Page 83 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 83
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! T e le g ra m ă
Tovarăşului MAO TZE-DUN
Preşedintele Comitetului Central al
Partidului Comunist Chinez
Tovarăşului CIU EN-LAI
Premierul Consiliului de Stat al
Republicii Populare Chineze
Dragi tovarăşi.
Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul
votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Orga
nizaţiei Naţiunilor Unite, dorim ca In numele Partidului Co
munist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri
ale Republicii Socialiste România, in numele întregului po
por român şi al nostru personal, să vă adresăm dumneavoas
tră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Re
publicii Populare Chineze şi poporului frate chinez cele mai
calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale
Republicii Populare Chineze tn Organizaţia Naţiunilor Unite
şi în toate organismele sale
Repunerea Republicii Populare Chineze in drepturile
sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită
însemnătate pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite,
pentru cauza progresului şi păcii in lume ; ea constituie o
victorie a politicii juste de recunoaştere n rolului şi impor
tantei deosebite a Republicii Populare Chineze In viola in
ternaţională, a faptului că in zilele noastre rezolvarea dura
ANUL XXIII. Nr. 5226 MIERCURI 27 OCTOMBRIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI bilă şi In conformitate cu aspiraţiile popoarelor a marilor
probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără
participarea, cu drepturi egale, a Chinei populare, a tuturor
statelor — fie ele mari. mijlocii sau mici. Această hotărîre
consacră. în mod solemn, realitatea de netăgăduit că in lu
SINI NECESARI Lapte peste me există o singură Chină, guvernul Republicii Populare
Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor
prevederile
. .
^
chinez.
Ne exprimăm profunda încredere ca prezenta Republicii
contractuale Populare Chineze în O.N.U, va conslilui o conţi ibutie esen
Cooperatorii din Silvaş au ţială la respectarea normelor dreptului internaţional, la creş
avut prevăzut ca in acest terea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea
an să livreze pe bază de principiilor independentei şi suveranităţii naţionale, depli
contract la fondul de stat nei egalităţi in drepturi, neamestecului în treburile interne,
cantitatea de 700 ht lapte. avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la amenin
Datorită asigurării unor ţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile
condiţii bune de îngrijire dinlre state.
şi hrănire a efectivului de că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre
Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea
A INDICATORILOR DI PIAN ; trecute să fie îndeplinită *pect' reciproc, pe principiile marxism-leninismulni şi inter
reuşit ca zilele
vaci. s-a
partidele şi ţările-noastre,, întemeiate trainic pe stimă şi res-
j integral sarcina anuală dc
de
producţiei
| predare a
I lapte, creindu-se astfel po naţionalismului socialist, vor cunoaşte o dezvoltare conti
nuă. în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor an-
sibilitatea de a livra supli tiimperialisie. al cauzei socialismului şi păcii- în lume.
Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe
mentar cel pn|in 14 000 1 care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organi
IN SECTORUL ZOOTEHNIC ceastă cale. o depăşire a i zaţia Naţiunilor Unite si în celelalte organisnne internaţio
lapte şi de a obţine, pe a
veniturilor
planificate cu
nale.
peste 20 000 lei.
Pentru creşterea în con NICOLAE CEAUŞESCU
tinuare a producţiei de lap secretar general al Partidului Comunist Români
te, cooperatorii din Silvaş preşedintele Consiliului de Stat
Ridicarea ponderii sectoru nului anual de efective la tivelor agricole din Sălaşu dc se preocupă cu grijă de pre
lui zootehnic în structura specia bovine se detaşează Sus, Băcia, Gurasada, Jel£- gătirea iernării corespunză al Republicii Socialiste România
producţiei şi a veniturilor u cooperativele agricole din tlinţî etc. au scăpat din vede toare a animalelor, respec ION GHEORGHE MA.URER
nităţilor agricole constituie o Turrlaş, Căstău, Peştcana, Boz, re preocuparea pentru creşte tiv dc asigurarea adăpostii- ! ATELIERUL AIINEl BARZA. Etcctrichniul Io an Flcşn j»-a evi preşedintele Consiliului de Miniştri
cerinţă de prim ordin pe ca Brîznic ş.a., care au Înregis rea numărului de animale rilor şi a bazei furajere. î denţiat lunA dc lunA in acest an prin lucrAri de calit.iic.
re Congresul al X-lea ui par trat depăşiri simţitoare la a- matcă, ceea ce le obligă al Republicii Socialiste România
tidului a pus-o in faţa lucră cosi indicator încă din pri acum, cînd nu a mai rămas
torilor din agricultură. Mate mul semestru. In unităţile a- decît puţin timp pînă la sflr-
rializarea unui asemenea de minţile consiliile de condu şitul anului, să întreprindă
ziderat prezintă o deosebită cere şi cadrele tehnice s-au măsuri hotărîtc în scopul a
importanţă pentru dezvolta sigurării îndeplinirii integrale
rea economică a fiecărei coo a efectivului de vaci şi ju- C U P LA N U L P E 10 LU N I ÎN D EP LIN IT
perative agricole, realizarea nici stabilit, cunoscut fiind
efectivelor de animale şi a Deplină faplul că de aceasta depinde
producţiei animaliere plani în mod nemijlocit şi realiza î Laminoarele de luri aliafe din sarcinile de putul anului indici dc produc succese importante in produc aproape tot atitea beneficii
ficate influenţind favorabil, valorificare rea celorlalţi indicatori ai plan stabilite pe 10 luni. In tivitate la cuptoare superiori ţie şi muncitorii, inginerii şl suplimentare.
pe de o parte, creşterea ve fermelor zootehnice. scopul asigurării unor canti celor planificaţi cu circa 1.7 tehnicienii de la întreprinde
niturilor unităţilor si a cîştî- potenfialului Eficienta activităţii desfă ! „750“ şi „800“ tăţi sporite de metal, mun la sulă, rcalizind pc această rea de materiale de construc
gurilor cooperatorilor iar pe şurate in sectorul zootehnic citorii. maiştrii, tehnicienii şi cale însemnate cantităţi su ţii Bîrcea. Muncind cu ab Inspectoratul
de alta, îmbunătăţirea apro esle reflectată. desigur, de ; de la C.S.H. inginerii din cadrul acestei plimentare de metal. negaţie şl dăruire pentru re
vizionării populaţiei cu pro zootehnic! gradul de îndeplinire a obli secţii au utilizat mai pro Preocuparea colectivului de alizarea ritmică a sarcinilor silvic judeţean
duse agroalimenlare. gaţiilor ce revin fiecărei uni Datorită muncii rodnice ductiv capacităţile de pro muncă de la oţelăria electri stabilite, ci au îndeplinit cu
Sarcina organelor de partid tăţi faţă de fondul de sfat. \ desfăşurate pentru realtza- ducte. rcalizind in primele că pentru ridicarea continuă 5 zile mai devreme planul dc Lucrăforil din unităţile a-
şi de stat, a tuturor lucrăto preocupat îndeaproape de re Dacă de ta cooperalivelc a- \ rea ritmică a sarcinilor de 9 luni ale anului in fiecare a encienţei activităţii ae producţie pe 10 luni. parţlnâloare Inspectoratului
rilor din agricullură de a în zolvarea problemelor care qricolc dîn Orăştie, Căstău, producţie şi a angajamente- oră efectivă de lucru cîte 490 producţie este evidentă. In silvic judeţean au îndeplinii
treprinde măsuri energice In vizează îmbunătăţirea Indice Silvaş. Boz, Dobra ş.a. s-nu \ lor asumate in întrecerea so- de laminate peste indice primele trei trimestre s-au pro Coleclivul întreprinderii a- şi depăşit sarcinile de plao
scopul asigurării traducerii In lui de natalitate şi reducerea livrai însemnate cantităţi de ( cialistă. colectivul laminoru- le planificat. ininlite a dat de (a începutul pe 10 luni la toţi indicato
viaţă a obiectivelor stabilite la minimum posibil a pierde lapte peste prevederi, rezul dus. cu aceleaşi agregate, cu anului peste prevederile de rii. Asigurînd punerea în va
penlru sectorul de creştere a rilor prin mortalităţi. Există tatul este urmarea firească a . lui de „750“ mm dc la peste 2 800 tone de oţel spe plan la zi 70 000 cărămizi dia- loare a unor cantităţi spori
animalelor esle subliniată, dc insă şi cooperative agricole, măsurilor chibzuite întreprin ' Combinatul siderurgic Hune- Oţelăria electrică cial mai mult decît în ace lif. mai mult de 44 000 cahle te de subproduse, el au pre
asemenea, cu putere şi In din păcate nu puţine la nu se pentru îngrijirea şi fura \ doara a îndeplinit înainte de eaşi perioadă a anului trecut. de teracotă şl 138 tone pro lucrat şl livrat unităţilor be
scrisoarea adresată de către măr, unde se ridică serioase jarea ra|îonală a animalelor, i termen prevederile de plan Concomitent cu sporirea pro duse din vată minerală Au neficiare din ţară şt la export
pe I0 luni. Acest succes s-a de la Hunedoara
secretarul general ol par semne de întrebare in legă cît şi aplicării retribuţiei în ducţiei s-a îmbogăţit şi gama fost depăşite in acelaşi timp mai mult dc 1 000 tone fruc
tidului, tovarăşul Nicolae tură cu realizarea efectivelor grijitorilor în funcţie de pro i obţinut îndeosebi pe seama*. sortimentelor, fiind asimilate sarcinile de livrare la ex te de pădure. Din calculele
Ccauşescu, indicaţiile date în stabilite. Rămineri în urmă In ducţiile oblinutc, pe baza a \ utilizării mat ra|ionalc a uM- Topitorii care deservesc numernase mărci noi dc oţe port cu I 046 lone vată mine
aceasta privînlă consliluind acest important capitol de cordului global. lajetor şi timpului de lucru. cuptoarele electrice de la luri alinte cu caracteristici rală pentru izolaţii termice şi estimative rezultă că la ac
jaloane preţioase pentru im- plan se semnalează la C.A.P. Deşi era de aşteptat ca în ' Numai in luna aceasta s-a Combinatul siderurgic Hune superioare. 370 000 cărămizi. tivitatea de bază a ocoale
bunătăţîrea activităţii şi ridi Mărlineştî, Sălciva, Vaidei, noul cadru organizatoric creat ' laminat in plus peste sarcl- lor silvice sc va realiza ptnă
carea eficientei fermelor zoo Ruşi, Orăştioara de Jos, Lă- nici o fermă zootehnică cu I nlle dc plan Ia zi o cantitate doara au elaborat ieri ultime Nu este lipsit dc importan la finele lunii acesteia su
tehnice. Sint numeroase e său — să amintim doar cile- gestiune economica internă ^ de oţel echivalentă cu meta- le tone de oţel din prevede I.M.C. Bîrcea ţă să amintim că sporul de plimentar o producţie marlă
xemple care atestă că acolo va unităţi unde situaţia este să nu înregistreze restante la rile de plan pe 10 luni. Folo producţie s-a obţinut cu chel vîndută şi încasată In valoa
unde se acţionează cu răs mai îngrijorătoare, minusul producţia marfă, sint nume i tul necesar pentru fabricarea tuieli mal mici decit cele sta re de peste un milion let, Iar
pundere şi spirit de buni fată de prevederi fiind de roase exemple care atestă se ? a peste 50 de tractoare. sirea mai eficientă a capaci Alături de harnicii lauri
gospodari se obţin rezultate citeva zeci sau chiar sute dc rioase neajunsuri privind va- Şi colectivul laminorului tăţii agregatelor şi a timpu lor! de bunuri materiale de la bilite. iapt care a permis ob sarcinile de livrare la ex
satisfăcătoare atit la realiza capele de bovine. De aseme ’ dc prolile de ,.800'' mm a la- lui de lucru a permis oţela- alte unităţi industriale din ju ţinerea a peste 730 000 lei e port vor ti depăşite cu circa
rea electivelor cît şi a pro nea, diferente apreciabile deţul nosfru, sc prezintă cu conomii la preţul de cost şl 5 la sulă.
ducţiilor animaliere planifica comparativ cu cifrele de plan \ minat ultimele tone de oţe rilor să realizeze de la înce
te. se înlilnesc la efectivul {Continuare in pag. a J-o)
In privinţa Îndeplinirii pla matcă. Conducerile coopera
0 zi bogată in realizări Urgentarea punerii tn funcţiune a noilor Pagina a ll-a
Pentru cooperatorii din muncitori şi elevi veniţi din
Unirea, rodul pămintului Valea Jiului, să ajute coope
parcă n-a fost niciodată aşa ratorii din Unirea, s-au evi
de bogat ca în ncest an. Zil denţiat salariaţii de la Ex obiective miniere din Valea Jiului obligă la
nic, de dimineaţă ptnă ttr- ploatarea minieră Lupeni, 1
ziu noaptea, cooperatorii din cadrele didactice şi elevii
Unirea, Tuştea, Livezi şi liceelor din Lupeni şi Vul
Fărcădin nu cules intr-una. can, din riadul cărora amin a Cronici ale m eciurilor din diviziile
Duminică, peste 400 de tim pe tovarăşii Marin Po- EFORTURI COMUNE, COLABORARE FRUCTU
muncitori şi elevi din Valea pescu, loan Niciu, Peîru
Jiului le-au venit in ajutor. Ivănuş, Emeric Bartiş, B, C şi campionatul judeţean
S-a lucrat pc ultimele su Gheorghe Tudor, Aurel Ni-
prafeţe ce au mai rămas de cnla şi mulţi alţii. g j R ezu lta te, clasamente, etapele
recoltat din cele 260 hectare La plecare, celor veniţi în
cile au fost cultivate cu po o a s ă Intre b e n e f ic ia r ş i c o n s t r u c t o r viitoare
rumb. ajutor li s-au adresat since
Dinlre cei peste 400 de re mulţumiri.
în primul rind dc constructor
Cantitatea mereu crcscîndă producţiei de cărbune din Va comparatic cu cele alo con care îşi dispersează forţa de
La Sintămăria-Orlea de cărbune care trebuie extras lea Jiului. structorului. muncă — alteori o retrage de
— Ce înţelegeţi prin aceste
— Din discurile purtate cu
de
din bazinul Văii Jiului
pinde nemijlocit dc mooul in specialiştii exploatărilor mi sarcini „minore" care vă re la unele obiective — pentru a
ataca lucrări care să asigure
s-a lucrat din plin care se asigură sporirea capa desprins ideea că nerespecta- vin? îndeplinirea globală valorică a
niere dîn Dîlja şi Uricani s-a
— Noi trebuie să asigurăm
cităţilor productive, de măsu
ra în care se finalizează pune planului. Se încalcă a st fel suc
Sîntămăria-Orlca a cunos oane şi transportaţi la C.L.F. cesiunea firească a execulieî,
cut duminică iureşul unei Studenţii de la Petroşani rea în funcţiune a noilor obi recurgindu-se la aminări.
munci intense pentru cule şi-au adus şi ei o marc con ective miniere. Trimestru IV—hotărTtor pentru finalizarea Apoi inlervin alte aspecte :
sul porumbului din lan fi tribuţie la recoltatul porum Este lucru ştiut că in rezol lipsa unor echipe complexe,
transportul produselor la bului din brigada Subcetate. varea acestor deziderate, sar exemplară a primului an al cincinalului şi calitatea slabă a unor lucrări,
baze de recepţie. In spriji Duminică, ore de-arindul, cini deosebite revin atit cen o defectuoasă aprovizionare
nul ţăranilor cooperatori elevii Liceului din Haţeg au tralei cărbunelui ca titular de pregătirea optimă a producţiei anului viitor
din această comună au ve acordat sprijin in efectuarea investiţii, cil şi Grupului de cu materiale, fluctuaţia mare a
nit din nou, duminică, zeci lucrărilor de depozitare a şantiere din Petroşani al Trus- forţei dc muncă. Constructorul
de cadre didactice, studenţi porumbului sosit la baza de lului de conslrucţii şi monta rea termenelor prevăzute de constructorului proiectele de n-a intervenit încă energic
şi elevi din Valea Jiului. recepţie din Haţeg. Merită je miniere care are menirea predare a unor obiective a a execuţie, completarea cu uti pentru înlăturarea acestor de
La brigada din Ciopcia, laude pentru munca depusă dc a materializa programul de vut consecinţe negative asu lajul necesar şi energie elec ficienţe şi dîn acest motiv per
cei peste 70 de elevi de la elevii Marius Para, Doinei în vestiţii. pra îndeplinirii planului de ex trică, dar cunoscînd greutăţile sistă încă o vizibilă tergiver
Grupul şcolar din Petroşani Paulescu, Ion Slobodaş, Lu La actuala sesiune a Marii tracţie, atesle cxploalări — şî constructorului am căutat în sare a punerii în funcţiune a
au lucrat' cu mult spor. Pe cian Z ăveluţă, Lucian Su Adunări Naţionale se sublinia nu doar ele — înrcgislrind mi totdeauna să depăşim sfera o- ohieclivcior
ste 50 000 kg de cartofi au san, Eugen Bobiacov, Marin că : „Pregătirea minuţioasă a nusuri la produclia de cărbu bligaliilor contractuale acor- 1LIF COJOCARU
fost încărcaţi in autocami Ştefoni şi mulţi alţii. investi (iilor, fundamentarea ne. Care este explicaţia că şi dînd sprijin şi în alic privin
proiectelor, elaborarea dm in prezent lucrările de Investi ţe. Cu toate acestea se consta
limp a studiilor tehnico-eco- ţii se deslăşoarâ defectuos şi tă existenta unui ritm de lu
nomice şî contractarea utilaje ce aveţi de spus despre viitoa tru nesalisfăcălor, fapt care
lor în raport cu termenele rele consecinţe pe care le poale determină intîrzîeri considera
prevăzutc pentru punerea lor genera neincadrarea în terme bile la punerea în funcţiune a
în funcţiune trebuie să-şi gă nul de punere în funcţiune noilor obiective. De exemplu,
sească conlinuarea logică tn pentru fiecare din obiectivele la instalaţia provizorie de să
efortul de reducere a durate prevăzute a se construi în a pare a pulului principat Paro- aseinănălonre celor dîn anii
lor de realizare a noilor obi cest an? — adresăm întreba şeni, din cauza unor anomalii trecuţi.
ective, prin folosirea înlregu- rea inginerului şef cu investi conslructîve, lucrarea n-a Ministerul Sănătăţii, prin
lui potenţai tehnic şi uman de ţiile, Gheorghe Daviriescu, din putut fi încă recepţionată şî unilălile medic o-sanitare din
care dispun unilălile de con cadrul C.C.P. preluată. Amintesc că pînă in Iară, a luat măsurile cores
strucţii şi montaj... — Desigur, penlru . fiecare prezent comisia de recepţie a punzătoare asigurării asisten
Este scoasă in cvidenlă deci obiectiv avem in vedere pu fost convocată de şase ori, dar Vaccinare antigripală tei medicale ambulatorii şi
responsabililalea care trebuie nerea lui in funrţiune conform de fiecare dată au survenit n- spitaliceşti a cazurilor.
să revină atit beneficiarului cit contractului încheiat cu con mînări Lucrările pulului sini, Penlru uncie grupe rlo
şi r onslrur lorilor. structorul. Pe parcurs intervin de asemenea, intîrziate, fapt populaţie mai expuse, prin
Modul în care se respectă insă probleme care, nerezolva rare x-a îngreuna începeie* Dalele furnizate de Minis In ultima săplâmină, ase spe< iln ul muncii lor, sc va
termenele de punere în func te Ia timp. decalează termene viitoarei extracţii pe vertica terul Sănătăţii arată că, in menea cazuri au fost înregis face vaccinarea anligripala
ţiune a unor obiective miniere le prevăzute. Cauzele care ge lă la mina amintită. ultimul tîm^in Clt€va judeţe trate şi in Capitală. Totodată, s-ap pus la dispozi
vine să ilustreze, însă. o in nerează această stare de lu O atare situaţie există şî în din centrul Transilvaniei au Tulpinile de virus gripa! ţia reţelei de farmacii şî
suficientă preocupare a celor cruri îşi ' au izvorul la gru cazul instalaţiei de săpare a apărut precoce îmbolnăviri recoltat de la unii bolnavi si puncte farmacouliYo medica
mente* iinligi ipale in r <i ntitAli
rlr>i factori principali. Ne refe pul de şantiere. Noi cunoaş turnului, casei pulului şi a sta- de gripă, caracteristice sezo izolate de laboratoare sînl suficiente.
nului rece.
rim la faplul că „fuga" după tem aceste cauze şi periodic Ic liei electrice la mina Bărhă-
îndeplinirea ,,globală" a sarci s u p u n e m dezbaterilor organi leni, unde etapa a 11 -a a lu Pînă in prezent nu se re
nilor lasă descoperit lormni un zate In a numite niveluri. Apre crărilor, cu termene scadente marcă o conliiqiozilale deo*
capitol escnti.il al aclivilălîi a ciez că sarcinile care ne re la 30 septembrie, esle rămasă in sebită a bolii. Au fost afec
cestor organisme — punerea vin nouă ca benelicinr, pen urmă. Nici la Dîlja. Valea Ar tate în special persoanele a-
Fabrira chimir;'* OrAştir. In serfia rte mase plastice, muncitoa în funcţiune la termenul pla sului şi IJricanî stadiul de e- dulle şi adolescenţii.
rea Viorica Pielea isi dcpAşcştc lunar planul cu 20—2S la sulA. nificat a noilor obiective de tru încadrarea tn termenele xeruţin nu esle corespunzător.
Foto: V. ONOIU
care depinde soarta sporirii planificate, sint minor* In Această situaţie este cauzată