Page 71 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 71
w v .
-PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IŢI-VA!
LAcAtuşul Constantin Florea, din cadrul atelierului mecanic al
ANUL XXIII. Nr. 5223 SIMBATA 23 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI E.M. CerteJ-Sâcărlmb. Iţi aduce o contribuţie de aeamfi la întreţi
nere* ţi repararea utilajelor mecanice care funcţionează atic fn ca
drul uzinei do preparare, cit şl In subteran.
m m HSTIVA III « C H I R I 1 i:illl DE \ lllllll LUCRĂRILE SESIUNII
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
« M I E HAţlOWAIE I URCAMZAŢIEI PI0WIERI10R Vineri dimineaţa, In cea examinat proiectul de lege stantin Stătescu prezintă ex
de-a treia zi a lucrărilor Ma supus dezbaterii. punerea la Proiectul de lege
rii Adunări Naţionale, depu La discuţia generală asupra pentru organizarea şi funcţio
taţii au trecut la dezbaterea acestui proiect de lege Iau cu narea Consiliului Legislativ.
unor noi legi de o deosebită vîntul ministrul energiei e Deputatul Tratau Ionaşcu, pre
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI Sala Mare a Palatului Re gii vieţi politice, economice şi lectrice, Ocfavlan Groza, de şedintele Comisiei juridice,
importantă pentru perfecţio
Vineri
după-amiază,
în
putaţii Vasile Rus, prim-secre-
prezintă apoi raportul acestei
narea, în continuare, a între
tar al Comitetului municipal
publicii, a avut loc şedinţa
comisii la proiectul de lege
festivă de deschidere a ce
marul municipiului, şi Aurel
lei de a doua Conferinţe sociale a ţării. — Tg. Mureş al P.C.R., p ri In dezbatere.
Intînipinaţi cu puternice a
La discuţia generală parti
Naţionale a Organizaţiei plauze, In sala de şedinţe so Lăpuşcă, director general al cipă deputaţii Emlllan Nucea-
pionierilor, eveniment cu sesc conducătorii partidului şi Centralei de minereuri nefe- ctt. preşedintele Tribunalului
N I C O L A E C E A U Ş E S C U roşii, a cadrelor de educa Ceauşescu, Emil Paul Nicu- cutat apoi pe articole şi su Suprem al Republicii Socîalîa-
semnificaţie majoră în via
Nicolae
statului,
tovarăşii
roase-Deva.
purtătorilor cravatelor
ta
Proiectul de lege este dis
Bodnaraş,
Emil Boba,
te
România, şl
Manea Măncscu.
Comitetului
prim-secrelar al
tori, a tuturor celor chemaţi
Pană.
să pregătească pentru mun lescu-Mizil, Gheorghe Virgil pus votului secret al deputa judeţean — Suceava al P.C R„
ţilor.
Gheorghe Rădulescu,
că şî viată noile generaţii Trolin. Ilie Verde|, Maxim preşedintele Consiliului popu
— nădejdea şi schimbul de Marea Adunare Naţională lar judeţean.
Dragi Tovarăşi, voştri — muncitori, ţărani, in cialiste, Snlăreşte solidaritatea Ic ştiinţei şi culturii. lubiţi-vă mîinc al patriei, viitorii Berghianu, Florian Dănăla- adoptă, cu amendamentele fă La discuţia pe articole ae
Scumpi prieteni, pionieri şi telectuali, fără deosebire de cu popoarele ce luptă pentiu părinţii care muncesc pentru constructori ai socialismu che, Emil Drăgănescu. Janos cute de deputaţi, Legea cu fac amendamente.
şcolari, naţionalitate — luminosul e eliberarea lor naţională şi voi, iubiţi parlidul comunist lui şi comunismului în I Fazekas, Petre Lupu, Dumi privire la gospodărirea fon
Supusâ votului secret
al
dificiu al socialismului, o ci socială, extinde colaborarea care vă asigură o viaţă ferici România. tru Popa. Dumitru Popcscu, durilor lixc, resurselor mate deputaţilor, Marea Adunare
Conferinţa Naţională a Or vilizaţie materială şi spiritu cu toate statele lumii, contri tă, un viitor luminos, iubiţi In sală domneşte o atmo Leonte Răulu. Gheorghe Stoi riale şl aprovizionarea tehni- Naţională adoptă Legea pen
ganizaţiei pionierilor — care ală superioară, se pun teme buind astfel la instaurarea in patria noastră socialistă în ca sferă caldă, de un vibrant ca, Vasile Vilcu. co-matcrială. tru organizarea şl funcţiona
reuneşte In rîndurile sale pes liile de granit alo viitorului lume a unei ere a colaborării re v-ati născut şi pe care tre şi cuceritor entuziasm tine La lucrări participă nume La următorul punct de pe
te 1 0 0 0 0 0 0 de şcolari din fericit, oî cărui principali be şi păcii. (Vil aplauze). Pentru buie să o slujiţi de-a lungul resc. roşi invitaţi — conducători de ordinea de zi, deputatul Cor rea Consiliului Legislativ.
România — constituie un e neficiari veţi fî voi înşivă, această politică închinată ma întregii voastre vieţi, să o Pionierii şî educatorii au instituţii centrale şi organiza nel Onescu. ministrul aface La amiază, lucrările tn
veniment de scamă in viaţa pionierii de astăzi, (Aplauze rilor idealuri de progres, co faceţi tot mai frumoasă, tot din nou satisfacţia de a ţii obşteşti, activişti de par rilor interne, prezintă expune plen ale celei de-a şaptea
pionierilor, a tuturor şcolari puternice, prelungite). Se poa laborare şi pace internaţiona mai înfloritoare. (Aplauze pre primi în mijlocul lor pc tid şi de stat, personalităţi rea la Proiectul de lege cu sesiuni a celei de a Vl-n le
lor patriei noastre socialiste, te spune că voi creşteţi o da lă, pentru politica sa internă lungite). conducătorii partidului şi ale vieţii economice, ştiinţi privire la cetăţenia română. gislaturi a Marii Adunări Na
cu otît mai mult cu cit pen tă cu tara, care parcurge în- corespunzătoare aspiraţiilor şi Vorbind de realităţile actua statului, dovadă strălucită fice şi culturale, ziarişti. Raportul comisiilor perma ţionale s-au încheiat, urraînd
tru primo dată s-au reunit şi tr-un an cit odinioară în do intereselor vitale ale poporu le. de ambianţa în care vă dez a g rijii părinteşti cu care Se află, de asemenea, prin nente ale MAN, care au exa ca, In perioada următoare,
pionierii înşişi in sfatul lor uăzeci de ani, asemenea Iui lui tara noastră se bucură, în voltaţi astăzi, este bine să ne partidul şi guvernul nostru, tre invitaţi şefi ai misiunilor minat proiectul de lege, este comisiile permanente 6 le
pentru a discuta şi a-şi aduce Fât-Frumos din poveste, dar marea familie a popoaTelor lu reamintim şi de trecut, pentru întregul popor se preocupă, diplomatice acreditaţi la Bucu expus de deputatul Mihalţ MAN să analizeze alta pro
contribuţia la bunul mers al cu mult mai iute. Aş puleo mii de stimă şi consideraţie, că viata nu a fost întotdeauna zi de zi, de problemele edu reşti. precum şi corespon Ghelmegcajiu. vicepreşedinte iecte de legi primite ta Biro
organizaţiei lor 1 acesta este spune că patria in care trăit! de un binemeritat prestigiu, aşa pe meleagurile ţării noas- caţiei celor tineri în spiri denţi ai presei străine, al Comisiei juridice. ul Marii Adunări Naţionale.
un semn al profundelor creşte chiar mult mai repede are prieteni pe toate meridia trc. Odinioară, milioane de tul înălţătoarelor idei ale Preşedintele Marii Adunări La discuţia asupra acestui Viitoarea şedinţă plenară a
transformări democratice din decît voi. devenind pe zi ce nele lumii (Aplauze puterni copii ai muncitorilor şi ţărani socialismului, ale dragostei Naţionale, Ştefan Voitec, des proiect de lege iau cuvîntul sesiunii urmează să fie anun
ţara noastră, a! foptului că în trece moi îmbelşugată, mai ce). lor nu reuşeau să termine neţărmurite fată de patrie. chide lucrările sesiunii. ţată din timp.
toate problemele privind dez puternică, mai înfloritoare. Şî Mă adresez vouă, dragii nici şcoala elementară. Doar In această ambianţă în In continuarea ordinii de zi, deputaţii Mircea Rebreanu. ★
este ştiut că, în trecut, Româ
jurist. Hans Mihail Wellman.
voltarea ţării, partidul, gu aceasta datorită muncii eroi mei prieteni pionieri şi şco nia se număra printre ţările sufleţită, sosesc tovarăşii preşedintele Consiliului jude
vernul patriei noastre se con ce a poporului nostru. (Aplau lari : părinţii voştri, întrea europene cu cei mai mulţi Nicolae Ceauşescu, Emil tovarăşul Mihai Marinescu. ţean al oamenilor muncii de In timpul pauzelor lucrări
vicepreşedinte al Consiliului
sultă cu oamenii muncii, in ze puternice). Dor totodată ga societate, partidul şi sta analfabeţi. Şcolile erau puţi Bodnaraş. Manea Mănescu. naţionalitate germană — Mu lor, conducătorii de partid şi
clusiv cu pionierii în proble trebuie spus că cei caro fac lul vă înconjoară cu grijă şi ne, învăţămîntul era scump, Paul Niculescu-Mizîl, Gheor- de Miniştri, ministrul aprovi reş şi Miron Constantinescu, de stat, ceilalţi deputaţi au
şi
mele care-j privesc pe ei. patria noastră să crească 1n- dragosle, fac totul pentru ca cei ce trudeau din greu în ghe Pană, Gheorghe Rădu- zionării tchnico-materiale fon preşedintele Academiei de vizitat expoziţia „Dezvoltarea
economico-socială a Republicii
controlului gospodăririi
(Aplauze puternice). tr-un ritm aşa de rapid sînt viaţa voastră să fie lipsită de această tară nu aveau posibi lescu, Virgil Trolin, Ilie durilor fixe, prezintă expune Ştiinţe Sociale şi Politice. Socialiste România In perioa
Doresc să vă adresez, dragi comuniştii, este partidul, — griji, pentru ca voi să vă lităţi băneşti pentru a-şi sus Verdcţ. Maxim Berghianu, rea la Proiectul de lege cu * Ţmttrrt seahia de ^propune-- da I97T-1975'* organizată, «u
pionieri calde felicitări şi un conducătorul întregii noastre bucuraţi de o copilărie ferici ţine fiii în şcoli, iar clasele Florian DSnălaclie, Emil rile făcute, ca proiectul (le
salut fierbinte, să vă îmbră naţiuni socialiste care Şi-a tă, să vă dezvoltaţi în condi- stăpînîloare priveau nepusă- Drăgănescu, Janos Fazekas, privire Ia gospodărirea fondu lege să fie îmbunătăţit şl com prilejul sesiunii, In Incinte
rilor fixe, resurselor materia
Palatului Marii Adunări Na
ţişez In numele conducerii Identificat existenta cu însăşi liuni de pace. (Aplauze pre toare cum atîtea şi atîtea Petre Lupii, Dumitru Popa. le şi aprovizionarea tehnico- pletat, Marea Adunare Naţio
Popescu,
Leonte
Dumitru
noastre de partid Şi de slat cauza socialismului şi comu minţi înzestrate, atîtea şi, a- materială, iar deputatul Virgil ţionale. Expoziţia cuprinde
care priveşte pe toţi copiii nismului în România. (Aplau lungite). An de an creşte nu tîtea suflete pasionate pentru Pîrvu. vicepreşedinte al Co nală a hotărtt prin vot des machete, hărţi şl grafica car©
chis să amine discutarea lui
ilustrează principalele preve
patriei ca pe copiii săi. (A- ze prelungite). mărul şcolilor d‘e toate gra şliintă, cultură, pentru nou, nu misiei economico-finonciare,
plauzc prelungite). dele, nl căminelor şi grădini puteau căpăta acces la învăţă (Continuare in pag o 2-a) plnâ In luna decembrie. deri ale planului cincinal pe
Voi, dragi copii, puteli fi ţelor de copil ; stnt cheltui expune raportul comisiilor La ultimul punct înscris pe ansamblul economiei, pe ra
De asemenea, adresez in mîndri că v-ali născut într-o te sume tot mai mari pentru tură. la lumina culturii. permanente ale MAN, care au ordinea de zi, deputatul Con muri da producţie, pa Judeţe,
numele Comitetului Central al ţară liberă şi independentă, buna desfăşurare a Invăţă- Nu e rău ca despre toate
partidului, al Consiliului de într-o societate în care a fost mîntului, pentru asistenta me acestea să se povestească din
Slat şi el guvernului un sa lichidată pentru totdeauna a dicală a copiilor, pentru re cînd în cind în şcoală, în or
lut din inimă comandanţilor suprirea omului de către om, creaţia şi odihna lor în tabe ganizaţia dc pionieri ; nu e
un/lăţilor şi detaşamentelor de dominaţia unui grup restrîns rele de la munte şi de la ma rău să ştîti cum trăiau odi Cu planul pe 10 luni îndeplinit
pionieri, tuturor cadrelor di- de exploatatori care stăpineau re. Incepînd din luna septem nioară copiii muncitorilor şi
dnciice participante la Con bogăţiile ţârii şi îşi însuşeau brie a acestui an, partidul $î ţăranilor, pentru a putea pre
ferinţa naţională care muncesc guvernul au luat măsura de a ţui la adevărata lor valoare tie anunţă îndeplinirea sar furnizate de ing. Paul Botez, plan la producţia globală vor
cu dăruire şi pasiune pentru bunurile dobîndile prin truda majora, înaintea termenului condiţiile de viaţă pe care vî E. M. Teliuc cinilor de plan pe primele şejul serviciului producţie fl depăşite cu 8 la sută, lai
oamenilor muncii. Poporul ro
educaţia celor mai tinere vlăs mân în frunte cu clasa mun prevăzut de planul cincinal, le oferă azi societatea socia 10 luni ale anului. din cadrul întreprinderii, re la producţia marfă ca 17 la
tare ale României socialiste. citoare, sub conducerea par fondurile destinate alocaţiei listă, pentru a înţelege ce a Harnicii mineri de la E.M. După cum ne informa to zultă că pină Ia sfirşitul a- sută. Important este şl (ap
socialismul
creat si creează
(Aplauze puternice). pentru copii, s-au introdus a- Teliuc. care au dat dovadă varăşul Petru Dumitru, şe cesteî luni va fl realizată su
tidului comunist, si-a cucerit pentru fericirea tinerelor ge tul că productivitatea mun
ConTerinţo şi secţiunea pio prin luptă grea libertatea şi locatii pentru fiii ţăranilor neraţii ale patriei noastre. în acest an de înaltă pasi ful serviciului plan al fabri plimentar o producţie globa cii a sporit In acest an cu
nierilor işi ţin lucrările în independenţa, a devenit pe cooperatori — măsură doca Vă aflaţi acum, dragi copii, une şi dăruire în muncă, a cii, aici se va realiza supli lă în valoare de 5.3 milioa 4 la sotă faţă de prevederi
zilele cînd Marea Adunare deplin stăpîn în ţara sa, pe re beneficiază milioane de fa la începutul unui nou an şco nunţă îndeplinirea sarcini mentar plnă la sfîrşltul aces ne lei şl o producţie marfă le iniţiale.
Naţională, forul suprem al ţă destinul său, pe bogăţiile tă m ilii şi care se răsfrînge în lar. Cunoaştem şi ne bucurăm lor de plan pe primele 10 tei luni o producţie globală valorind 5.2 milioane lei.
rii, a adoptat planul de dez- rii şi pe roadele muncii sale, îmbunătăţirea condiţiilor de din adîncut inimii de succese luni ale anului. Pină la siir- şi marfă fn valoare de 5,8
vollore a economiei naţionale făurindu-şi în mod conştient viată ale fiecărei familii, ale le pe care Ie obţineţi la învă şilul acestei perioade vor li milioane Iei şl respectiv 2.3 I. I. L. Hunedoara
pe 1071-1975, ale cărui pre propria sa istorie, propriul său fiecărui copil al patriei noas ţătură, în pregătirea şcolară, extrase suplimentar faţă de milioane lei. I. I. L. Orăştie
vederi sint menite să ducă la viitor fericit. (Vil aplauze). tre. (Aplauze puternice). în îmbogăţirea cunoştinţelor sarcinile de plan la zi peste A anunţat îndeplinirea
înfăptuirea obiectivelor trasa V-ati născut şi creştet» în voastre generale. Cunoaştem 27 000 tone minereu de fier Printre colectivele de mun planului de producţie pe
Întreaga politică promovată
te de Congresul al X-lea, la tr-o ţară hărăzită de natură de partid şi guvern pentru a nenumăratele activităţi prac brut, Intreclndu-se astfel întreprinderea viei că din Judeţul nostru care primele (0 luni şl întreprin
realizarea programului (auri asigura un trai material mai tice la care organizaţia pionie sarcina planificată la metal şi vinului Deva şi-au îndeplinit fnalnle de derea de Industrie locală
rii societăţii socialiste mul cu neasemuite frumuseţi, în bun copiilor, tineretului, pen rească îi atrage pe şcolari, re în minereu de fier cu pes termen sarcinile de plan pe Hunedoara. Pină (a finele lu
tilateral dezvoltate in Româ tr-o tară cu o istorie glorioa tru a dezvolta şi perfecţiona zultatele frumoase ale acestor te 7 500, tone. primele 10 luni al© anului sc ni] Io curs, nc informa to
nia ţVii aplauze). Noul plan să, plină de lupte eroice pen posibilităţile de instrucţie pu activităţi. Am văzut nu puţi Colectivul de muncă din numără şl cel al întreprinde varăşul Pavel Cara, directo
cincinal deschide nemărginite tru apărarea gliei strămoşeşti, blică, oglindeşte grija m>- ne expoziţii ale şcolarilor, cu- F. C. Orăşfie cadrul întreprinderii viei şl rii de Industrie locală Orăş- rul întreprinderii, va (i re
perspective de progres şi în pentru neatîrnare, pentru păs slăbîtS, primordială a statului prinzînd creaţii ale iubitorilor vinului Deva anunţă înde tie. Pină la sfîrşltul aces
florire a patriei noastre; în trarea fiinţei naţionale, pen nostru socialist pentiu creşte tehnicii, ai muncii practice — plinirea înainte de tennen a alizată suplimentar o pro
deplinirea sa va asigura r i tru progres social şi pentru rea unor noi generaţii puter şi care exprimă cu putere Colectivul de muncitori, sarcinilor de plan Ia princi tei luni — ne Informa tova ducţie globală şl marfă tn
dicarea bunăstării întregului o viată mai bună, pentru so nice, viguroase, sănătoase din fantezia şi inventivitatea copi ingineri $1 Tehnicieni din ca palii Indlcatprl pe primele 10 răşul loan Cindea, directorul valoare de 3.2 milioane lei
popor, va crea condiţii pen- cialism. (Aplauze prelungite). punct de vedere fizic şi spiri ilor din tara noastră, spiritul dru! Fabricii chimice Orăş- luni ale anului. Din datele înfreprlnderil — sarcinile de şl respectiv 1.6 milioane lei
Iru o viaţă tot mai îmbelşu Sînleti fiii unui popor harnic tual. Aceasta este expresia cutezător al pionierilor, înde-
gată şî fericită tuturor copii şi talentat, care a iubii şi înaltei răspunderi cu care par mînarea şi hărnicia, multiple
lor, întregului tineret al pa iubeşte cu ardoare munca, tidul comunist acţionează pen le lor cunoştinţe. Cunosc in i
triei noastre. (Aplauze pre dreptatea şi pacea, care a do tru a asigura Însăşi viitorul ţiativa adoptată de o unitate
lungire). rit întotdeauna şi doreşte să naţiunii noastre socialiste, dez de pionieri din Bucureşti pri ‘ T
trăiască în colaborare şî prie
Voi, copiii de azi ai^ ţării, voltarea ei ascendentă prin ur vind participarea la munca \
aveţi fericirea de a vă fî năs tenie cu toate popoarele lu maşi în stare s-o ridice pe patriotică. Toate acestea fac Certej — Săcarîmb 225 \
cut şi de a creşte în anii ce mii, să-şî aducă contribuţia la culmile luminoase ale comu cinste organizaţiei voastre, vă
lor mai profunde transformări progresul umanităţii, la dez nismului. (VII aplauze). Vă fac cinste vouă, pionierilor şi ţ
înnoitoare care s-au petrecut voltarea ştiinţei şî culturii u- chem pe voi, dragi prieteni, şcolarilor (Aplauze puternice). I
v r e o d a t ă In existenta milena mveTsnte, la cauza păcii în să răspundeţi acestei înalte I
ră a României. Ţara întreagă lume (Aplauze prelungite). preocupări, acestei g riji pline Minerii şi-au
este un nemărginit şantier pe Stnteţi fiii României noi ca de căldură, învătînd, învătînd (Continuare in pag. a.2;a) {
însu$indu-vă
şi iar învălînd,
caTe se ridică, prin munca e Te dezvoltă colaborarea $î ţ
roică, avîntată a părinţilor prietenia cu toate ţările so- cu neobosită sîrguintă comori- \
respectat cuvîntul \
\
Adunare festivă consacrată celei de a 27-a aniversări SAcArlmb este prima unitate Industrială din Judeţul Hunedoara \
\
Am vrea sA facem o destăinuire : Exploatarea minieră Ccrtcl-
rare a îndeplinit planul primului an al cincinalului.
— Noi ne-am angajat — spunea tovarăşul inginer Paul Popcs- \
a Zilei Forţelor Armate ale R.S. România eu, directorul exploatării, — să realizăm planul anual la principalii
Indicatori pfnă la aniversarea a 22S de ani de existenţă atestată a |
minei. Nu este o problemă de conjunctură. Colectivul nostru s-a
dăruit, In futtmpiuarca semicentenarului partidului şl !n zilele care
l-au urinat, realizării exemplare a sarcinilor de plan. Este, lu
Stat şi ai guvernului, repre riloT, maiştrilor militari, ofiţe din această întreprindere, Teo- fond, un răNpuns al muncitorilor noştri mineri la marea grijă pe
Vineri acara a avut loc, în rilor şi generalilor. întregului care parlidul şl statul socialist o poartă acestui detaşament har
A.ita Academiei militare, adu- zentanţi ai unor instituţii cen personal al forţelor noastre dorescu Constantin, muncitor nic muncitoresc.
Am realizat sarcinile anuale la producţia globală şl la produc
narc« festivă consacrată celei trale şî organizaţii obşteşti, armate salutul tovarăşu la uzinele „Autobuzul" mem ţia marfă. Sarcina de creştere a productivităţii muncii am reall-
bru al Comitetului U.T.C. pe
de-a 27-a aniversări a Zilei generali şi ofiţeri activi şi în lui Nicolae Ceauşescu, se întreprindere şi reprezentant zat-o In proporţie de 107,9 la sută.
mate ale Republi- rezervă, soldaţi, veterani din cretar general al Partidu O cifră care aş vrea aA vorbească : realizarea pină la Jumă
te România. războiul antifascist, vechi mi al grupei de pregătire a tine tatea acestei luni a planului anual in proporţie do 100,9 la nulă.
Este, Intr-adevăr, o cifră care vorbeşte. Aşa cum a-a spus,
t * adunare au luat parte to- litanţi ai Partidului Comunist lui Comunist Român, pre retului pentru apărarea pa E.M. CertcJ-SAcărlmb este prima unitate Industrială din Judeţ ea-
şedintele
Consiliului de Stat,
triei, general-maior în rezervă
1 l Bodnaraş, mem- Român, ai luptei antifasciste, re-şl onorează exemplar sarcinile primului nn al cincinalului.
Uu ,t! C miletului Executiv, reprezentanţi ai gărzilor pa comandantul suprem al For Miclescu Andrei, veteran din — Şi oamenii care ou realizat această performanţă...
războiul antifascist.
— Oamenii, c mal greu — nc spune tovarăşul Constantin Nl-
ui Prcr ilinluî Permanent al triotice şî ai detaşamentelor ţelor Armate, cele mni chitenn, Inginerul şef nl exploatării. E greu pentru că slnt mulţi
CC- al P.C.R., vicepreşedinte de pregătire a tineretului pen calde felicitări cu ocazia celei Un moment emoţionant l-a care merită, realmente, să fie evidenţiaţi. M-nş opri la minerii
de-a 27-a aniversări a
Zilei i
tru apărarea patriei, oameni ai
,, n <. 111 u l u1 de Slat' 9enerijl constituit apariţia tn aulă a Cornel Şlef, Gheorghe Collşar, Vlorcl Ncagu, la Florea Ştcfănoai-
ri* otrufiiâ Ion Ioniţă, membru muncii din intrepricterîlc Si in Forţelor Armate şi urări dc unui grup de pionieri care au că, l« Ivnn Firan, la electricianul losif Cimpean, sau la mecanicul
de locomotivă Petru Răcătcan. Sini mulţi oameni destoinici. Am
noi succese în activitatea pe
Mipleant .ii Comitetului Exc- stituţiile bucureştene. care o desfăşoară la şcoala oferit flori tovarăşilor din con mai putea cita din şirul celor mulţi pc Timotci Stan, Gherasim
rnttv al C C. al P.C.R., minis- Au luat parte, de asemenea, ducerea partidului şi statului, Dranca, loau Mcrtrca IJ, Alexandru Szabo, Traiau Resig», Ale
xandru Straja, Emanoil Munloi, Sabin Lcharî, Moisc Botlet — mi
Utf armate. Vasile Pa* ataşaţi militari ai misiunilor vieţîî ostăşeşti. prezenfi la festivitate, şi au neri, artificieri, maiştri, Ingineri.
tilin H membru supleant al diplomatice In Bucureşti. Despre semnificaţia Zilei adresat un salut fierbinte osta îndeplinirea planului anual, cu aproape un trimestru înainte
Executiv nl C.C. A fost intonat Imnul de Slat Forţelor Armate a vorbit ge şilor armatei populare din de termen, nu înseamnă o pauză. Ifotărirea fermă a colectivului
,! ]* • R , •îecretar al C.C. al al Republicii Socialiste Româ neralul colonel Vasile Ionel, partea tinerelor vlăstare ale nostru este dc a realiza în trimestrul IV nivelul prevăzut la prin
cipalii indicator) pentru anul vîitur. Avem condiţii, nu nc lipseşte
PCR.' ţ .n Stănescu, membru nia. adjunct al ministrului forţelor tării. hotârirca, faptele vor vorbi...
Stalia de conipicsoarc subterană din cadru!
sectorului I al
•ani al Comitetului Exe- Adunarea a (ost deschisă armate. In încheierea adunării festi Exploatam miniere CerlcJ-SAcAr! mb. ne aici sini pulsaţi zilnic Da, (n cadrul colectivităţii minereşti Cerlcj-Săcărlmb faptele
v a) C.C.. al P.C.R., de tovarăşul I li e Râdu- Au rostit, de asemenea, cu- ve, s-a prezentat o qalci de sule de melri cubi dc aer comprimat spre locurile dc muncA din vorbesc. Şl vorbesc bine !...
d in te le Consiliului Secu lescu, secretar al Comitetului vîntări de salut Cozma Sebas- filme, realizate de Studioul subteran, care au In do»arc utilaje moderne de perforare şi în
Comitetului
rităţii Slutului, Cornel O- municipal Bucureşti al P.C.R., tian, secretar al întreprinderii cinematografic al Ministerului cărcare a minereului. F I. MlRZA
de
Foto: V. ONOIUoto: V. ONOIU
partid al
jihvtu. ministrul afacerilor Ministrul forţelor armate, ge Forţelor Armate.
Interne, membri ai C.C. al neralul de armată fon Ionîtă, „Industria optică română", co (Agerpres)
P.C.R., ai Consiliului de a transmis ostaşilor, subofiţe* mandant al gărzii patriotice