Page 91 - Drumul_socialismului_1971_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-V»

La oţellria Martin nr. 2 de la Hunedoara, echipa condusă de
comunistul Joan Marcu execută cu pricepere (I răspundere pregăti*
ANUL XXIII. Nr. 5 228 VINERI 29 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI rea şl montarea oalelor do turnare, oduclndu-şl prin aceasta un
aport deosebit Ia calitatea oţelului.

Planul cincinal de dezvoltare economică şi socială
SE DEZVOLTA REŢEAUA

a României pe perioada 1971-1975
COMERCIALĂ RURALĂ Alt M ii

C I N C I N A L U L E D IF IC Ă R II peste 10 magazine universale Bl alte numeroase unităţi comerciale,
In mal multe comune din Judeţul nostru se aflA In construcţie
secţii dc producţie bI prestări do servicii pentru populaţie. Cea mai Comisia economico-finaneia- ei, a dezbătut rezultatele ana­
marc parte dintre aceste unităţi vor fl date In folosinţă In cursul
trimestrului patru, construcţii care vor împlini peisajul nou al sa­ râ, întrunită sub preşedinţia lizei privind activitatea Mi­
tului contemporan tovarăşului Aurel Vi joi i, a a- nisterului Construcţiilor Indus­
M U L T I L A T E R A L E A P A T R IE I mentare publică in localităţile rurale 9! In unele oraşe din Jude­ nalîzat modul Jn care s-au a­ triale, efeciuată din însărcina­
Alte amAnuntt* privind dezvoltarea reţelei comerciale Bl dc ali­
rea Consiliului de Stat.
nr.
plicat prevederile Legii
ţul nostru am aflat de la tovarăşul Iulian Dumbca, directorul eco­
Au participat tovarăşul Ma­
nomic
consum. al întreprinderii judeţene economice a cooperaţiei dc 72/1969 cu privire la organiza­ tei Ghigiu, ministrul construc­
rea, planificarea şi executarea
In perioada care n trecut din acest an, au fost dato In folo­
Actuala sesiune a Marii A- edificare multilaterală a socia­ prin asigurarea creşterii ac­ conomiei naţionale, perfecţio­ sinţă cinci magazine, şapte unităţi de alimentaţie publică şl s-au investiţiilor. La această anali­ ţiilor industriale, reprezentanţi
riunâri Naţionale a adoptat lismului în patria noastră se celerate a producţiei materia­ narea calitativă a întregii ac­ deschis 31 de unităţi de prestări de servicii cu un profil divers, ză, efectuată din însărcinarea aî organelor centrale de stat,
recent prin votul său unanim realizează cu succes numai le, structurarea modernă a e- tivităţi, sporirea eficientei rare răspund solicitărilor numeroşilor locuitori din comune. Consiliului de Stat, au fost precum şi un larg colectiv de
Dc Asemenea, pînă la finele acestui an vor mat fl date In fo­
— expresie a voinţei poporu­ muncii sociale, creşterea rapi­ losinţă magazinul universal cu etaj din Zam. noile magazine din prezenţi miniştri, reprezentanţi specialişti din domeniul con­
lui — planul cincinal de dez­ dă a venitului naţional şi. pe Crlşclor, Bălţa, magazinul universal sătesc din Leşnlo precum şl ai conducerii organelor cen­ strucţiilor.
voltare economică şi socială a această bază, ridicarea nivelu­ complexul comercial din Orăşele. trale de sinteză si ai băncilor In cursul lucrărilor, depu­
Faptul că In flecare an In satele şl comunele Judeţului Hune­
României pe perioada 1971­ DINAMICA PRODUCŢIEI GLOBALE lui de trai material şi spiri­ doarA s-au construit şl dat in folosloţA numeroase obiective co­ finanţatoare. taţii şi ceilalţi participant! au
1975 Au căpătat astiel pute­ tual al poporului. merciale a făcut cn In prezent reţeaua cooperaţiei de consum din Raportul şi dezbaterile care examinat problemele princi­
re de lege liniile directoare INDUSTRIALE IN PERIOADA 1971-1975 In baza acestor direcţii de Judeţul nostru să cuprindă 430 de magazine. ltO unităţi de ali­ au avut loc au scos în evii- pale ale activităţii curente sl
de dezvoltare a tării noastre ansamblu, procesul industriali­ mentaţie publică şl 280 dc secţii do producţie şt prestări dc ser­ denţă realizările importante de perspectivă ale construc­
vicii pentru populaţie.
în noul cincinal, elaborate de zării socialiste va cunoaşte rit­ Conform planurilor de perspectivă, baza tebnico-matcrială n re­ din acest domeniu de activita­ ţiilor industriale.
Congresul al X-lea al partidu­ muri şi proporţii de dezvolta­ ţelei cooperaţiei de consum se va de/.volta simţitor pentru a sc te, precum şî unele neajun­ Comisia a făcut recomandări
lui, care a definit acest cin­ re vertiginoase, structurări ca­ răspunde operativ la cerinţele Impuse dc necesităţile actuale. In suri care mai persistă în apli­ pentru perfecţionarea şi creş­
cursul acestui An vor tncepc lucrările la un complex comercial şl
cinal drept o etapă importantă litative pregnant orientate spre prestări de servicii Io localitatea Vaţa, la magazinele săteşti din carea prevederilor legate pri­ terea eficientei activităţii de
in procesul istoric de făurire promovarea largă a cuceririlor Vorta sl Lăpuşoic, precum Şl la complexul de alimentaţie publica vind înfăptuirea Investiţiilor. construcţii,
a societăţii socialiste multila­ revoluţiei tehnico^ştiinţifice si cazare din lila. Pentru anul viitor este prevăzută construirea Concluziile şî propunerile
unor brutării tic mare capacitate In localităţile Bălţa, Dobra, niu
De asemenea. Comisia per­
teral dezvoltate în patria noas­ contemporane. Factorul dina­ manentă pentru industrie, con­ rezultate din lucrările celor
tră. mizator îl constituie ritmul dC Atn 'mal aflat că în alte comune st sate din Judeţul n091™ strucţii şi transporturi, prezi­ două comisii vor fi prezentate
izvorît din necesităţile obiec­ I 7 H 8 U mediu anual deosebit de ridi­ află In construcţie 12 magazine care sc reabzează cu contribuţia Consiliului de Stal.
voluntară a membrilor cooperatori.
^ ^
tive ale înaintării României cat al creşterii producţiei in­ dată de tovarăşul Alexandru
spre noi culmi de progres, ci­ dustriale, care este de 11-12 Sencovfci, preşedintele comisi­ (Agerpres)
vilizaţie si prosperitate, pla­ la sută. Pe această cale pro­
nul cincinal — prin măreţia ducţia globală industrială a
obiectivelor sale. prin dimensi­ lări: va spori pînă la finele
unile şi dinamismul prevede­ cincinalului cu 71-81 la sută Urgenţe pe agenda cooperatorilor şi mecanizatorilor
rilor, culezanta şi realismul fată de 1970 şi va fi mai ma­ Preocupări pentru
opţiunilor sale fundamentale re de circa 3 ori fală de anul îmbunătăţirea
— reprezintă o strălucită sin­ 1965.
teză a glndiriî şi acţiunii ştiin­ Pe fundalul creşterilor dina­ ca lită ţii concentra­
ţifice, revoluţionare a parti­ mice. industria va fi pulernic Executarea lucrărilor în legu-
dului nostru comunist, expre­ dominată dc accentuarea pro­ telor neferoase
sia uriaşei activităţi creatoare ceselor calitative. Primează în
desfăşurate de Partidul Comu­ acest context dezvoltarea cu Tn cadrul acţiunii „Luna
nist Român, In frunte cu se­ precădere a ramurilor şi sub- calităţii produselor" la Ex­
cretarul său general, tovarăşul ramurilor purtătoare şi acce­ ploatarea minieră Deva co­ micultură şi în pomicultură
Nîcotae Ceauşescu, pentru mo­ leratoare ale progresului teli- lectivul de muncă din com­
bilizarea tuturor energiilor, ta­ nico-ştiintific, cum sînt con­ partimentul confrol tehnic de
lentelor şî resurselor naţiunii strucţia de maşini şi chimia în calitate şl-a axat activitatea
noastre socialiste la ridicarea cadrul ramurilor, producţia o­ in mod deosebit pe îmbună­ Pe agenda cooperatorilor si re judicioasă a muncii şi o lar­ de arpagic destinat cultivării
României în rîndul statelor a- 1970 19 75 telurilor aliate, electrotehnica, a mecanizatorilor continuă să gă mobilizare a cooperatorilor In această toamnă se află încă
‘ vansate ale lumii. “ ■electronico, maşinile unelte şi tăţirea conţinutului de plumb sc afle un volum însemnat de la finalizarea In timpul cel In stoc, nefiind preluat de u­
şl zinc din concentratul mi­
Coordonatele fundamentale, construcţiile navale, mecanica nereului complex ; creşterea lucrări, între care desfăşurarea mai scurt posibil a sarcinilor nităţile cărora li s-a reparti­
obiectivele şi sarcinile esenţia­ fină, chimia de sinteză etc în calităţii concentratului dc In bune condiţii a acţiunilor de aferente perioadei actuale. zat. Invocînd fel şt fel dc mo*
le ale planului cincinal sînl Ritmul mediu anual de creştere a producţiei indus­ cadrul subramurilor, concomi­ cupru ; reducerea procentului sezon în legumicultura şi po­ Există rcole posibilităţi, gâ- live, care maî de care mai netn*
date de viziunea ştiinţifică şi triale de 11-12 la suta va asigura ca în 1975 România tent cu realizarea de produse de apă din concentratele cu­ micultură se situează pe un sindu-se forte şi mijloace su­ lemeîate, cooperativele «gri*
concepţia unitară a partidului sâ realizeze o producţie globalâ industrialâ de 503,8­ de mare complexitate si lehni- prim plan al preocupărilor. In ficiente care nu mai slnt an­ cnle şl şefii fermelor legumi­
nostru care, Jn virtutea consec­ 534,1 miliarde lei. cilate, cu parametri calitativi prifere. legumicultura, paralel cu strîn- grenate in alte acţiuni, ca atlt cole din Geoagiu, Deva şl
In acest sens s-a întocmit
ventei sale marxist-leniniste, a superiori, capabili să ridice gerea fără pierderi şi valorifi­ în legumicullură cit şî în po- Rapoltu Mare consideră oare
un plan de acţiune care cu­
realismului, clarviziunii şi cu­ In aceastâ perioada producţia globalâ industrialâ competitivitatea tehnico-eco- prinde printre altele îmbună­ carea integrală a producţiei a­ micuJtură să fie intensificat că mai este vreme pentru 0
tezanţei sale revoluţionare a a judeţului Hunedoara va ajunge la peste 20 miliar­ nomică a produselor roma­ nului in curs o deosebită aten­ ritmul la toate lucrările. In n- ridica şi planta arpagicul ?
stabilit în mod ştiinţific că te­ de lei. . neşti pe piaţa internă şî la tăţirea tehnologiilor de pre­ ţie se cere a fi acordată pre­ cest sens, cu deosebită acui­ Strîns legate de pregătirea
parare. revizia şi
repararea
lurile actuîlei etape istorice de export. parcului de maşini pentru gătirii temeinice a recoltei a­ tate sc impune ntentiei recol­ producţiei viitoare de legume
Potrivit prevederilor cinci- transportul concentratelor, in­ nului următor, iar In pomicul­ tarea şi valorificarea, pînă Ia sînt problemele referitoare le
naiului, alături de industrie ca tensificarea propagandei pri­ tură sint necesare eforturi sus­ ultimul kilogram, a producţiei eliberarea grabnică a terenu­
ramură conducătoare, se vor vind importanţa respectării ţinute în vederea asigurării de rădăcinoase. Din datele e­ rilor de resturi vegetale, fer­
1 dezvolta corespunzător toate calităţii produselor şi ridica­ realizării planului de înfiinţare xistente la întreprinderea pen- tilizarea acestora si executa­
^ sectoarele economiei naţionale. rea calificării profesionale a noilor plantaţii si execută­ iru producerea, industrializarea rea arăturilor în grădini, pre­
1 Agricultura se va caracteriza
rii în livezi a lucrărilor care
cum şi asigurarea din timp a
si
si valorificarea legumelor
Maistru/, tatăl, omul \ lensilicarea dezvoltării şi prin cursuri teoretice şt prac hotărăsc soarta producţiei vii­ cum, restantele Ia preluarea bazei materiale necesare pro­
1 In această perioadă prin in-
fructelor reiese că, pînă a­
muncă, a
tice ia locul de
toare de fructe. Succesul de­
ducerii răsadurilor. De modul
personalului care concură la
i modernizării In acest cincinal
acţiuni care reclamă maximă
r producţia globală agricolă va realizarea producţiei. plin al întregului volum dc rădăcînoaselor de Ia coopera- cum şefii fermelor. Inginerii
la
şefi şl preşedinţii C A.P
se
livele agricole se ridică
Ca urmare a acestor acţi­
1 spori in medie cu 3G-49 ]a uni, in trimestrele II şi III urgenţi, Unind seama de peste 500 tone, reprezentlnd preocupă de organizarea şî
La 26 octombrie in familia rii, şi virstnicii — se simte pentru că am ştiut să ascult, ^ sută fată de cincinalul prece- s-au realizat indicatori cali­ faplul că schimbarea vremii şi mai mult de jumătate din pre­ desfăşurarea acţiunilor respec­
meşterului Dumitru Domna- îndatorat să-şi spună părerea am acceptat să fiu îndrumat. 1 dent, un accent deosebii pu* tativi superiori, Imbunătăţln- venirea îngheţurilor periclitea­ vederile planului. In ceea ce tive va depinde nemijlocit ni­
ru s-a aniversat o zi dragă directorul fabricii, inginerul Şi cred că, in primul rind, l nindu-se pe sporirea produc- du-se conţinutul de plumb şî ză soarta recoltei de legume priveşte recoltatul şi livrarea velul producţiei viitoare de
Zece ani de căsătorie. Nu Ghcorghe Vaier. E pildă de m-au ajutat relaţiile cu oa­ \ lici cerealiere, zootehnice, le- zinc din concentrate cu 4 şl şi efectuarea In condiţii agro­ morcovilor, pătrunjelului, ţcli- legume si contribuţia unităţi­
ştim dacă a fost o sărbătoare cinste şi modestie, iar faţă dc menii virstnici. Sfatul lor mi-a t gumîcole şi pomicole, in con- respectiv 10 la sută, precum tehnice superioare a tuturor nei şi a altor culturi de rădă- lor cultivatoare la aprovizio­
mai deosebită, pentru că in sarcinile de serviciu dovedeş­ fost întotdeauna ajutor, iar J diţiile extinderii lucrărilor de şi reducerea procentului de lucrărilor stabilite, necesită c« cinoase, serioase semne de în­ narea populaţiei cu produse
casa Domnaru c mereu acel te un interes şi abnegaţie exemplul dascălilor din şcoa­ r irigaţii, a mecanizării comple- apă din concentratul de cu­ trebare se ridică la C.A,P. legumicole.
climat cald, pe care il creea­ deosebite. Nu tic puţine ori lă, îndemn. In anul IV al ^ xe şi chimizării. pru cu 10 la sută. in fiecare fermă legumicolă, Orăştie, Geoagiu, Ostrov. Den- Din atentîa organizaţiilor de
ză tatăl, copiilor şi soţiei, pe sc intimplă ca să „uite" că Şcolii profesionale din Cugir pomicola sau horticolă şi In -suş, Iii a. Sălciva. Sîrbi sl In
care il pregăteşte mama, fi­ e maistru şi să execute per­ am fost socotiţi ca lucrători Ing V. TARNOVSCHI toate cooperativele agricole ca­ alte unitâti care au restante partid şl a conducerilor C.AP.
ilor şi bărbatului, pe care il sonal anumite piese ce cer calificaţi. Lucram zilnic 6 orc (Continuare in pag. a 2*o) la onorarea obligaţiilor con­ nu trebuie să scape nici mobi­
dăruiesc copiii părinţilor. O urgenţă in procesul de pro­ in producţie — în acord, 2 E.M, Deva re au sector de producţie hor­ tractuale de ordinul zecilor sl lizarea cooperatorilor In exe-
spune oricine a călcat pragul ducţie. E mereu preocupat ore făceam meditaţii şi 4 ore ticolă să 6e facă o organiza- sulelor de tone de legume din cularca lucrărilor In pomicul­
acestei case. dc nou, în căutarea acestuia cursuri, dar n-a fost nimic sortimcnlul amintit. La centre­ tură, la desfundatul terenuri­
Căminul ce __________ __________ formidabil Am le I.P.I.V.LF. din Ilia şi Ha­ lor destinate înfiinţării noilor
s-a înfiripat învăţat carte ţeg cantităţile de rădăcinoase plantaţii, asigurarea de pe a­
acum 10 ani şi meserie. preluate sînt doar simbolice, cum si stratificarea materia­
are o temelie în muncă, familie, — Am aflat lului săditor ce se va planta
trainică, in ca­ că din primul aceasta dovedind că unităţile fn primăvara următoare, fer­
re s-a încorpo­ an de muncă producătoare tărăgănează in tilizarea livezilor, efectuarea
rat o mare societate aţi fost eviden­ mod nepermis Îndeplinirea sar­ arăturilor si îngrijirea pomilor,
cantitate de u­ ţiat şi ' după cinilor ce şi le-au asumat prin completarea golurilor şi alte­
manism, de numai 4 ani contracte. Nu trebuie Insă ig­ le.
dragoste cura­ C O N Ş T I I N Ţ Ă aţi fost deco­ norat faplul că Intîrzierea re­ Finalizarea exemplară a în­
tă, de cinste. rat. coltatului se ponte solda cu tregului volum de lucrări tn
D o m n a r u — Da. Aşa pierderi însemnate şi chiar cu horticultura nu îngăduie nici
este. Aveam 22
şi-a f ă u r i t SOCIALISTA, CINSTE, dc ani cind mi compromiterea rocollci. De n- o clipă de răgaz, nici o tără­
un cămin în s-a prins la ceea, evitarea oricăror pagube gănare a acţiunilor care hotă­
obligă conducerile cooperati­
care stăpinul e rever Medalia velor agricole să facă o largă răsc soarta recoltei de legume
fericirea, aure­ DEMNITATE, ONOARE Muncii. mobilizare a cooperatorilor la şl fructe, obligaţia de căpete­
— E adevă­ nie a organelor locale dc par­
olată, ceas cu rat că inir-o strîngerea şi valorificarea în- tid şî de stat, a cadrelor teh­
ceas, de ghidu- perioadă n-aţi Iregii producţii de legume. nice si a conducerilor dc u-
şiile şi veselia părăsit uzina Restanţe inadmisibile se nităti fiind ocoea de a orga­
celor doi copii, Diana şi Du­ A adus fabricii inovaţii pre­ cifcua săplămîni ? semnalează, de asemenea, la
mitru. ţioase. In acest an a fost sti­ — Adevărat. Trei săptămini niza temeinic munca şi de a
— Găsesc In familie o mul­ mulat a treia oară pentru îm­ n-am văzut poarta fabricii. pregătirea recoltei viitoare de folosi Întregul potenţi«• I uman
ţumire psihică de neegalat. E bunătăţirile aduse in procesul Aveam nişte comenzi urgen­ legume verdeţuri de primă a­ şi material în vederea asigură­
ceva ce nu sc poate plăti cu de producţie. E secretarul de te. Şi n-am ieşit din fabrică pariţie. Situaţia este mai în­ rii succesului deplin al acţiu­
nici un fel de monedă — partid ce poartă înaltele ca­ pînă nu le-am realizat. Dacă Sub îndrumarea aicniA a şefului de ochipA Nlcolae Circu, lAefttuşll atelierului minei Barza grijorătoare Ia producţia de nilor de sezon in legumicul­
mărturiseşte tatăl, lităţi ale comunistului, c omul ştii că trebuie să faci un cxccuiA asamblarea unul turn pentru maşina de extracţie. Foto : V. ONOITJ ceapă verde, deoarece 6 tone
ce creşte oameni, care ştie să
Ne-am propus să vorbim se apropie de ci, pentru că lucru. şi de line depinde reu­ tura si pomicultură.
despre Dumitru Domnaru s-a ridicat şi s-a format în şita lui, cum să-l laşi in sea­
maistrul, muncitorul, secreta­ mijlocul lor. ma altuia ? Pentru că eu cred
rul de partid, educatorul. Şi că atunci cind realizezi un
iată că am vorbit despre Du­ — Mi-a plăcut să muncesc lucru incorporezi în el şi SORTIMENTE ALE INDUSTRIEI UŞOARE
mitru Domnaru tatăl, soţul. pentru că am deprins dragos­ Agerpres relatează ROMANEŞTI PREMIATE LA UN CONCURS
Dc ce ? Pentru că, pe orica­ tea pentru muncă încă in ceva din line, din dragostea CAMPIONATUL
re salariat al Fabricii chimi­ timpul şcolii — se „scuză" ce-o ai pentru meserie. Pen­ INTERNAŢIONAL
ce Orăştie. l-ai întreba despre maistrul Sint din Săliştca Si­ tru că cu aşa cred că la bazo UN NOU OBIECTIV AL INDUSTRIEI REPUBLICAN DE CROS
el, nu ar avea decit cuvinte biului. Acolo păminlul fiind oricărui succes stă ceva şi Cu ocazia împlinirii a 2ece ani de activilate a Aso­
de aleasă stimă la adresa a- cam sărac, eram dirijaţi spre anume : să lucrezi cu suflet. MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Finalele campionatului re­ ciaţiei internaţionale „Monde selcction", Ja Bruxelles
publican de cros, individual
cestui om, exemplu minunat meserie încă din şcoală unde Omul e dc necgalat. Nu-l In Ca pi I a lă. pe platforma Militari, a inimi in luni- şi pe echipe, se vor disputa a avut loc recent un concurs al produselor de între­
ţinere.
de comportare demnă în aveam ateliere de tlmplăric poale înlocui nici o maşină. liune un nou şi important obiectiv al industriei ma­ duminică la Sibiu In parcul La această manifestare economică au participai 58
muncă, in familie şi societa­ şi rotărie. Biografia mea e — Orarul dc muncă în fa­ terialelor de construcţii: Fabrica de tlmplărie mela- Dumbrava. Faţă de anul tre­ de ţări, cu peste 700 de produse.
te. Pentru că nici unul nu-ţi tristă pentru că am rămas brică este de la 1 la 15,15. lică. cut, campionatul din acest Printre sortimentele premiate se numără si trei
poate vorbi numai despre orfan de ambii părinţi încă Dumneavoastră, care veniţi Noua unitate industrială va produce anual peste an programează si întreceri produse ale Fabricii de detergenţi Timişoara, care au
rezervate juniorilor de cate­
100 000 mp de timplărie metalică (uşi şi ferestre), din
meşterul. Fiecare sc simte din timpul războiului. As fi întotdeauna la 6,20, dc ce ]>le- profile de tablă galvanizată, prolejalâ anticoroziv şi goria a treia (14—15 ani). obţinut următoarele distincţii ; medalie de argint —
obligat să-fi spună ceva şi putut ajunge o haimana, caţi abia după ora 16,00 ? vopsit2 fn culori atrăgătoare. La campionatul de cros de „Perlan-IS" şi „Deval-ltix" şi medalie de bronz —
despre comunistul, despre sjiărgălor de magazine, hoţ la O dală cu intrarea în producţie a fabricii, se pre­ la Sibiu vor lua parte atleţi ..Perlan blanc", fapt ce confirmă rnlii.sioa bună a de­
tatăl, despre OMUL Domna­ drumul mare pentru că toc­ LUCIA LICIU vede realizarea unor importante economii de cheres­ şi atlete din cluburile bucu- tergenţilor noşlri.
Dinamo,
reştene; Metalul,
ru. mai in perioada critică, cînd tea şi metal — consumul dc material lemnos pe şan­ Steaua. Clubul atletic univer­
— Este omul pe care mulţi eram înfometat, cind n-aveam tierele Capitalei, de pildă, se va reduce la jumătate. sitar. precum şî din oraşele
In acelaşi timp. procesul tehnologic modern adoptat
il pot Iun exemplu — şi bani şi îmbrăcăminte, n-ani în noua unilalo n industriei materialelor de construc­ Galaţi, Cluj, Craiova, Sibiu Ştiri din ţară
maiştrii, şi inginerii, şi tine­ fost controlat. N-a fost aşa, ţii vă asigura realizarea unor produse de calilate su­ etc.
perioară, de o mare rezistentă la agenţii externi.