Page 74 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5223 « SIMBATA 23 OCTOMBRIE 1971
Dezbaterile io problema restabi- Tn primele trei trimestre ale plin pregătirile pentru noua cia Las Villas se moderni China Nouă, în urma efor
campanla de prelucrare pe
BERLIN 22 (Agerpres). —
măsura recoltării. Tn provin
campanie de recoltare si pre
turilor colectivului de mun
că dîn această comună popu
lucrare a trestiei de zahăr,
acestui an. oamenii
muncii
din RD, Germană au obţinut
tar a atin3, anul trecut, 10,9
succese însemnate In înde care va începe la 1 nolem- zează cea mai mare fabrică lară, recolta de orez la hec
plinirea prevederilor planu tone, de 2,4 ori mal mult de
cît în 1955 sl de aproape 5
lui în toate domeniile eco
epiurilor legitime ale R.P. Chineze nomiei naţionale — transmi Veşti din ţările nut în primii ani dc după e BUanfuS activităţii
ori mai mult decît s-a obţi
In
te agenţia ADN. Aslfel,
liberare.
comparaţie cu aceeaşi peri
oadă a anului precedent, in
dustria ţârii a pus Ia dispo
ziţia oamenilor muncii o can BELGRAD 22 (Agerpres). laboratorului
titate suplimentară de măr
- Intervenţia reprezentantului român - furi in valoare de 630 m ili socialiste Uzinele iugoslave „Famos", sovietic „Lunohod-1” li
din Hrasniţa. au produs re
oane mărci. Totodată, volu
mul comerţului cu amănun cent un nou tip de motor,
tul a crescut în primele nouă destinat tracţiunii autocami Referindu-sc In bilanfn}
NEW YORK 22. — Cores cu lupta popoarelor pentru acestei probleme. In anii din luni ale anului cu 3,7 la su oanelor de mare tonaj. A- activităţii îndelungate pe
pondentul Agerpres, G. Ale- eliberarea naţională si socială, urmă, aceasta şi-o. găsit expre tă. Tn comunicatul cu privire brie, mal devreme decît în de zahăr din Cuba — „Uro- vînd o putere de 220 CP. Sclenc, în zona Mării Ploi
lor, n laboratorului
lunar
xandroaie, transmite r Laînd pentru apărarea si Întărirea sia îndeosebi în aşa-zisa teo Ia şedinţa Consiliului de anii precedenţi. Dala lansării guay*. motorul — ce! mai puternic automat sovietic „Luno-
cuvîntul în şedinţa plenari a independentei $i suveranităţii rie a ,,celor două Chine* sau Miniştri, care a examinat re „Zafrei" a fost devansată, de acest fel, construit pînâ hod-l", ziarul „ Pravda"
Adunării generate a O.N.O., lor naţionale, împotriva im „O Chină sl nn Taîwan*. zultatele Îndeplinirii planu pentru a termina campania în prezent Ia ..Famos* — a subliniază că n prezent
de
lui, se menţionează, pe
caro dezbate panctul intitulat perialismului si colonialismu In lume există o singură altă parte, că, dîn cauza con înainte de începerea ploilor PEKIN 22 (Agerpres). — fost realizat de specialiştii se poate afirma cti convin
iuqoslavi tn numai nouă luni,
tropicale. Stnt în curs de for
,,Restabilirea drepturilor legi lui. Desfăşurarea evenimente China — Republica Populară diţiilor climaterice nefavora mare brigăzile, care vor lu Datorită extinderii mecani nflîndu-se In prezent pe ban gere că, in regiunea res
time ale Republicii Populare lor pune puternic în eviden Chineză — iar această reali bile, prevederile planului Ia cra la tăierea trestiei de za zării agriculturii sî utilizării cul de probă. Curînd, el va pectivă a satelitului natu
trebuie sS-şi
tate
găsească
Chineze la O.N.U.", Nicolae tă faptul că fără participare!» consacrarea aici, Ia Organiza culturile agricole nu au fost hăr, iar fabricile se pregă metodelor înaintate de cul intra în producţia de serie. ral al PăminLnlui, straturi
tivare sl recoltare, importan
Fcobescu. adj\mct al ministru R.P. Chineze nu pot fi rezol ţia Naţiunilor Unite. îndeplinite. Datorită soluţiilor tehnice le de suprafaţă ale rocilor
lui afacerilor externe al vate cu succes problemele Vorbitorul a exprimat, In tesc pentru primirea noii re te succese în agricultură nu inedite, folosite Ia construc sînt de tip bazaltic". A-
fost obţinute de membrii co
colte. In noiembrie, vor lu
României, o declarat» Timp de majore ale vielîi internaţio încheiere, încrederea că Adu ţia sa. relevă agenţia Tanîug, ceastă concluzie s-a putut
22 dc ani, politica de izolare nale. narea Generală va adopta pro cra 14 fabrici din totalul de munei populare Machiao. din noul lip de motor se va nu trage în urma activităţii
a Chinei Populare pe plan in O recunoaştere de netăgă iectul de rezoluţie privind res HAVANA 22 (Agerpres). — 152 existente în tară, urmînd apropierea oraşului Şanhai. măra printre cele mai mo de aproape un an a „Cu-
ternaţional a determinat men duit a rolului ce revine Chi tabilirea drepturilor legitime In Cuba se desfăşoară din ca celelalte să se includă In După cum relatează agenţia derne de pe pin|a mondială. nohod"-ului. In toată aceas
ţinerea unei flagrante anoma nei In viata internaţională, n ale R.P. Chineze ta O.N.U., tă perioadă, din diferite
lii — privarea poporului chi relevat reprezentantul Româ măsură care va contribui Ia puncte ale traseului parcurs
nez de dreptul de a participa niei. o constituie interesul ma creşterea prestigiului si efi de laboratorul automat, pe
la O .N .li încălcarea dreptului nifestat de un număr tot mai cientei organizaţiei. încheierea lucrări Pămint au fost transmise
R P. Chineze de a-si exercita mare de state pentru norma ★ date cu privire la proprie
prerogativele decurgînd din lizarea relaţiilor cu RP. Chi tăţile fizice şi chimice ale
calitatea sa de mombro al Or neză Aceasta Ilustrează in In cadru] dezbaterilor a lor Plenarei C . C . rocilor. Experienţele res
ganizaţiei Naţiunilor Unite, a' mod concludent afirmarea v i supra aceluiaşi punct al ordi pective au fost efectuate la
Ştirbit autoritatea organiza guroasă a forţelor socialismu nii de zi, a luat cuvîntul re bordul laboratorului de un
ţiei, î-a redus conside lui. creşterea prestigiului si prezentantul Norvegiei. Ole al P . S. I. U . P . aparat automat denumit
rabil posibilitatea de a acţio influente! sale in lume. Pre- Algard, care a subliniat că „ Rifma“.
na elicient pentru rezolvarea zento activă a R.P Chineze tara sa a sprijinit $1 va con ROMA 22. — Coresponden ,,Ri1ma‘' este înzestrat ca
problemelor Internationale, de pe plan mondial este de na tinua să sprijine cn consec tul Agerpres, Nicolae Puicea, o sursă radioactivă care a
a contribui ta întărirea păcii tură să contribuie la Întărirea venţă dreptul R.P. Chineze de transm ite» La Roma, s-au în iradiat solul lunar pe tra
<v$i ocupa locul ce I se cuvi
$î securităţii popoarelor. frontului antîîmperifilisl, Ia ne Ia O N U ., considcrînd că cheiat lucrările plenarei Co seul parcurs de „Lunohod*,
Acum. etnd pe plan mondi eliminarea din viata interna guvernul acestei ţări este sin mitetului Central al Partidului Sub influenţa radiaţiilor, a
al se afirmă tot mai puternic ţională a practicilor politicii gurul guvern legitim al între Socialist Italian al Unităţii tomii rocilor şi-au modifi
tendinţele spre destindere sî de forţă si dominaţie, In sta gii Chine. Proletare. Plenara s-a pro cat învelişurile electronice,
colaborare, este necesar mai tornicirea unor relaţii inter nunţat în favoarea unor ac emanînd, la rîndul lor, ra
Cehoslova
Reprezentantul
mult ca oricînd ca O N.U. să statale întemeiate pe egali ciei, Milan Klusak, a arătat că ţiuni comune cu partidul co ze Roentgen proprii. Prin
oglindească cu fidelitate acest tate în drepturi, respect si Taiwanul este o parte inte munist, partidul socialist si măsurarea acestor radiaţii
curs pozitiv, să acţioneze cu stimă reciprocă. grantă a Chinei sî nicidecum cu alte forte politice de st5n- dc răspuns s-a putut de
fermitate pentru continua lui România a militat si m ili un stat aparte. Argumentînd termina compoziţia chimică
afirmare $î dezvoltare. tează neabătut pentru a se necesitatea schimbării situa ga, în vederea soluţionării a rocii respective Sarcina
După ce a subliniat impe pune capăt politicii de izo ţiei anormale existente în pre actualelor dificultăţi econo principală a aparatului
rativul ca' Adunarea generală lare n Chinei, pentru elimina zent. vorbitorul a relevat că mice ale Italiei. „Rifma“ a constat în de
să hotărască la această sesiu rea obstacolelor prin cnre injustiţia comisă faţă de Chi In încheierea lucrărilor, terminarea pc întreg tra
ne repunerea R P. Chineze în R.P. Chineză a fost împiedi na populară a dăunat profund Plenara C.G. al P.S.I.U.P. a a seul a concentraţiei de a
toate dreptnrlle sale legitime cata să-s! ocupe îocul ce-î intereselor O.N.U. El a decla luminiu, calciu, kaliv, fier
la O N U ., N. Fcobescu a a revine în cadrul Organizaţiei rat că delegaţia Cehoslovaciei les ca preşedinte al partidu şi de alte elemente in ro
rătat că China, mare stat so Naţiunilor Unite. va vota împotriva proiectului lui, funcţie nou-creată, pe Tul- cile selenare.
cialist, are înfăptuiri presti Tn continuare, vorbitorul s-a de rezoluţie care caută să îm 1io Veechîettî. Secretar ge Ziarul „ Pravda* relevă
gioase în dezvoltarea econo referit Ia proiectul de rezolu piedice China populară sS-ţî neral al P.S.I.U.P, a fost ales că, după prelucrarea date
miei, ştiinţei. culturii, In ţie supus dezbaterilor de 22 ocupe locul 'Ia O.N U., uzurpat lor parvenite pe Pămint
VIETNAMUL DE SUD. — „Erou al Armatei de Eliberare «llu Vietnamul dc Sud“, inslructor
întărirea si înflorirea patriei, de state, printre care $1 Româ de emisari care nu au nimic Dario Valori, far vicesecretar politic. La Ma Luong, dlatr-o campanie de Infanterie de pe frontul Autostrăzii nr. 0, a scos din dc pe Lună, ştiinţa va
nia, tn care se cere restabili
dovezi elocvente ale forţei rea imediată a drepturilor le comun cu această organizaţie. general — Vincenzo Gatto. lupta el alDgur 37 de noldafl Inamici. primi materiale bogate
creatoare a talentatului popor gitime ale R.P. Chineze în Reprezentantul Ugandei, Gra- Tn fotografie : La Ma Luong In timpul unul atac. pentru a trage concluzii cu
chinez. China Populară adu O.NU. FI a arătat că Istoricul ce Ibingira, a cerut Adunări! privire la originea crate
ce o importantă contribuţie dezbaterilor din Adunarea Ge Generale să accepte realitatea relor şi rocilor selenare,
la cauza păcii si cooperării, nerală dovedeşte că adversarii politică, să decidă expulzarea precum şi la uîrsfa diferi
se pronunţă ferm pentru par restabilirii drepturilor lcqilime intruşilor ciankalşiştl si să in ÎNTÎLNIRE MICHAEL KOHL—EGON BAHR telor formaţiuni dc pe su
ticiparea tuturor statelor, în ale Chinei Populare la O N U . vite pe reprezentanţi! R.P. Vietnamul de sud prafaţa Selenei.
condiţii de deplină egalitate, au recurs constant la tactici Chineze să-si ocupe 1ocu1 lor BONN 22 (Agerpres). — şi Berlinul occidental, precum j
la rezolvarea problemelor ca sr artificii de ordin procedural legitim la O.N.U. Mlchael Kohî, secretar de stal si in legătură cn un tratat re Far... antifar
re preocupă înfreagR omenire. al căror scop esenţial a fost In acelas! sens s-a pronun fa Consiliul de M iniştri el feritor la traficul dintre ® Baza militară americană „PAS“ a fost I
Poporul si guvernul chinez în mod invariabil acelaşi r îm ţat si Mohamed EI-Zayyat, re R.D. Germane, si Egon Bahr, R.D.G, sî R.F G. Au fost re Uzina de aparate de mă
manifestă solidaritate activă piedicarea soluţionării juste a prezentantul Republicii Arabe secretar de stat la Cancelaria luate dezbaterile concrete pe evacuată I sură din Budapesta a pus
care a subliniat
a Egiptului,
că prezenta R P. Chineze la federală a R.F. a Germaniei, marginea problemelor ce con la punct producţia unui
SAIGON 22 (Agerpres). —
O N U. este esenţială pentru *-e« întîlnit Joi şl vineri la stituie obiectul tratativelor, Aflată timp de patru săptă- rană „Pas", situată tn apro- ^ far... antifar în beneficiul
Manifestări de peste hotare consacrate funcţionarea normală a acea tel Bonn, însoţiţi de delegaţii, menţionează agenţia ADN mlni sub tirul neîntrerupt al pierea frontierei cu Cambod- : automobiliştilor care cir
organizaţii, El a arătat că pentru a continua tratativele S-a căzut de acord ca tra unităţilor Frontului Naţional gin, a fost evacuată vineri, a- t culă noaptea. Aparatul res
aniversării Zilei Forţelor Armate ale expulzarea emisarilor etankal* asupra nnoî acord ca privi tativele să fie continuate la de Eliberare din Vietnamul nuntă agenţiile internaţionale 1 pectiv se instalează la col
sîsti din O.N.U. s! restabilirea de presă. Evacuarea s-a e- / ţul parbrizului şi este dc
R.S. România drepturilor legitime ale R.P. re ia tranzitul dintre R.F.G. Berlin la 27 si 28 octombrie. de sud, baza m ilitară ameri- fcctuat cu ajutorul elicoptere- ^ fapt un emiţător de raze
Chineze trebuie să fie acţiuni lor, tn condiţiile tn care pa- ^ ultraviolete, care filtrează
PRAGA 22. — Coresponden qardă m ilitari al forţelor ar simultane. Iriotii sud-vietnamezi si-au in- \ lumina farurilor din faţă,
tul Agerpres, Constantin Prl- mate ale R.S. Cehoslovace, pio In cuvîntul său, reprezen tensificat atacurile, provoctnd / protejind astfel ochii şofe
săcaru. transmite: Cu prile nieri Au fost intonate imnu tantul Angliei, Sir Colin Amendamente privind încetarea războiului inamicului pierderi grele tn » rilor.
jul aniversării Zilei Forţelor rile de stat ale României $f Crowe, a declarat că ţara sa, oameni $1 echipament militar. \
Armate ale Republicii Socia Cehoslovaciei. care a recunoscut R.P. Chine din Vietnam adoptate de Comisia Bateriile de artilerie aflate pe i „Piramide11...
liste România, ataşatul m ili Ataşatul militar român a ză dîn ianuarie 1950, conside teritoriul bazei nn au putut
tar al României 1a Praga, ro- vorbit la Liceul militar din ră guvernul acestei ţări drept fi evacuate datorită faptului ) siberiene
îonet Petru Rotariu. a depus Banska Bislrîca. o unitate mi singurul guvern legal al Chi pentru problemele externe a Senatului S.U.A. ră patrioţii sud-vietnamezi nu [
coroane de flori la monumen litară din Hodonin si o fa nei, in măsură să reprezinte WASHINGTON 22 (Ager- vernul SU.A. nu poate an Adoptarea acestor două a- blocat sînquro cale terestră ,
tele eroilor români căzuţi In cultate a Academiei militare poporul ,chinez Ja Naţiunile pr«9). — Comisia pentru pro- gaja cheltuieli militare în In- raendamente, la care Adminis de retragere — Şoseaua nr. 1 O dată cu apariţia geruri
luptele pentru eliberarea Ce Unite. De aceea, a spus el, de 22. După cum menţionează a- ^ lor, în mijlocul stepei si
din Brno despre însemnătatea bîemele externe a Senatului dochina decît în scopul acce traţia s-a opus. va oferi Se beriene, în apropiere de
hoslovaciei din localităţile Zilei Forţelor Armate ale legaţia britanică a votat con S.U.A. a adoptat cu o mare lerării retragerii tuturor tru natului prilejul ca, o dată cu qenţîile de presă, moralul tru- t oraşul Rarnaul, apar pira
7.volen. Plestany. Brno şi României. Au fost prezentate secvent pentru rezoluţia care majoritate de voturi două a pelor americane din această examinarea legii amintite, să pelor americane dislocate In mide dc gheaţă cu înălţi
K'romeriz, filme documentare din via vizează restabilirea drepturilor mendamente vizînd încetarea regiune. Al doilea amenda această bază este foarte scă- t mea dc 6-7 m. foarte ase
l.a monumente, la care s-f>u legitime ale RP. Chineze )a războiului din Vietnam. Primul ment este o variantă a cunos iniţieze o nouă dezbatere a 7-Ut, cazurile de refuz de in- t mănătoare ca formă cu pi
arborat drapelele de stat ale ta sî activitatea m ilitarilor O N U. si va vota si de aceas dintre aceste amendamente, cutului amendament „Mans- supra încetării cit mai grab doplinire a ordinelor fiind . ramidele egiptene. Oamenii
tă dală în acelaşi mod. „Avem
celor două lărî. făceau de români. introduse Ia „legea cu privi field", care stipulează ca re nice a războiului din Indochi- tot mai frecvente. Astfel, săp- J dc ştiinţă far. cercetări
nevoie — a subliniat vorbitorul
— de contribuţia Chinei la cău re Ia ajutorul american acor tragerea completă a tuturor na SÎ, totodată, asupra ajulo- tămlna trecută, mai mulţi mi- ) pentru a stabili modul de
tările noastre In vederea so dat străinătăţii", a fost depus trupelor americane din Viet ruluî acordat de S U.A. Laosu- lilari americani au refuzai să l formare a piramidelor... si
PHENIAN 22 (Agerpres). — ta şa t militar al României U luţionării multor probleme ca de senatorii John Sherman nam să sc efectueze in ter plece tn patrulare, o.firmînd că t beriene.
Cu prilejul Zilei Forţelor A r Phenian. re preocupă Organizaţia Na Cooper si Frank Church. Po men de sase luni de la in lui şi regimului de In Pnom „aceasta echivalează cu o si- )
mate ale Republicii Socialis In încheierea adunării, par ţiunilor Unite". trivit prevederilor sale, gu trarea lui in vigoare. Penii. nucidere* -
te România, la o unitate a ticipanţii au vizionat un film
documentar românesc. Cu a
Armatei Populare Coreene a
celaşi prilej, la unitate a fost
avut loc o adunare festivă organizată o expoziţie de fo CAIRO. — Preşedintele Egiptului, Anwar Sadat, va ADEN. — Forţele armate
— anunţă agenţia ACTC. A tografii prezentlnd aspecte tace in cursul săptămîaii viitoare o vizită la Tripoli, alu Republicii Democrate
participat Emil Burgheleo, a- din viaţa m ilitarilor români. unde va avea convorbiri cu preşedintele Consiliului Populare a Yemenului. îm
comandamentului revoluţiei din Libia. Moamer El-Ge- preună cu unilăti atc poli
dafi. informează cotidianul ,,Al-Ahram‘‘. tiei au tansnt. intre 17 şl
)9 octombrie, ac'iuni olen-
Lima Reuniunea Comisiei sive asupra cono-n!r«irilor de
forţe conlrorevo uţionare si
RIO DE JANEIRO. — Pre
ţionai, Intre altele, pătrun
centrale a CECLA şedintele Braziliei, Emilio derile repetate ale unor per color apartinînd AI sultanilor
Balak.
regiunea
din
Garrastazu Medici, a accep soane înarmate In zona de anunţa un comunicat a! Co
LIMA 22 (Agerpres). — Co a unui stat sau unui grup de tat invitaţia pre.şedlnfelut militarizată, precum şi trnns- mitetului Executiv nl Fron
misia centrală, organism nl state care tinde să frîncze Nixon de a vizita Statele tului National.
CECLA (Comisia specială de sau să împiedice aplicarea ho- Unite cu începere de la 7 Comunicatul precizează că
coordonare latino-americană), lărîrilor ţărilor In curs de decembrie a.c., anunţă un forţele Republicii Democrati
ale cărei lucrări se desfăşoa dezvoltare pentru translorma- comunicat dat publicităţii în ce Populate n Yemenului au
ră lo Lima. a adoptat. la rea structurilor lor interne, capitala tării. Brasilia. distrus şi ocupai poziţiile
propunerea delegaţiei perua sau a cadrului social-econo- forţelor contrarevoluţionare
ne. o moţiune in care cere mic, adoptate In baza suve BELGRAD. — După cum M l de la Al Balak.
Stolelor Unite să anuleze su ranităţii de stat. înseamnă o Informează agenţia Tanîug.
prataxa de 10 la sută impusă incălrare e principiilor con purtătorul de cuvint al Se SANTO DOMfNCO. — Ca
de preşedintele Nixon. în lu sacrate ale dreptului interna | f U f l ! cretariatului federal pentru urmare a valului de protes
na august, asupra importuri ţional si constituie, In mod afacerile externe al Iugosla te nle populaţiei din cnpl-
lor. Delegaţia peruană o cerut expres, un atentat la dreptul « i i ? # viei a afirmat, tn cadrul li tn'n Republicii Dominicane
portarea de armament,
de
suspendarea suprataxei de IO de autodeterminare al po nei conferinţe de presă, că către partea adversă, in a- împotriva activităţii teroris-
la sulă sî pentru ţările tn poarelor". aproplafa întrevedere dintre le a organizaţiilor de ex
Comisia centrală a CECLA REPUBLICA DEMOCRATA GERMANA, — Vechiul oraş Hallc osie legat ilc nou) ora> n) clii- preşedintele îosip Broz Tito censtă zonă. Asemenea acte
curs de dezvoltare din Africa tremă dreaptă, poliţia do
a reafirmat, cu acest prilej, miel Neustarlt-Hnllt, prlntr-o autostrada cu tlouA benzi de circulaţie, latA de 20 >n şi lungă de 700 51 preşedintele Nixon va o — o subliniat reprezentan
Si Asia. m. Prima bandâ a font dată In folosinţă In 19*0. a doua la începutul acestei luni. tul R.P.D. Coreene — În minicană a anunţai punerea %
dreptul statelor riverane de a Io fotografie: Noua autostradă pc care circulă circa 6 000 dc autovehicule pc orA, fu ambele feri prilejul unul schimb de
Moţiunea subliniază, pe de utiliza resursele marine tn direcţii. păreri asupra problemelor calcă in mod flagrant pre sub acuzare a şase poliţişti,
altă parte, că ,,orice acţiune interesul propriilor popoare. internaţionale Importante. vederile acordului de ar între care şî un ofiţer, pen
mistiţiu.
Purtătorul de cuvtnt a «- tru asasinarea, la 9 octom
dăugat că vizita preşedinte MADRID. — Poliţia spa brie. a cinci tineri, membri
lui îosip Broz Tito în S.U.A., niolă a arestat 19 activişti ai unei asociaţii culturale,
alo căror cadavre au fost
muită de un gard Înalt
de
rîlor insistente ale guvernu
F îşia de pămint tn lăţi timbre fiscale — americane lui panamez de a revizui tra sîrmă ghimpată. Au urmat vind aceste tratative, rămlne ca şl vizita de anul trecut al Comisiilor muncitoreşti găsite In diverse cartiere
Si. bineînţeles, baza militară,
de văzut In ce măsură con
me de 16 km, avlnd ca
a preşedintelui Nixon în Iu
mediană pe o distantă de asemenea, americană. In tatul inegal, impus în 1903, consultări preliminare si mai cesiile promise de partea a goslavia confirmă interesul (organizaţie sindicală spani din Santo Domîngo. Contrar
de 80 km Canalul Panama, inima capitalei panameze, prin care Statele Unile işi a- multe „faze" ale tratativelor mericană vor satisface cere reciproc pentru dezvoltarea olă ncrecunoscută de gu legislaţiei In vigoare, cei şa
este administrată din anul drapelul american flutură în trîbuiserâ „perpetuarea ne- care continuă si în aceste zi- rile panamezilor, care, mai multilaterală, tn continuare, vern). Aceştia îşi desfăşurau se poliIişti vor fi deferit! Ţi
1904, 1n exclusivitate, de Sta K tB H x n s a hotăriti decît orîcînd, consi a relaţiilor bilaterale, rela activitatea în cadrul între nui tribunal civil, pentru a
tele Unite. Faptul reprezintă, deră că a venit momentul cn ţii ce reprezintă, totodată, prinderilor industriei chimi se ciuda, In acest fel, pre
după expresia ziaristului a zona canalului să reintre sub un factor de stabilitate $i ce.
merican Nicholas Daniloff ii jurisdicţia statului panamez. pace In Europa $i pe plan vederile legislaţiei militare.
„unul dintre acele anacronis Notă externă Suflul înnoilor al demnită mai larq.
me ale politicii coloniale im ţii şi afirmării atributelor su
perialiste ce continuă să su 3) verane ale statelor, care se PANMUNJON. — La 21
pravieţuiască si In secolul face simţii în numeroase ţări octombrie a avut loc. Ia Pan- CIUDAD DE MEXICO. — Poliţia din oraşul mexican
nostru". Pe coridorul pana ale Ameticîi Latine, favori munjon, la cererea R.P.D. Ycra Cru.v a făcut uz de arme şl gaze lacrimogene pen
mez se află In prezent nici adierea brizei oceanice, ca definită" a administrării asu le la Washington. Nemulţu zează lupta panamezilor pen Coreene, o nouă şedinţă a tru a împrăştia o demonstraţie organizată de profesorii
mai mult nici mai puţin de la Washington sau San Fran pra zonei canalului. Aceste mit de tergiversarea tratati tru redobînriirca zonei cana de la instituţiile de învăţăminf mediu din localitate.
49 000 de americani care cisco. cereri au fost luate in con velor. recent, şeful guvernu lului. „Mica Americă'* este Comisiei militare de armis Agenţia Prensa Latina relatează că 7 000 de profesori
şi-ou organizat viata ca In Sentimentul de Irustrare pe siderare abia după inciden lui panamez, Omar Torrijos, denunţată cn un corp străin tiţiu din Coreea. Reprezen din Vera Cruz au declarat o grevă In sprijinul reven
tr-o ..mică Americă" — sin- care l-an nutrit panamezii tele din 1964, cînd populaţia a reafirma! hotărîrea ţării introdus fraudulos în tară si. tantul R.P.D. Coreene — re dicărilor privind îmbunătăţirea condiţiilor materiale,
gutek legi npli'-ibilp pc de-a lungul anilor. Iu pin lor panameză a pătruns in zonă sale de a-si restabili suvera ra orice corp străin pătruns latează ACTC — o prezen sporirea alocaţiilor de stat şî asigurarea de condiţii
a.vcsl tcriloriu fiind cele ame constantă împotriva încălcă punînd drapelul Republicii nitatea asupra zonei canalu Intr-un organism viu, produ tat un protest hotărît fată dc adecva ie desfăşurării procesului de învălămînt. Conducă
ricane, tribunalele si politia rii drepturilor suverane ale Panama deasupra celei mai lui. Deşi în cercurile diplo ce reaclii violente.. acţiunile provocatoare des torii sindicalului profesorilor au anunţat că acţiunile
tot americane, organele pu tării de către S.U.A., au de înalte clădiri din oraşul Bal- matice ale celor două ţări făşurate, In ultimul timp, dc greviste vor continua pînă la satisfacerea revendicări
terii americane, emisiune de terminat materializarea cere- boa — capitala zonei imprej- se exprimă optimismul pri I. PATRASCU partea adversă. EI a men lor formulate.
Redacţia şl administraţia ziarului) Deva, «tr. Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 «! 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva.