Page 8 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5206 • DUMINICA 3 OCTOMBRIE 1971
Lucrările Adunării , LUCRĂRILE
ATLAS
Generale a O.N.U. NAŢIONALE A P.C. DIN CHILE
SANTIAGO DE CHILE 2. — în continuare raportorul —
NEW YORK 2. — Corespon Ministrul de externe al O- Corespondentul Agerpres, Eu sînlem conştienţi că guvernul Creşterea crimina• \
dentul Agerpres, Constantin landel. K. Sehmelzer, a rele gen Pop. transmite: La San popular va înfrunta în viitoa lită fii in S.U.A. \
Alexandroaie, transmite : îm vat evoluţia pozitivă a relaţi tiago se desfăşoară lucrările rele luni o serie de dificultăţi
bunătăţirea climatului politic ilor intereuropene şi şi-a ex Conferinţei naţionale a Parti şt o spunem deschis, cu toa
european, sprijinul tot mai primat speranţa că această dului Comunist din Chile. In tă tăria. In fata unor aseme In cursul primelor şase J
larg de care se bucură ideea evoluţie va continua şi în vii raportul prezentat la confe nea dificultăţi, este cazul să luni ale anului, criminali- )
in Statele i
tatea a sporit
convocării unei conferinţe ge tor, spre binele popoarelor a- rinţă, Orlundo Millas, membru se recurgă la mase, spunîn-
neral—europene de securitate ccstui continent, al păcii şi al Comisiei Politice a parti du-le întregul adevăr, moblli- Unite cu 11 la sută — in- 1
un
raport
formează
al )
şi cooperare, necesitatea stin securităţii în lume. Vorbitorul dului, a făcut o analiză a si zlnd imensele rezerve de ab F.B.I.-ului. Printre altele, ţ
gerii focarelor de război şi a evocat necesitatea urgentă tuaţiei actuale din ţară, sub negaţie şi de eroism caro e raportul precizează că nu- i
tensiune din diferite colţuri a transpunerii în practică a liniind că „prin acţiunea uni xistă în clasa muncitoare şî în mărul spargerilor a eres- r
ale lumii, urgenţa pe care o principiului universalităţii tară, combativă a poporului popor, folosindu-le temeinic, cut cu 14 la sută, iar cri- ^
.prezintă realizarea 'unor pro O.N.U., arâtînd că „guvernul trebuie să se decidă conti acţionînd dinamic, cu un mo mele şi atacurile. înarmate i
grese substanţiale In domeni olandez consideră indispensa nuarea mersului înainte al ţă ral şi un spirit revoluţionar". — cu 10 la sută. Cifra mc- »
Raportul a aprecia! că orga
ile dezarmării, decolonizării şi rii, consolidarea naţionalizării nismele de conducere regiona die a creşterii depăşeşte y
dezvoltării, precum şi sporirea bilă prezenţa la lucrările cuprului, completarea reformei le şi intermediare „trebuie să pe cea înregistrată in peri- i
rolului şi eficacităţii O.N.U. O. N.U. a reprezentanţilor R. agrare, învingerea rezistentei acorde atenţie funcţionării in oada corespunzătoare a a- *
imperialiste, dezvoltarea ariei
prin înfăptuirea universalită P. Chineze, ţară cu care Olan sociale a economiei". dustriei, producţiei agricole şi nului trecut (10 la sută). ^
ţii sale — acestea sînt proble da întreţine relaţii de peste 20 Vorbind despre situaţia din animaliere, comerţului, aprovi Raportul F.B.I.-ului adaugă t
mele cele mai importante a de ani“. parlament, raportorul a rele zionării populaţiei, dezvoltării că 80 de poliţişti au fost u- ’
bordate In ultimele zile în ca Premierii Malayeziei, ‘ Tun vat că „guvernul preşedinte culturii şi educaţiei, probleme in ultimul timp, ostaşii Armatei dc Eliberare din Vletna mul de sud au Iniţiat o serie de cişi — majoritatea cu fo- \
drul dezbaterilor din Aduna Haji Abdul Razak, a sublini lui Allende a dovedit foarte lor maselor. Nu poate să fie atacuri asupra bazelor inamice, uelgtnd 1 620 de Inamici, şl captu rlnd prizonieri. De asemenea, au curi de armă — in prime- ^
rea Generală a O.N.U. at printre altele datoria O.N.U. pe larg înclinarea sa spre dia străin comuniştilor chilieni ni doborle ii avioane şl au distrus circa 60 do vehicule militare, toate In partea nordică a regiu le opt luni ale anului. ^
Ministrul chilian de exter şi, în special, a Consiliului de log. Majoritatea parlamentară mic din ceea ce preocupă pe nii Quang Trl.
In fotografie: Soldaţi ai Armatei dc Eliberare ataclnd un tanc Inamic.
ne, Clodomiro Almeyda, a Securitate de a pune capăt de opoziţie obişnuieşte să a oameni Intr-un sindicat, în- Poiifist brazilian
vorbit pe larg despre politica ignorării şi sfidării documen probe în general proiectele de tr-o municipalitate, in comite condamnat la 20 de \
guvernului „Unităţii Popu- telor şi rezoluţiilor Naţiunilor lege, dar le obstrucţionenză, tele de locatari, într-un servi
2are“ de folosire a bogăţiilor Unite de către guvernul por respingînd în specia) artico ciu public". asupra acestei zone. Acelaşi ani închisoare
In legătură cu intensifica
şi resurselor naturale pentru tughez şi guvernanţii rasişti lele lor mai importante. Ast rea luptei pentru independen Vietnamul de sud purtător de cuvînt a recunos
progresul şi dezvoltarea ţării. din Republica Sud-Africană fel a procedat, de exemplu, în ta economică, raportul subli cut că forţele FN.E. au supus Un fost poliţist brazilian, i
El şi-a exprimat speranţa că şi Rhodesia. legătură cu acordarea de per niază că „o dată terminată na unui puternic foc de rachete acuzat de a face parte din ’
asupra ţârii sale nu se vor Abdul Razak a declarat că sonalitate juridică Centralei ţionalizarea cuprului, trebuie O Atacul forţelor patriotice împotriva bazelor saîgo- o bază militară situată în aşa-numitele „escadroane \
mai exercita nici un fel de ţara sa va vota pentru pro unice a oamenilor muncii". să sc treacă la formularea şi neze din provincia Tay Ninh aceeaşi provincie, în apropi ale morţii", a fost condam- i
„Nu se poate accepta — a a-
presiuni care să vizeze împie iectul dc rezoluţie privind rătal vorbitorul — ca abuzul aplicarea noii politici finan ere de localitatea Hien Ngon nat la 20 de ani închisoa- .
dicarea transpunerii în viaţă restabilirea drept-irilor legiti unei majorităţi parlamentare ciare naţionale, organic anti- SAIGON 2 (Agerpres). U- tător de cuvînt militar. PreCi- la 15 km de frontiera cam re de un tribunal din ora- \
şui Vittoria. Inculpatul a y
a programului progresist al me ale Republicii Populare care nu corespunde actualu imperialistă". Reafirmăm dc la nitâţile Frontului National de zînd că unităţile „guverna bodgiano-sud-vietnamezâ. Tru comis, potrivit actului de
guvernului chilian. Vorbitorul Chineze în O.N.U. lui raport de forte să ajungă tribuna acestei conferinţe ade Eliberare din Vietnamul de mentale" au suferit pierderi, pele saigoneze au fost, de ase acuzare, 17 asasinate.
a subliniat însemnătatea de Ministrul afacerilor externe la extrem. In cazul în care o ziunea noastră strictă la liber sud au lansat un puternic el ,a subliniat că lupte a*J avut menea, surprinse de un atac
osebită a înfăptuirii univer al Argentinei. Pablo Pardo, a poziţia nu ar înţelege aceas tatea şi independenţa Repu loc şi într-o 'regiune situată al patrioţilor în apropiere de
salităţii O.N.U. pentru spori tă raţiune, va trebui găsită o blicii Chile — a declarat ra alac împotriva bazelor saigo- la nord-vest de Saigon. în Huan Loc, la 70 km nord-est Directorul aeropor- \
rea prestigiului şi eficienţei subliniat necesitatea aşezării ieşire democra-lîcă, recurgln- portorul. neze din provincia Tay Ninh, care detaşamente saigoneze de Saigon, ele suferind pier tu rilo r mexicane a \
relaţiilor dintre state pe baze
organizaţiei şi s-a pronunţat le solide ale dreptului, justi du-sc, dacă este necesar, In In încheierea raportului se a anunţat la Saigon un pur încearcă să recîştige controlul deri. fost pus în libertate \
pentru restabilirea drepturi ţiei şi eticii internaţionale. plebiscit pentru a da împlini spune : „Credem că este indis
lor legitime ale R.P. Chineze re voinţei majorităţii chilieni pensabil ca mişcarea populară
la Naţiunile Unite şi recunoaş Ministrul afacerilor externe lor". să se adîncească, să cîştige Julio Hirschfeld Almada, J
terea fără echivoc a faptului al Nigeriei a condamnat regi Orlnndo Millns s-a oprit a noi forţe, să cucerească noi directorul aeroporturilor ţ
eă'Taiwanul este o parte in mul rasist din Republica Sud- poi asupra diferitelor aspecte şi noi aliaţi, să unească pe Mişcări revendicative în S.U.A. mexicane, a fost pus in li- ţ
bertate după două zile de ,
tegranta a Chinei. Africană şi ocuparea ilegală şî manifestări ale forţelor toţi patrioţii. Aceasta cere să detenţiune şi achitarea de »
Ministrul chilian a salutat de către acesta a teritoriului reacţionare, la campania zia strîngcm şi mai mult unitatea NFAV YORK 2 (Agerpres). — conform ordinului de grevă negocierile dintre armatori şi către fam ilia sa a sumei \
lupta eroică a poporului viet vecin. Namibia. El a cerut relor controlate dc ele, care fructuoasă a socialiştilor şi Marea majoritate a porturilor lansat de sindicatul docheri sindicat, ce urmează să se reia de 240 000 dolari fixată de
comuniştilor, să întărim frăţia
namez pentru respingerea a O NU. să abandoneze politica deformează informaţiile, dena celor şase partide care for maritime ale Statelor Unite lor, pe întreaga coastă răsă luni, vor permite realizarea răpitori. Poliţia, care nu a \
gresiunii străine, nrătînd, tot apelurilor şi rezoluţiilor şi să turează faptele şi inventează sini în prezent paralizate riteană americană. Actuala unui acord. intervenit in timpul con
odată, că propunerile în 7 treacă dc urgenţă la adoptarea neadevăruri pentru a descu mează Unitatea Populară şi să situaţie este fără precedent în tactelor dintre cele două \
facem posibil ca guvernul ei,
raja anumite sectoare ale po
puncte prezentate la tratati de măsuri excepţionale pentri porului, a tulbura economia şi prin aderarea stînaii creştine de grevă In ciuda unei in istoria Statelar Unite (doche In acelaşi timp, au intrat în părţi, a intrat joi in ac- ,
vele de la Paris de Guvernul a determina regimul din Pre a discredita tot ce face Chile la sarcinile sale, să nu piar tervenţii dc ultim moment a rii de pe coasta vestică se află grevă toţi cei 80 000 de mem ţiune, desfăşurind o largă '
Revoluţionar Provizoriu al toria să renunţe lu pretenţiile în vederea soluţionării pro dă nici un contingent, ci ,să ministrului muncii, James deja în grevă de peste trei bri ai sindicatului unit al mi operaţiune dc cercetări. La \
Republicii Vietnamului de sale expansioniste şi să dea blemelor sale. Raportul s-a amplifice şi să întărească ba Hodgson, încetarea lucrului în luni) Pentru moment, Admi nerilor, ceea ce are ca efect răpire au participat trei t
Sud constituie cea mai bună posibilitate poporului namibi- referit, in context, şi hi acti za de susţinere a actualei ad portul New York s-a extins nistraţia a indicat că nu va închiderea minelor de huilă bărbaţi şi o fem eie, care ’
bază de negocieri pentru stin an să-şi hotărască singur soar vitatea partidelor „Naţional" ministraţii". în cursul dimineţii de vineri, din peste 20 de state ameri nu au fost incă identificaţi. ^
gerea flăcărilor războiului din ta, potrivit voinţei şi aspira şi „Democraţia Radicală". cere aplicarea legii Taft — cane. Ca şi docherii, minerii
Indochina. t * 1 * 3 ţiilor sale. „Noi, comuniştii — a spus Hartlcy — care prevede amî- au anunţat că nu vor relua Furt de tablouri |
lucrul decît în cazul satisfa
narea cu 90 de zile a grevelor
VESn DIN lini! SI1MIISI! cu repercusiuni grave asupra muncă a revendicărilor for chelen au fost furate, din i
cerii în noile
contracte de
Din oraşul belgian Me- \
economiei — în speranţa că
mulate.
biserica Sfîntul Ion, 12 ta- <
blouri, intre care şi un î
MOSCOVA. - Un cana) HAVANA. — In acest în
de beton armat, cu o capa ceput de octombrie, în Cuba Rubens. Renumita pinză ţ
„Adoraţia magilor", a ace- i
citate de 60 metri cubi dc sint în plină desfăşurare luiaşi pictor, care se afla *
apă pe secundă, s-a adăugat pregătirile pentru noua Zaf- in aceeaşi biserică a ră- Ă
Ja sistemul de irigaţii Ciu- râ. Se desfăşoară lucrări mas neatinsă. r“ rn c
isk, cel mai important din de reparare a instalaţiilor Săptămtna trecută a fost /
Kirghizia. Acest sistem stră uzinelor de zahăr şi se plan sustrasă, după cum se ştie, )
bate o oază întinsă, irigînd tează trestia dc zahăr. Con din expoziţia mRembrandt i
peste 150 000 de hectare comitent, se montează 170 şi vremea sa", o altd pictu- J
plantate cu sfeclă de zahăr, noi puncte mecanizate pen ră deosebit de valoroasă — )
culturi de plante producă tru o primă prelucrare a „Scrisoarea de dragoste" de L
toare de ulei eteric, grîu, vii trestiei. Pe terenurile afec- Vermeer. Poliţia, care in- /
şi livezi. El dispune de ca lalc culturilor dc Ireslie sint treprinde cercetări pentru r
nale însumînd aproape 7 000 răspîndite îngrăşăminte şi descoperirea autorilor fur- \
de kilometri. erbicide. tului, nu are pînă acum ^
Anul viitor, în sudul + nici un indiciu cu privire /
Kirghizîei va începe constru la aceştia sau la locul un
irea unui nou canal dc iri BELGRAD. — La turnăto de ar putea fi găsită pin-
gaţii lung de 167 kilometri, ria de cupru de la Bor — za.
prin care vor curge apele R.S. Serbia — a intrat în
provenite din topirea ghe funcţiune un nou furnal cu Plante tropicale—
ţarilor. o capacitate de 50 000 tone. la Murmansk
★ Ca urmare, capacitatea de
HANOI. — Pe porţile şco producţie a acestei între La numai 120 km de Cer
lilor de învâţâmînt general prinderi va ajunge Ia cul Polar, acolo unde no
din Hanoi au păşit In acest 100 000 tone de cupru anual. ţiunea de „planta verde"
U.R.S.S. La centrala atomici electrici Bclolarsk din regiunea Svenllovsk, Intrat! in funcţiune an cu 10 la sută mai mulţi capătă un sens de raritate,
tn anul 196«, sc construieşte ccl de al 3-lea gntp electrogen cu o capacitate dc «00 mii de kW. elevi de cît în anul şcolar a avut loc recent aniver- T
Noul grup ca fl dotat cu un reactor cu neutroni rapizi. precedent. Astfel, numărul to TIRANA. — Sectorul de sarea a 40 de ani de la in- ţ
In fotografie : Centrala atomici din Belolarsk. tal al celor înscrişi în cele trei albanologie ocupă un loc de fiinţarea unei... grădini bo- 1
cicluri ale învăţâmîntului frunte în cadrul Bibliotecii tonice, unică în lume in a- •
general se cifrează la peste naţionale din Albania. El semenea zone. Grădina bo- \
330 000. Creşteri similare ale reprezintă centrul bibliogra tonică din Murmansk, de l
numărului de elevi au fost fic ştiinţific al studiilor dc unde începe imensul pustiu ?
înregistrate de altfel, In a- albanologie nu numai pe arctic, dispune de peste \
Cobbelsdorf - un a! viitorului cesi an, în majoritatea şco plan naţional, dar şi inter ginare din India, China, A- l
4 000 genuri de plante ori- \
lilor din ţară.
naţional. Fondul de albano
Noua orientare imprimată
Africa. :
merica Latină şi
învătămîntului în R.D. Viet logie al bibliotecii numără S.U.A. Reproducem o caricaturi apărut* In „The Canadian Tri Ea este nu numai un ori- i
în prezent peste 40 000 de
La hotarul de nord al re stabile Cooperarea dintre scăderea cheltuielilor şi la nam prevede îmbunătăţirea volume, constituind cea mai bune4* reprezentativ* pentru criza prin care trece economia naţio ginal şi unic muzeu in lu- \
giunii Halle, la cîţiva kilo cele trei uniuni agrico echiparea cooperativelor a- conţinutului disciplinelor bogată colecţie de lucrări nal* american*. Marca majoritate a poporului american consider* me, ci şi un adevărat labo- i
metri de oraşul Rosslau de le s-a dezvoltat pas cu pas. qricole cu tehnica modernă. predate şi a metodelor pe cl d|flcult*file economico se datorcsc tn foarte mnrc măsuri r*z- rator ştiinţific, unde bota- 1
pe rlul Elba, se află localita Ea a început cu forme sim Ţăranca Amalie Stehling, ca dagogice, prîntr-o mai strîn- pe această temă din lume. bolulul dus in Indochina. Iar m*sura de îngheţare a salariilor do niştii studiază posibilităţile \
originale şi
tea Cobbelsdorî. In ultima ple de colaborare. Mai fntii re prin reforma agrară de să legătură între şcoală şi El cuprinde primelor lu vedeşte câ guvernul Înecare* s* treac* povara economic* pc u- de adaptare ale plantelor, l
ale
facsimile
vreme aceasta esle îoarle s-au folosit In comun trac mocratică din 1945 a primit realităţile vieţii. Şcolile sînt merli oamenilor muncii. Deşi s-a hotftrlt îngheţarea salariilor şl cit mai aproape de Polul }
mult vizitată de ţărani co toarele. combinele, instalaţi pămint şi a avut pe atunci patronate de întreprinderi crări scrise în limba alba preturilor, acestea din urmft conţinu* s* crease*, la fel şl profi Nord. Cu prilejul aniversa- \
operatori din toate părţile ile pentru irigaţie, la munci 5 vaci, n-ar fi crezut nicio industriale şi de cooperative neză, opere din secolele turile şl cheltuielile militare. Cele trei personaje (s|mboll2fnd pro rii, la Murmansk a avut loc \
Republicii Democrato Ger le de primăvară şi rerollarc. dată că astăzi, împreună cu agricole. în cadrul cărora XVI—XIX, ca şi materiale fiturile, Interesele marilor afacerişti şi cheltuielile militare) sub o sesiune ştiinţifică la care
mane, oaspeţi străini, elevi. Mai lîrziu s-au unit pămîn- alte opt femei va îngriji 420 elevii pot lua efectiv parte publicate în presă din 1883 a c*ror greutate barca (slmbollzlnd economia natlonolâ) se adre- ou fost prezentate ultimele »
De ce acest sat este atît turile, s-a căzut de acord a do vaci şi va deservi maşi la activitatea de producţie. pînâ în zilele noastre. seaz* barcagiului (care simbolizează salariile) apostroflndu-l : „In- realizări in acest domeniu. \
de atrăgător? supra rotaţiei culturilor a- na de muls, care conduce ceteaz* o dai* s* mal datini barca 1*.
laptele prin conducte direct
Cobbelsdorî constituie un qricole şî s-au creat astfel in hala de lapte.
suprafeţe mari. In ultimii ani
exemplu de cooperare rod aceste cooperative şi-au creat
nică între mai multe coope Rezultat al cooperării 11 BELGRAD. — Agenţia Ta-
rative agricole de produejie constituie şi cele patru silo niug anunţă că. la Invitaţia CTC, şl Hernan Del Canto, în care sînt expuse o gamă
■ Cea mai puternică dintre ele, zuri cu o înălţime de 18 m, preşedintelui S.U.A.. Richard secretar general al Centralei variată de produse aparţi-
din punct de vedere econo Corespondentă de dintre care fiecare turn poa Nixon. preşedintele R.S.F. Unice a sindicatelor oameni nînd întreprinderilor Frucl-
mic, este cooperativa agrico te adăposti în interiorul său Iugoslavia, losip Broz Tifo, lor muncii din Chile. Cu a export, Prodexport, Ilexim,
lă „Lenin" din Cobbelsdorî. la ziarul recolla de furaje de pe 20 împreună cu soţia, va face cest prilej, s-a procedat la Icecoop si Eximcoop.
377 de ţărani de aici exploa de hectare. un schimb de păreri tn pro TIRANA.*— Agenţia ATA
tează o suprafaţă de peste „Freiheit" — Halle Roadele cooperării interco- o vizită oficială în S.U.A. bleme privind activitatea transmite că între 27 şl 29
1 740 dc hectare de pămînl, operatiste se văd şi în îm-' în a doua jumătate a lunii celor două organizaţii sindi septembrie, s-au desfăşurat
din care circa 250 hectare bunălăliroa continuă a stan octombrie a.c. Dc asemenea, cate noţionale. lucrările celei de-a 18-a con
păşune. Cooperaliva agricolă dardului de viată al ţărani la invitaţia guvernatorului WASHINGTON. — Minis
s-a specializat în producţia şi instituţii comune, unin- lor. Aslfel. 48 de familii au general al Canadei, Ronald terul Muncii al S.U.A. a in ferinţe de partid din distric
du-şi planurile de dezvoltare
de lapte şi creşterea de porci O producţie agricolă la putut să se mute anul acesta Miehener, preşedintele Iugo tul Tirana, consacrată alege
şi posedă peste 1 650 de vite scară industrială necesită, In locuinţe noi, în blocuri cu slaviei va face o vizită ofi serică catolică din San Die- format câ 64 de oraşe ameri rii organelor de conducere $i
(din care 850 de vaci), peste bineînţeles, însuşirea de că cinci etaje. S-a construit un cială în Canada, în prima go (California). cane sînt induse acum in a delegaţilor la cel de-al VI-
3 870 de porci şi 1 330 de oi. tre ţărani a unui însemnat centru medical modern şi o jumătate a lunii noiembrie categoria „oraşe mari cu şo leo Congres al Partidului
maj substanţial". Aceasta es
In producţia vegetală, co volum de cunoştinţe de spe grădiniţă pentru copii. Peste NEW YORK. — Secretarul te cea mai ridicată cifră din Muncii din Albania. La lu
operativa agricolă „Lenin" cialitate. In acest sens s-au tot se văd şantiere. Se con general al O.N.U., U Thant, a ultimii 10 ani. Pe scară na crări a participat Enver Hod-
se concenlrează asupra în depus eforturi deosebite. Re struiesc in prezent o clădi remis ministrului de externe ţională, şomajul a atins, în ja, prîm-secrctar al C.C. a)
mulţirii cartofilor de sădit. zultatele sînt dintre cele mai re pentru asigurări sociale, WASHINGTON. — Un nu al israelului, Abba Eban, o P.M.A.
In arest scop are la dispozi bune. Astfel, 81,2 la sută un club cultural, o bucătă măr de 24 dc senatori ame notă in care propune trimi luna septembrie, 6,1 la sută LONDRA — Revista lon
ţie, printre altele, un siloz dintre membrii cooperative rie centrală care va deservi ricani s-au declarat coautori terea unei misiuni de anche din totalul forţei de muncă. doneză „Tribune" scrie câ
de cartofi. în care sint sor lor agricole din Cobbelsdorî in curînd populaţia rurală cu la proiectul de lege. prezen ta Ia Ierusalim, formată din BRUXELLES — La 2 oc deputaţii britanici Franic
taţi şi pregătiţi pentru a fi posedă studii de calificare în 400-500 de porţii de mîncare, ANGLIA. Recent „Morning tat Congresului de senatorul trei membri, anunţă agenţia tombrie, In pavilioanele Pala Altaun şi John Mcndelson
transportaţi la beneficiari, în săli de duş şi alte instalaţii. Star*4 a publicat un grafic cu Warren Magnuson. în care France Presse. In termenii tului Centenaire din Bruxel au prezentat Congresului a
perioada 15 marlie — 15 a cheiate ; mulţi participă la La aceste lucrări, ţăranii co cifrele dc şomaj, in Anglia şl se cere abrogarea de către rezoluţiei asupra Ierusalimu les, a avut Ioc deschiderea merican o petiţie semnală
prilie, 10 000 tone de car cursurile de calificare prin te operatori paiticipă în număr guvernul Statelor Unite a po lui. adoptată de Consiliul de oficială a celui de-al 42-lea de 634 de membri ai parla
tofi de sămînţâ. Această leviziune ale Academiei agri mare, efectuînd multe ore de Irlanda dc Nord, din octom liticii discriminatorii în co Securitate sfmbăta trecută, Salon internaţional de ali mentelor din 9 ţări occiden
muncă o prestează cooperati cole ; 19 membri coopera muncă voluntară. brie 1920 pin* In septembrie merţul cu ţările socialiste. această comisie ar urma să mentaţie şl artă menajeră, tale. prin care se cerc re
va agricolă „Lenin" în strîn- tori studiază în prezent la ...Acestea sînt motivele 1971. Renunţarea la o asemenea verifice, la faţa locului, dacă la care ţara noastră partici tragerea imediată a trupelor
să colaborare cu cooperati şcoli de specialitate, unde se pentru care Cobbelşdorful se In luna septembrie a.c. ci politică, a declarat senatorul „autorităţile israeliene de o pă cu un pavilion naţional, S.U.A. din Indochina.
vele agricole din comunele pregătesc pentru funcţii de distinge din cercul coopera Ribicoff, ar permite sporirea cupaţie au pus capăt măsu
Worpen şi Griebo. conducere. Un exemplu edi tivelor agricole din regiunea frele de şomaj au ajuns la considerabilă a schimburilor rilor administrative abuzive
Cooperativa agricolă din ficator t) constituie şeful si Halle, pentru care atrage a- 929 121, atlnglnd unul din cele comerciale dintre S.U.A. şi In partea arabă a Ierusali NEW YORK. — in Consiliul de Securitate al O.N.U.
Cobbelsdorî reprezintă un tîţia vizitatori. El este pro mal mari niveluri de dup* statele soclatiste, mului". au continuat dezbaterile asupra situaţiei create în Nami
exemplu de cooperare, în ca lozului pentru cartofi, Horst totipul comunei spre care r*2bol. bia după ocuparea ilegală a acestui teritoriu de către Re
re se conturează clar o agri Saage, care, deşi de numai vor păşi în curînd toţi ţăra NEW YORK. — Şase mem HAVANA. — La sediul publica Sud-Africană.
cultură socialistă dezvoltată, 21 de ani, are deja un stu nii cooperatori din Republi In fotografic: Graficul llus- bri al echipajului portavio centralei sindicatelor oameni Reprezentanţi Nigeriei, Etiopiei şi Mauritius au ce
organizată după metode şti diu de inginer agronom în ca Democrată Germană. trlnd variaţiile cifrelor dc şo nului american „Constellati- lor muncii din Cuba (CTC). a rut aplicarea nclnltrziată de <2lre Consiliul de ScruriMP'
inţifice, industriale şi caro cheiat. on", care urma să plece în avut Ioc o întilnirc între con a măsurilor excepţionale prevăzute în Carta O.N.U. — in
, se caracterizează printr-o O asemenea muncă de co KIAUS SCHUTZ maj, pin* la atingerea cifrei misiune in apele Vietnamu ducerea CTC, în frunte cu clusiv a sancţiunilor politice, economice si militare — pen
1 înaltă fertilitate a pămintu- operare duce la o înaltă redactor şef adjunct al dc 929 121. lui, au refuzat să sc îmbar Hector Ramos Latour. prim- tru a asigura retragerea imediată din Namibia a adminis
l lui, prin recolte bogate şi productivitate a muncii, la ziarului „Freiheif'-Halle ce şi s-au refugiat într-o bi secretar al Biroului Naţional traţiei Republicii Sud-Africane.
Redacţia şl administraţia ziar ului i Deva, str. Dr. P. Groia, nr. 35, Telefoane nr. 123 17 şi 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.