Page 85 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 85
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 226 • MIERCURI 27 OCTOMBRIE 197t 3
„S A P TA M IN A E C O N O M IE I"- DEPUNĂ VALORIFICARE întreprinderea de industrie
priiej de intensificare locală Orăştie
POTENŢIALULUI ZOOTEHNIC!
a n g a j e a z a
a acţiunilor de economisire HJrmaro din pag. 1) însă finalizarea atîta timp cît comunale care, deşi au anali — pensionari de bâtrîneţe cu limita de vîrstâ
zat perioriio situaţia In acest
nu există o colaborare perfec
tă între preşedinţii cooperati
cuvenita stabilirii de masuri
velor sî şefii de ferme, cind sector, nu au acordat atenţia şi vechime în cimpul muncii în meseriile:
— Ca in fiecare an, şi de a Puteţi nominaliza cîteva acţi fiind de aproape 180 000, ce îndrumarea şi controlul acti menite sâ asigure înlăturarea 0 lâcâtuşi-matriţeri
ceastă data in perioada 25-31 uni concrete ? ea ce fnseamnă mai bine de 30 lorificaiea superioară a po vităţii în sectorul zootehnic neajunsurilor care au frînat
octombrie se desfăşoară „Săp- — Da. Pentru asigurarea o- la sută din populaţia judeţu tenţialului zootehnic al uni nu se fac sistematic şi se to obţinerea unor rezultate la ni 0 turnători-formatori
tamîna economiei", devenită peratlvităţii In servirea publi lui. Sporind numărul depunăto tăţilor. Orice fel de argu lerează perpetuarea de la un velul posibilităţilor si al con 0 strungari
de-acum tradiţionali. Ce acţi cului, filiala G.E G, Hunedoara rilor a crescut si soldul gene mente ar invoca şefii fermelor an la altul a carenţelor pri diţiilor existente tn fiecare u- 0 frezori
uni deosebite se întreprind cu a fost dotată cu o maşină ral al depunerilor cu 11 la su sl conducerile cooperativelor vind furajarea animalelor. nilate. 0 tîmplari
acest prilej, cunoscînd că des „National", nrmlnd ca $i filia tă, comparativ cu aceeaşi pe agricole din Geoagiu şi Au Unele cooperative agricole, Aplicarea indicaţiilor date de
printre care amintim pe cele
făşurarea ei are drept scop in la Deva să primească una la rioadă a anului trecut. Tot în rel yiaicn, ele nu pol aco din Lîvadla, Ruşi, Cîmpuri- tovarăşul Nicolae Ceausescu 0 sudori
peri nereallzarea contractelor
tensificarea acţiunilor de eco acest ultim an la care ne refe cu peste 40 000 si respectiv Surduc si S2la$u de Jos, au tn scrisoarea adresata organe 0 zidari
nomisire, popularizarea multi rim au fost livrate depunăto 35 000 1 lapte, minusuri care înregistrat realizări nesatisfăcS- lor si organizaţiilor de partid, care vor beneficia pe timpul angajării de
plelor avantaje pe care le ofe rilor 686 autoturisme, în valoa s-an înregistrat pină acum. Se toare nu numai la producţia tuturor lucrătorilor din agri pensia integrala şi salariu peste perioada de
ră economisirea, îmbunătăţirea Convorbire cu tovarăşul re de aproape 40 milioane lei, poate oare vorbi despre o e de lapte, ci şi la îndeplinirea cultură, prezintă o deosebită
servirii populaţiei In unităţi IOAN BUCA s-au acordat 710 credite pen ficientă cît de cît ridicată conlractelor de livrare a ti importantă pentru redresarea 4 luni.
le G.E.G tru construirea de locuinţe cînd In cele două ferme pro neretului bovin, pînă la situaţiei sectorului zootehnic Angajările se fac conform H.C.M. 334/1971.
— Integrîndu-se în ritmuri directorul Direcţiei proprietate personală, in va ducţia de lapte marfă pe cap începutul lunii trecute a.c., Actiontnd In spiritul acestor (282)
le de dezvoltare a întregii e judeţene C.E.C. loare de peste 37 milioane lei. de vacă nu ajunge nici la 500 neavind onorate nici 50 la indicaţii, se cere ca în toate
conomii naţionale — ritmuri In plus, depunătorii au cîşti- litri ? Un calcul simplu arată sută dîn obligaţiile asumate. cooperativele agricole să sc
slabilîte de Congresul al X-lea gat 29 autoturisme de diferite că, menţinînd ritmul produc Fără a scuti cu nimic de acorde maximă atenţie strînge-
a) partidului — economia ju fel. Tot pe linia îmbunătăţirii mărci, aragaze cu butelii, ex ţiei de pină acum, pentru răspunderea ce o au condu rii sî conservării tuturor re
deţului Hunedoara se dezvoltă condiţiilor de servire a depu cursii In străinătate şi multe cooperatorii din Aurel Vlaicu. cerile G.A.P. şi şefii fermelor surselor de furaje, prelungirii
continuu, asigurlnd concomi nătorilor au fost executate lu altele. anul ar trebui să aibă cel pu zootehnice, o vină pentru res pe ctt posibil a perioadei de
tent creşterea permanentă a crări de amenajări si extinderi Am subliniat doar cîteva ţin 19 luni ca să-si poată o tantele acumulate la îndepli păsunat sî stabilirii unor mă întreprinderea de gospodărie
veniturilor băneşti ale popu de spatii la filialele din Brad dintre avantajele de care au nora datoriile fată de fondul nirea efectivelor şi a produc suri eficiente în vederea pre
laţiei si, pe această bază, dez Si Orâstie, asemenea lucrări de beneficiat pînă astăzi depună de stat la producţia de lap ţiilor planificate în zootehnie gătirii temeinice a producţiei
voltarea acţiunii de economi modernizare fiind In curs de torii la G.E.G. Aceştia împre te (I). o poartă şi consiliile populare viitoare de nutreţuri. comunală şi locativă Deva
sire. Printr-o diversitate de executare la filiala din Hune ună cu cei csre vor deveni tn Cu diferente în minus la
acţiuni, ce se întreprind în doara si agenţia din Haţeg. In aceste zile se vor bucura de producţia marfă — de cîte
8 000-30 000 litri lapte — se
zilele „Săptămînii economiei", cartierele Dacia, din Deva, si garanţia statului asupra sume prezintă, de esemenea, ferme ANGAJEAZA DE URGENŢA
se intensifică activitatea de Aeroport, din Petroşani, se vor lor depuse, a dobtnzilor şi cîş- Rtu Alb, Livadia, Unirea, To- Urgentarea punerii iii funcţiune a
le cooperativelor agricole din
popularizare a avantajelor pe înfiinţa agenţii C.E.C., iar in tigţurilor; păstrarea secretului
care Ie au depunătorii la cadrul unor întreprinderi si privind numele depunătorului testi, Şoîmus sl altele. Dife — 1 casier principal
C.E.C. Dintre aceste acţiuni, instituţii din Deva si Brad se Si a operaţiunilor efectuate; renţele semnalate in primele — 1 inginer constructor pentru postul de şef
as aminti : Prin presă si sta vor înfiinţa ghişee C.E.C. dreptul de a dispune de sume luni ale anului datorită ne-
ţii de radiofîcare sînt difuzo- Alături de cele 43 unităţi le depuse; scutirea de orice asignrării unei hrăniri cores noilor obiective miniere birou proiectare
le diferite materiale in care C.E.C. proprii — 18 urbane si taxe şi impozite a depunerilor, punzătoare a animalelor pe — conducători auto gradul „D", f ochi şti, dul
se vorbeşte pe larg despre 25 săteşti — si 81 unităţi dobinzilor $i cîştigurilor; gra perioada de stabulatie s-au ac gheri, zidari.
semnificaţia „Săptămînii eco P.T.T.R., autorizate să efectue tuitatea efectuării tuturor ope centuat sl pe timpul verii, ţie, compresoare ele. Nerespec-
nomiei" ; se organizează la ze şi operaţiuni C.E.C., din ca raţiunilor ce se fac la unităţi ceea ce denotă' că asigurarea tarea termenelor se datorează încadrarea şi salarizarea se fac conform
si beneficiarului, care ne li
cluburi, case de cultură si că re se compune reţeaua noas le noastre. bazei furajere nu a constituit vrează utilajele cu întîrziere. legii 22/969 şi H.C.M. 914/1968.
mine culturale, expuneri, con tră, pusă la dispoziţia popu Realitatea demonstrează că o preocupare permanentă pen De date aceasta asistăm la (263)
ferinţe, discuţii, convorbiri pe laţiei la ora actuală, si aceste populaţia judeţului noslru, tru consiliile de conducere si Dacă aceste cauze au efect
tema economisirii la C.E.C.; noi unităţi vor contribui la o populaţia înlregii ţări se con cadrele tehnice din aceste u asupra producţiei de cărbune ? revers. Constructorul acuză be
în programele brigăzilor artis toţ mai bună satisfacere a ce vinge tot mai mult de avanta nităţi. Ca urmare, veniturile Desigur 1 Dinamica planului de neficiarul. Răspunderea este
tice au fost incluse teme pri rinţelor depunătorilor. jele depunerii si păstrării bani băneşti şi gradul de rentabi extracţie este corelată direct trecută aşadar de la benefi
vind economisirea ; în vitrine — Ar fi interesant să preci lor la C EC., înţelege că, eco litate al fermelor respective cu Intrarea tn funcţiune la ciar la constructor si Invers.
se face o mai intensă propa zaţi pentru cititorii noştri cu nomisind. contribuie la o cir au fost serios afectate. Era termenul planificat a noilor ca Rezultatul ? Un număr însem
gandă vizuala, cu materiale e- cît a crescut numărul depună culaţie bănească echilibrată, de aşteptat ca trecerea la or pacităţi. nat de obiective la Livezeni, Baza de utilaje şi transporturi
Hi ta te de Centrala C.E.C.; a torilor în ultima perioadă si. sănătoasă, la finanţarea conti ganizarea superioară a acti Inginerul sef cu investiţiile Coroiesti, Vulcan, Aninoasa,
fost organizat si un concurs de mai ales, de ce avantaje s-au nua a reproducţiei lărgite şl, vităţii în ferme, care sînt con ne-a vorbit despre carenţele Bărbăteni, Uricani, cu termen construcţii forestiere
duse nemijlocit de specialişti,
vitrine, dotat cu premii, la ca bucurat ei ? pe aceaslă cale, la creslerea să se evidenţieze în realiza constructorului. Ne-am fî aş scadent in trimestrul trecut, se
re participă magazinele repre — In ullîmul an, numărul continuă a nivelului nostru de rea exemplară a tuturor indi teptat şi la o atitudine autocri află încă „în construcţie", „în
curs de recepţie", „pentru re
zentative din oraşe si munici depunătorilor la C.E.C. din ju vin ta. catorilor de plan. Un aseme tică asupra activităţii benefi cu sediul în Alba lulia,
pii ; pentru toţi lucrătorii noş delui nostru a crescut cu o- Convorbire realizată de nea deziderat nu îşi găseşte ciarului. Pentru că modul cum medieri", faze care împing de
la o lună la alta punerea lor
tri „Săplămîna economiei" es proximativ 5 000, în prezent el GH. I. NEGREA centrala cărbunelui a asigurat str. Oborului, nr. 10
te un adevărat etalon, un mo proiectele, utilajele, maşinile, In funcţiune.
In fata acestei situaţii, evi
del în buna servire a depună piesele si chiar energia elec dent critice, constructorul $i
torilor. care apoi se va perma trică, a rămas nelămurit. ANGAJEAZĂ DE URGENŢA
nentiza în munca de zi cu zi 1001 de seri — emisiune RAD IO m — Livrarea acestora se face beneficiarul noilor obiective
miniere din Valea Jiului au
a fiecăruia, pentru cei mici; cu întîrziere, declarau ingine
10,10 Telejurnalul dc scări. datoria să reflecteze cu răs — autogaterişti
— Un detaşament aparte al Cincinalul in acţiune; PROGRAMUL I : 6.00-9,30 Muti rul sef adjunct Constantin pundere la ceea ce s-a subli
depunătorilor la C.E.C. îl con 20,00 Ancheta Tv. : „O Întreba că şl actualităţi ; 9.30 Viaţa cftr- Slanciu sî ing. Nicolae Mano- niat recent la Sesiunea Marii — excavatorişti
re despre tinereţe";
stituie elevii. Aţi organizat ce 20,50 Tcleclncmateca. ţllor (reluare); 10,00 Buletin de le, şeful serviciului tehnic, am Adunări Naţionale : „pentru ca — tractorişti rutierişti
ştiri; 10.OS Muzlcft populară; 10.30
va anume si pentru ei ? 18,00 „Micii meşteri mari". Film artistic: „Porte des Vreau să ştiu; 11,00 Buletin de bii din cadrul conducerii şan noile obiective să răspundă — mecanici IFRON pentru Şantierul I.C.F. Va
Lilas". Cu Dany Carrcl,
— Cu concursul Comitetului Transmisiune dc la Ex Plcrrc Brasseur, Georges Ştiri; 11,03 Muzică uşoară; 11,13 tierului T.C M.M, La Dîl)a n-au cerinţelor pentru care au fost lea Sebeşului, Cerna Teliuc, Valea Jiului
poziţia „Tineretul şcolar Consultaţie juridică; 11.30 Corul fost asigurate cablurile late si
judeţean al U.T.C., al Organi şl munca, deschişi la Brasscns, Henri Vidai; Radiotelevizlunil dirijat de Aurel concepute si să asigure tn cel — mecanici dizelişti pentru atelierul de re
zaţiei judeţene de pionieri si Palatul pionierilor; 22,23 Telcglob: Teheran; Grlgoraş; 12,00 Muzică uşoară; o parte din documentaţie, la mai scurt timp efectele scon
12 10 Recital de operă; 12,30 In-
al Inspectoratului şcolar jude 18.25 Tragerea Pronoexpres; 22.43 Telejurnalul dc noapte; tllnire cu melodia populară şl In Aninoasa sud, pentru pulul au tate trebuie respectate rigu paraţii din Alba lulia.
ţean, în ziua de 26 octombrie 18,30 Handbal feminin: Româ 22,33 Fotbal: Cehoslovacia — terpretul preferat; 13.00 Radio xiliar. aceeaşi situaţie. La Pa- ros prevederile legale referi Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
nia — U.R.S.S. (Trofeul Tara Galilor (Campiona jurnal; 13,13 Avanpremieră coti roseni ducem lipsa benzilor
a fost organizata „Ziua elevu Carpaţl). tul european). Înregistra diană; 13,27 Clntecul e pretutin toare la colaborarea strlnsă şi Informaţii suplimentare la telefon 1295 Alba
lui econom". Cu această oca In pauză, la ora 18,SS: re dc (a Praga. deni ; 14,00 Compozitorul sâptâ- transportoare pentru staţia de permanentă dinlre titularii de lulia.
zie, cadrele didactice au pre mlnll — Camllle Salnt-Saens; betoane, iar pentru solu|ia de investiţii si proiectanţi, con (fifli)
14,30 Balade şl Jocuri populare ;
zentat elevilor, în cadrul ore 13,00 Buletin de ştiri; 15.05 100 dc fixare a cablului pe graniee structori si furnizori de utila
lor de dirlgenţie, diverse ex legende româneşti; 15 30 Muzică am aşteptat un an. je sau materiale. Spre aceaslă
puneri despre importanta eco de estradă; 16,00 Radiojurnal; Nu se pune problema echi colaborare fructuoasă trebuie
1G.15 Melodii de Gelu Solomones-
nomisirii, accentuîndu-se asu vest. Temperatura minimă va cu ;16,3S Piese corale: 10,50 Publi pelor complexe, pentru cS o- îndreptate eforturile Centralei
cestea există. Avem Ia Coro-
pra utilităţii si avantajelor păs fi cuprinsă Intre 2 şl 4 grade, citate radio; 17.00 Antena tinere iestî o astfel de echipă pentru cărbunelui Petroşani si ole
tului. Studioul elevilor; 17,30 Con
trării economiilor la C.E.C., a iar maxima Intre 15 şl 18 gra cert de muzicâ populară; 18.00 O T.C.M M. Şi nu spre aruncarea
necesităţii ca fiecare şcolar, m m m de. rele serii ; 20 00 Tableta de seară: funicutare. Apoi am organizat răspunderii de la un orga fabrica chimică Orăştie
si altele, specializate pentru
fiecare cetăţean să devină un PENTRU URMĂTOARELE 20.0S Zece melodii preferate; 20.40 montarea maşinilor de extrac nism la altul.
Clntă Cornelia Bâlu şl Alexandru
depunător perseverent. In scoli PENTRU 24 ORE Grozuţă; 20.53 Ştiinţa Ia 7.1; 21.00
a fost amenajai „Colţul elevu 2 ZILE Revista şlagărelor; 21.30 Bijuterii ANGAJEAZA
lui econom". Vremea se menţine In gene muzicale; 22.00 Radiojurnal; 22.30 DE URGENŢA
Vreme frumoasă, cu cerul ral frumoasă. Temperatura Concert de seară; 22.65 Moment barieră („Republica”); LU
— Aminteaţi despre îmbu- variabil. Vfnt slab din nord- staţionară. poetic; 23.00 Concert de seorâ PENI: Articolul 420 — seriile
III
(„Cultural");
24,00 Buletin de
Intrusa
(continuare);
nălăţirea servirii populaliei. ştiri; 0,03-6.00 Estrada nocturnă. („Muncitoresc"); LONEA: Ele 0 SUDORI AUTOGENI categoriile III
fantul Slowly („Minerul");
PAROŞENI : Don Cabrlcl <„E- şi IV. Salarizarea conform H.C.M. 914/5
DEVA: Cele şapte lugorlnico nergla"); PETRILA : Vara de
ale caporalului Zhruev („Pn- altădată („Muncitoresc''); VUL 1968.
stiluie un exemplu pentru or
n programul vast de ri
spunea Dumitru Făiniş, directo
Î dicare a activităţii poli- se de pionieri. Nu se uită ase rul clubului muncitoresc din ganizaţiile sindicale din raza o tria-); Pc luciul ghepi („Ar CAN : Răzbunarea ORAŞTtE : Relaţii suplimentare Ia serviciul perso
Sflntulul
(„Muncitoresc");
fa"); SIMERIA: Serata („Mu
menea zile".
tico-ideologice la nivelul Ceea ce dădea o valoare ge Lupeni. raşului, brigada acestuia să în reşul"); HUNEDOARA: ClniA- Domiciliul conjugal („Flacă nal şi învăţămînt.
buclucaş
reţul
(„Shlcrurgis-
ra"); GEOAGIU-BAI : Ceno-
cerinţelor societăţii socialiste neral recunoscută brigăzii e Subiecte de brigadă sini des semne momentul reapariţiei al tul“); Karl von Osictzki („Con veda dc Brabant; HAŢEG : (276)
multilateral dezvoltate, secreta rou programele acelea prezen tule, se intilnesc la toi pasul, tora, la niveluri de întreprin structorul"); TFLIUC :Karl von începutul („Popular"); BRAD :
(„Minerul"); GHE-
Maica
a
Osictzki
Ioana
îngerilor
rul general al partidului, tova tate „la cald" la ieşirea şi in dar pentru ca scopul urmărit deri, instituţii". I.AR ; In ghearele Invizibile („Steaua roşie"); GURABAR-
răşul Nicolae Ceauşescu, dă o trarea In schimb, acolo, pe un să fie atins se impun cîteva Au fost şi sînt solicitaţi la ale dr. Mabuse („Minerul"); 2A : Noapte cu ceaţă („Mi
PETROŞANI : Un loc pentru
apreciere deosebită rolului bri planseu de beton din incinta condiţii ale realizării textului, întocmirea textelor, Ia realiza IndrAgostid (.,7 Noiembrie") ; nerul") ; ILIA : Clipa dc liber
găzilor artistice de agitaţie In minei, unde minerii se strln- ale Interpretării. Prima — pă rea brigăzilor profesori de Preţul puterii şl Dincolo dc tate („Lumina").
cadrul activjlătii de educare geau roată în jurul brigăzii. rerea aparţine unui statornic muzică si limba română, oa Combinatul pentru exploatarea
socialistă a maselor, în munca Dialogul era direct, nealtcrat prieten al brigăzilor artistice, meni cu experienţa. Un rol În
de propagandă. Izvorltă dîntr-o de luminile rampei, sau de so George Negraru — e ca aceas semnat îl joacă însă si con şi industrializarea lemnului
adîncă cunoaştere a vieţii, a norizările benzii de magneto ta să nu fie considerată un gen ducerea fiecârei unităţi. De cu-
realităţilor evoluţiei societăţii fon. Cel „vinovat" reacţiona pe minor, un lucru la îndemîna rînd, la Petroşani brigada ar Sebeş, judeţul Âlba
noastre, aprecierea funcţionali loc, căutînd să se piardă cit oricui. Cel care activează in tistică a O.C.L. şi-a făcut
tăţii si eficienţei acestor for mai repede din mulţime. „Sati brigadă trebuie să se strădu prima apariţie publică. Conclu
me ale muncii cultural-educa- rizarea In public întregeşte si iască să devină un artist com ziile directorului unităţii amin A N G A J E A Z A
lîve este cu prisosinţă confir mobilizează opinia publică — plex, multilateral. Condiţia tite sînt revelatoare i „De o a
mată de viată. sublinia cu justele Ionel Ca cheie a eficientei oricăror bri semenea formă avem nevoie I DE URGENŢA:
O secţiune prin activitatea zan. secretar al Comitetului găzi rămlne Insă operativita Trebuie să o menţinem 1“
brigăzilor artistice de agitaţie municipal de partid Petroşani tea, alăturată imparţialităţii, La această constatare e bi • LĂCĂTUŞI
din Valea Jiului, zonă cu tra — o activizează. Este o „sati- combativiu’Vii ca si realizării ar ne să ajungă toti cei răspun
diţii puternice In acest sens, roterapie" de efectele căreia tistice. Pentru că azi, cînd ma zători de desfăşurarea procesu ® ELECTRICIENI
ne-a relevat, o dată în plus, ne*am convins". sele de oameni ai muncii sînt lui de producţie. Fiindcă asa Familiştilor li se asigură cazare în
necesitatea stringentă a acţiu A vorbi despre brigăzile ar intr-un permanent contact cu cum arăta tovarăşul Clement blocurile unităţii.
nii brigăzilor artistice de agi tistice doar la trecut ar fi o cultura şi arta, cind cinemato Negruţ, prim-secretar al Comi
taţie In toate colectivele de tetului municipal Petroşani al Doritorii se vor adresa Ia C.E.I.L.
muncă, rolul lor tonifiant, mo P.C.R., e de două ori rău că s-a Sebeş, telefon 483, interior 108.
bilizator, puternic educativ. ajuns pe punctul de a rupe
cu o tradiţie care s-a dovedit (277)
„Cu ani în urmă lucram în utilă. O dală pentru că ne au-
producţie, la mina Aninoasa — tofrustram de un mijloc util de B j l
ne declara George Negraru, educaţie, iar pe de altă parte,
instructor la Casa de cultură u i c i u w io i pentru că arătind public nea
din Petroşani — şi vedeam pe junsurile, se educă Întreaga
viu eficienta intervenţiilor bri opinie publică". E de fapt mo Centrala cărbunelui Petroşani,
găzii artistice. Erau frecvente bilul măsurilor de reactiviza-
în abataj asemenea „imbol m u m - m m n m re pe scară mai largă şi mai cu sediul în Petroşani, str.
duri" • „pune mîna, că de nu ales la un conţinut corespun
te vezi acolo" sau i „vrei să te zător a brigăzilor artistice de 23 August, nr. 2
vezi mîine la brigadă sau la agitalie. „Fiecare mare unita
televizor?". Acesta din urmă m m B K i m te din municipiu poate să aibă A N G A J E A Z A
era cea mai eficientă si ope- cel puţin o brigadă — sublinia -J
ratîvă ediţie a brigăzii. Apă interlocutorul nostru — pentru MUNCITORI NECALIFICAŢI, BĂRBAŢI, PENTRU LU
reau de trei ori pe zi, pe un că are ce să spună. Şi nu nu CRĂRI MINIERE IN SUBTERAN, DE LA VIRSTA DE
ecran mare, improvizat tn in mai aspecte negative ci sî ce 18-45 ANI.
cinta minei, adormiţii pe va- aberaţie. Rolul lor rămlne as graful si televizorul au deve ea ce e bun. Asemenea fapte SE ASIGURA URMĂTOARELE CONDIŢII i
tăzi la fel de proaspăt si puri
nit prezenţe cotidiene, in faţa
gonete, hora nemolîvatilor, toii ficator, ele sînt la fel de ne ne caracterizează şi e păcat să I. CIŞTIGUL — în perioada primelor 10 zile de In
„inculpaţii" cu caricatura în cesare. Experienţa brigăzii oricărei manifestări cultural- trecem peste ele. In ultimă in struire pentru subteran 56 lei pe 8 ore ; *
mărime naturală si „dedicaţie noastre — ne declara Dumitru nrtistice se ridică noi exigente. stanţă, receptivitatea la a or 0 După 10 2ile in perioada a doua de Instruire în
Brigada trebuie să fie suculen
in versuri". ganiza aceste brigăzi va reflec subteran 63 Iei pe 8 ore >
Her, secretarul comitetului dc tă, să trezească interes şi
Impresiona — si efec'tele e partid de la E.M. Aninoasa — prin calitatea textului si prin ta preocuparea organizaţii lor 0 După perioada de acomodare tn subteran, se lu
rau imediate — operativitatea ne-a arătat cit de mult ajută cea a interpretării". de partid din flecare unitate crează In acord la grupe cu un salariu de bază de 69 lei
acestei brigăzi, legătura ei ea la întărirea disciplinei, la Se ajunsese la un moment pentru dezvoltarea constîînlei pe 8 ore, iar pe lună 1 760 lei. plus sporul pentru de
permanentă cu oamenii, cu lot mobilizarea colectivelor". Pre dat ca în municipiul Petroşani socialiste a salariaţilor. Fiind păşirea normelor.
ceea ce se întîmpla în mină ori zenţa brigăzii artistice, integra să fiinţeze doar două brigăzi că si a scrie un text, si a fa II. CALIFICAREA — După 3 luni lucrate, muncito
in localitate. „Brigada centra tă tn colectivul de muncă, de arlîstice, du.pă ce ani in şir ce o muncă culturală, e o da ÎNTREPRINDEREA de g o s p o d ă r ie rii se pot califica prin cursuri de calificare, pentru
lă a clubului — îsi aminteşte vine o necesitate resimţită de spitalul, mina Dilja, U.U.M.P., torie cetăţenească, o modali meseria de miner 3, cu un salariu tarifar de 76 Iei pe
Constantin Popa, maistru la toii cei interesaţi tn bunul U.E.L., grupul If construcţii, tate de contribuţie la bunul 8 ore. Iar pe lună 1 035 lei. pluş sporul pentru depă
E.M. Aninoasa, vechi activist mers al treburilor întreprinde T.A.P L. si altele avuseseră mers al Ireburilor, la ridicarea COMUNALA Şl LOCATIVA HUNEDOARA şirea normelor.
cultural — culegea ceea ce e rii. Depănind amintiri legate brigăzi artistice cunoscute. responsabilităţii fiecăruia. Da Notă — EXISTA POSIBILITATEA RIDIGARII GAU-
ra mal pregnant, specific între de acţiunea brigăzilor de agi „Acum — ne spunea Ion Ba ca unii aduc problema remu FICARII IN CONTINUARE IN MESERIA DE MINBR.
gii întreprinderi, din programe taţie, Aurel Cristea, sef de dea, activist la Comitetul mu neraţiei pentru texte, uillnd că angajează de urgenţă AJUNGINDU-SE LA UN SALARIU TARIFAR DE 98 LEI
le celor 7 brigăzi de la sectoa brigada la E.M. Aninoasa, re nicipal de partid Petroşani — ei nu plătesc societăţii tot ce PE 8 ORE. RESPECTIV 2 500 LEI LUNAR. PLUS SPO
re. Clnd era cazul, intervenea marca : „iNemouvaţn, oeiivji, avem brigăzi la Petrila, Lonea. ea ce le pune ea azi la dis RUL PENTRU DEPĂŞIREA NORMELOR.
instantaneu, paralel cu desfă inlirziatii. care cum îl prin Petroşani, Aninoasa, Vulcan si poziţie, atunci ne trebuie o da — conducători auto cu vechime de peste 5 III. CAZAREA — Penfru nefamilişti se asigură tn
şurarea evenimentelor, cum se dea, erau pu$i Ia brigadă. Şi Lupeni. Viata a demonstrat că tă mai mult brigăzi artistice căminele muncitoreşti ale exploatărilor miniere con
întîmpla in zilele record cind e bine să vină cil mai des sini necesare şi că nu sînt con pentru a-i scoate din inerlie". a n i; tra cost (70-90 lei pe Jună), Iar pentru familişti după 3
lîneam legătura cu subteranul printre noi să ne îndrepte, să diţionate in exclusivitate de e Timpul şl experienţa slnt — mecanici auto ; luni in funcţie de posibilităţi se asigură apartamente
completînd texiul pregătit di- putem face planul". După cum xistenta instructorului (lait cele două argumente indiscuta cu gratuitate de chirie şi încălzire şl reducere de 50
nainle. Cînd aflam ultima ci se vede, viata e cea care adu motivul aulodesfiinţării lor). De bile care s-au ridicat, pledînd — un fochist autorizat pentru staţia de epura la sulă pentru curentul electric.
fră ieşea şi colivia şi începea ce cel mai puternic şi de ne altfel, problema activizării bri în favoarea brigăzilor artistice re Sîntuhalm IV. MASA — se asigură la cantinele exploatărilor
prezentarea programului". „In clintit argument in favoarea găzilor arlîstice de agitaţie a de agitaţie. Rolul demonstrat miniere contra cost, la preţul de 13 lei penfru 3 mese
tr-adevăr — îşî aminteşte Ion necesităţii reacti vizării brigă constituit şi una din temele de existenţa si eficienta lor în Salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968. pe zi.
Davld, maistru la E.M. Aninoa- zilor de agitaţie. „Aveam şeii dezbaterii cu directorii de cadrul colectivităţilor, cel de DE ASEMENEA, MAJORITATEA EXPLOATĂRILOR
sa — şi brigada tovarăşului de brigada ce nu-şî realizau cluburi din municipiul Petro excelent mijloc educativ de Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic Ia MINIERE DIN VALEA JIULUI DE FA 1 IANUARIE
Crîslen si a mea si altele au planul, salariaţi buni profesio şani". „Am mers pe ideea — propagandă, impune necesita 1972 VOR TRECE LA SCHIMBUL DE LUCRU IN SUB
fost inlimpinolc, la obţinerea nal, dar inactivi pe linie ob- ne declara Ion Blaga de lai tea imperioasă a reactivizării serviciul personal, telefon 2178. TERAN LA 6 ORE.
unor recorduri, cu program ar Slenscă, şi care s-au schimbat Consiliul municipal Petroşani lor la toate nivelurile. ______________________________________________________ (274) (278)
tistic. cu fanfară, cu flori adu după apariţia la brigadă", ne al U.G.S R. — ca clubul să con- |. 1ASCU