Page 95 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 95
Convorbiri intre delegaţia
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Partidului Comunist Român,
condusă de tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU, şi delegaţia
Partidului Comunist Mexican,
condusă de tovarăşul
ARNOLDO MARTINEZ VERDUGO
Vineri, dupâ-amiază, la se C.G. al P.G.R. şi Ghizela Vass,
diul G.G. al P.G.R., au avut membru al G.G. al P.C.R.
loc convorbiri între delegaţia Cu acest prilej, s-a procedat
Partidului Comunist Român, la o informare reciprocă pri
condusfl de tovarăşul Nicolae vind principalele preocupări
Ceauşescu, secretar genera! ale celor două partide, pre
al P.C.R., şi delegaţia Parti cum şi la un schimb de ve
dului Comunist Mexican, con deri în legătură cu uncie pro
dusă de tovarăşul Arnoldo bleme actuale ale situaţiei In
Martinez Verdugo, prim-secre- ternationale, ale mişcării co
tar al G.G. «1 PGM, muniste şî muncitoreşti şi ale
ANUL XXIII. Nr. 5 229 SIMBATA 30 OCTOMBRIE 1971 Din delegaţia română au fă luptei revoluţionare, antiimpe-
4 PAGINI - 30 BANI cut parte tovărăşii Paul Ni- rialiste.
culescu-Mîzil, membru al Co Convorbirile s-au desfăşurat
mitetului Executiv, al Prezi Intr-o ambiantă caldă, tovă
diului Permanent, secretar al răşească.
Trimestrul IV—hotărîtor pentru finalizarea exemplară a primului Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU, a primit pe
an al cincinalului şi pregătirea optimă a producţiei anului viitor
preşedintele Comisiei pentru politică
externă a Bundestagului,
ACŢIONĂM PENTRU INTENSIFICAREA GERHARO SCHROOER
Preşedintele Consiliului de fost discutate probleme privind
relaţiile dintre Republica So
Republicii Socialiste
Stat al
LATURILOR România, Nicolae Ceauşescu, a cialistă România şi Republica
Federală a Germaniei, sublini-
pe
dimineaţa
primit vineri
preşedintele Comisiei pentru îndu-se că există condiţii pen
tru o mai largă cooperare «-
politică externă 8. Bundesta conomlcă, pentru promovarea
gului, Gerhard Schroder, CRre
A ii ACTIVITĂŢII ECONOM ICE se află In (ara noastră intr-o unor noi forme de colaborare
tehnico-şl i Inţi fică reciproc a
vizită oficială.
La primire au luat parte vantajoasă, pentru extinderea
Mihai Dalea, preşedintele Co schimburilor culturale dintre
misiei pentru politică externă cele două ţări.
Ineepind ce acest an, Cen
trala minereurilor neferoase centralei noastre. Intre rezul a Marii Adunări Naţionale. Au fost abordate, de asarae-
tatele obţinute aş menţiona
Deva este confruntată cu pro Interviu cu ing. AUREL LAPUŞCA dezvoltarea producţiei de mi Constantin Stăteşcu, secretarul nea, unele aspecte ale situa
ţiei internaţionale şi s-a subli
blemele de mare complexitate director general al Centralei minereurilor neferoase Deva nereu complex In sectorul Consiliului de Stat, şi Tudor niat necesitatea de a se acţio
privind dezvoltarea bazei de Brusturi, redeschiderea unor Drâganu, vicepreşedinte al na în continuare pentru îmbu
materii prime, creşterea pro zone la Vorja şi pe Valea Mu grupului român al Uniunii nătăţirea climatului pe conti
ducţiei şj valorificarea supe trala noastră a realizat şi de ducliei, am dezvoltat şi diver reşului, intensificarea lucrări interparlamentare. nentul european, pentru des
rioară în circuitul economic a păşit toii indicatorii de plan sificat producţia proprie de lor la Hondol şi pe Valea Al- In ultimul timp, la Exploatarea mlnlerA CerleJ-SAcArlmb Oaspetele a fost însoţit de tindere şi pace în lume.
resurselor de substanţe mine aferenţi primelor 9 luni. In ca piese de schimb, subansamble măşelului şi, bineînţeles, la s-au fAcut paşi Importanţi pc linia mecanlzArli operaţiilor de în- Erwin Wickert, ambasadorul întrevederea s-a desfăşurat
rale utile. Aceste sarcini de drul acestui bilanţ favorabil, şi utilaje. Ohaba-Ponor. cArcaro a sterilului rezultat de la sAparea lucrArllor de înainta R.F. a Germaniei la Bucureşti. Intr-o atmosferă cordială.
re. Imaginea de fa|A preztutA la lucru o maşInA do IncArcat din
au
In timpul întrevederii
considerabilă însemnătate eco colectivele de la I.M, Barza şi — Pentru acest an, centrala — Dale fiind realizările de cadrul sectorului I. Foto: V. ONOIU
nomică se concretizează în- E.M. Certej-Săcărimb au o dumneavoastră are stabilit un mal sus, care este opinia
tr-un ansamblu de indicatori a contribuţie hotărîtoare. Aces program deosebit de mobiliza dumneavoastră în perspectiva ConcMfSM/ coral
căror îndeplinire solicită din te două unităţi au In prezent tor in domeniul geologic. Cum trimestrului IV şl pentru fina LEGEA C U PRIVIRE LA O R G A N IZ A R E A $1 C O N D U
plin energiile colectivelor care un avans de peste 15 zile în se îndeplineşte acest program? lul anului ?
alcătuiesc centrala, capacitatea realizarea sarcinilor de plan. — Trebuie să tncep prin a In ie rju d e fe a n
— Consider că munca noas
de organizare şi mobilizare a Alături de aceste realizări, tră de prospectare şi explora preciza că acest ultim trimes CEREA U N ITĂŢILOR S O C IA LISTE DE STAT
organizaţiilor de partid, com perioada trecută din primul re a noilor perimetre cit şi tru al anului se caracterizea „C tn iaro p a trie i"
petenta şi responsabilitatea ca an al cincinalului este marca promovarea ta exploatare a ză prin sarcini majorate fată
drelor de conducere şi specia tă de o seamă de progrese în noî resurse minerale se des de media realizărilor din res
liştilor din cadrul C.M.N. De direcţia perfecţionării calita du-mă Insă pe rezultatele ob CONDUCEREA COLECTIVĂ-LA BAZA SOLUŢIONĂRII
tul perioadei de plan. Baztn-
va. făşoară în condiţiunî bune şi Corul din Oobra
tive a activităţii noastre. Sub cu rezultate promiţătoare. De
aspect tehnic şi tehnologic re altfel, aceasta este si conclu ţinute pot aLirma că centrala
— In ce mod se încadrează marcăm creşterea ponderii me in ansamblu va îndeplini toa
si stnf angajate centrala şi fle todelor de mare randament la zia conducerii Ministerului Mi te prevederile şi angajamen participă ia
care colectiv In parte tn acest Barza şi experimentarea me nelor, Petrolului şi Geologiei tele, asîgurlnd în acelaşi timp PROBLEMELOR FUNDAMENIALE
complex de sarcini şl cum răs todei cu abataj frontal la E.M. care ne-a analizat recent acti chiar depăşirea substanţială a
vitatea, stabilindu-ne. pe baza
punde activitatea din cele tret Deva, care se resimt deja a realizărilor obţinute, sarcini unor indicatori, etapa a II-al
Irimestre trecute Imperativelor supra sporirii productivităţii suplimentare. Analizlnd lucrurile în deta
planului ? — este prima între muncii in subteran. La pre liu, se întrezăreşte de aseme ALE ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR
bare cu care ne-am adresat to paraţii ne-am ocupai de recu In acest an om făcut inven nea o situaţie bună, Am să ln- După frumosul succes obţi
varăşului ing. Aurel Lâpuşcă, perarea magnetitelor'şi am fă tarierea rezervelor şî am de nut de corul din Dobra in ca
direclor-general el-C.M.N. De cut unele studii pentru valo finitivat măsuri pentru identi lnlerv/u realizai de - de adlnclre a democraţiei so drul primei etape a concursu
va. rificarea molibdenului şi altor ficarea, explorarea şi deschi LAURENJIU VISKI Studierea aprofundată a legii mului de materii prime şî ma cialiste In viata economică, lui interjudeţean ..Ctntare pa
— Cu suficicnlc clemente metale conexe. In fine, am ri derea de noi zone. In baza a- cu privire la organizarea si teriale, folosirea completă a legea cu privire la> organiza triei", pregătirile pentru vii
timpului de lucru, organizarea
ccstora putem spune- că se jus
conducerea unităţilor socialis
calitative noi şi cu unele di dicat gradul de mecanizare, am tifică pe deplin continuarea cu te de stat, adoptată de recenta producţiei şi a muncii. De ase rea şi conducerea unităţilor toarele confruntări au conti
ficultăţi ce au survenit în ac îmbunătăţit organizarea, pro intensitate sporită a activită /(Continuare in pag. a 2-ă) sesiune a Marii Adunări Na menea, o Însemnătate tot mai socialiste de stat consfinţeşte nuat asiduu. Pe lingă repetiţii,
tivitatea de pinâ acum, cen gramarea şi conducerea pro- ţii geologice în perimetrul ţionale, dă prilejul fiecărui om mare primeşte mobilizarea tu instituţionalizarea adunărilor membrii acestui prestigios co
al muncii din patria noastră turor rezervelor care apar, ca generale ale oamenilor muncii, lectiv au concertat la Deva,
să cunoască importanţa majo urmare a experienţei acumu care reprezintă forma supe Reşiţa, Haţeg şl pa scena pro
ră pe care conducerea noastră late, a ridicării calificării pro rioară de conducere colectivă, priului cămin cultural. Mtlne,
de partid şi de stat o acordă fesionale şi a maturizării în prin care clasa muncitoare, ma pe scena Operei de stat din
pentru Îmbunătăţirea întregii tregului colectiv. sele de oameni ai muncii par Timişoara, In cadrul celei de
activităţi de organizare şi con Comitetul oamenilor muncii ticipă in mod organizat la con a doua etape, corul dîn Dobra,
ducere din unităţile socialisto. din întreprinderea noastră — ducerea activităţii economico- sub conducerea dirijorului Pe
Prin conţinutul ei, legea defi aşa după cum reiese din lege sociale, dezbătînd şi soluţio- tru Kissev, se prezintă cu trei
Sărbătorirea centenarului Li neşte şi sistematizează atribu — are un profund caracter de nlnd problemele legate de în piese în primă audiţie : „Glie
ceului „Deccbal" a reunit In ţiile şi răspunderile unităţilor mocratic, social, fiind expre deplinirea planului de produc străbună" de Mîrcea Neogu,
aceste zile in vechiul aşezA- socialiste, stabileşte competen sia elocventă a rolului oame ţie, exercitînd totodată şi con „In mina de la Ghelar" de
mlnt de culcurA oaspeţi ve ţele de decizie ale organelor nilor muncii în conducerea u- trolul asupra organelor de Gh. Derîeteanu şi „Suita hune-
niţi din întreaga ţarA. Sînt lor de conducere colectivă, ca nilăţiloT economice. Acest or conducere. Adunarea generală doreană" de compozitorul de-
foşti elevi şi foşti profesori re se integrează organic Sn gan de conducere colectivă reprezintă, de asemenea, un vean, profesorul Ion Muntea-
ai liceului, care au ţinut să măsurile adoptate în ultimii trebuie să aibă în continuare mijloc eficient de dezvoltare nu.
ia parte la manifestările Ju ani pentru perfecţionarea me o sporită participare muncito a conştiinţei socialiste a oa Speclacolul-concurs va fi te
bileului. canismului nostru economic. rească, refleclîndu-se prin a menilor muncii, de întărire a levizat şi va putea fi urmărit
Ieri, coridoarele liceului, sa Desigur şi întreprinderea mi ceasta înalta responsabilitate disciplinei şi responsabilităţii pe programul I în jurul orei
la dc primire, ca şi sala fes nieră Hunedoara, în virtutea în fundamentarea temeinică a lor sociale. Atribuţiile adună 18,20.
tivă au cunoscut acea atmo noii legi, este investită cu hotărîrilor, prin confruntarea rilor generale — privind defi
sferă specific sărbătorească, competentele necesare utiliză opiniilor şi fructificarea expe nitivarea şi realizarea planului
prilejuită dc Intllnlrea dintre rii eficiente a capacităţilor de rienţei factorilor de răspunde de producţie, cit şi cele care
generaţiile de elevi. Fotore producţie, a întregului poten re, a specialiştilor dîn diferite privesc condiţiile de muncă şi
porterul nostru, Virgil Onolu, ţial tehnic şj uman de care compartimente ale întreprin viată ale muncitorilor, întăresc
a surprins un asemenea mo dispune. Un rol important în derii, precum şi a masei de astfel pe deplin răspunderea
ment, în care dialogul dintre această direcţie revine orga oameni ai muncii care parti oamenilor muncii în conduce
generaţiile dc elevi se desfă nelor dc conducere colectivă cipă, prin reprezentanţii lor. la rea şi buna funcţionare a In-
şoară in cadrul intim a) li — formă de conducere aplica adoptarea deciziilor. Tn spiri trepjinderîi noastre.
ceului ccntenAr. tă deja la noi în întreprindere tul legii, comitetul oamenilor Colectivele de mineri din
cu
Poiana Ruscâi au primit
— care trebuie în viitor să-şi muncii este un organ activ deosebită satisfacţie noua lege,
îndrepte mai mult atenţia dc lucru, care va simţi pulsul ciire constituie un cadru ju
spre perfecţionarea continuă întregii activităţi de produc ridic superior, dc mare Impor
a tehnologiilor de extracţie şi ţie, valorificînd intens resurse
ridicarea calităţii producţiei, le interne de care dispunem tantă, menit să asigure ridi
normarea şi reducerea consu încă, trebuind să aibă o vi carea pe noi trepte de progres
ziune de perspectivă maî largă a întregii noastre activităţi de
şî să soluţioneze toate proble organizare $i conducere.
mele tn favoarea intereselor
F ila celui de-al 100-lea an pentru traducerea in viaţă va a adresat o scrisoare dc ţii de elevi ai liceului. Oa atestat moral pe care nu întregii noastre economii. fng. NICOLAE 2ÂVOIANU
de existenţă din calenda a indicaţiilor tovarăşului adincă recunoştinţă şi mul meni cu părul nins, ajunşi mai munca ţi-l poale da". directorul I.M. Hunedoara
rul Liceului „Decebal“ Nicolae Ceauşescu de lega ţumire secretarului general la rîrsta senectuţii, foşti e Elevul Cristian Irimie, ca şi Reflectînd puternic procesul
s-a desprins. Îndelung pregă re strinsa a procesului in- al partidului, t o v a r ă ş u l levi veniţi din toată ţara la loan David au vorbit de
tite, ieri au început la Deva structiv-educativ de viaţă, Nicolae Ceauşescu. „însu sărbătoarea centenarului spre preocupările lor pen
manifestările prilejuite de de practica producţiei, apoi fleţiţi de măreţele realizări s-au întilnit cu cea moi li- tru a-şi alege profesiunea
Comunistul
Nicolae
Clrcu,
aniversarea jubileului aces solii Liceului „Aurel Vlai- ale întregului nostru popor nără generaţie care azi în dorită, pentru legarea cît în pagina a ll-a şeful echipei dc lAcAtuşi de la
tui vechi şi prestigios aşe- cu" din Orăştie au adus şi de exemplul pe care ni-1 vaţă in acest vechi lăcaş de mai strinsă a activităţii lor Atelierele minei Dnrza, unul
zămint de cultură de pe liceului centenar un insu- daţi în permanenţă, dum cultură. Expunindu-şi opi de elevi de munca produc din sutele de muncitori care
plaiurile hunedorene. In fleţitor omagiu. In cuvin- neavoastră personal, iubite niile asupra rolului pregă tivă „Munca, şi numai ea, RITMURI H U N E D O R E N E InaltA la noi colc demnitatea
munciloreaecA.
prezenţa tovarăşului Viorel tul lor, profesoara Valenti tovarăşe Nicolae Ceauşescu, tirii temeinice pentru mun este aceea care-ţi dă senti
Faur, membru al biroului na Achim, secretara orga prin activitatea neobosită că, pentru viaţă, elevii au mentul utilităţii in societa
Comitetului judeţean de nizaţiei dc partid din liceu, pe care o desfăşuraţi în relevat strădaniile pe care te. Am învăţat aceasta de
partid, prim-sccretar al Co la părinţii noştri, de la pro
mitetului judeţean al V.T.C., fesorii noştri, de la munci In întregime de televiziune. La
Bacău, ora 13,3fl, echipa Spori
a numeroase cadre didacti torii Termocentralei Mintia, club din localitate primeşte re
ce, a sute de elevi ai unor am învăţat acest adevăr a plica formaţiei Steaua BucureşU.
licee din judeţ, a numeroşi C e n t e n a r u l tunci cind am lucrat la a ★
GENEVA 29 (Aficrpres). — în
absolvenţi şi invitaţi, a a menajarea atelierelor noas se apropie de cota finală. In trunită la Geneva, comisia de
vut loc în sala mArta“ adu tre", au spus ci. aceste zile, sala turbinelor disciplină o U.E.F.A. a luat o
narea generală festivă a .Şi eu sînt absolvent al NOUL ORAR AL CURSELOR centralei electrice este cu scrie de hotârlrl în legătură cu
organizaţiei U.T.C. din li acestui liceu — şi-a înce INTERNAŢIONALE prinsă dîn nou de freamătul meciul Borusla Moenchenglad-
ceul centenar. L i c e u l u i „D put evocarea profesorul Se efervescent al momentelor bacli — intemazionale Milano,
campionilor
din cadrul „Cupei
Desfăşurată sub -faldurile ver Stămlă — dar ne deo întreprinderea de transpor specifice premierelor luminii. europeni". După cum se ştie,
prima partidă, disputată la Mo-
drapelului roşu al partidu sebesc nu numai vîrsta, ci turi aeriene române „Tarom" Ultimul hidroagregat de 175 cnchengladbach, s-a Încheiat cu
face cunoscut că începlnd de
lui şi steagului tricolor, a şi condiţiile in care noi a la 1 noiembrie intră în vigoa MW în greutate de 3 500 to scorul de 7—1 in favoarea jucă
dunarea a însemnat un pri tovarăşii losif Nelega, se slujba cauzei socialismului le depun sub îndrumarea trebuit să învăţăm" In cu ne, montat cu 72 de zile mai torilor vest-germenl. conducerea
lej de trecere fn revistă a cretar al Comitetului mu şi păcii, ne exprimăm ho- părintească a comuniştilor, vinte pline de emoţie, foştii re noul orar al curselor ae repede fată de angajament, clubului italian a contestat re
Intrucit
zultatul acestui mccl,
celor mai frumoase tradiţii nicipal Deva al P.C.R., şi tărîrea fermă de a riu pre a celorlalte cadre didacti elevi au evocat momente riene internaţionale. In noul se află în probe tehnologice. înaintaşul Bonlnsegna a fost lo
grafic de circulaţie slnt con
înscrise în activitatea liceu Vasile Blendea, inspector cupeţi nici un efort pentru ce, a organizaţiei U.T.C. din istoria centenară a li semnate unele îmbunătăţiri, In felul acesta, sînt create vit In cap de o sticlă aruncată
lui sărbătorit. şef la Inspectoratul şcolar a traduce în viaţă politica pentru însuşirea temeinică ceului, relevind că dc-a lun condiţiile ca el să fie conec din tribune de către un specta
tor şl nu a mai putut continua
judeţean, au adus calde cu partidului nostru, spre îm a cunoştinţelor predate, gul anilor au purtat mereu fală de anii precedenţi. Es/te
Salutul Comitetului jude vinte de salut şi apreciere plinirea celor mai înalte as pentru legarea lor strinsă trează in memorie aminti de semnalat înfiinţarea liniei tat Ja sistemul energetic na jocul (tn acest moment gazdele
ţean al U.T.C. adus de to la adresa activităţii desfă piraţii şi idealuri ale tine de viaţa cotidiană, de mun rea anilor de liceu. Bucureşti — Nicosia (Cipru) ţional cu mult înainte de conduceau cu 2—1). a
dc
disciplină
Comlala
varăşul Viorel Faur, în nu şurate de organizaţia U.T.C. retului din patria noastră1’ Sfătuind elevii de azi să şi realizarea unor conexiuni termen. U.E.F.A. a stabilit în şedinţa de
mele celor 45 000 de ute- din liceu pentru educarea — se spune in scrisoare ca productivă. ,,Avem con muncească cu pasiune pen intercontinentale maî bune F O T B A L vineri ca întîlnirca să se rejoa-
ce pe un teren neutru la o dată
cişti din judeţ, ca şi cel al tinerilor elevi in spiritul Minute in şir cei prezenţi diţii minunate de viaţă şi tru însuşirea cunoştinţelor, de pe aeroporturile din Pa care urmează să fie stabilită.
învăţătură. Ne stau la dis
purtătorilor cravatelor roşii înaltelor principii etice ale au scandat numele condu Constantin Borza, fost elev ris, Frankfurt pe Main, Zu- AatAzl. In cadrul clapei n 9-a Cel de-al doilea joc — returul
de la Şcoala generală „Dr, societăţii noastre socialiste. cătorului nostru încercat — poziţie săli spaţioase, labo al liceului, la care azi este rîch şi Viona. a campionatului diviziei A la — va avea loc la 3 noiembrie
fotbal, pe stadionul „23 August"
la Milano. De asemenea, comisia
Petru Groza" din Deva au Drept încununare a stră Partidul Comunist Român, ratoare bine dotate, atelie profesor, a arătat că numai Pe traseele internaţionale, din Capitală ae întllnesc. cu în dc disciplină a forului european
fost primite cu uic insw/le- daniilor depuse pentru pre nl celui mai iubit fiu al re unde sd desprindem tai perseverenţa tenace, munca compania noastră de naviga- cepere de la ora 13,00. echipele a suspendat terenul echipei Bo-
ţire. gătirea lor profesională, in poporului nostru, tovarăşul nele unei meserii" — spu plină de dăruire pusă in Iîe aeriană utilizează avioane Hapid Bucureşti şl Politehnica russla Moenehengladbach pen
Taşi. Tot astâzl se mal dlsputâ
tru un meci contdtd pentru a-
După ce profesorul Eugen activitatea obştească şi in Nicolae Ceauşescu. nea elevul Ovidiu Rosiu. slujba societăţii ii aduc o turboreactoare BAC-MI, cu o încA douâ partide: pe stadionul eeastft competiţie. Dacă echipa
Ghişoiu a evocat in cuvinte Wafa de organizaţier unui In sălile Liceului „Dece- „Noi ne străduim să ne ri mului mulţumirea că este viteză de croazieră de 875 din şoseaua Ştefan cel Mare. Boiussla se va califica în |
,.C.E.E." pentru turul doi, ea nu
emoţionante istoria de 100 număr de elevi utecişti le-a bal" s-a desfăşurat apoi se dicăm la înălţimea cerinţe util şi necesar semenilor km pe oră. Dinaino Bucureşti Intilneşte In va mal avea dreptul sA joace
derbiul etapei echipa U T. Arad,
de ani a Liceului „Dccc- fost Tnminnfă „Diploma dc siunea festivă de comuni lor societăţii noastre noi, a săi. „PORŢILE DE FIER" — actuala lideră a campionatului. un meci pe teren propriu. Clu
bal'\ elevii Mihacla Sîntim- onoare“ a Comitetului jude cări a societăţii de ştiinţe societăţii socialiste multila Festivităţile prilejuite de SPRE COTA FINALA Meciul se dlsputA cu Începere bul vest-german urmează să
plătească şi o amendă de 10 OCO
breanu, Ştefan Costea şi ţean Hunedoara al U.T.C. reale şi umane ale elevilor. teral dezvoltate. In clasă sărbătorirea centenarului de la ora 1S,00 şl va fi transmis de franci elveţieni.
Geta Bărbănţan au vorbit Intr-o atmosferă de pu Dupu-amiaza primei zile sau atelier, vom depune toa Liceului . Deccbal" continuă. Majoritatea lucrărilor de
despre preocupările actualei ternic entuziasm, adunarea a manifestărilor a fost mar te eforturile pentru ca, la construcţii si montaj de pe
generaţii de tineri care în festivă a organizaţiei U.T.C. cată de o emoţionantă in- absolvire, o dată cu diplo S1MION POP Şantierul hidroenergetic si de AGERPRES RELATEAZĂ
vaţă pc băncile liceului de la Liceul .Deccbal"' De tilnire a mai multor genera ma, să putem primi şi acel ILEANA LASOU navigaţie „Porţile de Fier"