Page 88 - Drumul_socialismului_1971_10

8 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 227 • JOI 28 OCTOMBRIE 1871

Acţionăm pentru extragerea LAURII NU T IN LOCUL cîi «... mm\ ?

De mal bine de două săptămlnl, la magazinul ali­
primelor tone de cărbune în A C T IV I. Â T IIIM U R A L E de mărfurile pe care le solicită, invariabilul răspuns :
mentar nr, 23 din Deva
cumpărătorii primesc, In loc
„nu avem". Şi asta In timp ce doritele articole — oufl,
— Am dori să cunoaştem masă. Dar la Hărţăgani ee forte şl posibilităţi pentru o brlnzeturl, untură, bomboane, biscuiţi, etc., etc. — ee
găsesc din abundentă In celelalte magazine, Glnd am
activitate culturală prodigioa­
conformitate cu graficul stabilit clteva din manifestările cultu- pare că aceste probleme majo­ să. Cea mai bună dovadă o cerut explicaţii, gestionara Sofia Dumitra a scos un
re nu se află in atenţia celor
ral-educative organizate la că­
vraf de comenzi şl nl ile-a
desfăşurat pe tejghea i
reprezintă
minul din Hărţăgani In aceas­
succesele prece­
tă lună. chemaţi să coordoneze viata dente. Dar laurii clştigatl „MJ-e Jenă de clienţi să spun mereu că nu avem. Deşi
spirituală a satului. Unle mi­
apelez mereu la cel In drept, nu ml 6e onorează co­
— Ptnă acum (19 oct. 1971) nimei rezistente, In cazul de clndva nu (in locul actualei menzile*.
6arcinile deosebit de Impor­ global la săparea şt betonarea direcţie no a asigurat tn toate o expunere pe linie de p.c.i., fată, se manifestă printr-o ex­ activităţi culturale. Este Im­ Dar, să dăm „cuvtnluP comenzilor din 19 octombrie
tante ce revin Industriei mi­ puţurilor şl cu 50 la sulă peste cazurile Încadrarea corespun­ ceva cu filmul, dar nu ştiu punere ţinută Înaintea Începe­ perios necesar ca In activita­ e.c., neonorate pînfi In dimineaţa de 25 octombrie i
niere tn actualul cincinal, pri­ prevederile iniţiale la lucrările zătoare In formaţiunile de lu­ precis ctnd, şi... Trebuia să rii unul film. In acest caz tea căminului cultural din Hâr- comanda nr. 6 268, prin care se solicită ouă, untură,
vind asigurarea unor cantităţi de pregătire. cra a noilor angajaţi, nu a 1- vină un conferenţiar de la mal poate f) vorba de asigu­ lâgani să se schimbe optica margarlnă, brlnzeturl i comanda nr. 6 232 pentru eăpun
zneren sporite de cărbune e- Realizarea ritmică a Indica­ nlţiat cu aceştia o muncă di­ Deva. N-a venit... rarea unui fundament pentru asupra acestui domeniu. Acti­ de rufe, ţigări etc | comanda nr. 6 269 prin care cer
vitatea culturală să nu devi­
nergetlo şi cocsificabll au Im­ torilor de plan ptnă la sflrşi- ferenţiată în scopul adaptării — Aveţi un plan de mani­ educaţie 7 Foloseşte oare a­ nă o simplă chestiune „de 36 de sorturi de dulciuri. (Ne permitem, alcî, o paran­
pus cu pregnantă necesitatea tul acestui an, precum şl pen­ lor la specificul de lucru. festări ? ceastă manieră de lucru la serviciu", ci trebuie transfor­ teză : cînd In magazin existau numai 4 sorturi de
valorificării unor no) rezerve tru asigurarea unul curs nor­ Personalul mediu tehnic nu — Pe luna octombrie Încă dezvoltarea celei mai impor­ mată Intr-o acliune continuă, bomboane, plus ciocolata de toate mărimile, gestiona­
de cărbune In bazinul Văii Ji­ mal desfăşurării activităţii de desfăşoară o muncă de la om nu l-am întocmit... tante forme a conştiinţei so­ permanentă, să ţină seama de ra a fost sancţionată. Motivul 7 Prea puţine sorturi de
ului. In acest context colecti­ extracţie din anul viitor, Im­ la om cu muncitorii din sub­ ... Caro aşa a decurs Începu­ cialiste a maselor — conştiin­ cerinţele şi preferinţele cetă­ bomboane. In prezent nu are nici o bomboană In ma­
vul de muncă de Ia noua mină pune să luăm In continuare o ordine, acest fapt reflectîn- tul discuţiei cu Viorel Groza, ţa politică? ţenilor, să-şl axeze tntreaga gazin. Oare cel care au obligaţia să onoreze comen­
Livezeni are ca obiectiv prin­ du-se In modul de Îndeplinire directorul căminului cultural Şi ne Întrebăm i ce rost au activitate 1n lumina bogatelor zile nu pot fi sancţionaţi?). Comenzile nr. 6 265,
cipal In această perioadă să a sarcinilor de plan. De ace­ din satul Hărţăgani, comuna instruirile periodice ale con­ 6 266, 6 267 au fost onorate doar parţial. Comenzile din
deschidă clmpul minier aferent Băi|a. Situaţia, de loc roză — ducătorilor unităţilor cultura­ sensuri şi importantelor sar­ 12 octombrie au aproape aceeaşi soartă. Ba, despre u­
viitoarei zone de exploatare, ea, am holărlt să acţionăm cu sesizată prin clteva scrisori le? Ce rost au dacă directo­ cini cuprinse In documentele nele (exemplu nr. 6 137/12 octombrie) la I.G.R A. se
fermitate pentru
Înlăturarea
astfel ca din anul viitor aici Trimestrul IV — tuturor stărilor de lucruri ne­ sosite la redacţie — ne-a sur­ rul căminului cultural din Băi- de partid consacrate activită­ spune că a-au... pierdut.
Noi, cumpărătorii, vrem să ettm, totuşi, ctnd vor II
să poată li extrase primele gative, să facem ca fiecare co­ prins) Cunoşteam frumoasa fa, Ioan Stanca, nu pretinde ţii politico-ideologice şl cul- onorate comenzile? Pentru că mărfuri, orice am vrea
100 000 tone de cărbune, ur- prezenţă a echipelor acestui planul de manifestări lunare tural-educative.
rolnd ca în următorii ani mi­ hotărîtor pentru munist, fiecare muncitor din cămin la diferitele faze ale directorilor căminelor afiliate? să spunem, alnt din abundentă,
na să atingă capacitatea de cadrul exploatării să a,ducă o Concursului al IX-lea din a­ La ctte asemenea Instruiri, O. DROZD ELENA LARA
JJ2 milioane tone anual. contribuţie cit mal mare, pe ceastă primăvară, după care schimburi de experienţă, şe­ gospodlnâ
tŢinlnd seama de importan­ finalizarea exemplară măsura puterilor Iul, Io tradu­ a urmat premierea acestei uni­ dinţe metodice etc., organiza­
tă sarcinilor ce ne revin, co- cerea In fapt a sarcinilor ce tăţi cu diploma „Evidenţiat In te, fireşte, cu cheltuială, nu s-a
miU-tul de direcţie, sub direc-- a primului an al ne revin. activitatea culturală". Acum, amintit faptul că practica cul­
ta Îndrumare a comitetului de Analizlnd cu competentă po­ Insă, am Inttlrtit o activitate turală nu trebuie considerată
partid Şi cu sprijinul efeutiv al sibilităţile pe care le avem, co­ fără orizont, o îngrijorătoare ca d activitate desfăşurată 1n- „Săptămîna economiei"
organizaţiei de sindicat şi cincinalului şl mitetul de direcţie şi comitetul stagnare a activităţii culturale. tlmplător, de la o z! la alta,
U.T.G., a desfăşurat o muncă de partid au preconizat ca sar­ Dar nu numai noi. „Am dori sau doar In preajma unor eve­
politică şi organizatorică sus­ cinile de plan şt angajamente­ să venim cu plăcere la că­ nimente deosebite, ci ea este
ţinută in vederea mobilizării pregătirea optimă a le asumate pentru acest an sa min, să tnttlnim aici expuneri un sistem de lucru, direcţio­ ECONOMISIREA LA C.E.C. -
întreguloi colectiv la accefler-a- fie realizate încă din prima pe diverse teme, un program nal de Idei clare şl consecven­
rea lucrărilor de deschidere. producţiei anului decadă a lunii decembrie. A­ artistic mal bogat, mai atrac­ te. dintre care aceea a educa­
In etentta noastră a stat* de; cest lucru ne va permite de­ tiv- (Nicolae Radu — agent ţiei permanente, multilaterale LARGÂ ACŢIUNE DE MASĂ
asemenea» aprovizionarea teh- vansarea lucrărilor şi, pe a­ poştal), ,In ultimul timp, in se detaşează pregnant. Se vor?
nico-matecială a formaţiunilor viitor ceastă cale, punerea In exploa­ afară de film... dar şi acesta beşte despre permanentizarea
de lucru, -folosirea raţională a tare înainte de termenul sta­ Acţiunea de economisire la locuinţe proprietate persona­ bunătăţirea activităţii de eer-
capacităţilor de producţie, ridi­ bilit a primelor capacităţi de se rupe deseori, este de slabă activjtătii, dar ea rămlne me­ C.E.C. a căpătat un larg ca­ lă cu sprijinul statului şl acor­ vire a depunătorilor «I popu­
calitate. Plătim ca pentru unul
carea indicelui de utilîtzare a producţie la mina noastră. reu sporadică. Se vorbeşte de­ racter de masă. Spiritul de e­ darea de credite pentru termi­ larizarea diferitelor Inatmmen-
timpului de lucru, precum şl bun44 (Maria Gherman — lo­ spre diversitate, dar ptnă (a conomie şi chibzuinţă cuprin­ nările construcţiilor de locuin­ te de economisire, precum ş|
alte măsuri menite să cionducâ serie de măsuri. Aceasta vi­ Colectivul nostru de muncă, calnică). Directorul Viorel urmă toi filmul — tot el — de zi de zi, lună de lună, tot ţe de către diferiţi cetă|eni de a avantajelor ce decurg din
zează In mod special îmbună­
deşi tînăr, este hotărlt să de­
la realizarea sarcinilor de plan tăţirea aprovizionării tehnico- monstreze Înalta sa competen­ Groza motivează această sta­ rămlne unica activitate. Se­ mai mulţi cetăţeni. Dezvolta­ la oraşe şi sate, subliniem efl ele. In acest ecop, In Între­
re de lucruri prin aceea că...
şi a angajamentelor asumate materiale precum şi folosirea a cerut să fie schimbat din cretarul Comitetului comunal rea ei nu este Întâmplătoare, filiala noastră. In perioada I prinderile mari eu fost organi­
In Întrecere. tă şi putere de muncă, să nu de partid Băiţa, tovarăşul Au­ Ea îşi are (emeiul în însăşi Ianuarie — 30 septembrie ac., zate ghişee C.E.G, cu borde-
mai judicioasă a utilajelor a­ precupeţească nici un efort funcţie avînd prea multe sar­
Ca urmare a măsurilor ini­ flate Sn dotare. Executarea cini. Ne întrebăm însă dacă rel Bolot, ne spunea că la Înflorirea economiei noastre a acordat 537 credite, In va­ rourl de legătură, cum evem
ţiate în acest an, puteim spune principalelor lucrări miniere pentru a ne putea achita cu ptnă la soluţionarea cererii siîrşitul acestei luni este pro­ naţionale, In ridicarea nivelu­ loare de 19 862 000 lei pentru cazul la E.M. Deva, inspecto­
că Întreaga noastră activitate se va face pe baza graficelor cinste de misiunea pe care o gramată o amplă analiză a ac­ lui de trai al celor ce mun­ construirea de apartamente. ratul sanitar şl alteia. In
s« prezintă Intr-un evident directoare, respectlnd terme­ avem de a plasa cit mal cu- sale căminul va sta literal­ tivităţii cultural-edueative de cesc. Aproape un milion au primit scopul dezvoltări) continuo o
mente pasiv 7
progres. Asdlel. planul la să­ nul stabilit pentru fiecare lu­ rind posibil şi mina Livezenl pe raza comunei. Deci, după Fâcînd parte din marele an­ alji 54 de cetăţeni, care efec­ activităţii de economisire*
parea lucrărilor miniere pe crare in parte. In acelaşi timp, In circuitul productiv, tn rîn- Un aspect asupra căruia plenara comitetului comunal grenaj al CE.C.-ului, Filiala tuează lucrări în regie. ne-am propus luarea, In viito­
Deva înscrie, an de an, noi
primele trei trimestre ale anu­ vom căuta să recuperăm în dui colectivelor fruntaşe care dorim să insistăm este cel de partid privind îmbunătăţi­ realizări In activitatea de eco­ In activitatea noastră curen­ rul apropiat, e unor noi mă­
lui a fost depăşit cu 22 la su­ întregime rămtnerea în urmă extrag cărbunele Văii Jiului. privitor la educaţia multilate­ rea activităţii politico-ideolo- nomisire. Pentru a ilustra a­ tă, ne străduim să organizăm suri. Astfel, Inceplnd chiar cu
tă, -iar cel al lucrârilgr de be- semnalată la săparea pulului rală a cetăţeanului. Expunerea gice de educare a membrilor cest lucru, vom recurge la din ce In ce mai bine munca acest trimestru, se ve Înfiinţa
tonare cu 6 la sută. Totodată, auxiliar din incinta principală. SIMION TOMUŞ tovarăşului Nicolae Ceauşescu de partid, a tuturor oamenilor clteva cifre. Fală de perioada de servire a depunătorilor. tn cartierul „Dacia", din De­
productivitatea muncii la lu­ la Consfătuirea de lucru a muncii, esle „necesară" o nouă corespunzătoare a anului tre­ Asllel, In cadrul filialei a fost va, o nouă agenţie Q.E.C.
crările miniere şi construcţii Pentru obţinerea vitezelor de maistru, secretarul comitetului activului de partid din dome­ şedinţă... ca să se ia măsuri cui, soldul general a crescut organizat un „ochi de ghişeu" Vom desfăşura o activitate
do suprafaţă a sporit cu 824 avansare stabilite prin planul de partid niul Ideologiei şi al activită­ de reactivizare a activităţilor cu un procent de 16 la sută, unde cetăţenii primesc lămu­ mai Intensă In şcoli, atrfigtnd
lei pe 6alajiat. tehnic, toate brigăzile din sub­ ţii politice şl culturol-educati- culturale ? soldul mediu pe cap de locui­ ririle necesare. Avizierul «fişat elevii la acţiunea de economi­
sire. Pentru îmbunătăţirea In
aici line depunătorii la curent
Atenţia colectivului nostru teran vor fi dotate cu maşini Ing. PETRU MUNTEANU ve a produs o vie efervescen­ La căminul cultural din sa­ tor cu circa 8 Ia sută, iar sol­ cu toate noutăţile. Mapele ansamblu a muncii noastre
a fost orientată spre găsirea şi utilaje de Înaltă productivi­ directorul E.M, Lîvezeni tă in domeniul culturii de tul Hărţăgani există multiple dul mediu pe libret cu 17 la existente Ia ghişeu, puse la vom organiza deschiderea In-
tate, extinztnd la toate locu­
celor ronl adecvate metode de rile de muncă forma de sala­ sută. Pe trimestrul III al anu­ dispoziţia publicului, consti­ văţămlntului profesional la
organizare a formaţiunilor de lui in curs, filiala noastră şi-a tuie un sistem permanent de locul de muncă şl vom pre­
lucru tn vederea obţinerii u­ rizare In acord global, care realizat tn proporţie de 101 la Informare a depunătorilor. Pe găti din timp lucrările de în­
nor randaâmente sporite. Prin in cadrul exploatării noastre ' “ sută planul la vărsâminte la această linie, ne străduim să chidere a anului 1971.
introducerea acordului global a dat rezultate bune. Banca Naţională, iar cele două ridicăm continuu nivelul pro­ Sîntem hotărltl ca prin acti­
Ia săparea $1 betonarea puţu­ După cum a rezultat din a ­ agenţii legate contabil de fesional «I lucrătorilor din vitatea noastră, prin măsurile
rilor cu cofraj glisant brigada dunarea de dezbatere a măsu­ noî şi-au realizat şi chiar de­ cadru) filialei, organizînd pe care Ie vom lua, 6ă dez­
condusă de minerul Bartha Di- rilor necesare in vederea Îm­ păşit planul de remiteri cursuri de specializare, semi- voltăm continuu acţiunea de
bunătăţirii activităţii polîtlco- prin P.T.T.R. De exem­ nariî. instruiri periodice cu
onisie a realuzat recordul pe plu, agenţia C.E.C. Ilia, economisire prin G.E.G., răs-
tară de 94,3 ml. De asemenea, ideologice, a ridicării nivelului 103 la sulă; agenţia C.E.C. noutăţile din diferite reviste punztnd Intru totul cerinţelor
la brigada minerului Demeter conştiinţei socialiste a luluror Dobra, 105 la sută ; agenţia de specialitate şi altele. cetăţenilor, contribuind şl prin
Augustin, aplicîadu-se aceeaşi oamenilor muncii din exploa­ C.EC. Simeria, 102 la sută şi Penlru o tnlîmpina cu noi aceasta la Înflorirea econo­
metodă, s-au obţinut avansări tarea noastră, se impune lua­ altele. Realizările amintite au realizări „Săptămîna econo­ miei noastre.
lunare de peste 100 ral 1a să­ rea unor măsuri care să ducă fost posibile datorită dezvol­ miei* din acest an, ne-am in­
parea galeriilor. Aceste reali­ la creşterea răspunderii fată de tării continue a reţelei de ser­ tensificat eforturile, organîztnd IOAN ROŞCA
o serie de acţiuni pentru Îm­
zări sînt cu 169 la sută mal muncă, fată de sarcinile ce re­ vire, alcătuită din ghişeul pro­ directorul Filialei C.E.C. Devo
mari declt cete obţinute înain­ vin In procesul de producţie priu al Filialei C.E.C. Deva, o
te de introducerea acordului fiecărui salariat. Comitetul de agenţie C.E.C. proprie în ora­
şul Simeria, 8 agenţii proprii
tn mediul rural, 3 agenţii
C.E.C.-P.T.T.R. la oraşe şi 25 A M I N T I R I . . .
tn mediul rural.
Datorită acestei organizări,
Pentru populaţia Orăştiei au fost posibile, pe lingă ope­ pe o rampă din Petrila, vechi oraş mineresc din Valea
Priveam zilele trecute o presă de balotat fier vechil
raţiunile de economii, să efec­
tuăm în cele 3 trimestre ale
cul le prindea in cupă am văzut şi o lampă de incălzlt ct»
acestui an un număr de 18 950 Jiului. Printre multele deşeuri şi obiecte pe care mecani­ I
Pentru populaţia oraşului Orăştte şl a comunelor În­ operaţiuni de mandat, care în­ petrol. Era de culoare verzuie, cu picăţele albe, ca un ou
de raţa sălbatică. Lampa aceasta atirna agăţată de unul
vecinate. acordarea creditelor penlru construirea de sumează 13 500 000 lei, Tot­ din dinţii cupei. Mi-a trezit amintiri...
locuinţe proprietate personală — In antrepriză sau re­ odată au fost calculate şi atri­
buite numeroase dobtnzj — ... Era la clţiva ani după război. Cam prin *48-49. Jn-
gie proprie — se face prin filiala C.E.C. Orăştie. In unul din avantajele de bază tr-o zi, tata ne-a adus o lampă de petrol. Din micile lui
felul acesta. cetă|enll din această parte a |udeţulul nu ale depunătorilor. Prin filiala economii Se lăsase de fumat şi banii pe care nu-i mai
mai slnt nevoiţi să se deplaseze de clteva ori la Deva. noaslră au fost cumpărate, nu­ azvirlea in vînt, ti depusese la C.E.C. J.a clteva ore după
ce a adus-n, pe la casa noastră s-au perindat mulţi oameni.
Ia filiala C.E.C. de aici, penlru a-şl perfecta formele mai în trimestrul al 3-lea al
anului în curs, 49 autoturisme Veneau să vadă obiectul considerat atunci de lux, pe care
şl a ridica creditele. de diferite mărci. Un număr tata il cumpărase. Din ziua aceea, copiii de virsta mea mă
de depunători, participanţi la priveau cu admiraţie El are o lampă de cu -
tragerile la sorţi trimestriale, ~ ma rugau să le explic cum func­
au cîştigat diferite tipuri de ţionează. I.e vorbeam cu atila pasiune despre lampă Iar
La atelierul minei Bar­ autoturisme. Printre aceştia îi copiii md ascultau fascinaţi. "
za in CArtrul programului putem aminti pe: Gheorghe
Lampa de petrol mi-a rămas in amintire ca un lucru
<le autoudlarc sc execuţi Popoviciu, Ana Drfigoi, Rodica de preţ. O păstrez pentru a vorbi şi copiilor care cresc
Legea privind încadrarea şi promovarea în muncă n seric de piese de scliimli Stoica şi alţii. Numeroşi de­ azi fericiţi. Să ştie şi ei că toate lucrurile pe care le io-
şi confecţii metalice. Ima­
punători au cîştigat, la trage­
faţ& II prezIntA
ginea de
hhfS,Cn T VlCQt, diH Ce,r şi nici n-Qu existat dintotdeauna.
pe lAcâtuşli Nicolae B o lţ rile la sorti efectuate, diferi­ Nu! Pentru realizarea lor a fost nevoie de mulţi ani de
şl loslf Borcea c a re c o n ­ te sume de bani şi obiecte, iar t^ da* de sacrificii, de timp şi in primul rind de economii.
Economii făcute de noi toţi. Şi poate că n-ar strica dacă
a personalului din unităţile socialiste de stat fecţionează o cupA pentru alte sume au fost achitate In j ăin loc tu loc, am auzi cd s-au deschis muzee cu obiecte
urma tragerilor la sorti luna­
maşina de IncArcat.
re ale obligaţiunilor C.E.C cu care acum ni se par aproape primitive.
Poto : V. ONOIU ctştlgurl.
In legătură cu acordarea da N. PANAfTESCU
La baza promovării valorilor Instrument eficient de credite pentru construirea de
umane — munca efectivă, adîncire a aplicării Şl Sa strângerea recolte trebuie
capacitatea de creaţie,
principiului democratismului sâ înlăturăm „neghina
abnegaţia şi răspunderea
socialist tn toate unităţile agricole duse agricole sau alte aseme­ (ufnet o percheziţie la domici­ Groza şi Ileana Cigan din Tur-
faţă de societate din judelui nostru se consumă nea fapte. Trebuie subliniat de liul Iul Davld Crlşan din satul daş, Vosile Mureşan din Teliu-
)a început că mulţi dintre a­
în aceste zile ultimele faze din
Bacea, angajat la ferma nr. 7 n
tivism, superficialllate şl arbi­ marea bătălie dusă pentru ceşti inlractorl nu slnt mem­ LAS, Lăpuşnic, au descoperii cu Inferior.
O parte dintre aceşti Jndl-
trar îu care s-au manifestat a­ strîngerea si depozitarea re­ bri cooperatori Iar cel care 215 kg orz şl 10 6aci da Iută vizj au fost trimişi să răspun­
te sau tendenţioase — dau so-, desea. Potrivit noii legi la noi coltei bogate a toamnei '71. sint nu şi-au onorat această ca­ —■ bunuri furate de la ferma dă pentru faptele lor în faţa
lUrmare din pog. 1) cietătii In ansamblu şl colec­ se va introduce sistemul de Oamenii din toate satele hu- litate prin muncă, cl au aştept respectivă. comisiilor de judecată, iar al­
tivelor de muncă In parte pu­ apreciere anuală şi acordarea nedorene, urmînd îndemnul (at toamna pentru a se tnlrup- Alţi Indivizi, beneficiind de tora li s-au aplicat pedepse cu
tinţa reală de a clasifica şl sta­ In continuare vreau să fac de calificative personalului din scrisoarea adresată lor de ta din rodul gata pregătit de funcţiile pe care le ocupă In închisoare de către instanţele
bili Judicios scara valorilor u- clteva referiri la elicjen|a pe tehnic, economic, de altă spe­ către secretarul general al alţii. Iată cîleva exemple... La cadrul unităţilor agricole, se
fecţîonale, de priceperea de a mano demne de a fl puse să care o are legea tn vederea cialitate şi administrativ. Toa­ partidului, tovarăşul Nicolae sllrşilul lunii septembrie a.c. judecătoreşti. Aşa este cazul
administra bogăţiile tării, a- conducă procesele de produc­ adtncirii aplicării principiului te acestea vor avea desigur Ceausescu, precum şi reco­ Aurel Dănescu din Păclişa, dedau la comiterea de fapte căruţaşului Francisc Codrea de
vutia naţională, de receptivi­ ţie. Apreciez In acest sens că democratismului socialist In la bază rezultatele obţinute în mandările pe care le-a făcut cu membru, at C A P. Yoteşti, a grosolane. Aşa este magazi­ la C.AP. Geoaglu pedepsii cu
tatea lor la tot ce e nou şl este de o mare utilitate pentru viaţa fabricii noastre. Proiec­ procesul de producţie, nivelul prilejul sărbătoririi Zilei rc- fost prins cu o cantitate de nerul Nicolae Mihăilă zis „Pl­ închisoare penlru faptul că
înaintat, de puterea de a (ine societate ca promovarea ca* tul de lege prevede printre pregătirii profesionale şi de collei, participă cu entuziasm 507 kg cartofi furată de pe iu* de Ia C.A P. Romoşel, care a sustras ceapă din remiza coo­
pasul cu progresul mondial". drelor de conducere In unită­ altele că orice încadrare in cultură generală, calităţile la culesul porumbului şi de­ clmp. Siminic Orşa din satul a fost găsit la un control cu perativei. Evidenţiem, tn aceas­
In acest consens major, legea ţile economice să se facă prin muncă se aduce Ia cunoştinţa personale, spiritul de iniţiati­ pozitarea lui tn hambare, la Glodghileşli, comuna Burjuc, 2 039 kg de mere nelnregislra- tă ordine de idei, procesul pu­
te ş[ suma de 1 0)0 tel prove­
stabileşte, după criterii rigu­ parcurgerea treptată a scării colectivului în care persoana vă sl disciplină tn muncă, transportul şî Insilozarea car­ a furat 161 kg stiuleţi din la­ blic organizat la 16 octombrie
ros ştiinţifice, in deplinul spi­ ierarhice, de la funcţiile de respectivă urmează să lucreze. conştiinciozitatea şi perseve­ tofilor, la efectuarea altor lu­ nurile cooperativei agricole nită din vlnzarea merelor, de ®c. de către Judecătoria Pe-
asemenea, netnregistrată
tn
rit al echităţii orînduirii noas­ execuţie la cele de conducere, Colectivul de muncă respectiv renţa în îndeplinirea sarcini­ crări agricole de primă urgen­ situate fn locul numit „Ţarina va In comuna Velei, fn faţa
tre socialiste, că încadrarea şl veriflclndu-se prin aceasta ca­ poate să-şi spună părerea de­ lor, prestigiul personal, atitu­ tă. Mai mult, acestor eloriuri Glodului*. Aurel Bindea şt fo- scripte. La domiciliul aceluiaşi cooperatorilor, a consătenilor
promovarea personalului tre­ spre cadrele propuse pentru dinea faţă de interesele gene­ magaziner a fost descoperită lor şl a completului de Judeca­
pacitatea, competenţa, talentul promovare, Iar dacă acestea li se adaugă aproape zilnic, cu vu Stana din Vaţa de Jos ou recent o cantitate de 700 kg grlu
buie să aibă loc numai In organizatoric, responsabilitatea nu ob{in recomandările favo­ rale o!e patriei. precădere sîmbăta şi dumini­ furat 100 şi respectiv 83 kg de pe core a motivat-o ca fiind tă au fost chemaţt să dea so­
funcţie de munca şî efortul e- în muncă şî ataşamentul fată rabile nu pot fi promovate. Colectivul fabricii noastre a ca, forţa de muncă a locuito­ porumb ştiutetî, iar Nicolae „drepturile" sale şt ale ginere­ coteală tn numele legii 5 in­
fecliv, de capacitatea de crea^ de colectiv. Mai mult, în virtutea noii legi, primit cu satisfacţie şi depli­ rilor oraşelor — tineri şi bâ- Tămâşel din Boşorod 150 kg. lui. fractori. El au fost pedepsiţi pe
lie, de abnegaţia şi devotamen­ Fn cadrul centralei noastre colectivitatea poate cere^apli- nă aprobare noua lege. Stu­ trlni, casnice, studenţi, elevi, De asemenea, 4 membri ai măsura faptelor săvlrşite.
tul cu care fiecare om al mun­ şi tn unităţile subordonate, a­ carea unor sancţiuni adminis­ diind cu atenţie fiecare capi­ funcţionari, luptători din găr­ C.AP. Bretea Română au fu­ Am păslrat 1a urmă clteva Fără îndoială — şl fără nici
cii, indiferent de poziţia sa ceastă nouă lege — ce se ar­ trative acelora care desfăşoa­ tol tn parte se poate scoate zile patriotice etc. — care par­ rat fiecare între 15-30 kg po­ exemple de lurlurl săvlrşite o excepţie! — cei citaţi In
in ierarhia producţiei materi­ monizează perfect tn cadrul ră o activitate profesională ne­ in evidenţă datoria noaslră, a ticipă cu însufleţire alături dc rumb ştiuleţi, iar 33 membri ai de indivizi care n-au nici In prezentul material au fost pe­
clin, nicî In mtnecă cu unităţi­
tuturor, să contribuim alături
depsiţi aspru, mai înlîi şl-ntli
ale, se încadrează In efortul noii noastre legislaţii econo­ corespunzătoare sau nu res­ de comitetul de partid din fa­ cooperatori la executarea tu­ C.A P, Roşeam, comuna Dobra, le agricole, nu sînt membri
generat al poporului pentru a mice — a slîrnit un Justificat pectă ordinea şi disciplina. brică, de comitetul de direcţie turor muncilor. Dacă, deci, ta­ au furat fiecare cîte 100-200 cooperatori sau salariaţi ai prin dezaprobarea şi condam­
îndeplini totalitatea sarcinilor interes, dorinja şi hotărlrea fie­ Retine de asemenea alenlia la aplicarea riguroasă a pre­ bloul general al ogoarelor es­ kg prune. vreunei I.A.S. Aceştia nu au narea fermă a faptelor lor de
ce-i revin din programul gene­ cărui salariat de a răspunde, prevederea privind cunoaşte­ vederilor legii, care se înca­ te „colorat" intens în această Nici I.A.S. nu au fost decît calitatea clasică de către miile de cooperatori cin­
ral al partidului de edificare prin munca depusă şi efortul rea posibilităţilor şi perspecti­ drează organic tn acliunea de toamnă cu cele mai‘nobile tră­ „scutite" de asemenea pagu­ „greieri* — din cunoscuta fa­ stiţi care vor să-şl vadă ago­
a societăţii socialiste multila­ de auioperfeclionare, cerinţe­ velor de dezvoltare şi promo­ perfecţionare a conducerii vie­ sături umane — dăruire şi be Astfel, clţiva salariaţi care bula — care au umblat „toată niseala muncii de pe un an în­
cadrelor, un element
vare a
treg pusă In adăpost de ori­
teral dezvoltate. lor şi exigentelor acestui im­ nou care Sn fabrica noaslră ţii economice şi sociale a ţă­ demnitate, hărnicie şi cinste — lucrează la ferma Densus au vara cu vioara* şi vin «cum, ce tentativă hrăpărea|ă o n-
Aşezarea pe baze legale a portant aci legislativ, din con­ va contribui din plin la îmbu- rii, înfăptuind astfel sarcinile cu alit moi gravă apare atitu­ fost prinşi cu diferite canti- către iarnă, să se înfrupte din cestor indivizi certaţi cu legi­
modului de încadrare şi pro­ vingerea că prin aceasta ne nălăţiren întregii aclivilăţi de trasate de Congresul al X-lea dinea unor indivizi care se lă|i de porumb ştiuteţi sustra­ bunurile cooperatorilor, ro’lă-î: le sloiului nostru.
movare a cadrelor şi. în acest vom aduce Întreaga contribuţie cunoaştere, selecţionare şi pro­ al P.C.R. privind construirea dedau la furturi de cereale, se din averea întreprinderii. In Aurica şi Drăgălin Mihăiesc
context — evitarea subiecti­ la înfăptuirea prevederilor ac­ movare a cadrelor, înlocuîpd societăţii socialiste multiloteral înşelăciuni în paguba avutu­ luna septembrie o.c., lucrătorii din Smlămăriii-Orlcn, Neculaî M. PARTTEN1E
vismului şî aprecierilor erona­ tualului cincinal. astfel tendinţele de- subiec­ dezvoltate. lui obştesc, delapidări de prQr postului de miliţie Ilia, efec- Racilă, Maria Turc, Verona V. DUMITRESCU