul va refuza. In continuare, să tale din occident un fru
Atenţia delegaţiilor statelor care controlează tn mod elec răspundă la propunerile In mos exemplu de rezistenţă
21
YO RK
(Accrpres)
NEW
membre gle Naţiunilor Unite tiv destinele unei ţări trebuie — La sediu) O N.U. din New şapte puncte ole Guvernului fizică. El a reuşit, intr-un
continua să fie concentrata a să lie îndreptăţit să-şi excr York a fost dai publicităţii Revoluţionar Provizoriu al Re interval de opt ore, să aco
supra lucrărilor plenarei Adu eţie prerogativele suveranită textul declaraţiei sccrciAruiui publicii Vietnamului de Sud, pere o rută care măsoară
nării Generale, care dezbate ţii sale exlernc si să fie deci genera), U Thant. cu prilejul el va Împiedica, prin aceasta, nu mai puţin de 250 km,
Zile) Naţiunilor L)n)»e — c a
punctul Intitulat „Restabilirea reprezentat la O.N U. ro se sărbătoreşte In flecare reglementarea problemei viet pornind din localitatea
drepturilor legitime ale Repu Reprezentantul Danemarcei, an, la 24 octombrie. nameze şi se va izbi de o o Travemunde, din apro
In declaraţia
sa, U T hant
blicii Populare Chineze lo Oţto Borch. a declarat că ţa apreciază că In cei 26 de ani poziţie ‘hotărîtă din parlca pierea oraşului Luebeck,
O N U .". ra sa, care întreţine relaţii care au trecut de la intrarea popoarelor vietnamez, khmer spre Copenhaga. Rezisten
In vigoare a Cartel N aţiuni
Reprezentantul permanent diplomatice cu R P. Chineză lor Unite, O.N.U. şl org anis şi laoţian. tul sportiv se numeşte Sicg-
al Suediei, Olof Rydbeck, a din anul 1050, consideră că mele sale au fost acceptate ca La rîndul său. Nguycn Van fried Ausmel, arc 34 dc ani
declarat : Guvernul suedez numai guvernul acestei ţari instrum ente indispensabile In Thien. adjunclul şefului dele şi este de meserie coafor.
considera că China are un sin este in drept, potrivit Cartei vederea cooperării pe scară gaţiei Guvernului Revoluţionar El nu este la prima sa ten
mondială, practic In toate do
gur guvern legal, cel ol Re O.N.U., să ocupe locul rezer meniile activităţu umane. Provizoriu al Republicii Vietna tativă de acest gen: anul
publicii Populare Chineze, $1 vat Chinei In Organizaţia „Ele s-au dovedit a fl Instru mului de Sud, a declarai că, in trecut a străbătut 200 km
mente pentru pace şi progres
ca atare delegaţia suedeză va Naţiunilor Unite. Ca atare, a pe aceostă planetă a Interde decursul ultimelor cinci şed in
vota împotriva oricărei acţi spus vorbitorul, delegaţia da pendenţelor", se spune fn con ie. delegaţia G.R.P. s-a convins urmind litoralul Balticii,
intre Travemunde şi Ged-
Puternica dezvoltare a m inelor de dimensiuni mici şi mijlocii (Iii) ILP. Chineză n favorizat dez
uni procedurale sau de sub neză va voia împotriva pro tinuare in declaraţie. U Thant voltarea rapidă a industriei siderurgice (lin Iccalhalc. ( a reprezentanţii americani nu ser
relevă, totodată, faptul că. In
stanţă care ar duce la amîna- iectelor de rezoluţie america cludn unor şovăiri, spiritul şi In fotografic: Vedere dc la mina de fier Lichen. au propus nimic nou.
rea restabilirii drepturilor le ne care încearcă să transfor practica cooperării In cadru)
gitime ale Chinei la O.N U. O.N.U. nu au primit in aceas Iriîş va curge invers
lovitură
tă
perioadă nici o
Ambasadorul Nepalului la me „Intr-o chestiune impor gravă.
O.N.U,, Padina Khalri, a sub tanţă” simpla problemă de Apreciind că tn prezent se Incidente militare O porţiune a cursului riu-
liniat că proiectul de rezolu ordin prpccdural a expulzării sem nalează o îm bunătăţire lui siberian Irtîş, care tn
continuă a climatului Interna
ţie ol celor 18 state se ba emisarilor ciankaişişti din ţional. U T han l afirm ă că In Film românesc premiat sezonul îngheţului curge
zează pe faptul că In lume O N U aceste condiţii se impune cu spre sud şi nu spre nord,
aiit mal mult necesitatea dez Ia frontiera indo -
armării. Nu este permis, su b va urma acest curs fn mod
liniază secretarul general al obişnuit. Oamenii de ştiin
O.N.U., ca om enirea să Iro la Kielce ţă propun această deviere
Act provocator împotriva repre sească In fiecare an peste 200 pakistaneza in scopul completării rezer
pentru
dolari
în a r
m iliarde
mare. ..Aceasta reprezintă o velor dc apă ale Mării Arai.
sumă echivalentă cu venitul Fără n produce pagube e
zentanţei sovietice la O .U . voltare sau cu fondurile alo VARŞOVIA 21 - filmelor muzeistice fiei generali n J DELIII 21 (Agerpres). — au ripostat, provocînd moar conomiei Siberiei, fluviul
loial al ţărilor In curs de dez
cate de toate statele hunii Corespondentul A- de la Kielce, fii- muzeelor şi monit- tea a cinci soldaţi pakista Iriîş se va uni cu Sîr-Daria
pentru educaţie şi sănătate gerpres, losif Du- mul românesc „Bi- menlelor istorice Trupele pakistaneze au des-
r NEW YORK 21 (Agerpres). împolriva nresloT provocări. Nu mal există nici un dubiu (his focul asupra regiunii de nezi. Totodată, forţele pakista şi Amu-Daria care se varsă
— După cum transmite agen Reprezentantul României, Ni- In legătură cu necesitatea u r mitraşcu, transmi serici din lemn" al dc pC Ungâ Minis- neze au supus unui bombarda in Marea Arai. In acest fel,
co nd i
îm bunătăţirii
a
gentă
ţia TASS, reprezentantul per rolae Ecobescu. adjunct al mi ţiilor de trai. a stabilirii păcii te : La ediţia a regizorului P. Con- temi Culturii şi frontieră din sloiul indian ment de artilerie oraşul indian Marca Arai, care in prezent
manent al Uniunii Sovielice nistrului afacerilor externe, a .şl justiţiei, a protejării plane patra a Festivalu stantinescu a obţi- Artei din R.P. Po- Bengalul de vest, a anunţat n- Bclonya. S-au semnalat victi este condamnată la secare,
ta Naţiunile Unite. Iakov Ma- declarat ; Doresc să exprim tei noastre, a atm osferei şl genţia indiană de presă — me ; populaţia c ivilă a fost vn primi anual, iu mod su
iik, a adus joi ta cunoştinţa sincera noastră simpalie dele oceanelor n oastre", se spune lui internaţional al nut premiul Direc- lonă. PTI, cilală de France Prcsse. evacuată din oraş. plimentar 350 miliarde m 3
In declaraţie
Adunării Generale săvlrsirca gaţiei U R S S , In legălură cu apă
unul oct provocator Împotriva condamnabilul aci Icrorisl co Forţele de securitate indiene I1
personalului reprezentanţei so mis conlra misiunii sovietice Securîfafea trans
vielice Ia O.N.U, Miercuri pe lingă Organizaţia Natiuni- CAR ACI 21 (Agerpres). —
seara s-au tras patru focuri de ăor Unite. Sint acte profund „Armata indiană a bombardat porturilor rutiere
armă pe fereastra unei încă prejudicialele cărora trebuie TOKIO. — Pesle I 500 000 de persoane din 31 de prefec raţie făcută la sosire, Piolr miercuri mai multe localilăti
peri a misiunii sovietice, In să li se pună capăt cu hotăii- turi dc pe întreg cuprinsul Japoniei au participai la m.tniles- Jaroszewicz. a spus; „După din Pakistanul răsăritean, si Pentru a-i obliga pe au-
care se aflau patru copii şi re. tările prilejuite de tradiţionala zi a luptei împotriva m ilita cum şlim, relaţiile noastre ta a le în apropiere de fronti
doi adulţi. Secretarul general al O.N.U., rismului. organizate de sindicate şi de diferite organizaţii po au trecui prin diferite faze. era cu India” , anunţă postul lontobilişlii imprudenţi să
se folosească de centurile,
Intr-o notă adresată misiu U Thant, n declarat că con litice progresiste din {ară. La Tokio, cei pesle 100 000 dc In prezent, ele sînt bune şi rle radio Caraci. In cursul dc siguranţă eu care slnt
nii S.U.A. la O.N.U., repre damnă In mod hotărîl „acest parlifipanţi la milingut din parcul Yoyogi s au pronunţai nrlive". In continuare, el a
zentanta sovietică o protestat act absolut iresponsabil". împolriva ralilicării acordului japono-american asupra Oki- arătat că „poporul şi guver acestor bombardamente, 37 dc dotate majoritatea maşini
In modul ce) mai holărlt In le Joi dimineaţă, reprezentan nauei, au cerul abrogarea Tratatului de securitate omciicano- nul polonez doresc ca prie persoane şi-au pierdui viaţa lor, filiala britanică a uzi
gătură cu acest nou act de tul S.U A la O.N.U., George japonez. şi stabilirea imediată a reialiilor diplomatice cu R.P tenia şi colaborarea cu Iugo şi 44 au fost rănite nelor constructoare dc auto
provocare si a cerut să se ia Bush, a convocat o conferinţă Chine/ă slavia frăţească să se dez turisme „Ford" a pus la
măsuri drastice pentru desco de presă In cadrul căreia a volte şi In continuare pe punct un mecanism electro
perirea vinovăţiilor şi pedep condamnat vehement această toate planurile". nic care împiedică porni
sirea lor severă. „acţiune duşmănoasă a extre DAR ES-SAIAAM. — Un Argumenti lulu-şi holărîrea unui seclor de sloi dislinct NEW YORK 21 (Agerpres). rea motorului atit timp cit
O serie de reprezentanţi ni miştilor" si a dat asigurări că comunicat al luptătorilor din luată, juriul a declarai că constituie un eveniment deo LONDRA. — Joi după-a- — Secretarul generat al O.N.U., şoferul sau, in cazuri a
altor state au luat atitudine, vor fi întreprinse cercetări cjdrttl Organizaţiei popoare Academia l-a ales pe Pablo sebit in Chile, un act con- miază. in Camera comunelor numite, persoana care îl
In plenul Adunării Generale, corespunzătoare. lor din AIrica de sud-vest N'eruda „pentru poezia sa. lorm prevederilor programa a început ceea ce presa lon U Thant. este îngrijorai de însoţeşte pe cel (le-al doi
situaţia de la frontiera dintre
denumeşte „marea
doneză
(SWAPO). dat publicităţii la care. cu puterea unei forte ta e ole Unităţii Populare, in dezbatere** asupra moţiunii India şi Pakistanul de est. a lea loc din faţă nu şi-au
Dar-Es-Salaam. anunţă că 60 a naturii, dă viaţă destinu virtutea cărora se înfăptuiesc guvernamentale privind ade anunţat purtătorul de cuvînt fixat in mod coreei centu
de soldaţi sud-alricani au lui şi viselor unui conli- modificări structurale in eco rarea Marii Britanii la Piaţa al Organizaţiei Naţiunilor ra.
(ost ucişi de la începutul nenl” . nomia tării. comună. Potrivii programu Unite. Conform afirmaţiilor teh
lunii septembrie şi pină In Pablo Ncruda este al doi YlENA. — Sub preşedin lui. se prevede să în cuvîn- nicienilor companiei amin
prezent, de minele plantate lea seriilor chilian care pri- ţia lui Kruno Krcishy. joi lul zece membri ai guvernu tite, noul sistem elimină in
de patrioţi în regiunea Cap- meşlc premiul Nobel pen- s a desfăşurat la Viena o lui conservalor şi zece mem mod absolut orice posibili
rivi. din Namibia. Comunica Iru literatura. după poeta reuniune a Prezidiului Parti bri oi „cabinetului fantomă” tate dc n „trişa" din partea
tul menţionează, de aseme Gabrtclle Mistral, rare a dului Socialist Austriac. Cu l.iburist. precum şi numeroşi conducătorului auto. Tot
nea. că mai multe vehicule obţinut această distincţie in acest prilej, a losl formal deputaţi. irakul si-a re odată, pentru a evita pur- t|
»
militare ale forţelor armate anul 1915. noul guvern al Austriei. Par Discuţiile au fost deschise tarea eenlurei afituci cind )
ale Republicii Su<l-Afri<;ane ALGER. — Guvernul nige ticipanţii la reuniune au lici de ministrul de exlcrne. Alee
au fost dîslrusc în ambusca rian a adoptat un plan dc taţii realegerea, în noul gu Dmtglas-Homc, rare n decla deschis frontiera şoferul (şi garează doar ma- \
dele organizata de palrioli. stimulare a activităţii econo- vern. a membrilor vechiului rai. în esenţă, tă „exta Şina, un mic dispozitiv per- i
PARIS. — La Paris au luat mico-sociale a regiunii Sai- cabinei timpul ca Parlamentat să mite aprinderea motorului * »
şi pornirea lui — numai cu
slirşit lucrările celui de-al da. una din cele mai slab In aceraşi zi. ca neclarul adopte o holărîre favorabilă cu Iordania
viteza iutii
VJt-lea Curs internaţional de dezvoltate din Algeria. Pla Kreisky a prezentai lista privind aderarea”. şarier sau in mar- \
^
perfecţionare — „Aelualiiăţi nul prevede construirea în noului guvern preşedintelui In încheierea dezbaterilor,
in stomatologie", organizai axenstă zonă a numeroase o Prânz Jonns. rare se vor prelungi pină Io AMMAN 21 (Agerpres). —
de Uniunea medicală balca biective industriale şi reali Se aşteaptă ra rtectaroţin- 28 octombrie, vor lua ruvln- Postul dc radio Amman a a- Un Lunohod pentru ^
nică şi secţia franceză a A zarea unei relele de şcoli, pingram a noului cahinel lul Harold Wilson. liderul nunţal că Irakul şi-n redes
sociaţiei stomatologice inter spitale Şi căi de comunicaţii austriac să aibă loc la 4 no Partidului laburist, şi premie chis. la 19 octombrie, frontie Morte
naţionale In cadrul cursu Guvernul a alocai regiunii iembrie. cînd se va întruni rul Cdwnrd Heath, liderul ra cu Iordania, închisă In lu
lui im prezentat expuneri Saidfl suma dc 1 miliard dc noul Parlament ales In urma Partidului conservator. Specialiştii sovietici con- \
rtor lor docenl M. Popescu- dinari în vederea îndeplini scrutinului din 10 octombrie. na iulie a.c., în semn de pro si d eră tehnic realizabilă (
Ru/ow, preşedinte de onoare rii acestui plan proiectat pe test faţă de luptele care au crearea, intr-un viitor apro- l
si secretar general al Uniu o perioadă de patru ani. BELGRAD. — Joi. a sosii BONN. — Michael avut loc Intre ormola iorda piat, a unui aparat teleeo- ,
nii merlirnle balcanice, prof. Este ce) de-a) 7-lea plan la Belgrad, tntr-o vizită ofi Kobl. secretar de stat niană şi unităţile de comando mandat care să studieze 1
univ. Vnlerîan Popescu, prof. de acest fel adoptat plnă în cială de prietenie, preşedin ta Consiliul de Miniştri palestiniene. Agenţia France planeta Mnrte. Din punct \
ttniv. Petru Firu şi alţi spe prcz.cnt dc guvernul atge- tele Consiliului dc Miniştri al R.D. Germane, şl E- Presse relatează că Ministerul de vedere tehnic, noul apa- i
cialişti din România. rian. In cadrul politicii de al R.P. Polone, Piotr Jaros- gon Bahr, secretar de de Exlcrne dc In Amman a rat va fi mult mai compli
Ambasadorul ţării noastre dezvoltare echilibrată a tu zcwicz. slat la Cancelaria fede confirmat această informaţie, cat decit Lunohodul : el va \
la Paris. Constantin Flitnn. turor regiunilor tării In după-amiaza aceleiaşi rală a R.F. a Germaniei, după re un funcţionar a) său trebui să dispună de mai \
a oferit un cocteil, ta rare SANTIAGO DE CHILE. zile, primul ministru poloncz s-au întilnit joi ta Bonn s-a deplasat ta postul de fron
au luai parte academicieni, — Preşedintele Salvador Al- si preşedintele Consiliului pentru a continua tra tieră Ralbn şi a constatai re multe mijloace de locomo- i
rectori şî profesori universi lenrte a semnal proiectul de Executiv Federal al R.S.P.L, tativele cu privire la un luarea traficului rutier dinspre ţie automate, să-şi aleagă J
tari din Franţa şi din alta lege cu privire la delimita Genial Biedici, au început acord de tranzit şi un Iordania spre Irak. singur schemele de drum r
ţări participante la curs. rea formelor de proprietate convorbirile oficiale Sînt n- tratat cu privire la tra Pe de altă parte, ziarul li mai sigure şi să fie prevă- jj
STOCKHOLM. — Acade din economia chiliană — de bordote relaţiile bilaterale, fic între cele două sta banez „A l Nahor", citat de a zut eu suficiente aparate de i
mia suedeză a atribuit, joi. stal. particulară şl mixtă. precum şi unele probleme te. Se prevede ca aces ceeaşi agenţie, scrie că In studiere a solului planetei J
VIETNAM UL DE SUD. — Intr-un bilanţ transmis de Agenţia internaţionale. Morte. In plus. susţin oame- \
de presă „Eliberarea" sc arm ă că In primele zile ale lunii octo m Premiul Nobcl pentru litera Menlionarea. pentru prima ta tratative, menţionea prezent au loc contacte intre
brie Forţele Armate Populare, dc Eliberare diu Da Nane ati n>- tură pe anul 1971, scriitoru dală, înlr-un document cu După cum menţionează n- ză agenţia ADN, să fie Amman şi Damasc pentru nor nii de ştiinţă, va trebui \
mieil sau rănit !0I militari saigont-zi şi am ericani distriigind vehi lui chilian Pablo Neroda. putere de lege, a existenţei genţia Tanîuq, intr-o decla continuate vineri. scurtat timpul pentru pre- i
cule m iliiarr şl «variind n ren trată electrica. malizarea situaţiei la fronlicru lucrarea informaţiilor.
In fotografic : patrioţi sud-vietnamezi pe rimpul dc luptă.
iordaniano-siriană.
Profesorul Boss , şi ou
Lealităţi b ra z ilie n e am erican Itussel B a k e r, dc ta „International Herald T r i care i le dăm sini destinate
Aşa-z(sc1c alegeri dc la Salgon i nu inspirat
Thieu. Toate fondurile
ziaristului
pe
bu n e", urm ătoarea
ficţiune, concepută înainte dc co n su
m area, ta 3 octom brie, a farsei electorale. lictoriei sale asupra dv.
Din fiecare zece brazilieni rezinha Godinho, administra dezvăluie tn ultim ă instanţă Cind m-au introdus in ca un cuvînt al funcţionarilor Pentru ce să vă mai dăm şi
care lucrează, şase ci.ştigâ mai tor a) Departamentului con condiţiile grave de insecurita binetul ultrasecret al ultra dc la ambasada americană dv. fonduri şi să-i creăm lut
puţin decit strictul necesar strucţiilor de locuinţe şi te în care se lucrează. secretului departament din de la Saigon şi am constatat greutăţi ?
de toate zilele Aceasta esle muncii din Sao Paolo afirma, O consecinţă directă a sub ministerul afacerilor absur că şi el se îndoieşte dc ci. l-am răspuns profesorului
una din concluziile dramatice în cadrul unor dezbateri re nutriţiei populaţiei o consti de, profesorul Boss — ade — La drept vorbind, pro că, după cit sc pare, el esle
la care a ajuns „Brazilian In cente asupra folosirii forţei tuie, potrivit afirm aţiilor co văratul său nume nu în fesore, mi-ar plăcea mai interesat ea alegerile prezi
stitute ol Geoqraphy and de muncă, că, în acest oraş, lonelului Paes Barbosa, vice drăzneşte să-l pronunţe nici mult să trăiesc cu aceiaşi denţiale din Vietnamul de
Statistics'* Intr-un raport în numărul celor angajaţi este preşedinte al Federaţiei Na chiar preşedintele SU.A — bani undeva la Roma. decit sud să fie pe deplin demo
tocmit pe baza unor studii în scădere continuă începînd ţionale a Copiilor, existenţa a işi prepara, nelulburat, coc să ţiu preşedinte în Vietna cratice.
recente. din anul 1950 De fapt, cu 20 6 milioane de persoane care teilul după o reţetă deose mul dc sud sau chiar in Sta — Fără îndoială — m-a
Analiza cifrelor extrase şi dc ani In urmă 50 ta sută din suferă de dificienţe mintale. bit dc secretă. tele Unite. Dar sint gala să încredinţat el. Trebuie să fie
alegeri democratice, dar ge
publicate de agenţia Prensa populaţia aptă pentru muncă Subnutriţia şt condiţiile pre — Vă felicit. S-a /tolăni neralul Thieu trebuie să r<5
avea posturi lixe In prcz.cnt.
Latina dezvăluie că. dincolo acest procentaj a scăzut la 30 care de viaţă, In special In ca dv. să fiţi rivalul lui mină jtreşedinte
de sntisticile oficiale, există zonele rurale şi în cartierele Thieu la alegerile preziden
o zonă enormă a mizeriei, sulă. mărginaşe ale oraşelor, aşa- ţiale din Vietnamul de sud FoiSefon Convorbirea noastră sc fn-
produsul combinat al salari După CJltimele date furniza numitelc „favelas" provoacă, — Bine, dar nu am nici o vîrtea intr-un cere vicios.
ilor derizorii, creşterii galo te de Fundaţia Getulio Var- de asemenea, creşterea m or dorinţă să devin rivalul lui — Inchipuiţi-vâ, mi-a spus
pante a preţurilor, devalori grs, populaţia ţării număra talităţii infantile. După un Thieu şi cu atit. mai mult să mă sacrific pentru ţara mea profesorul, ce groaznic ar fi
zării monedei, şomajului. in septembrie 1970, 93 m i raport al M inisterului Sănătă devin preşedintele Vietna — cu o singură condiţie. dacă Thieu va fi din nou
Deşi se vorbeşte m ult de lioane de locuitori, dintre ca ţii, anual, din 1 00 0 copii, 10r> mului de sud, am exclamat ales preşedinte fără vreun
succesele obţinute In dome re peste jumătate, sub 20 de mor înainte de a atinge cu. — Care este aceasta ? — vot „contra", după tot ceea
niul dezvoltării economice, ani In consecinţă, Braz.ilia vîrsla de un an. — Şi pentru ce ? s-a interesat profesorul Do cc am făcut noi pentru apă
riţi să
încetăm urmărirea
realităţile arată eă 60 la su ar trebui să asigure un mi De curînd, a fost înaintat — Este nepatriotic, profe rarea libertăţii in Vietnam !
tă din populaţia activă* a ţâ lion de noi locuri de muncă Congresului proiectul de bu sore După cit mt-c cunoscut, conturilor dv. la plata im — De. aceea aţi plănuit
pozitelor ?
rii se zbate în sărăcie, în tim p anual. Dar problema nu-şi get al Braziliei pentru anul guvernul SU.A. a reuşit eu acolo alegeri...
ce numai 20 la sută din bra găseşte rezolvarea, şomajul 1972. Conform acestuia, M i greu ca Thieu să devină pre — Am nevoie de mijloace — Da...
zilieni beneficiază de „pros dăinuind sub o formă ende nisterului Sănătăţii îi va fi şedinte. Eu nu doresc să pentru campania preelecto
peritatea sistemului". mică alocată o sumă care este de pricinuiesc pagube politicii rală. V-aş ruga să-mi acor — fără alegeri !
Una din problemele cele O altă problemă care afec 17 ori mai mică deeît cea re vietnameze a S.U A .! daţi fonduri pentru agitaţia — Tocmai asta. In sfirşil
mai serioase cu care c con tează situaţia oamenilor mun partizată celor trei ministere Profesorul a făcut un gest la periferii, mituirea eitorvn aţi infeles perfect !
fruntată estâzi Brazilia este cit este aceea a accidentelor ale forţelor armate. Aceste dc înţelegere. generali, recompense pentru — $i ce se va intim pla
dificultatea de a găsi de lu de lucru ministere vor prim i, de ase măsluirea buletinelor in u r eu mine, pretendent — r»
cru In economia naţională După cum a declarat re menea, de trei ori şi jum ăta S.U.A. — Pro toslikt îm potriva războiului din Indoclnna găseşte — Afînunat ! Noi am stu nele de vot. plata emisiuni val ?
Sao 'Paolo, de exemplu, esle cent Jorge Duprat Figuer- te mai m ult deeît Ministerul tot mal ntulfi adepţi rhlar In rlndurllc arm atei am ericane. O fi diat candidatura dv. cu am lor la televiziune şi alte a- — Ei... a exclamat profe
basada americană de la Sai-
cel mai bogat oraş al Brazi redo. preşedintele Federaţiei Fducaţiei. Asemenea dispro ţeri superiori din arm ata a m e r ic a n i a fir m i c i rAzboiul acesta scmcnca cheltuieli sorul pe contra candidatul
esle „ea o o tr ă v i In stngclc arm atei şi a naţiunii întregi". 7\ de
liei. Acolo sînt concentrate Naţionale a Securităţii. Hi- porţii nu pot, in mod evident, zl in rlndurilc arm atei am ericane se Iniilnesr tot mai multe cazuri gon şi ne-ati încredinţat eă dc data trecută, (tencraiul
dv. nu aveţi absolut nici o
mai mult de jumătate din K ten ci şi Medicinei Muncii, In de nesupunere la ordine, dezerlAri, iar drogurile far adevAvaie — Esfc imposibil — a Thieu l-a aruncat in închi
industriile întregii ţâri. Cu Braz.ilia se înregistrează 3 f>(>0 deeît să perpetueze situaţia ravagii. Peste 10 la stil A din soldaţii am ericani care lupiA in şansă ! exclamat profesorul dînd
Vietnam au recurs ta droguri, ea unic ntijlor (le a uita crimele
toate acestea, abia 30 ta sută accidente dc muncă pe zi — existentă. pe care sînt siliţi sA le cnntltA. In fo to g ra fie ; Unul din solda l-am declarat atunci pro nervos din mtini. Noi totuşi soare Şi acum mai stă
din populaţia activă a oraşu una dintre cele mm ridicate ţii am ericani surprins iu m om entul inccrcArii dc a evada din fesorului că nu cred în nici îl sprijinim pe generalul după gratii.
realitate.
lui este salariată. ’ Martha Te- medii din lume —, fapt ce P. PETRA
Redacţia sl administraţia ziar ului i Deva, str. Dr. p. Groza ar. 35. t elefoane or. 3 23 17 şl 1 15 88. Ţipară!; ţolreprioder ea poligrafică Deva.