Page 78 - Drumul_socialismului_1971_10

NAŢIUNILE URSITE A încetat din viaţă dr. Mara Maleeva

Dezbateri în problema J vkova, soţia lui Todor Jivkov !

SOFIA 23 (Agerpres). — împotriva capitalismului şi fas­
restabilirii drepturilor Agenţia B.T.A. «nuntă că la cismului, un neobosit construc­
Sofia a (ost difuzat un comu­
tor al socialismului în Bulga­
nicat oficial In care se arată ria. Perfecţionări 1
\
legitime ale R.P. Chineze că sîmbâtâ, 23 octombrie, a lui Atlt în anii grei ai războiu­
încetat din via|ă, după o lungă
antifascist, ctt şi în pe- . necesare: o lada de \
suferinţă, dr. Mara
şi grea
Malceva-Jivkova, soţia lui To­ rioada conslruc|iei socialiste, ) gunoi in au tom o bil... \
Maleeva-Jivkova a l
dr. Mara
NEW YORK 23. — Cores­ nerea privitoare la „dubla re­ dor Jivkov. prim-secretar al fost permanent alături de solul t
pondentul Agerpres, Constan­ prezentare" drept un amestec CC. al P.CB., preşedintele ei, Todor Jivkov, fiindu-i cel 1 După cum apreciază da- t
tin Alexandroaio. transmite » în afacerile interne ale Chi­ Consiliului de Slat al Bulga­ mai apropiat tovarăş şi cota- ^ lele furnizate de or ga ni s- *
In Adunarea Generală a nei. riei. borator. t mele competente diri R.F. \
O.N.U. au continuat vineri Reprezentantul Indiei, Samar Dr Mara Maleeva-Jivkova Prin moartea Marei Maleeva- : a Germaniei, conducătorii
dezbaterile pe marginea unc­ Sen, a sprijinit proiectul de şi-a legat, încă din anii tine­ Jivkova, partidul comunist ţ auto vest-germani aruncă
ia dintre cele rnai importan­ rezoluţie a) celor 22 de state reţii, soaita de lupta revolu­ şi poporul bulqat au pierdut ţ prin ferestrele automobile­
te probleme înscrise pe agen­ care prevede restabilirea drep­ S.U.A. — Flecare zi tnregIstreazft noi ac|lunl de protest ale opiniei publice mondiale împotri­ ţionară a P.CB. şi a poporu­ o fiică devotată, credincioasă, lor circa 50 000 tone de
da de lucru a actualei sesi­ turilor legitime ale RP. Chi­ va continuării războiului de agresiune dus de S.U.A. In Vietnam jl !n ţările din peninsula lndoclil- lui bulgar, se spune în comu­ care şi-a consacrat întreaga sa I gunoi pe lună. Ar urma ca
eforturile constructorilor dc
uni — restabilirea drepturilor neze Ia O.N.U. şi expulzarea neză. In fotografie : — aspect din timpul unei demonstraţii dc protest împotriva războiului din nicat. Ea a fost un activist vilii luptei peniru fericirea autovehicule să se îndrep­
legitime ale R.P. Chineze le din această organizaţie a emi­ Vietnam a marinarilor de pe nava port-avlon Coral Sea. devotat al Partidului Comunist palriei, pentru triumful cauzei te spre combaterea acestor
O.N.U. si In celelalte orga­ sarilor ciankaişişli. Bulgar, un luptător curajos comunismului. fenomene nocive. Firmele
nisme ale sale. La rîndul său, reprezentan­ constructoare au şi anun­
Reprezentantul permanent al tul Republicii Populare Con­ ţat în acest sens că prima
Cubei la Naţiunile Unite, go, Auxence Ikonga, a rele­ Reuniunea Comisiei speciale de perfecţionare care va in­
Alarcom Quesada, a arătat că vat, de asemenea, că „nu e­ terveni va fi fură îndoială
In lume există o singură Chi­ xistă dectl o Chină. Insula ( v e ş t i d i n ţ ă r i l e s o c i a l i s t e un container pentru depo­
nă — R.P. Chineză — ior Taiwan este o parte integran­ coordonare latino-americană a zitarea deşeurilor.
Taiwanul este o parte inte­ tă şi inalienabilă a R.P. Chi­ R.P. CHINEZA milioane puani, depăşesc cu
grantă a acestei ţări Aduna­ neze. Este urgent, pentru a se U.R.S.S, Publicitate sui
rea Generală a O.N.U., a spus pune capăt acestei ficţiuni, să elaborat „Consensul de la Lima“ Printre intreprinderile in­ mult această sumă. Producţia fabricii dc auto­ generis
el, are datoria de a adopta /ie expulzaţi cei care, timp dustriale din R P. Chineză R.S.P. IUGOSLAVIA mobile din oraşul Toglialti,
documentul care se pronunţă do peste două decenii, au u­ LIMA 23 (Agerpres). — Cea „agresiunea economică şi vio­ care înregistrează succese Uzina „Ivo Lola Ribarm dc pe Volga, sc ridică în Direcţia poştelor din ora­
prezent la 700 de autoturis­
in asimilarea de noi produ­
pentru restabilirea drepturi­ zurpat locul R.P. Chineze". de-a 12-a reuniune a Comi­ larea principiilor autodeter­ se, realizate in condiţii ca­ din oraşul Jeleznik se nu­ me pe zi. Anul acesta, la şul suedez Goteborg a decis
lor legitime ale Chinei popu­ Singurul guvern care repre­ siei speciale de coordonare minării popoarelor şi neinter­ litative superioare şi la un mără printre obiectivele in­ Toglialti sc vor fabrica să proiecteze un film pu­
lare în O.N.U, şi expulzarea zintă poporul chinez esle gu­ latino-americană (CECLA), des­ venţia să fie aduse In dezba­ preţ de cost mai scăzut, un dustriale importante ale e ­ 172 000 de automobile „Ji- blicitar asupra securităţii
cjankaişiştilor. vernul Republicii Populare făşurată în capitala peruană, terea celei de-a treia confe­ loc de frunte il ocupă lami­ conomiei naţionale iugosla­ guli,, de mic litraj, cifră ca­ serviciilor pe care le asigu­
Ambasadorul Sudanului. Mo- Chineze. Clica ciankaişislă nu şi-a încheiat lucrările prin rinţe UNCTAD", ale cărei lu­ norul de ţevi din Şanhai. ve. Pe porţile uzinei a re depăşeşte cu mult pe cea ră şi pe care te poţi bizui
hamed Fakhreddine. a cerut reprezintă pe nimeni, a sub­ elaborarea unui document In­ crări se vor desfăşura anul După cum relatează agenţia ieşit, în anii puterii popu­ prevăzută iniţial in toată liniştea. Filmul a
Adunării Generale să respin­ liniat reprezentantul R.P. Con­ titulat „Consensul de la Li­ viitor la Santiago de Chile. China Nouă, uzina produce lare, o gamă largă de uti­ Construcţia fabricii de pe fost trimis prin poştă, dar
gă încercările de perpetua­ go. nia-, care conţine o serie de La rlndul său, delegatul peru­ în prezent 2100 sortimente laje destinate unor ramuri Volga, realizată cu partici­ proiecţia anunţată nu a
re a actualei situaţii anorma­ Dezbaterile pe această te­ principii şi recomandări ce an s-a pronunţat pentru inter­ de ţevi feroase şi neferoase parea firmei italiene „Fiat", mai avut lo c : coletul cu
le. în care R P. Chineză nu îşi mă vor li reluate luni după- urmează să fie supuse dezba­ zicerea tuturor experienţelor fără sudură, profile de oţel diverse ca industria meta­ se desfăşoară in ritm acce­ pricina dispăruse pe drum, t .
ocupă locul ce-l revine de amiază. terii celei de-a treia Confe­ nucleare, fondurile destinate normal şi cu Inaff grad de lurgică, constructoare de lerat. In prezent, au loc lu­ nu se ştie cum.
drept la ON.U. „Trebuie res­ ★ rinţe a Naţiunilor Unite pen­ acestora urmlnd să fie folosi­ aliaj. Anual, sint asimilate maşini-unelte, energetică etc. crări de amenajare a unei
taurată legalitatea şi (Scută Guvernul ecuadorian a fă­ tru comerţ şi dezvoltare te In scopul dezvoltării eco­ aici in producţie circa 160 Înfiinţată în primii ani de a doua linii de producţie, ce O m —maşina de
dreptate*'1, a declarat el. (UNCTAD). nomice. de noi articole. va avea o capacitate de
cut cunoscut că reprezentan­ Aceste rezultate au fost după eliberarea ţării, uzina 220 000 de autoturisme a­ calcul=*rem izâ
Delegatul laoţian, Phagnn tul său ta O.N.U. va vota în „Consensul de la Lima" „Consensul de la Lima" va dobindite în primul rînd pe „Ivo Lola Ribar" a adus o nual.
Khamphan Panya, a declarat favoarea proiectului de rezo­ propune realizarea unei acţi­ fl supus spre aprobare Con­ calea unei mai bune folosiri contribuţie importantă la In 1975, după intrarea in lozef Prihodki lucrează
că tara sa consideră propu- luţie al celor 22 de state. uni internaţionale In favoa­ ferinţei miniştrilor ţărilor A- a resurselor interne Benefi­ funcţiune a celei de-a treia cn inginer la o întreprin­
rea adoptării principiilor de mericii Latine, care va avea ciile anuale ale uzinei, ca­ refacerea economiei şi crea­
linii de producţie, fabrica
drept în dezvoltare, intensifi­ loc Ia Lima, săptămtna vii­ re dispune de fonduri fixe rea noii industrii socialiste va produce anual 660 000 dc dere de construcţii din ora­
carea schimbului dc informa­ toare. şul Malekess din regiunea
Un nou proiect de rezoluţie, inifiat ţii ştiinţifice şl tehnologice în valoare de circa două iugoslave. maşini. / capacitatea uluitoare de a
Uleanovsk El dispune de
şl realizarea 1n relaţiile co­
de România, adoptat de către Comitetul merciale a tratamentului pre­ efectua mintal cele mai
ferenţial generalizat. Docu­ complicate operaţii de arit­
pentru problemele economice mentul se pronunţă peniru o 0 rezoluţie a P.C. din Argentina LUPTELE DIN INDOCHINAt metică, fără riglă de calcul, ţ
largă cooperare internaţională ---------------------------------------------------------------------------------------------- j tabelă de logaritmi sau ma- 4
NEW YORK 23. — Cor«- plicării prevederilor acestui pe baze echitabile, universa­ şină de calcul Pentru el f
pondenlul Agerpres. C. Ale- document. lizarea relaţiilor, consacrînd BUENOS AÎRES 23 (Ager­ prin intermediul organizaţiilor este foarte uşor să ridice la \
Dcandroaic, transmite : Proiec­ In cadrul dezbaterilor care totodată „dreptul inalienabil pres). — Comitetul Executiv sate politice, sindicale şi cul­ pătrat sau la cub un nu- 1
tul de rezoluţie iniţiat de au urmat prezentării proiec­ al latino-amerlcanilor de a fa­ ai Comitetului Central al turale, s-a pronunţat categoric V i e t n a m u l d e s u d măr format din trei iau ?
România privind folosirea cal­ tului de rezoluţie la care ce comerţ cu toate naţiunile Partidului Comunist din Ar­ împotriva recentei tentative de î patru cifre, să afle suma a S
10, 15, 20 cifre.
ţ
culatoarelor electronice în s-au alăturai 20 de state, în lumii". gentina a dat publicităţii o lovitură de stat şi a acţiuni­
slujba dezvoltării economice calitate de coautori — apro­ rezoluţie care cheamă oame­ lor puciştilor. VIETNAMUL DE SUD 23 (A- pament de luptă. La 18 octom- < Specialiştii nu au reuşit i
şi sociale a statelor a fost ximativ 30 de delegaţi au spri­ Agenţia Prensa Lalina men­ nii muncii argentinieni la in­ Pe de altă parte. Comitetul gerpres). — Unilăti ale forţe­ brie, patrioţii sud-vioinamezi ' sd găsească nici o explica- /
adoptat de către Comitetul jinit documentul, evidenţiind ţionează că acest document, tensificarea luptei antiimpe- Executiv al CC. al P.C. din lor patriotice din provincia din provincia Tay Ninh au ) ţie uluitoarelor capacităţi \
peniru problemele economice însemnătatea iniţiativei româ­ al cărui proiect a fost avan­ rialiste şi a mişcării democra­ Argentina relevă necesitatea My Tho au atacat în prima atacat prin surprindere pozili- 4 ale lui Prihodki, care, tu- 1
pus unei întreceri cu o ma- }
sat dc delegaţia braziliană, a
al Adunării Generale a O N U. neşti. suferit importante modificări tice, cere libertate de acţiu­ unităţii de acţiune a tuturor jumătate a lunii octombrie nu­ ile ocupate dc batalionul al / şină electronică de calcul, ]
Prez.entind proiectul de re­ Supus la vot, proiectul de Ia sugestiile reprezentaţilor ne pentru partidele politice şi forţelor progresiste din tară, meroase poziţii întărite ale şaselea de paraşutişti, ampla- ' a obţinut... o remiză. ţ
zoluţie, reprezentantul Româ­ rezoluţie a fost adoptat in u­ Republicii Chile şi Perului. anularea legilor represive. Re­ „In prezent, se arată în re­ trupelor americano-saigoneze, sat la 5 kilometri sud-est de \
niei, Ştefan Mihai, a subliniat nanimitate. Delegatul chilian a cerut ca zoluţia relevă că, deşi recen­ zoluţie. s-au creat In tară con­ seotind din luptă peste 140 de Xa Mat. Două companii ale \ înţelepciunea \
că documentul vizează, în ta tentativă de lovitură de diţii din cele mai propice pen­ militari, anunţă agenţia de
primul rînd, rolul pe care tre­ stat a eşuat, In tară există tru extinderea acţiunilor co­ presă Eliberarea. De asemenea, inamicului au lost complet dis- ţ gîstelor S
încă focare ale puciştilor. O-
buie să-l joace tehnicile de Programul misiunii pînla publică argentiniană, mune ale forţelor democratice In perioada 12-14 octombrie, truse. De asemenea, în aceeaşi ^ rr '
şi anliimperiiilisle'*,
vîrl în dezvoltarea economii­ unilăti ale Frontului National zi, patrioţii au supus unui pu- i T'n grup de zoologi ame- t
lor naţionale ale statelor, în de Eliberare au lansat In pro­ ternic lir de artilerie Stalul / ricani a procedat la-un-test ’
oarecum curios
peniru a ţ
extinderea cooperării interna­ selenare „Apol!o-16M vincia Bien Hoa atacuri con­ Major al batalionului al 50-lea ' stabili cine se orientează (
ţionale, menită să contribuie D iv e r g e n ţ e în t r e jugate asupra a zece baze ale al Inamicului din zona Thîen ţ mai bine ne stradă — o<t- /
ta eliminarea decalajelor teh­ inamicului, provoc!ndu-î pier­ Ngon, provoclndu-i pierderi \ menii, animalele domestice \
nice, ştiinţifice şi economice HOUSTON 23 (Agerpres). — timpul activităţii extravehîcu- deri grele în oameni şi echi- considerabile. ( sau păsările. Probele au (
La cenlrul spaţial de la Hous- lare prelungite, desfăşurată în P ia ţa c o m u n a ş i S .U .A . i fost dt se poate de conclu- /
existente In lume Reprezen­ ton a fost anuţat vineri pro­ cadrul misiunii „ Apollo-15“,
tantul român a arătat că pro­ gramul preliminar al desfăşu­ ( dente: gîştele au cel mai »
iectul evidenţiază, totodată, au avut repercusiuni asupra WASHINGTON 23 (Ager­ tudinilor monetare şi adoptă­ dezvoltat simţ al disctpll- \
rării misiunii selenare „Apol- sistemului vasomotor şi au dat pres). — Statele Unite si rii de către SU.A. a măsuri­ R . D . V i e t n a m n ei; ele traversează străzi- 4
rolul O.N.U., al instituţiilor lo-IG". Lansarea navei este naştere altor fenomene bio­ Pia|a comună se menţin pe Ie cu cuminţenia înţelepţi- J
sale specializate şi Programul fixată pentru data de I7 mar­ poziţiile lor divergente în ce­ lor comerciale protecţîonis-
Naţiunilor Unite pentru Dez­ tie, 1972, ora 18,03, GMT, iar medicale. NASA a hotărtt să ea ce priveşte suprataxa im­ te. „Raportul, informează a- HANOI 23 (Agerpres). — A­ de paralela 17 lor care nu se grăbesc nici- 1
odată, in linie dreaptă
şi i
gcnlia United Press Interna­
menţină, deocamdată, cele trei
legă- ,
voltare (PNUD) in realizarea 0- aselenizarea pentru 21 mar­ etape, cu o durată de aproa­ pusă de S.U.A. la importuri, tional, relevă că acţiunile genţia VNA anunlă că in pe­ tură cu aceste In noi pro- 1 euitind atent vehiculele. i
.
biectivetor celui de al doilea tie ora 22,25 GMT, în zona pe 18 ore. ale activităţii cx- transmite din Washington a- monetare şi comerciale ale rioada 16-20 octombrie, avioa­ vocări, Ministerul Afacerilor ( Deci povestea cu Capito-
deceniu pentru dezvoltare. în muntoasă a craterului Des- tra vehiculare gentia France Presse, într-o Statelor Unite au ca efect a­ ne apartinind aviaţiei militare Externe al R.D. Vietnam a dat i liul nu a fost o tnttmpla-
1S
care folosirea cuceririlor şti­ cartes. Aslronauţii John Yo- Amerizarea este fixată Ia relatare consacrată desfăşură­ gravarea unei situaţii deja a S.U.A. au bombardat satul publicităţii o declaraţie de ,' re...
inţei şi tehnicii trebuie să ai­ ung şi Charles Duke urmea­ data de 29 martie, ora 21.15 rii negocierilor dintre S.U.A. deteriorate-. Pe de altă parte, Huong Lap, Iar artileria ame­ protest, în care cere Statelor ţ
bă un rol de prim rang. Pro­ ză să rămină pe suprafaţa GMT, în Pacific, durata tota­ şi CEE care au Ioc la Depar­ sc menţionează că politica ricană, amplasată la sud de Unite să pună capăt imediat \
iectul cere secretarului ge­ Lunii trei zile şi 58 de minu­ lă a misiunii urmlnd să fie tamentul de Stal. Potrivit a- proleclîonistă a S.U.A. inter­ zona demilitarizată, a bombar­ tuturor actelor care afectează l
neral al O.N U. să prezinte la te. gentiei, delegaţia Pieţei comu­ vine înlr-un moment tn care dat mai multe sate nord- securitatea şi suveranitatea na- '
viitoarea sesiune a Adunării Deşi s-a constatat că efor­ de 12 zile, 3 ore şi 14 minu­ ne a cerut delegaţiei ameri­ balanţa de plăti a ţărilor vietnameze situate la nord (ională a R.D. Vietnam. \
Generate un raport asupra a- turile depuse de astronaut) în te. cane ca S.U.A. să elimine su­ CEE este deficitară. Un decret intrat In vi­
prataxa de 10 ia sută, simul­ goare anul acesta, tn Uniu­
tan cu realinierea parităţilor nea Sovietică, este îndrep­
Astăzi se împlinesc 26 de îmbrăţişate lot mai larg de o condiţie hotărltoarc pentru monetare ce urmează să fie tat împotriva .. zgomotelor
ani de la crearea Naţiunilor popoare, se alirmă cu tot mai creşterea rolului şi eficacităţii negociate între timp. Supri­ maşinilor electrice rotoare.
Este denumit .maşini elec­
Unite. Caîta adoptată la Con­ multă acuitate ca singurele organizaţiei. Dezbaterile din marea suprataxei nu poale fa­ trice cu rofafte şi gradul
ferinţa de la San Francisco, în măsură să chezăşuiască re­ Adunarea Generală angajate ce, din punct dc vedere al lor de zgomot admis". Pen­
din iunie 1945, a intrat în laţii normale şi fructuoase in­ pe această temă, in urmă cu Pieţei comune, obiectul altor tru evaluarea gradului de
vigoare la 24 octombrie 1945 tre state, să evite noi con­ cîlcva zile, confirmă necesila- condiţii cu caracter comerci­ zgomot, se ia ca bază dis­
— dată în amintirea căreia, flicte. să însănătoşească cli­ lea restabilirii drepturilor le­ al sau politic, în timp ce de­ tanţa de un metru de la
de atunci se aniversează, in matul internaţional. gitime ale R.P. Chineze la legaţia americană o condiţio­ carcasa maşinilor cu o pu­
fiecare an. Ziua Naliunilor U­ Bilanţul activităţii ON.U. ON.U., în Consiliul de Secu­ nează dc concesii care să per­ tere între 0,25 şi 10 000
nite. dovedeşte că măsura realiză­ ritate şi a expulzării emisari­ mită redresarea balan|ei de kW, cu o viteză dc rotire
Organizaţia Naţiunilor U­ rilor ei a fost dată dc capa­ lor ciankaişişli plăţi a S.U.A., precizează piuă la 400 pe minut. Zgo­
nite s-a născut din aspiraţiile citatea sa de a promova ne­ In politica sa externă. Româ­ France Presse. motul pe această distanţă
popoarelor de pace şi liberta­ abătut scopurile şi principiile nia porneşte de la premisa că it nu trebuie să depăşească
te, din voinţa lor de a face înscrise in Cartă, de a se o îndatorire primordială a tu- BRUXELLES 23 (Agerpres) 109 decibeli
cu neputinţă repetarea unul adapta in permanentă la rea­ luror statelor esle de a se — Comisia Pielei comune a Pentru maşinile care de­
nou război mondial, de a e- lităţile lumii contemporane tn abţine de la folosirea forţei dat publicităţii raportul său păşesc această limită, a fost
sigura generaţiilor prezenle continuă mişcare. In cei 26 sau ameninţarea cu forla, de anual privind situaţia econo­ fixat un preţ de cost mult
şi viitoare posibilitatea dc de ani care au trecui de la Ia constrîngcri şi presiuni de mică din statele membre ale mai redus dccît pentru cele
orice fol. de a acţiona pentru organizaţiei. Documentul ara­ mai „tăcute". In felul accs- ’
soluţionarea problemelor liti­ tă că, anul trecut, economii­ ta, întreprinderile producă- \
acceptă
toare
fabricarea l
ZIUA NAŢIUNILOR gioase prin mijloace paşnice, le „celor şase" au înregistrat maşinilor zgomotoase nu- )
pentru promovarea unui
cli­
de
o reducere a ritmului
mai în razuri extreme, de- \
mat dc Încredere şi securita­
In roiograric : Prima sculpt urA (tio oţet Inoxidabil din lume dczvrliiA Iii faţa clădirii Sa:icy«>
te. creştere, tendinţă care. după Auzcn din Tokio, esle opera seu Iptorulul japonez Atsuhl Imoio $1 slmbolizeazA „SAnâtniea şl in - oarece eficienţa acestora i
toate probabilităţile, se
va
^
este mi/ff mai scdzi/fd.
du.siria'*.
„Pentru
UNITE acestor mari rezolvarea tuturor menţine, ca urmare a incerti­
probleme care
stau astăzi In mod presant în
fata omenirii — declara tova­
răşul Nicolae Ceauşescu de
a se consacra muncii paş­ intrarea în vigoare a Cartei la tribuna înaltului for inler- BUDAPESTA. — Cu prilejul sărbătoririi Zilei Forţelor iunîe-îulie lixate ca lermen proape două ori mai mare fostă colonie britanică, a de­
nice, creatoare. In Car­ Naţiunilor Unite, se sublinia­ na|ional, cu prilejul participă­ Armate ale Republicii Socialis ic România, ataşatul militar al final de autorităţile ameri­ deci! în octombrie 1970. terminai după cum se ştie
tă se prevede că scopul ză In declaraţia secretarului rii la sesiunea jubiliară de României la Budapesta, colonel Emilian Rirlea, a vizitai uni­ cane Potrivit surselor men­ proteste holurile pe plan a-
acestei organizaţii internaţio­ general U Thant, publicată tu anul trecu! — se cer eforturi ta fea militară din Abasar $i garnizoana militară din oraşul ţionate de agenţia UPI, pre­ SALISBURY. — O noua Irican şi internaţional.
nale este de a menţine pacea prilejul Zilei Naţiunilor Unî- conjugale din partea tuturor Veszprem. In cadrul înlilniriloi tare au ovul loc cu acest pri­ şedintele Nixon a dat dispo­ rundă de convorbiri secrete
şi aecarlt&tea, de a Împiedica l«. O.N.U. şi organismele sale naliunilor. In acest sens, Or­ lej, ataşatul militar al României a vorbii despre activitatea ziţii să se acţioneze în con­ a început vineri la Salisbu- SEUL — Un tribunal dtn
actelo de agresiune, de a au fost acceptate ca instru­ ganizaţia Naţiunilor Unite Forţelor armate române, pregătirea de luptă şi politică a mi­ cordantă cu «ceste cerinţe. ry intre o delegaţie condu­ Seul a condamnai la moarte
realiza ceeperarea Internaţio­ mente indispensabile in ve­ trebuie să joace un rol mai litarilor noştri. El a evocat, de asemenea, participarea ar­ să de Philip Adams, sub­ doua persoane, intre care un
nală In rezolvarea probleme­ derea cooperării pe scară imporlant. să contribuie mai matelor române la războiul antihitlerist. secretar de stat In cabinetul student, şi ia cile 13 ani
lor ce caracter economic, so- mondială, practic in toate do­ eficien» la apropierea dintre britanic şi reprezentanţi at inchisoare «Ile pairii persoa­
cial-collnral şi nmanitar. meniile activitălii umane. Ele state, la promovarea politicii regimului Iul lan Smitli. in ne, în virtutea «şa-numllei
fln scopul promovării aces­ s-au dovedit a fi instrumente de pace şi destindere, aclio- BELGRAD. — La invita|la ministrului comerţului exte­ încercarea de a se găsi o so­ ..legi anticomuniste". rela-
tor teluri, documente! care pentru pace şi progres pe n- nind, in acelaşi timp, mal preşedintelui Statelor Unite rior. Au lost discutate pro­ luţie disputei provocate de lează agenţia ACTC. Semin­
stă la temelia ©.N.U. a în­ ceastă planetă a interdepen­ ferm peniru preînlîmpinarea ale Americil, Richard Nixon. bleme ale dezvoltării în con­ declararea unilaterală. în id- ţele pronunţate de organele
scris cele mal Importante nor­ denţelor. Secretarul general e războiului, pentru zădărnicirea preşedintele Republicii So­ tinuare a relaţiilor comercia­ X U I U N . mă cu sa sc ani, a indepen­ judi< ia re ale regimului de
me de relaţii Interstatale şi relevat, totodată, faptul că tn oricărei agresiuni, peniru so­ cialiste Federative Iugosla­ le dmtre cele două ţări. dentei Rhodcsîei dc cătie la Seul constituie o încer­
principii ale dreptului inter­ ciuda unor şovăiri, spiritul şi luţionarea litigiilor dintre sta­ via, losip Broz Tito. va ta­ guvernul minoritar rasist din care de a intimida forţele
naţional contemporan r egali­ practica cooperării în cadrul te pe cale politică, pentru a­ ce o vizită oficială in S.U.A. WASHINGTON. — Fostul «ceaslă tară — anunţă agen­ patiiofice din Coreea de sud
tatea In drepturi a tuturor O.N U. nu au primit în aceas­ părarea principiilor Curiei între 28 octombrie şi 2 no­ prim-minislru japonez No- ţia Reuler. de a înăbuşi dorinţa lot mai
statelor, respectarea indepen­ tă perioadă nici o lovitură ONU.". iembrie a.c., informează a- busuke Kishi, aliat în vizită Frustrarea populaţiei au­ pregnantă a populaţiei sud-
dentei, suveranităţii şi inte­ gravă. România a acţionai şî ac­ gen(ia Taniug. la Washington, a iost pri­ COPENHAGA. — Potrivit tohtone dc dreptul do a se roreene dc a vedea înlăplui-
grităţii lor teritoriale, ne­ Una dinlre cete mai impor­ ţionează peniru creşterea ca­ mii vineri la Casa Albă de informaţiilor difuzate de Bi­ autoguverna şi de a obţine lă reunifica i ea independentă
amestecul în treburile interne tante probleme cu caro a tos! pacităţii organizaţiei In reali­ BERLIN. — Intre guverne­ preşedintele Nixon. Agenţia roul central de statistică al independenta reală a tării. «i patriei.
ale ailor state, abţinerea de confruntată Organizaţia Na­ zarea sarcinilor sale, pentru le RD. Germane şi R.P.D. UPI transmite, rilind oficia­ Danemarcei, in aceasta tară
la ameninţarea cu for In ori ţiunilor Unite o consiiluîe în­ ca Naţiunile Unite să aibă Coreene a fost semnal la lităţi ale Ambasadei japone­ există în prezent aproxima­
folosirea ei, reglementarei» făptuirea principiului univer­ un rol cit mai activ în viata Berlin protocolul cu privire ze din capitala S.U.A,, că. in tiv 20 000 dc suferi. Cel mai
prin mijloace paşnice a dife­ salităţii sale. Cea mai flagran­ inlcrnaţională. Contribuţia tă­ la schimbul de mărfuri re­ cursul întrevederii, Kishi n înalt rilm dc creştere a şo­ LUSAKA. — Ambasadorul Republicii Socialiste România
rendelor internaţionale. Pro­ tă anomalie tn acesi sens. rii noastre la aşezarea legătu­ ciproc pe anul 1972. Cu pri­ solicitat Statelor Unite sa re­ majului se înregistrează tn la Lusaka. Ion Drinceanu, a »ăc ut o vizită de rămas bun
movarea în viată o acestor esle fără îndoială. împiedica­ rilor dintre state pe principi­ lejul semnării protocolului, trocedeze Okinnwn „cil mai preşedintelui Republicii Zambia, Kcnctli Davîd Kaunda
principii, asigurarea prevalen­ rea R.P. Chineze dc a-şi exer­ ile Cariei. )a dezvoltarea largă menţionează agenţia ADN, rurînd posibil'*, reluind asl- rindurilc lucrătorilor din Cu acesi prilej, a avut loc o convorbire eu privire la dezvol­
tei dreptului asupra forţei re­ cita drepturile ce îi revin ca a colaborării Snlre popoare, la minislrul pentru problemele fol cererile anterioare ale construcţii şi ale muncitori­ tarea, in continuare, a relaţiilor dinlre re!c două lăii.
prezintă principala raţiune rfc membru londnlor al ONU eforturile omenirii pentru economice externe al R.D.C, guvernului nipon ca această lor necalificaţî. După întrevedere, preşedintele Kaunda « oferit o masă
a fi a Organizaţiei Naţiunilor Particip,»rea R.P Chineze la pace. securitate şi progres « Horst Solie, l-a primit p^ operaţie să se încheie In Ziarul dane/. „Land og in cinstea ambasadorului român. Au participat ministrul
Unite. Mersul evenimentelor activitatea Naţiunilor Unite, la asigurat României creşterea conducătorul delegaţiei gu­ prima parte a lunii aprilie 7«n\bi«n al afacerilor externe, E Mndenda. ministrul mine­
internaţionale scoale In evi­ viata internaţională corespun­ prestigiului şi autorităţii sale vernamentale a R P D. Core­ 1972, cînd începe anul finan­ Folk“ precizează că numărul lor şi dezvoltării mineritului, H. Mulemba, ministrul comer­
denţă faptul, aşa după cum de intereselor tuturor popoare­ în lume. ene, Han Su Gil, adjunct al ciar japonez, fată de lunile şomerilor este acum de a- ţului şi industriei, J. Chimba, alte oficialităţi zambienc.
arată tovarăşul Nicolae lor. cauzei colaborării şi păcii
Ceauşescu, că aceste principii. in lume, fiind, în acelaşi limp, AUREL ZAMFIRESCU
Redacţia şl administraţia ziar ului i Deva. slr, Dr. P. Groza or. 35. Telefoane nr. 123 17 şl J 15 88. Tiparul i lotreprlnder ea poligrafică Deva.

\
Stimulente in corn- t
b a te re a zgom otelor î

|
1

t
(