Page 75 - Drumul_socialismului_1971_10

)

w w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA»

Muncitor rlc InallA calificare, comunistul strungar Vlorel Rida
isc preocupă in permanenţă de Iniţierea tinerilor de la atelierele
minei Darzn. Măiestria profesională pe C A re a dob!ndtt-o fi permite
ANUL XXIII. Nr. 5 224 DUMINICA 24 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI acest lucru. „Astăzi- Insă, destoinicul strungar •« preooupA de
propria-l calificare.

I\ mm (VTREPKIUDERt, Premiera filmului

ACţllinil ENERGICE PENTRU românesc „Asediul"

In prezenţa unor nu­
meroşi cetăţeni, elevi din
detaşamentele de pregătire
E C O N O M I S I R E A a tlneretnlnl pentru apăra­
rea patriei, membri al găr­
zilor patriotice din mo-
nlclplal Deva, comitetul mu­
nicipal al U.T.C. şl în­ La Palatul Marii Adunări zentat Raporful Consltlulol
treprinderea Judeţeană ci­ Naţionale au fost reluate, slm- National al Organizaţie! pto-'
nematografică au organizat bătă, tn şedinţă plenară, lucră­ nierilor privind activitatea des­
la clnemafograful „Patria' rile celei de-a dona Conferinţe făşurată In perioada noiembrie
premiera fllmntnl românesc Naţionale a Organizaţiei pio­ 1966 — octombrie 1971.
„Asediul". nierilor. Participanţii an ascultat,
Participanţii Ia premieră La lucrări iau parte tova­ apoi, o informare asupra lu­
au audiat donă expu­ răşii Mihal Cere. membru su­ crărilor Secţiunii pentru pio­
neri privitoare la eveni­ pleant al Comitetului Execu­ nieri, care a avut loc tn a­
mentele Ilustrate de Ulm, tiv. secretar al C C. al P.C.R . ceste zile. S-a dat citire mesa­
susţinute de tovarăşul losli Mircea Malita, ministrul Invă- jului adresat condnceTlî parti­
Nelega, secretar al comite­ tămlntului, conducători ai unor dului, tovarăşului Nicolae
instituţii centrale si organiza­
de deleqatU
Ceausescu.
Una dintre sarcinile centra­ trale Deva 10 700 tone com­ tului mnntclpal de partid şl ţii obşteşti, activişti de partid, conferinţa acestei secţiuni. la
le ce se desprind din preve­ bustibil convenţional, la F.C. pensionarul Ion Petrlnca. de stat şi aî U.T.C,. muncitori In continuare, Silvestru Patf-
derile actualului cincinal, ca Orăslie 13 tone polietilenă, la Filmul „Asediul" va ruta din mari întreprinderi, oameni tn. vicepreşedinte aî Consiliului
obiectiv de importantă majoră Regionala C.F. Deva 1 400 tone la cinematograful „Patria" de stiîntă. artă si cultură. National al Organizaţie! pio­
pentru toate unităţile econo­ combustibil convenţional. plnă azt. 24 octombrie La dezbateri participă co­ nierilor, a expus Raportul pri­
mice, este reducerea perma­ Se înţelege că nici unul a.e. mandanţi de unităţi si de de­ vind îmbunătăţirile ce se pro­
nentă a consumurilor de ma­ din rezultatele pozitive enu­ taşamente pioniereşti, repre­ pun a fl aduse Statutului o-
terii prime, materiale, combus­ merate sau celelalte care nu zentanţi ai caselor de cultură nitătîîor si detaşamentelor de
tibili $i energie si pe aceas­ au avut loc în prezenta exem­ ale pionierilor, cadre didactice, pionieri şl Regulamentului con­
tă bază reducerea ponderii plificare nu au venit de la părinţi si elevi. siliilor Orqanizatîel pionierilor
cheltuielilor materiale în to­ sine. Ele sint rodul aplicării Stnt prezenţi oaspeţi de pe­ dîn Republice Socialistă Româ­
talul cheltuielilor de produc­ în practică a unor măsuri teh- Cu toate forţei încheierea ste hotare — soli ai organiza­ nia.
ţie. S-a calculat că la nivelul nico-organizatorîce bine funda­ ţiilo r de pionieri din ţări
economiei naţionale reducerea mentate, al preocupării si ini­ socialiste, precum şi de­ Mişcarea pionierească, a' re­
cu un singur procent a ponde­ ţiativei muncitorilor, ingineri­ legaţi ai unor organizaţii In­ levat printre altele tn cnvtn-
rii cheltuielilor materiale in lor şi tehnicienilor din unită­ ternaţionale. tuî său. ministrul fnvătămîn-
produsul social poate aduce o ţile respective, pentru intro­ Forumul naţional a! pionie­ Iul. Mircea Ma'lîta, furnizează
creştere o venitului naţional ducerea şi realizarea unui re­ rilo r dezbate problemele fun­ vastului proces educaţional ce
de peste 8 miliarde lei. Iată gim sever de economii in toa­ gra rilor agricole damentale ale mişcării pionie­ se desfăşoară tn tara noastră
deci o singură cilră care de­ te secţiile si la toate locurile reşti. EI urmează să stabileas­ unul dîn pîvoţil să! cei ma!
monstrează convingător si jus­ de muncă. că. pe baza programului de de seamă, conlucrînd în mod
tifică pe deplin necesitatea e- Aşadar, situaţia de ansam­ educaţie comunistă a poporu­ foarte strîns cu şcoala, dar
ronomisirîi resurselor materia­ blu pe 9 luni este bună la a­ lui adoptat de Comitetul Exe­ si completînd-o. împlinind-o.
le în toate unităţile economi­ proape toate unităţile econo­ cutiv al C C. al P C R , la pro­ Şcoala sl mişcarea pioniereas­
ce. crearea pe această cale a mice din judeţ, majoritatea e­ Au terminat însăminţările Azi, mobilizare largă punerea tovarăşului Nicolae că sînt chemate să meargă
unor premise suplimentare de conomiilor obţinute in primul mînă de mină, într-o perfectă
snorire a venitului naţional, semestru fiind majorate, Dacă Ceausescu, obiectivele activi­ comunitate de spirit şl obiec­
pentru dezvoltarea economiei lăsăm însă la o parte cifrele tăţii oreonizaţiei pe următorii tive în opera nobilă de educa­
si ridicarea nivelului de trai. sintetice, care arată rezultate şi recoltatul la finalizarea acţiunilor ani. enalizfnd totodată posibi­ re a tinerel generaţii, în spiri­
tul dragoste! fată de partid, da
Angajat» cu ţoale forţele în generale, situaţia se schimbă, lităţile de intensificare st adîn- patria socialistă.
acţiunea iniţiată si condusă scolînd Ia iveală o mulţime Cooperativele 6 500 kg porumb boabe la hec­ cîre a caracterului politic al
de organizaţiile de partid, de de rezerve nevalorificate. Pro­ tar. de sezon An Început, apot. 'discuţiile,
reducere « consumurilor de voacă nedumerire în mod spe­ agricole din comunele Este pentru prima oară cînd muncii desfăşurate în rtndul la care an participat numeros!
materii prime si materiale, oa­ cial faptul că uneori nici la cele cinci cooperative agricole pionierilor, a îmbogăţirii si di­ delegaţi şl Invitatl. An luat
menii muncii din judeţul Hu­ întreprinderile care pe ansam­ Hia şi Lâpugiu de Jos din comuna Lâpugiu de Jos încheierea cn succes a lucrărilor agricole de toamnă, versificării formelor si mijloa­ cuvlntul Vaslle Cosma, direc­
nedoara au depus în cele 9 blu au oblînul rezultate bune Ieri, tovarăşii Teodor Vasiu, au reuşit să încheie semăna­ celor de educare a copiilor, a tor al Şcolii generale din Slen-
luni expirate de la începutul nu s-a manifestat suficientă e­ primarul comunei Ilia, şi Ioa- tul şi recoltatul în prima ju ­ Intre care locul prioritar ît deţin finalizarea în timpul cel Crlstur, Judeţul Bistrlţa-Nă-
recoltării culturilor
mai scurt posibil a însămtntărilor şi
anului curent eforturi susţi­ xigentă pentru respectarea chim Roşea, secretarul Comi­ mătate a decadei a treia a lu­ tinerilor, tn spiritul măreţelor *ăud, Marîa Ciobăcel, preşe­
nute, materializate în însemna­ tehnologiilor de fabricaţie si tetului comunal de partid Lâ­ nii octombrie. Aceste unităţi Urzii, precum si onorarea obligaţiilor contractuale, consti­ idei ale socialismului, al dra­ dintele Consiliului Judeţean
te economii de cocs. metal, pentru închiderea tuturor ro­ pugiu de Jos, ne-au informat au Insămîntat 530 hectare şi au tuie dezideratul esenţial câru ia îi sint subordonate, In aceste gostei fierbinţi fa(ă de partid, Argeş al Organizaţiei pionieri­
cărămizi refractare, feroaliaje, binetelor risipei. Avem între­ telefonic că s-a încheiat se­ recoltat şi înmagazinat porum- zile, toate eforturile cooperatorilor şi ale mecanizatorilor. patrie si popor. lor, Otto Hlnts. de la Casa pio­
lemn, comhnstibil, energie e­ prinderi care au economisit mănatul $i recoltatul porum­ hul de pe 400 hectare, totoda­ Faptul că în numeroase cooperative agTicole s-a îndeplinit Preşedintele Consiliului Na­ nierilor din Ttrgu-Mures. Âo-
lectrică etc. De exemplu. Com­ importante cantilăli de mate­ bului în toate cooperativele tă eliberind de coceni toate integral planul de însămîntări a perm'rs ca tractoarele să rella ruga, comandant de uni­
binatul siderurgic Hunedoara riale într-o secţie dar au de­ agricole din raza comunelor suprafeţele existente, ceea ce fie deplasate la unităţile unde mai există restante care tre­ tional al Organizaţiei pionieri­ tate la Liceul pedagogic din
a economisit aproape 13 000 păşit consumurile planificate respective. In comuna Ilia, permite să se lucreze din plin buie grabnic lichidate. Acţiuni de amploare la pregătirea lor, Virgiliu Radulîan, a pre-
tone cocs metalurgic, peste in alic secţii. In alte cazuri, s-au însămlntat cu orz, qrîu ia executarea ogoarelor dc terenului şi la semănat s-au întreprins în ultimele zile, iar Buzău, Ecaterlna încob. prim-
2 000 tone metal, 8 200 tone unele unilăli au consumat în $i culturi pentru masă verde toamnă. azi lucrările respective se continuă cu şi mai multă inten­ secretar al comitetului U.T.C.
cărămizi refractare, 115 000 trimestrul III aproape tot ce 745 hectare, iar recolta de po­ sitate, pe ogoarele cooperativelor agricole din Sarmizege- al aeclorulut 7 din Bucureşti,
tone combustibil convenţio­ s-a economisii în prima jumă- rumb s-a strîns de pe 463 hec­ Cooperativele lusn, Ostrov, Toteştî, Densuş, Sîntămăria-Orlea, Clopotiva,
nal, La Uzina „Victoria" Că- tare. Concomitent cu aceste agricole Deva. Dineu Mare, Dînca Mic şi altele. Mareş Tomn. preşedintele Con-
lan s-an obţinut economii de ŞT. ZARNESCU lucrări s-au transportat la ba­ De asemenea, Îndeosebi în cadrul fermelor agricole întilnire cu stlîolu! Judeţean Constanta *1
2 300 tone cocs metalurgic $i za de recepţie aproape 200 to­ Archia, Bâcia, Timpa de stat ale LAS. Haţeg şi Sîmeria, forte masive sînt con­ Organizaţiei pionierilor. Griqo-
27 000 tone combustibil con­ ne porumb. Demn de retinut şi Mărtineşti centrate la strîngerea recoltei de porumb şl la eliberarea re Hnntâu, secretar al Comi­
venţional, la minele din Valea (Continuare in pag. a 3-a) este că la C.A.P. Brîznic s-a
Jiului 4300 mc lemn de mînă. obţinui o producţie medie de Realizări merîlorii în ac­ terenurilor, în care scop un ajutor substanţial se primeşte tetului orăşenesc — Viseol de
la întreprinderea eleclrocen- tuala campanie s-au inicqis- din partea colectivelor muncitoreşti, a luptătorilor din găr­ scriitorii Sus al P.CR., Jndetul Mara­
trat şi la cooperativele agri­ zile patriotice şi elevilor. In acelaşi timp, o largă mobili­ mureş, scriitorul Tlberlu Utan,
cole din Deva, Archia, Bacia, zare dc forte şi mijloace de transport este făcută pentru directorul editurii „Ion Crean­
Tîmpa şi Mărtineşli — unităţi impulsionarea livrării produselor agricole datorate fondu­ Organizată de către Co­
lui centralizat al statului, ceea ce creează condiţii ca în
care datorită eforturilor de­ cursul săptămînii viitoare să fie onorate Integral obliga­ mitetul judeţean al U.T.C, gă", Elfrîde MuLschler, coman­
dant de unitate la Şcoala ge­
25 Octombrie - Ziua forţelor canizatori, precum şi ajutoa­ ţiile contractuale. Măsurile politice şi organizatorice între­ a avut Ioc o Intîlnîre In­ nerală din Bencecul de Sus,
puse do cooperatori şi me­
elevii
tre
şcolar
Crupului
prinse sînt menite să asigure terminarea cu succes a În­
relor
un
muncitoreşti
colective acordate dc uncie tregului volum de lucrări aflate la ordinea zilei pe agenda energetic din Deva cu Bu­ judeţul Timiş, Slellan Bănescu,
au
dîn
scriitori
grup de
un ît ă ţ î I de pio­
comandantul
pregătit viitoare, lerniinînd lucrătorilor ogoarelor. cureşti, caro în aceste zile nieri de la Şcoala generală
o
bază
solidă
recoltei
noastre armate Insămlntnroa integrală a su­ vizitează judeţul Hunedoara. din Stoiceni, Judelui Vttcea,
Au
creaţiile lor
citit din
prafeţelor planificate şi, con­
Gheorghe Dinu,
maistru
la
Adrian
Cernescu, Ghcorghe
comitent. nu strîns fără pier­ Istrate, Ton luga, Constantin U.C.M. — Reşiţa.
patriei. Spre mlndriu întregii deri producţia culturilor Urzii. Participanţii Ia conferinţă au
Ziua Forţelor Armate ale In total, la C.A.P. Deva s-au Georgescu, Mihai Tunarii s»
Republicii Socialiste Româ­ ţări, armata noastră de aslăzi insămîntat cu griu şi orz 420 Rusatin Mureşan. fost salutaţi de numeroşi oas­
este trup din trupul poporu­
nia marchează un eveniment Colonel GHEORGHE STANCU lui, formată din Iii de munci­ hectare. In CAP. Archia — Asemenea tnlilniri sînt or­ peţi de peste hotare.
cu profunde semnificaţii în tori, ţărani, intelectuali, fără 75 hectare, la C.A.P. M ărli- Lucrările conferinţei con­
istoria patriei : cu 27 de uni deosebire de naţionalitate, neşti — 320 heclare, înr la ganizate la Ghclar. Hune­ tinuă.
în urmă, la 25 Octombrie 1944, strîns uniţi prin devotamentul C.A.P Băcia si Tîmpa — 220 doara, Gurabarza. Petroşani,
armata română, luptînd cu titativ superioară strădaniile lor fată de partid şi popor, hectare. Lupeni şi Vulcan. (Agerpres)
abnegaţie alături de Irupele eroice ale atttor generaţii de prin hotărtrea lor do a M
sovietice, a desăvîrsit elibera­ înaintaşi, armata noastră " demn! apărători a tot ceea ce
rea teritoriului ţării de sub străbătut, pe parcursul celor
jugul cotropitorilor hillerişti. 27 de ani, un impresionant au cucerit cu atttea sacrificii
părinţii şi fraţii lor în lupta
Sărbătorind In fiecare an ziua drum. In zilele insurecţiei, 1n- pentru făurirea României so­
aTmalci, oamenii muncii Îs» în­ gemănîndu-şi forţele cu cele cialiste...". Certej-Săcărîmb, 225
dreaptă cu dragoste si recu­ ale gărzilor patriotice, cu un Ziua forţelor armate, pe ca­
noştinţă gîndurile spre ostaşii efectiv de peste 500 000 de re tara noastră o cinsteşte
patriei, cărora li s-a încredin- oameni, pe frontul antihitlerist, după o tradilie îndrăgită, este
|at nobila misiune de a apăra în Ardeal. în Ungaria si Ceho­ sărbătorită în acest an In Sesiune de Actorii teatrului
cuceririle revoluţionare ale slovacia. apoi In asalturile re­ climatul ardent revoluţionar şi
poporului, independenţa şi su­ construcţiei, în bătăliile pen­ patriotic, generat de progra­ ■ ** • m am |Q mu din Petroşani-în
veranitatea Românei socialis­ tru răsturnarea claselor ex­ mul educaţiei comuniste a-
te. ploatatoare si edificarea vîctii comunicări ştiinţifice
noi, pentru făurirea unei eco­ doplal de partid din iniţiativa mijlocul minerilor
Forţele noastre armate sint nomi! moderne, dar şi pentru şi la propunerea tovarăşului » «
purtătoare si continuatoare formarea unui om nou, arma­ Nicolae Ceausescu. Ieri, s-au deschis la Certe) festivităţile con sacrale
ale unor glorioase tradiţii de ta $i-a făcut cu prisosinţă da­ Legală indisolubil de desti­ aniversării a 225 de ani de la deschiderea, atestată, n din C e r te j-
luptă ale poporului român, toria. Ea a dAt tării minunaţi nele revoluţiei şi construcţiei minelor Certej-Săcărîmb.
făurite de-a lungul milenarei eroi ■— de la viteazul căzut, socialiste, armata populară La sesiunea de comunicări ştiinţifice care. a Săcărîmb
sale istorii. In toate momen­ la 24 August 1944, pe cheiul datorează partidului noua ei inaugurat prima zi a festivităţilor au I i t a f parte to­
tele cruciale, cînd fiinţa na­ Dîmboviţei, care sărise să-şi fiinţă, respectul şi dragostea varăşul inginer Ştefan Almăşan, secretar al Co­ Spectacolul consacrat a­
ţională, libertatea şî existenta salveze comandantul rănit, celor ce muncesc, conştiinţa mitetului judeţean Hunedoara al P C .R , precum si niversării a 225 de ani de
sa au fost ameninţate de co­ pînă la temerarii care s-au fermă $i Înaripată a menirii ei cercetători dîn domeniul mineritului şi al istoriei la deschiderea minelor Cer-
tropitori străini, poporul nos­ sacrificat în primăvara anului şi a justei cauze pe care o mişcării muncitoreşti. tej-Sâcărlmb i-a bucurat
tru şi-a vărsat cu generozita­ trecut în apriga încleştare cu serveşte. Cu vin tul de deschidere a sesiunii a fost rostit de de o caldă apreciere mine­
te sîngele pentru apărarea ho­ apele Mureşului. M ilitarii forţelor noastre arma­ tovarăşul inginer Aurel l.ăpuşcă, directorul general rească dîn partea publicului
tarelor slinle ale pămîntulut to sînt educaţi în spiritul pa­ al Centralei m inereurilor neferoase Deva. local.
strămoşesc. Viteaza armată a Tn tot ceea ce a săvîrşit ar­ triotismului socialist, al pre­ Au suscitat un deosebit interes comunicările : ,.Si­ Colectivul Teatrului de
lui Decebat, neînfricaţii os­ mata noastră în războiul anti­ ţuirii glorioaselor tradiţii de tuaţia minerilor de la Săcărimb la începutul seco­ stat „Valea Jiului* a evo­
teni ai lui Mircea cel Bătiîn, hitlerist şi în anii de pace se luptă ale poporului, ale clasei lului al X lX -lea", „Contribuţii, la cunoaşterea evo­ luat, pe scena căminului
Ioan Corvin de Hunedoara, reflectă emoţionant fidelitatea muncîlonre şi partidului co­ luţiei geologice a zăcămintului dc lelururi aurifere de cullur«il, cu piesa „Interesul
Vlad Ţepe$, Ştefan cel Mare, sa fată de cei ce muncesc, la­ munist, al mîndriei pentru la Săcărimb ", „Săcărimbul in cadrul mineritului general" de Aurel Baranga.
Mihaî Viteazul, călăuzindu-se tă de interesele vitale ale marile înfăptuiri socialiste, t ransilvan" ; „Tehnica minieră din Transilvania tn S-au dăruit, în Interpreta­
Inovaţii şi inovatori" ; ..Să-
de înaltele idealuri ale popo­ patriei, faţă de politica parti­ pentru luminoasele perspecti­ secolul al XVIU-lea ; rea rolurilor, actori! Dumi­
tărimb, un important centru şcolar pentru mineri in
rului, au luptat eroic pentru dului, înţelegerea menirii sa­ ve ce le deschide patriei pro­ secolele al XVIIl-lea si al XlX-lea" ; „Prognoze struc­ tru Drăcea, Nicolae Nico­
libertatea plaiurilor româ­ le nobile, virtuţile ce-î defi­ gramul Partidului Comunist turale şi metalogenclice in zona Săcărimb. deduse din lae, Mircea Pîntşoară, Mir-,
neşti, dovedind un neasemuit nesc pe militari. Romăn dc construire a so- imagini geofizice" ; „Unele aspecte geografice ale alin­ rea Zabalon, Mihaî Clita.
curaj şi bărbăţie in faţa duş­ ,,Tn anii construcţiei socia­ r-ielătiî socialiste multilateral iatului vulcanic Săcărimb şi 2 0nci înconjurătoare Nicolae Gherqhe, Ştefan
manului. încercăm, toii cei ce liste — arăta tovarăşul Nicolae dezvoltate. In acelaşi timp, ei Comunicările au fost ţirezentate dc tovarăşii : praf. 11 ie. Vasite Duţu. Ştcfania
slujim sub drapel, de la ge­ Ceauşescu — partidul şi sta­ sint educaţi in spiritul Inter­ Ion Frăţilă, dr. Alexandru Neamţu. praf. Bujor Vulcu, Donca, Paulîna Codreanu,
neral Ia soldat, un puternic tul nostru au lăurit şi edur nt na (îonalismului proletar. al . "i£ mB jnof. dr. geolog Nestor Lupei, dr. Ileana Boznc, geolog Ruxandra Petru, Ioana Di-
sentiment de mîndrie şi dem­ o armată de tip nou. care nu solidarităţii trăieşti cu popoa­ Emil Dafin şi alţi specialişti. mîtriu.
nitate ostăşească pentru fap­ cunoaşte alte interese derit rele celorlalte lări socialiste Din adinninle muie, Crru-j. ultimul vasonef. cu minereu din Comunicările au adus clemente utile fa îmbogăţi­ Direcţia de scenă si sce­
tul că, de-a lungul întregii sa­ slujirea lără margini a na­ producţia planificata pc acesi pi ini an al cincinalului este tn m ls rea cunoaşterii geologici alit de complexe a acestei nografia au aparţinut tovară­
le existente, neamul nostru ţiunii, o armală devotată ne­ „la zîuA". Foto: V. ONOIU zone a patrulaterului aurifer al M unţilor Apuseni, a şilor Florian Călin si Vasî-
s-a dovedit Ia înălţimea sacre­ mărginit cauzei socialismului (Continuare în pag.: a 3-a) istoriei acestui colţ al patriei noastre. le Buz.
lor sale îndatoriri. şi păcii — pavăză de neclintit
Oontînuînd pe o treaptă ea- a Independenţei fi libertăţii