Page 92 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 92
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 228 C VINERI 29 OCTOMBRIE 1971
2
In raidul organizat Ba cererea urnii grup
Teatru! din Petroşani, în fafa
Liceul i,Decebal“—la unor noi confruntări cu publicul de mâneri am constatat că
Teatml do etit „Valea Jiu de o acorda o atenţie mal
lui* din Petroşani şi-a desch)9 deosebită lucrArUor valoroa
stagiunea 1571-1972 cu clteva se din dramaturgia originală
şl In special pieselor Inspirate
zUo In urmă. Respcctlndu-sc
sărbătoarea centenarului tradiţia, şl do această data, dlo actualitatea acestor aceste La unele unităţi din eliuc
ani
fructuoşi.
noua stagiune a fost Inaugu
Vorblndu-ne
despre
rată cu o premierA, prezen-
Hndu-se piesa Iul Paul Cvcrac
„Ştafeta nevăzută". aegla ar preocupări, de dorinţele acto
rilor de a prezenta specta
tistici aparţine Iul Marcel Şo cole la o Inaltâ ţinută artisti
Elevii ş! profesorii Liceu modernizate, asigurîndu-se con dreptate au contribuit profe ma, Iar scenografia lui Aurel că, tovarăşul Petru SColcap, comerţul se face pe apucate
Florea. Din distribuţie fac par
lui „Decebal" din Deva se diţii optime pentru lecţii sl sorii lor. care l-au îndrumat te, printre alţii, Ellsabcta Bcl- directorul teatrului dc stat
„valea Jiului", remarca şl fap
pregătesc să aniverseze la 31 lucrări de laborator cu carac cu migală, pricepere şl devo ba, Vaier Donca, Dumitru tul cA In actuala stagiune vor
octombrie 1971 o sută de ani ter frontal. De asemenea, a fost tament. Dăruindu-se zi cu zi şi Drâcea, Mihal CUta, Ruxan- mal fi pregătite şl prezentate
de existenţă a acestui presti amenajat un laborator lingvis lectîc de lecţie misiunii lor dra Petru, N. Nicolae, Radu spectatorilor din Judeţ piese $ O gestionară „generoasă*'... ospătarului restul pînă la 5 lei.
le „Lstc vinovată Corlna 7“ dc
Ncag, Alexandru Codrcanu şi
gios asezfimînt de cultură. În tic şi sînt în curs de amena nobile de educatori, profesorii proaspătul absolvent al Insti Laurcnţiu Futga, „Frunze ca © Gogoşari şi ardei intraţi în putrefacţie din Şi clubacarul „muşcă nada“,
fiinţat în anul 1871, liceul ca jare cabinete pentru ştiinţe i-au conectat la sursa marilor tutului de teatru, Lucian re ard* do I.D. Slrbu, „Vlalcu cauza unei repartiţii necorespunzâtoare îşi face mina greblfl şî spina
re poartă azi numele unuia din sociale, geografie, matematică, valori culturale şi artistice ale Musrurel, Vodă" de Alexandru Davjlio, rea coblliţă. ,,Sâ trăiţi, să vă
„Micul
Mlrcea
Infern* de
La numai o zl de Ia des
marii bărbaţi ce străjuiesc Dinamica elevilor care au omenirii, l-au crescut în spiri chiderea stagiunii, teatrul po- ŞtcfAncseu precum şl alte lu 0 Mîinile greblă ale ospătarului şi distribui fie de bine". La 5 grfltare lip
obtrşia poporului nostru, $l-a învăţat pe băncile Liceului tul omenieî şl l-au dat vie troşănean şl-a Invitat specta crări din dramaturgia altor torului de butelii sesc „ceva" grame. Fapt pentru
adus în decursul unul veac „Decebar1 ne oferă Imaginea ţii sl societăţii cu voinţă fer torii la cea dc a doua pre- ţări. care. cu cel mai senin ser din
Liste vorbo dc piesa
Pe de altă parte există spe
micrA.
de prestigioasă existenţă con reală a creşterii progresive a mă, cu caracter onest şi cu Iul Aurel Damnga, „Interesul ranţa — o speranţă pe deplin O sesizare a anul grup de trei porci cit trei nrşf. © bă- lume, responsabilul scoale
tribuţia la răspîndirea ştiinţei numărului de elevi şcolarizaţi minte ageră şl cutezătoare. general", ptisA In sccnA dc re realizabilă — că In actuala muncitori mineri din Tcliuc trînţcfi din vecini e plătită bani şi plăteşte amenda. Ace
sl culturii. Cunoscut 9ub mul şl a numărului de absolvenţi Din numărul mare dc dascăli gizorul CAlin Florlan, dc la stagiune, care a debutat in Invita Ia o investigaţie prin special să-i îngrijească. Ne di laşi aer de om de bani gata
din
tiple denumiri, îmbunătăţin- al săi, Ihislrînd prin aceasta ce-au dăruit cu generozitate Teatrul „Ion Vasllescu" apar condiţii de bun augur, Teatrul unităţile comerciale din aceas simulăm puţin intenţiile, l-am întîlnit şi dincolo, la
de stat „Valea Jiului” din Pe
Bucureşti. Scenografia
du-şi continuu forma organi Importanja epocii socialiste In prinosul spiritualităţii lor ace ţine lui Vasilc Bulz de In troşani Işl va face o prezen tă localitate, dind totodată si — Ai cui sînt porcii ăştia? gestionara autoservirii, cînd a
zatorică, acest aşozămlnt de viaţa liceului nostru ca de alt lora ce-au învăţat pe băncile Teatrul naţional din Crainvn. ţă şl mal activă In viaţa cut- cîteva „puncte de reper11. Am SIntem de la sanepid şl vrem trebuit să plătească amenda.
timp
Faptul
cA Intr-un
cultură a fost o adevărată tri fel în viata întregii şcoli Liceului „Decebar1 se desprin foarle scurt de la deschide tural-arlislică a Judeţului, răspuns chemării însoţiţi de să Ştim dacă-s sănătoşi. Ai în astfel de momente im
contribuind mai deplin la e
bună a adevărului ştiinţific, a româneşti — epocă în care, de figura proeminentă a pro rea stagiunii actorii teatrului ducarea maselor prin prezen şeful grupei economice din — Sînt ai doamnei Vaidoş. presia că unii sînt bucuroşi
progresului, a afirmării ple datorită politicii Partidului fesorului Tosîf Boteanu, care a din Petroşani au prezentat tarea unor spectacole de o ŞI-s sănătoşi tun. Da să ştiţi că „scapă ieftin".
nare a cadrelor dldaclice şl Comunist Român si a măsuri fost primul director al liceului rtouA premiere, cu piese din înaltă ţinută artistică, cu lu serviciul miliţiei municipiului — parează bătrînica, după o La podul de peste Cerna,
nivelul
crări
orlglDală, con
dramaturgia
valoroase, la
elevilor. lor concrete privitoare la dez şi l-a condus timp de 20 de temporani confirmă Intenţiile exigenţelor actuale. Hunedoara, maiornl loslf Ilea. parcă anume !a capul podului,
Bogala tradiţie cultural-şti- voltarea învăţămîntulul, nu ani cu o pricepere deosebită M. N. „Punctele de reper1' date de lecţie învăţată pe dinafară — întilnim maşina cu butelii de
Inţlfică a liceului centenar mărul de elevi şcolarizaţi şi şl cu un exemplar devotament, lăudabile ale acestui teatru grupul de mineri aveau să câ porcii ăştia n-an mîncat aragaz pentru schimb. Distribu
şi-a găsit Insă adevărata Îm de absolvenţi întrece cu mult Alături de Imaginea sa se ne fie de mare folos. Iată fap uicl nn gram de făină de mă
plinire In anii socialismului aşteptările celor mai optimişti fixează aceea a vrednicului tele constatate. lai. ie Vaslle Condrea, salariat la
clnd partidul a ridicat învă- pedagogi de odinioară. Astfel, său succesor, profesorul Liviu Vizllăm mai întîl alimcnta- Se potrivea răspunsul cu în Competrol Hunedoara şi şofe
ţâmîntul la nivelul cerinţelor în timp ce între IB73-I91R, Sirca, director al liceului între j ra cu autoservire a cărei ges- trebarea ca nuca In perete. rul Marin Iciita. Banii îi înca
înalte de civilizaţie şi progres adică în 47 de nnj, liceul n 1938-1952, eminent pedagog şi S tionară e Elena Vaidoş. aju Praful pe care dorea gestio sează Condrea. Nu-i numără
ale socialismului» Pe lingă n- dat 717 absolvenţi, Iar între cărturar. talentat orgonîzalor M a i s h u l , I b I b L o m u i tată dc solul său. In maga nara să nî-l arunce în ochi nu Ia primire, Ii bagă mototoliţi în
slgurareo şcolii cu cadre te 1918-1948, adică în 29 de ani. şl conducător al unităţii şco zin nu se află Ia vînzare nici şi-a nimerit ţinta. buzunar. Sume rotunde — o
meinic pregătite, pătrunse de a dat 995 absolvenţi, înlre lare. — Cum de ce ? I un gram de făină de mălai. In Alt fapt grotesc prîn di butelie, 15 lei, două butelii, 30
înalta conştiinţă a educatoru 1948 (anul reformei tnvălă- Dintre profesorii liceului, — Se spune că munciţi in magazie, însă, se află un stoc mensiunile lui. Vizităm cele de lei. O butelie „face11 1-1,10
lui socialist, Liceul „Decebal*' minlului) si 1971 (anul cen unii ca Edround FeLszeghyj, tr-un fel deosebit cu tinerii. de 770 kg. In II octombrie ma două magazine ale unităţii Ici. 90 de bani — „mărunţiş11
a fost dotat In ultimul sfert tenarului liceului), deci numai Şarm son Veza, Iulian Helqîu, gazinul a primit 4 900 kg de C.L.F. nr. 24, pe care le ges adunat la capul podului. Cînd
de veac cu o puternică si în 24 de ani, Liceul „Decebar Lia Oniţiu ş.a., datorilă temei — Trebuie. Penlru că unii lăină de mălai. tionează Ion Obogeanu. In raf I se face monetarul, rezultă un
modernă bază materială, me a dai 4 790 absolvenţi ! nicei lor pregătiri profesiona dintre ei nu ştiu să trăiască turi se găsesc ordei Capia şi plus de 64,20 lei. Şi nu dîs-
nită să asigure condiţii opti In cei 300 de ani de exis le si metodice au fost promo — Părăsirea, lucrului e in realităţile noastre. Dar şi aici — Dc ce ţineţi marfa în ma gogoşari pe Jumătate putrezit!. tribuise decit 26 de butelii din
me deslăsurărli procesului de tentă Liceul „Decebal" a pre vaţi in rîndul cadrelor univer funcţie de necesităţile fabri procedez de la caz la caz. De gazie si nu o expuneţi pentru Dar ei sînt expuşi acolo pen 80 ctte ovoa do distribuit !
InvSlămînt. Laboratoarele de gătit şl dat societăţii peste sitare. cii. exemplu : un muncitor a ab vînzare, preambalată, aşa cum tru vînzare. — întotdeauna am plătit 15
fizică, chimie şl ştiinţele nn- 0 500 de absolvenţi, unii ajun- — După ctte ştim, la sculă- sentat nemotivat. Dacă la ob permit condiţiile magazinului? — M-am păcălit sl eu oda lei pe o butelie (Cornelia Ză-
lurii au fost rcamenajate şt qlnd să dolină funcţii impor Integrate plenar enluzîasmu- rie, ca maistru, coordonaţi servaţie reacţionează in sen — N-are cine să o pream- voianu).
dolale cu aparate, truse, sub tante în aparatul de partid si )ui general cu care întregul munca a peste 40 de munci sul cinstit al cauzei, caut să-l balezo. Făina care mal este In tă — spune pe un ton de po — Ştiam că face !5 lei bute
stanţe si alte materiale didac de stat. Amintim pe fovarăşii popor aplică vastul program tori. Vă ascultă ? fac să se reabiliteze prin magazie o ţin pentru muncito căinţă Obogeanu. lia (Ladislau Palcău). Printre
muncă. Adică ii cer să recu
tice i au fost amenajate săli Bujor Almăsan (promoţia de educaţie socialistă cuprins — Ca oamenii. Unii mă rii forestieri. Am vîndut $1 ce In urmă cu 10 zile a „deşer
speciale pentru desfăşurarea 1942/1943), astăzi membru al în „Propunerile de măsuri ascultă, alţii doresc să mă pereze ce a pierdut in orele tăţenilor din comună cîte 10 tat" la unitatea lui peste 2 to „contribuabili" se află şî se
experienţelor si lucrărilor de Comiteluluî Central al Parti penlru îmbunătăţirea activită asculte. Ceea ce le ccr — fi de program. kg. ne de ardei gras sl Capia l In cretarul consiliului popular
laborator ; bibliolecn şcolii n dului Comunist Român si mi ţii politico-ideologice, de edu asta o fac in calitatea mea de — Aveţi, după cile ştim, o N-are cine preambala I In 13 octombrie mai erau ncvîn- comunal. Pînă Si reprezentan
lost înzestrată cu noi titluri, nistru al minelOT. petrolului si care morxîst-lenînislâ a mem secretar al organizaţiei de „oglindă" a tuturor oamenilor magazin sl în magazie sînt su dute 43 de lăzi de ardei ; ne- ţii autorităţilor se lasă duşi
njungînd In momentul de fată geologiei, Octavian Groza, pro brilor de partid şi a tuturor partid — este sinceritatea şi din secţia sculărie. te de pungi cu făină de grîu, vlnduto şi intrate în putrefac de nas? După cite ni se spu
ia 15 897 volume i s-au ame moţia 1941/1942), astăzi mi oamenilor muncii" făcute de respectul reciproc. Clnd şi a- — Da. Am un registru cu orez. zahăr etc. — prearaba- ţie. Cine dirijează marfa la ne, suprapreţutl 8 devenit aici
najat cabinete pentTU istorie nistru al energici electrice, sau secretarul general al partidului, ce.ste deziderate vor fi intru activitatea individuală a fie !a1e. Mult mai mult decît se C.L.F. Hunedoara ? Mal stnt ceva obişnuit. Şi se pare că cei
şi geogralie — prevăzute cu Dragoş Toma, membru titular tovarăşul Nicolae Ceauşescu. totul rezolvate, cred că vom cărui om. ylm consemnat mai poate vinde într-o zi. Dar din pe undeva nepoţi de ăştia mai mulţi sînt mulţumit! câ
hărţi, planşe, mulaje şi alte al Academiei de Şl ii nţ e Agri cele peste GO de cadre din avea un colectiv aşa cum ales răspunsurile oamenilor de-ai lui Păcală ? Dacă mal dau „numai atît". Se Întoc
materiale de specialitate; a cole si Silvice. anul centenarului, sub îndru ne-am propus. la chemările noastre obşteşti, acestea se prcnrabaleazâ In sînt câutaţî-I şi „botezaţi-i" mesc acte de trimitere In ju
fost amenajată o sală de pro Cea mai mare parte a absol marea organizaţiei de partid — Vă ocupaţi şi de creşte dar şi participarea lor la continuare. Făină de mălai nu din nou I decată n distribuitorului inco
iecţii cinematografice (bandă venţilor Liceului „Decebar1 din şcoală si în colaborare cu rea ucenicilor. cursurile politice, la şedinţe se preambalează. Aceea are rect.
îngustă); s-o pus în funcţie o după terminarea studiilor su organizaţiile U.T.C. si comite le grupelor sindicale, la orice altă destinaţie. Intrăm şî în bufetul „Goma" — 35 de Iei din acest plus
staţie meteo i s-au construit perioare sau postlicenle au tele de părinţi, nu precupeţesc — Da. Asta, insă, o fac vo chemare. Am cercetat tabelele cu al cărui responsabil e Ştefan fînt ni mei. Am ptecat cu ei
tncă două baze sportive Iar venit să lucreze în întreprin nci un efort, mobilizlnd elevii luntar. Am propus ca uceni — Reuşiţi să-i ştiţi pe fie muncitorii forestieri care ridi Leu. Ofiţerul de miliţie mă dc acasă In buzunar. (Mai la
la însuşirea temeinică şi crea
curtea liceului a fost asfaltată derile si instituţiile oraşului cilor care se califică la locul care ? Slnt, totuşi, vreo 160. că alimente de la acest ma soară, cîntăreste „n-are nici urmă avea să-jî amintească de
în întregime. Deva sau ale judeţului Hune toare a cunoştinţelor, edueîn- de muncă să le predau orc gazin, deci s» făină de mălai. o legătură11 cu subsemnatul, un rachiu alb băut la Cerno si
In urma recentelor măsuri doara. du-i în spiritul înaltelor în de cunoştinţe generale — pro — Cum să nu 1 Zece-douăzecî de muncitori care comandase între timp un plătit cu 3 lei. Şi „face11 2,60!
cu privire la legarea învăţă- datoriri faţă de patria noasfră fesionale cum ar f i : măsură Dumitru Domnaru, despre ridică de aici alimente. Gene ctrnăclor prăjit. Ospătarul Vorba ceea, „dar din dar se
mîntulul de viaţă, de practica La lormarea personalităţii socialistă, cinstind astfel bune tori simple, citirile corecte de care oricare salariat arc nu roasă mnî e cu el gestionara! Ştefan Rostas bănuieşte ceva face miul*1 j raiul spertarilor.
muncii şoclallste, au lost a absolvenţilor Liceului „Dccc-, le tradiţii ce leagă trecutul desene şi de dimensiuni, de mai cuvinte dc aleasă stimă, 770 de kg de mălai pentru dar cînd vede că dau gata cîr- bineînţeles).
menajate trei ateliere pentru bal“, la pregătirea lor intelec cu prezentul si cu viitorul la monstraţii practice în ma omul acesta pasionat, pricc- cîliva oameni, în timp ce ce năciorul raţionează : „nu-i de
băieţi şl trei pentru fete, Iar tuală. ta conturarea profilului nrest hotar de secol al exis nipularea utilajului şi întreţi jmt şi harnic, destoinic şi plin tăţenii din Teliuc reclamă că ăia veniţi în control". In con Un mînuîtor do bani ai sta
nerea lui.
laboratoarele dc chimie, 'fizică lor moral si la declanşarea pa tenţei Liceului „Decehal". — De ce faceţi toate aces de iniţiativă, care insuflă to făina 9e vinde rie nici la unii secinţa, etnd îl învii să-mi fa tului a putut să plece — dacă
varăşilor lui dc muncă spi
asa o fi fost
cu banii pro
Sl ştiinţe biologice au fost siunii penlru adevăr, frumos Prof. DUMITRU SUSAN tea ? rit de răspundere, indemnin- cu punga, la alţii cu sacii. E că nota de plată îsi vede moi prii ncdeclaraţî, Io distribui
du-i să inveţe, să se autode- a doua oară cînd constatăm departe de mîncarea lui. Du re de butelii, absolut împotri
păşească, să fie cinstiţi, sin această situaţie la magazinul pă un timp îmi dă cuvenita e- va legii. Dar pe la Competroţ
ceri, e, totuşi, omul care nu respectiv. Dar să nu ne gră lenţie. Nota de plată face 4,55 Hunedoara nu se ştie de
admite câ face ceva deosebit. bim. Facem o vizită la bară lei. Mă uit la afişul din pere lege. Vasilc Condrea a mai su
O ACŢIUME DE MAXMĂ IMPORTANŢĂ Pentru el totul c fire.se, c aşa cile din spatele unităţii nr. te — „Nu primim bacşiş" — $i ferit o condamnare pentru în
cum mărturiseşte simplu. 24 a CLF, Jntr-un coteţ — cu un gest degajat îi împing şelăciune în dauna avutului
obştesc.
Sesizarea grupului de mi
FERTILIZÂREÂ neri care ne chemase la Ter
liuc se încheia aşa : „Venilî
Cinsfilf edificării multilaterali: a patriei dumneavoastră, că organele de
control care au trecut
prin
Teliuc din partea comerţului
A P A JIŞT II.© tidului şi statului nostru, efor conomice si modernizarea ce n-an reuşit să vadă nimic din
Ţelul suprem al politicii par
să
toate acestea*1. începem
lor existente, îndeosebi în si
turile depuse de popor în a derurgie, minerit, energetică, credem că aşa o. Cită vreme ?
cest nou cincinal constau în vor conduce la creşterea pro Poate pînă cînd se vor hotărî
Tn cuvînlarea tovarăşului mai ales practica din ultimii administrarea de doze mai fatice si azolate, alîl la con ridicarea nivelului de trai ma ducţiei industriale a judeţului conducerile organizaţiilor şî
Nicolae Ceauşescu rostită cu ani, ou arătat că producţia mici decît cele indicate mai siliile populare cil şi la coo« Ritmurile înalte de dezvol terial si spiritual al oameni la 20,8 miliarde lei în 1975. întreprinderilor comerciale, or
prilejul „Zilei recoltei" s-ft păşunilor şi fîneţelor se poa sus nu se ob|in sporuri e- perativele agricole de produc tară a tuturor romurilor eco lor muncii. Veniturile lotalc Agricultura va face importan ganele puterii locale, sub o-
subliniat din nou că cele pes le mări de cel puţin 3-4 ori ficienle. ţie. Acţiunea de fertilizare a nomiei naţionale, ansamblul reale ale populaţiei vor spori te progrese pe linia sporirii rhii cărora se petrec asemenea
te 4 milioane hectare de pă şi se pot obţine pe diferite O problemă ridicată în ul- Început si este în curs de o- mutaţiilor dc ordin calitativ cu 40-46 la sută, veniturile to producţiei vegetale şi animale, fapte, să aplece mai mult ure
şuni şl fineţe de care dispu tipuri de pajişti si în diferite limul timp a fost cea cu pri fectuare la consiliile populare vor avea consecinţe deosebit tale din salarii vor creşte cu pe baza extinderii irigaţiilor chea la sesizările oamenilor.
ne ţara noastră dau încă un zone producţii medii de 12 vire la epoca cînd trebuie din Tomesli, Zam, Brănî$ca, dc favorabile asupra creşterii peste 50 la sută, iar veniturile Si îmbunătăţirilor funciare, a
Tandament scăzut sl nu asi 15000 kg iarbă Io hectar, lor administrate Ingrăsăminlele pe Pui. Lăpugju, Topii |a. Lunca eficienţei întregii activităţi. ţărănimii cu 22-30 la sută. Ri mecanizării $î chimizării. Vor ION CIOCLEI
gură nici măcar o treime din pe pajiştile cu o compoziţie pajişti. S-a obişnuit ca ferti Cernii şi altele, precum si In acest sens planul cincinal dicarea nivelului de trai, pe cunoaşte o amploare deosebită
producţia de furaje ce s-«r floristică valoroasă si în con lizarea cu îngrăşăminte chimi cooperativele agricole de pro stabileşte sarcini minimale dar calea retribuirii muncii $i a acţiunile social-culturale, în
putea realiza. Indicaţiile ce au diţii de umiditate suficientă ce pe păşuni şi pe fîr\eţe sS ducţie din Ţebea şi Sarmizc- mobilizatoare pentru sporirea fondurilor sociale de consum, deosebi prin construirea a De la Inspeeforatul
fost date cu această ocazie o- producţia se poate ridica cu se facă administrînd fosforul getusa. Mai sînt posibilităţi rin productivităţii muncii, a eco îşi găseşte expresia în creşte 17 800 apartamente, noi edifi
bllgă consiliile populare, or extindere a ocţiunii de ferti nomicităţii si rentabilităţii pro rea veniturilor totale reale pe cii culturale, şcoli, cresc, că
ganele agricole, pe toţi cei lizare şi In alte cooperative ducţiei materiale. în această locuitor cu 38 la sută, în con mine, grădinile, policlinici, ba judeţean de mllifie
care lucrează In agricultură să 4 »j agricole de producţie cere au direcţie converg sarcini ma diţiile promovării neabătute n ze turistice. Inspectoratul Judc(cau dc mi
ia măsurile necesare penlru K jN M P M iiiillf fonduri cu destinaţia specială jore privind utilizarea si gos criteriilor de echitate socială. Prevederile noului cincinal liţie aduce mulţumiri cetăţeni
realizarea programului de ac a acestui scop, ale căror con podărirea judicioasă a capaci Construcţia îndrăzneaţă, re conferă meleagurilor hunedo- lor cc au contribuit, prin In
ţiuni de ameliorare şi îmbu duceri trebuie să treacă do tăţilor de producţie, a tuturor alistă şi echilibrata a planu rene, asemenea tuturor judeţe formaţiile furnizate, la Identi
ficarea unor şoferi care, după
nătăţire o păşunilor sl finale potenţialului zootehnic îndată la organizarea lucră fondurilor fixe, dezvoltarea şi lui cincinal urmăreşte să de lor patriei, minunate perspec ce au comis Accidente, au pă
lor pentru o mai bună folo rilor. valorificarea superioară a ba termine dezvoltarea armonioa tive do progres $i prosperitate. răsit locul faptei.
sire & bazei furajere, măsuri înfăptuirea indicaţiilor da zei de materii prime, reduce să a forţelor de producţie pe Obiectivele însuflelitoare sta Totodată, adresează rugămin
care sînt prevăzute în progra uşurinţă la peste 20 000 kg loamna, iar azotul primăvara te de secretarul general al rea consumurilor specifice, îm întreg cuprinsul ţării, ridica bilite de partid reprezintă un tea tuturor celor care cunosc
amănunte fn legătură eu copi
mul naţional privind dezvol iarbă la hectar. Producţii de da timpuriu. Acest lucru a partidului, tovarăşul N'colae bunătăţirea organizării şl con rea tuturor judeţelor patriei la puternic imbold pentru toţi lul de 14—16 ani — victima li
tarea zootehniei. fin de 3 500-5 000 kg la hec fost pînă In ullimul timp sta Ceausosru, obligă Ia o mo ducerii activităţii economice. o înfloritoare viată economi oamenii muncii hunedoreni nul accident petrecut In ziua
«ic 14 octombrie In municipiul
Planul general de aplicare tar se pot realiza de pe orire bilit si prin literatura de spe bilizare susjinută pentru pu Efectul direct si nemijlocit al că si socJal-culturală. Acestui de a-sî consacra energia crea Hunedoara — a A so adreseze
a măsurilor de îmbunătăţire fîneată naturală, din orice sat cialitate si bineînţeles că nerea în valoare a Întinselor creşlcrii economice accelerate Important deziderat al politi toare. talentul şi dăruirea lup organelor de miliţie, In vede
a Stării productive a pajişti sau cooperativă agricotă de nu era cu nimic greşit. S-au suprafeţe de pajişlj naturale, II constituie sporirea într-un cii partidului noslru îî cores tei pentru îndeplinirea exem rea Identificării lut şl a pă
rinţilor.
lor naturale si îmbunătăţirea producţie, In urma fertîlizo- întîmpînat însă unele greutăţi Ia realizarea exemplară a pro ritm rapid, de 11-12 Ja sută a pund pe deplin ritmurile, pro plară n sarcinilor cincinalului, Asupra copilului, dc staturA
calitativă a producţiei se ba r*i cu doze moderate de în si s-au observat unele aspec- gramului dc dezvoltare a zoo nual, a venitului naţional. A- porţiile Si dimensiunile canti din conştiinţa profundă de a mijlocie, atlctlcA, şaten, îmbră
zează în primul rind pe ferti grăşăminte chimice, azotate si le de natură a reduce eficien tehniei si producţiei anîmali- cea!sta va crea posibilitatea tative si calitative ale preve li demni părtaşi la vasta ope cat tn bluză dc treolng şl pan
taloni dc doc, nu s-au găsit
lizare. Covorul' Ierbos din pă losfatice. ta economică. In unele ca menţinerii unei rate înalte a derilor ce revin judeţului nos obiecte caro or putea duce la
şune sau flneaţă extrage «nu O problemă care s-a ridicat zuri. primăverile sînt ploioase, acumulării — 30-32 Ja sută —, ră constructivă ce o desfăşoa Idcntlfirnrcn sa. Intrucit fami
ni din pămînt cantităţi consi tn acţiunea de fertilizare a transportul îngrăşămintelor se alocării unui volum de Inves lru în actualul cincinal. Volu ră poporul, sub conducerea lia n-a reclamat încă lipsa co
cetăţenii In
derabile de elemente nulrilive. pajiştilor a fost aceea de a se face anevoios, jar împrăstio- Ing, EUGEN CcRMELEA tiţii din fondurile centralizate mul investiţiilor acordate ju partidului, în această nouă e pilului dc acasă, Indicii utile
măsură Fă den
La o producţie medie anuală stabili re cantităţi de îngră rea mecanizată Intîmpină gre directorul întreprinderii ale statului de circa 470 mi deţului — cel maj ridicat fată tapa istorică de dezvoltare e Identificării elnt rugaţi sA Ic
de 10 000 kg iarbă la hectar şăminte chimice să se apli utăţi din cauza umidităţii ex pentru execuţia lucrărilor liarde lei, sumă echivalentă cu de precedentele cincinale —, furnizeze organelor de mlU|le.
se extrag din .sol 32 kg azot. ce şl mal ales tn ce perioadă cesive a solului, ceea ce du de îmbunătăţire şi exploatare tot ce s-a investit In Româ conomică si socială a Româ
13 kg fosfor, 34 kg potasiu a anului. Numeroase experi ce Ia situaţia ca fertilizarea a pajiştilor - Deva nia In deceniul 19G1-1970, construcţia de noi obiective e- niei socialiste.
şi 18 kg calciu. Aceasta «ra enţe efectuate în condiţiile să nu se facă în momentul
tă că ierburile au nevoie de pedoclimatice specifice jude optim.
mai multe materii hrănitoare ţului noslru, pe diferite ti
Experienţele au confirmat
decit oile culturi pretenţioase puri de pajişti $1 In zone di Insă că aproape nu este nici O ţel. Deton. Sticlă. Com răspuns la care nu mai poţi
faţă de îngrăşăminte, cum es ferite — de la ses şi ptnă M poziţii fizico-chimice a- riposta, lată ceea ce se chea
te de exemplu cultura de grîu. zona pădurilor de conifere — o deosebire de producţie da similate de lumea mo mă înaltul simţ al datoriei,
Extragerea unor asemenea nu scos în evidenţă că apli că ingrăsămintele cu azot - dernă in noţiunea de ele înalta conştiinţă muncito
cantităţi de substanţe minera carea în combinaţie a îngră fie azolat de amoniu, fie urce mente. Elemente nu din Ta rească. Fabrica e pc locul
le face ca producţia să scadă şămintelor azotate şi fosfatice — 6e administrează toamna. bloul lui Mendelcev, ci ele doi. Oamenii ci — pc primul
De aceea este necesar să se
an de nn sl după un tîmp aduce cele mai mari sporuri treacă la generalizarea tn mente de bază, esenţiale, a- la nivelul conştiinţei.
totdominante in construcţia
pajiştea să se degenereze. A* ric recoltă. In toate cazurile, practică a fertilizării pojişti- cetăţilor contemporane. U lelor, descriu traiectorii tn- dală cu oamenii. Sau, oame prea bine — a fost greu; O fabrică tînără, cu oa
ceasta este de fapt principa s-a constatai că eficienţa în lor şi toamna, cînd se dispu nul dintre acestea, intr-o va spăimintătoare deasupra ca nii au crescut o dată cu fa puţini sperau că fabrica meni tineri, ce cresc deo
la cauză a scăderii producţi grăşămintelor cu azot este ne de forţă de muncă liberă riantă a sa de cea mai mo petelor oamenilor. Nimeni brica ? /... asta se va pune pe picioare. dată în forţă economică şi
ei păşunilor şl fîneţelor na mai mare şi sporurile de re- mai multă, se asigură mijloa dernă factură, face obiectul dintre ai casei nu simte Maistrul Ghcorghc Orosan Ei au sperat, au fost con în meserie. O fabrică in ca
turale. Iată rie ce astăzi, rînri collă de masă verde sînt mnî ce de transport $i împrăştie- acestor rinduri. Obiectul, imensitatea clocotitoare ce-i are numai 25 de ani. Dc 11 vinşi. Şi acum iţi spun cu re circa 40 la sută din sala
se pune acut problema îmbu mnrî cu 30-70 la sulă atunci rea îngrăşămintelor înlr-o pentru ea subiectul se va învăluie, ce parc n-i domi- ani lucrează şi învaţă In in mlndrie că întreprinderea riaţi o formează femeile. A
nătăţirii pajiştilor naturale, rînd pe acelaşi teren se ad perioadă mai lungă de lucru. desprinde singur ea factor nn. Nu ! Pentru că ei sint dustria de prefabricate Cind din Bircca se clasează pe lo semenea produse — coloşi
de 17 tone — din miinile fe
trebuie să se înţeleagă în ministrează sl fosfor. Neapli- Acţiunea se poale prelungi pî- esenţial al existenţei obiec rei rare domină cu adevă a intrat întreprinderea dc cul doi in centrală, că lu meilor ? Cu uşurinţa şi dex
primul rind că este necesară carea fosforului are ca urma nă la slirsilul lunii octombrie. tului. rat. De acolo, de sus, de la la Bircca în producţie, a nar, toţi indicatorii de plan teritatea manipulării croşe
completarea lipsei de materii re o slabă eficienţă a azotu Aplicarea fertilizării cu în Betonul. Prefabricatele din masa de comandă, Viorcl venit direct dc pe băncile sint îndepliniţi şi depăşiţi. tei snu andrelei, sute de fe
fertilizante prin folosirea în lui. grăşăminte chimice toamna a beton „dc Bircca" sint ele Plic prea puţin işi aruncă şcolii dc maiştri, dar făcea In numai doi ani / lată su mei minuiesc manete de co
grăşămintelor naturale sau Nici nu se mai poate con păşunilor permiie începerea mente ce au intrat in viaţa privirile in hală. Priveşte parte din prima promoţie biectul acestor rinduri. Sint mandă la maşini de sudat
doar mulţimea dc
hcculcţe
chimice. cepe astăzi să se fertilizeze păsunatului primăvara cu cir noastră dc scurt timp. Tină- şi butoane, unite prin Unii de absolvenţi ai Scolii pro subiecţii care au pus fabrica armături, macarale, instala
Pajiştile îngrăşate, pe lingă pajiştile unilateral, numai cu ca 10-15 zile mai devreme, ra întreprindere — de cu- fesionale din Turda, cu spe pe picioare, cei care o con ţii şi utilaje. Este fabrica
că dau o producţie mal mare Îngrăşăminte ru azot sau nu ceea ce are o deosebită im rind a împlinit doi ani — a simbolice — schema de cialitatea Operator pentru duc acum pe treptele ierar ce poate pune pc gînduri
Si se transJormă din pajişti In mai cu cele cu fosfor, ci am portanţă în batanta furajeră, „fabricat11 pină in prezent funcţiune a staţiei. Pe ea industria dc prefabricate din hiei competiţionale cu fir bărbaţi voinici, cu braţe pu-
ferioare în pajişti de valoare, bele trebuie aplicate tn com mai ales pentru unităţile ca aproape 140 dc... întreprin „citeşte" comenzile de beton beton. Se poale spune că me mai vechi, consacrate. - ternice. Nu forţa musculară
Cei ce au avut încredere in
se dezvoltă prrimăvnra mnî' binaţie şi anume intr-o pro re nu posedă suficiente can deri. re trebuie să-l livreze i/t este linăr ra însăşi indus forţele lor şi vorbesc deja contează in această fabrică,
devreme, rezistă mai bine la porţie de circa 2 părţi îngră tităţi de furaje fibroase pen Nu exagerăm cu nimic secţie. Dar cind priveşte in tria prefat)ricatelor. A venit dc o şcoală a producţiei şi ei pregătirea profesională
secetă, iar toamna vegetează şăminte azotoase si o parte tru perioada de slabulaţie. spunind că I P B. Bircca fa hală işi aduce aminte că, in deodată cu Ghcorghc Chio- muncii la Bxrcea, de faptul necesară strunirii maşinilor.
pină la venirea Îngheţurilor, îngrăşăminte fosfalice (calcu Cooperative agricole de pro brică fnhrii'i O vizită in vară, la marc, parcă a mai rranu, dc care nu s-a des că la fiecare punct de lucru Şi pregătirea c la îndemina
părţit incă „dc pe vremea
ceea ce duce la prelungirea lat In substanţă activă). In ducţie a\ cele din Bcriu, NTă- secţiile sale de producţie le văzut fişillc acelea găurite, cind eram colegi ia profesio s-a format im nucleu dc ba oricui vrea să înveţe, oricui
perioadei păşunatuhiî de toam ceea ce priveşte canlilăţilc dc Hăştia de Sus şi altele au pune tn faţa clementelor dar le jnnnipulau alţi oa nală". Au mai venit lot n- ză, din oameni bine pregă vrea să-şi demonstreze uti
componente nle halelor vii
nă. .Pe lingă posibilităţile de îngrăşăminte ce trebuie admi beneficiat din plin dc faptul toarelor întreprinderi, refe- meni — constructorii fru litatea, oricui vrea să mun
fertilizare a pajişlilor cu în nistrate, pajişlîle sînt capabi co in acest nn au putut scoa rindu-ne doar In secţia de museţilor de pe litoral. tunei şi Teodor Mihalcea, tiţi, meseriaşi pricepuţi. Cei cească. Căci munca dă de
grăşăminte organice (îndeo le să valorifice doze mari de te animalele la păşune cu do prefabricate, nu şi. Ia cea de. — Ce aţi simţit atunci ? Nicolae Vlad, Nicolae Miu ce nu contenesc a învăţa plina satisfacţie. Satisfacţie
sebi lirlitul, posibilitnle cnf- îngrăşăminte, dnr folosirea rie uă săptămîni mai devreme pe tuburi ,.Premo". — Mulţumire, satisfacţia şi alţii. Toţi cu state vechi Maistrul Orosan urmează care la oamenii fabricii de
re este în general limitată in doze modernle este calea cea suprafeţele re au fosl ferti Pricim hala de producţie gindulvi că poale sînt pre de servicii in domeniul pre cursurile dc calificare pen fabrici nu lipseşte. Dimpo
raport cu numărul de anima moi indicată, prîn doze mode lizate tn toamna anului irecuf. din vecinătatea mesei de co fabricate plecate dc aici, de fabricatelor. Vechi ca şi in tru macaragii. Dc ce ? „Să trivă. E prezentă in conştiin
le). fertilizarea cu îngrăşă rate întelegînriu-se 90-120 kg înlr-o perioada cînd tocmai mandă a staţiei automate ţa fiecăruia dintre cei cu
minte chimice a deschis o e- azoi anual (270-350 kg nzolat terminaseră tonte furajele. -Pfisler“ de preparare a bc- la noi, de la Bircca. dustria prefabricatelor ; 10— cunosc bine utilajele din care am discutat, cei care
dau valenţe noi mărcii fa
topu nouă în acţiunea de spo de amoniu sau 200-240 kq u- toanclor Coloşi din beton 15 ani. Şi s-au legat de Bir secţie, să pot urca, la caz bricii.
rire a producţiei de inrbă Şi rec) la heclar si 50-60 kq fos In aceaslă lonmnă se dis armat, agăţaţi, ra sacoul pe Aici, la noi, la Bircca, in- cca. Au crezut in ci .şi in dc nevoie, şi să lucrez in
[In. Numeroase experienţe din for (300-350 kg superfosfot) la pune rie suficiente canlilâlî umeraş, i/t cirligele macara seamnă o fabrică crescută o ceilalţi. La început — o ştim locul macaragiului", lată un N. STANCIU
ţară şi din judeţul noslru, dar hectar dat o datăla2anj. Prin de îngrăşăminte chimice fos