Page 96 - Drumul_socialismului_1971_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 229 ® SIMBÂTA 30 OCTOMBRIE 1971
IS OJ

EFECTUAREA ARĂTURILOR DE TOAMNĂ

PE TOATE SUPRAFEŢELE PLANIFICATE

'Acum, eînd In flecare unl- mart cu clteva sute de kg la toate cooperativele agricole, şl de a utiliza Ia întreaga ca­
lale agricolă se cunoaşte bi­ hectar fată de cazul clnd exe­ aplicarea tehnologiilor de lu­ pacitate tractoarele, organlzînd
lanţul activităţii desfăşurate cutarea ogoarelor se amină pt- cru înaintate reprezenttnd o activitatea mecanizatorilor în
de cooperatori şl mecanizatori nâ în primăvară. Semnificative cerinţă esenţială în complexul schimburi prelungite şl pe do­
pentru a valorifica auperlor re­ tn această privinţă sînt recol­ de acţiuni ce se întreprind uă schimburi.
zervele de sporire a producţi­ tele de porumb, cartofi sau penlru a smulge pămlntului De maximă Importantă este
ei, reflectat nemijlocit In ni­ sfeclă superioare cu mult pre­ roade cît mal bogate. ca activitatea în fiecare uni­ i - i t u s e
velul recoltelor medii la hec­ tate agricolă — G.A.P., I.A.S.
tar, lucratorii ogoarelor sîm şl S.M A. — aă fie organizata
datori sâ tragS concluzii asu­ în mod exemplar pentru ca,
pra modulul cum e-a folosit concomitent cu executarea a­ Probleme de
potenţialul existent, să des­ răturilor de toamnă, să fie în­
prindă concluzii practice pri­ 0 lucrare de maximă însemnătate corporată sub brazdă întreaga S Î N T F I U L i
vind fructificarea cu eficacita­ cantitate de îngrăşăminte or­
te ridicata In anul următor a ganice existenta la fermele etnografie şi artă
factorilor care hotărăsc soar­ zootehnice, cit şl stocurile de
ta producţiei agricole vegeta­ superfosfat asigurate în uni­ M ES Î.U I FĂ MINT
le. In mod deosebit îndeamnă tăţi, care sînt destinate ferti­
la reflecţii executarea In con­ vederilor de plan înregistrate Pe o parte din terenurile ce lizării terenurilor ce se însă­ ___ara m coloa­
diţii Ireproşabile a lucrărilor In acest an la cooperativele a­ se vor Insămlnţa în primăva­ mânţează tn primăvară. Mobili­
de bază ale solulnl — respec­ gricole din Brîznic, Toteşti, Os­ ra viitoare s-au executat deja zând şi folosind cu randament Sini fiul acestui pâmînt
trov, Pricaz, Boz şi In alte u­
tiv realizarea ogoarelor de arături încă tn cursul verii, sporii toate forţele şl mijloa­ Sub tâlpi ii simt scoarţa fierbinte
toamna pe ţoale auprafetele nităţi. La cooperativele agri­ după eliberarea suprafeţelor de cele mecanice aflate la dispo­ In inima port un sincer jurâm int ; nele revistei
planificate. cole respective s-a demonstrat cereale păloase. Au rămas în­ ziţia unităţilor agricole este Pămîntul M ioriţei - de-a pururi sâ-mi fie părinte.
Nu mal este nevoie de nici că atunci cînd terenul este a­ să de arat circa 9 000 hectare posibil şl necesar totodată ca
un argument pentru a demon­ rat şi fertilizat din toamnă, inr care au fost ocupate cu po­ tn zilele următoare să fie mult Sint fiu! acestui pâmint
stra Importanţa şl necesitatea însămlntarea şi întreţinerea rumb, cartofi, sfeclă, legume şl intensificat ritmul de executa­ Şi urc bârbâteşte drumul vertical „Transilvania"
efectuării din toamnă a arătu­ culturilor se face In timp şi alte culturi. Finalizarea în tim­ re a arăturilor de toamnă, ast­ In corul celor mulţi mâ înrolez şi cînt
de calitate, se pot realiza cu
rilor pentru Insamlntarile de uşurinţă recolte medii de ccl pul cel mal scurt posibil a a- fel ca, aşa cum este stabilit Imnul Românesc - imnul triumfal,
primăvara. Din experienţa fie­ ccstei lucrări pune In faţa co- în programul de acţiune al ac­
cărei unilătl agricole s-a con­ puţin 2 500—6 500 kg porumb opcratoriloi şi a mecanizatori­ tualei campanii agricole, în Sint fiul acestui pâmînt Jn cele 85 de volume ale bume menite să păstreze şf să
statai că, atunci ctnd terenu­ boabe, 18 000 — 20 000 kg car­ lor sarcina de căpetenie de a prima jumătate a lunii noiem­ Şi privesc peste zare-n viitor colecţiei sale, revista „Tran­ valorifice portul popular. „Căci
rile slnt arate din toamnă, se tofi şi 20—30 tone sfeclă In acţiona cu toate forţele Ia e­ brie să fJe încheiată această Cu setea-n suflet mâ avint silvania" înmănunchează un — aşa cum se arată în nr. 3 at
obţin producţii de porumb, hectar. Experienţa acumulată liberarea grabnică a întregii acţiune pe toate suprafeţele Pretutindeni, purtind desfăşurat un tricolor. bogat tezaur de materiale a- revistei din 1902 — adunarea
cartofi, legume, sfeclă etc. mal se cere însă generalizată în suprafeţe de resturi vegetale planificate. txate pe cunoaşterea şi înţele­ la un loc a costumelor naţio­
Sint fiul acestui pâmînt gerea culturii poporului nostru nale originale în Industria de
Sub tâlpi ii simt scoarţa fierbinte
din cea de a doua jumătate casă a poporului român este
In inimă port un sincer jurâm int : a secolului al XlX-lea şi pri­ mai presus de orice Îndoială".
Pămîntul M ioriţei - de-a pururi sâ-mi fie părinte.
mul pătrar at secolului XX. Revista sugerează chiar foto­
MIRON JIC Istoricul, filologul, etnogra­ grafierea colorată a pieselor
ful, folcloristul, activistul cul­ de port şl a „ţesăturilor ori­
tural, ca şi oricare cititor dor­ ginale" — metodă de cercetare
nic să cunoască creaţia înain­ valoroasă a artei noastre popu­
Â
C M
Ţ A R A
lare.
taşilor pe tărlmul culturii şl
„DECEDAI" DEVA 1571 1971 propăşirii valorilor noastre na­ silvania" ca sâ se fotografie­
Propunerea revislel
„Tran­
ţionale, este mişcat de entu­
Cimpurj adorm cu mine în flamura serii ziasmul şi claritatea ideilor ze tn fiecare comună „un bă-
puse în dezbaterea acestei re­ trtn şi o bStrînă, un bărbat
roşii de vînt coroanele spun
In ansamblul manifestărilor prilejuite de împlinirea pe-obrazul de ffacârâ, viste româneşti. şi o femeie, un fecior şi o fa­
unui veac de la înfiinţarea Liceului „Decebal" din ochiul de ja r pe care-l cunun Urmărind îndeaproape baza tă, un băiat şi o fetită", urmă­
Deva se Înscrie şi apariţia monografiei acestei unităţi cu steagul izbinzii. fondului de materiale publica­ rea cuprinderea tuturor gene­
şcolare — publicaţie de prestigiu, înmănunchere a te de acest organ al mişcării raţiilor cu portul lor speci­
celor mal frumoase tradiţii şi realizări ale şcolii de-a Şi grăiesc lingă vatrâ fin tina) {cuptorul culturale din Transilvania, lu- fic, facilittnd alcătuirea unei
lungul anilor. Realizată de profesorii Victor Jacotă, cu ziua din m ine; bâtrini şi copii tnd cunoştinţă de iniţiativele istorii a portului transilvă­
Dumitru Susan şi Eugen Ghişoiu, monografia înseamnă seminţe presară spre holdele vii şl rezultatele dobîndite în a­ nean. Rezultatele înregistrate
o incursiune şî o selecţie amănunţită făcută cu discer- din lege şi steag ; izvorul cest domeniu al culturii na­ în acest sens de D. Comşa, V.
nămlnt in multitudinea de aspecle pe care le cuprin­ cu soare i) strigă din sine poporul. ţionale putem deduce cu uşu­ Păcală, E. Cosma, Oct. Tăs-
de drumul ascendent al acestui însemnat lăcaş de rinţă că preocupările etnogra­ lăoanu sint dintre cele mal
cultură românească. , Se mişcă piatra-n tiparele ei, fice şi de artă populară au
Se întîlnesc, In cele peste 200 de pagini, aspecte ale învie lutu-n steag, dulgheri cu noroc fost îndreptate de revista în semnificative. Albumul de
dezvoltării învăţămlntului românesc în Transilvania şi cioplesc făclii pe cimpuri, in «cîntei mal multe direcţii. A existat o crestături ca şl cel de cusături
Deva ptnâ la înfiinţarea, în 1871, a clasei reale, cu liber chip, cîmpului un alt soroc... deosebită preocupare pentru şi ţesături stnt adevărate re­
23 de elevi — nucleul actualului liceu, ritmul de dez­ atragerea, stimularea şl îndru­
voltare cunoscut în perioadele următoare. Şi cintă ţara, suflet este-n riuri, marea entuziastă a intelectua­ velaţii pentru arta decorativă,
Rezultat al unei Îndelungate şi atente eple.carl a­ braţii-i lingă trunchi şi văzul înălţat, lilor spre dezvoltarea unei ac­ Cuprinztnd un număr de 243
supra datelor furnizate de arhiva şcolii, de anuarele lintînile-s de cer şi flam urile-s brîuri tivităţi monografice, socotită de obiecte cromolitografintc,
şi colecţia revistei liceului, de documentele aflate la în vatra mea aleasă, bărbaţilor în sat — strtnse din 139 comitate, prin­
Arhivele Statului, filiala Deva, de publicaţiile de fruct al gliei - nimb reaşezat. pe drept cuvînt ca principală
epocă, ori de informaţiile orale furnizate de foşti pro­ metodă de studiu şi cunoaşte­ tre care şi comitatul Hunedoa­
fesori şi elevi aî liceului, monografia centenară este Pajişti adorm in mine flamura serii re a satului românesc. Pentru ra, „Albumul de crestături tn
dovada unui pios act de cultură. Cu o bine defi­ roşii de vînt pădurile spun îndrumarea şi antrenarea mo­ lemn" reprezintă ptnă astăzi
nita însemnătate istorică, auxiliar preţios tn studiul pe-obrazul de lună a serii nografilor, care In general e­
învăţămînlulu: românesc în ultima suta de ani, ea con­ cintul de ja r pe care-l cunun. rau învăţători de la sate, re­ un preţios document privind
turează o imagine deosebit de sugestivă a evoluţiei ION IUGA vista a publicat în paginile ei orta lemnului din aceste ţinu­
Numai tn acest ao constructorii nu predat In clicic tn Va­ liceului de-a lungul anilor, dezvăluindu-se cititorului de multe ori asemenea îndru­
lea Jiului pesto 600 apartamente. Dintre acestea, un marc mtmăr mări şî a anunţat concursuri turi româneşti. Cel mai mare
au fost rcpnrtlznte minerilor. ca un încercat sfat al experienţelor pedagogice, tribu­ merit pe această linie l-a a­
In fotografiei Un bloc cu patru nivele, construit tn oraşul Pe­ nă a tradiţiilor valoroase. cu premii pentru redactarea
trii». Cele trei părţi ale monografiei (liceul în perioade­ erelor mai valoroase monografii vut profesorul D. Comşa, care,
le: 1871-1919, 1919-1948, 1948-1971) cuprind, alături de săteşti, insisttndu-se pe par­ prin hărnicia sa, a adunat ani
programele şcolare, preocupările în timp ale cadre­ cursul anilor la îmbunătăţirea do-a rîndul cu răbdare como­
lor didactice, provenienţa elevilor, condiţiile lor de De-aş avea destin de arbor metodelor de cercetare.
viată şi studiu, activitatea elevilor în afară de clasă şi înrădăcinat pe viaţă, Considerăm că această preo­ rile artei noastre populare.
listele absolvenţilor premiaţi, numele celor care, for­
Acţionăm pentru intensi­ mai! pe băncile acestui liceu, ş-au impus ulterior ca M-aş lua de piept cu cerul cupare, dar mai ales rezultate­ artei populare — al portului
Considertnd că tn domeniul
personalităţi de seamă ale vieţii polilice, cuItural-ştiiiT- Pentru timpul ce mă-ngheaţă. le obţinute în domeniul mono­
grafic se pot mai uşor înţelege
ţifice româneşli confirraînd, o dată în plus, prestigiul De-aş fi pasăre desprinsă legtndu-le de activitatea şco­ popular şi al artei lemnului —
ficarea laturilor calitative de care se bucură această instituţie de invăţămînt. De pâmînt,' de piatra sumbră, lii sociologice româneşti de la materialele publicate In revis­
Perioada 1948-1971, deşi e cea mai scurlă in clasifi­
ta „Transilvania" ca şi cele
carea făcută, cuprinde cea mai întinsă parte a mono­ Aş pleca-ntr-un stol de ginduri Bucureşti ca şi de contribuţia alcătuite la îndemnul acesteia
grafici. Este pregnant şi pe această cale avintul ne­ Câtre-o stea mai fără umbră. unor cercetători care azi con­
ale activităţii economice asemuit pe care cultura şi învăţămlnlul l-au înregistrat De-aş fi ţărm în calea mării, superior studiul monografic al sînt deosebit de valoroase,
tinuă şi dezvoltă pe un plan
credem că acestea nu au fost
in anii socialismului. Numai tn ultimii 23 de ani, se
arată în acest capitol, liceul a dat de trei ori mai Blestemat, rugat in şoapte, satului in care s-a instaurat îndeajuns de studiate. Ne gîn-
va prin Importante creşteri mul(i absolvenţi decît în restul existenţei sale de Mi-aş m uta-ndârâtnicia o viaţă nouă.
(Urmare din pag. 1) cantitative şl accentuarea la­ 77 de ani. Cit mai mult spre miazănoapte. Acţiunea de popularizare a dim la unele lucrări apărule
turilor calitative nle produc­ Un impresionam număr de fotografii ilustrează activi­ Dor sînt om, cu trup şi suflet, cunoştinţelor etnografice şi în printre care amintim „Crestă­
ţiei. Cum acţionaţi pentru a tatea liceului de-a lungul anilor, imaginea de azi a Şi iubesc, puteri sâ capot, special a portului popular ro­ turi de lemn tn arta populară
asigura condiţiile necesare in- vieţii liceului ccnlenar. directorii şi directorii adjuncţi mânesc, înscrisă în programul
cep din nou cu E.M. Certej-S3- iăptuirii acestor sarcini ? care s-au perindat la conducerea lui. profesorii din înălţim ii, semn statornic, „Astrei" încă de la înfiinţarea românească", „Broderiile la
cărîmb. unitate car* la recen­ — Creşterile prevăzute pen­ anii centenarului. Să-mi port steaua pin* la capăt. sa de către Gheorghe Baritiu, români" şi „Arta poporului în
ta aniversare a 225 de ani de tru 1972 sînt intr-adevăr mo­ Intr-o prezentare grafică reuşită, monografia învilă TRAIAN FILIMON el Însuşi autorul unui impor­ Valea Jiului".
existentă, a raportat Îndepli­ bilizatoare la producţia indus­ la o plăcută Incursiune în destinul şcolii, care de un tant studiu privind „Porturile Bogăţia de fapte şi ideile
nirea integrală a prevederilor trială şi productivitatea mun­ veac străjuieşte la porţile luminii şi cullurii ardelene româneşti" cît şl organizalorul
planului pe întregul an. Con­ cii. Va trebui să ridicăm ni­ româneşti. De la cenaclul „RITMURI" răspţndite de-a lungul anilor
siderăm de asemenea că, dato­ velul producţiei la toate sor­ 1. LASCU primei expoziţii etnografice şi de către „Astra" prin formele
rită avansului de peste 15 zi­ timentele de metale, ceea ce citi din cele mai recente crea­ de artă populară a românilor şi mijloacele sale de propa­
le existent la ora actuală în impune dezvoltarea extracţiei Duminică, 31 octombrie a.c., ţii ale sale. („Toamna policro­ transilvăneni, a continuat cu gandă culturală sînt apreciate
realizarea planului, I.M. Barza de minereuri. Aceasta o vom la sediul Casei judeţene a mă", „Eclipsa", „Madrigal", multă energie şi s-a concreti­ ca o adevărată moştenire din
va încheia anul cu depăşiri face mai ales prin creşterea creaţiei populare din Deva, „Dimineaţa", „Elegie").
strada Mihai Emincscu 17, va
considerabile. Asemenea de­ gradului de mecanizare şi pu­ va m s rn m m m în tr eb ar e avea loc şedinţa de lucru a In continuare, o audiţie mu­ zat în paginile revistei prin ale cărei rădăcini ar trebui să
păşiri le scontăm şi în ce pri­ nerea în exploatare de noi re­ cenaclului „Ritmuri". Poetul zicală — sonate preclasice de propunerile şi tematica de al­ răsară şi să se dezvolte noi
veşte I.P.EG. Deva, Atelierele zerve. Menţionez că fată de N. Sicoe, din Hunedoara, ne mentară din cadrul asigurări­ Ionel Amăriuţei din Călan va Hăndel şi Tclemann. cătuire şi tipărire a unor îndemnuri pentru generaţiile
centrale Crişclor, precum şi indicatorii iniţiali ai cincina­ spune că pină în anul 1970 a lor sociale de stat. Dacă tatăl
alte unităţi. Ţoale acestea ne lului, sarcinile pe 1972 sînt beneficiat de pensie I.O.V.R. copilului nu a avut aceaslâ de azi şi de mtine ale patriei
dau dreptul să prezumăm că subslantial majorate. In timpul cît era pensionar a calitate, singura soluţie pen­ noastre socialiste, pe drumul
şi pe ansamblul centralei pre­ Pentru a crea condiţii bune prestat activitate în cîmpul tru a putea beneficia de alo­ ridicării materiale şi spiritua­
vederile primului en al cin­ de îndeplinire a sarcinilor, am muncii. Recent a fost pensio­ caţie este să-l înfiaţi. Ce ac- le a poporului nostru.
cinalului se vor înfăptui cu defalcat şl repartizat din timp nat medical datorită unei boli le sînt necesare vă vor spune
succes. , şi in mod judicios Indicato­ contractate în timpul serviciu­ funcţionarii do la Notariatul Proî. ION FRATILA
Spunînd aceste lucruri nu rii de plan pe întreprinderi şi lui. „Am dreptul ca pe lingă de stat cu care vă sfătuim să
trebuie să se tragă concluzia exploatări. Apoi am trecut la pensia recent stabilită să pri­ luaţi legătura.
că activitatea noastră în a­ măsuri pentru asigurarea ba­ mesc şi pe cea de I.O.V.R. 7“ D.P., Teliuc. Pentru a vă pu­
cest trimestru se desfăşoară zei de rezerve deschise şî — întreabă cititorul. Răspuns: tea răspunde la scrisoarea tri­
linear fără probleme şl difi­ pregătite. Situaţia acestora o Nu se poate primi decît misă, vă sfătuim să ne comu­ i P u s t i i
cultăţi. Dimpotrivă, avem în urmărim permanent, astfel ca o singură pensie, cu excepţia nicaţi adresa dumneavoastră J
fată numeroase sarclnt şl chiar în fiecare unitate să se cre­ celor care lucrează în coopera­ de acasă.
greutăţi care ne preocupă in eze pină )a finele anului fron­ tivele agricole de producţie şi
Ioan Frontesc. din Hunedoa­
mod foarte serios. Cea mai tul de lucru corespunzător a copiilor orfani, ce pot primi ra, pensionar de invaliditate,
mare problemă o avem la (E.M. sarcinilor. pensie de urmaş din două sec­
Deva unde, după cum se ştie, Avînd tn vedere necesitatea toare în cazul că părinţii lor ne informează că lucrează în­
nu
tr-o Întreprindere. „Dacă
se menţin încă restanţe apre­ de a dezvolla şi valorifica su­ au lucrat în sectoare diferite,
ciabile ca urmare a greutăţi­ perior baza de materii prime, cu sisteme proprii de asigu­ mai lucrez voi primi pensia i Lucian Miliuţ — Deva. ;
întreagă sau en va fî tot dimi­
lor survenite aici in urmă cu am stabilii măsuri pentru in­ rări şi pensii. Dumneavoastră nuată ca şl acum cînd am pe Indiscutabil, aveţi talent in j
cîlcva luni. Noi am stabilit la tensificarea lucrărilor de pros­ rărnîne să vă hotărîtl asupra compunerea catrenelor. Trc- {
această exploatare un pro­ pectare, explorare şi deschi­ cărei pensii optaţi. Ungă pensie şl salariu ?" — bule însă să perseveraţi în i
gram de recuperare a rămîne- dere îndeosebi tn perimetre­ O. A., din Geoagiu, doreşte ne întreabă cititorul. şlefuirea versurilor şi mai |
Dacă nu mai lucraţi, pensia
rilor în urmă şl de încadrare le Velei, Vorţa, Şoimuş- să fie lămurit într-o problemă: o veţi primi tn cuantumul sta­ ales sâ acordaţi atenţie j
a un.ităţil în indicatorii de Highiş, Ohaba-Ponor. Sînlem „Dacă am doi copii şl vreau bilit. Este necesar să anun­ poantelor. j
plan anuali. Considerăm însă de asemenea preocupaţi de ex­ să las casa numai unuia din­ | E. D. — Clopoţiva. Sîntem j
necesar să atenţionăm din nou tinderea mecanizării şi a me­ tre! ei, celălalt mai poate ata­ ţaţi la oficiul de pensii data i siguri că a|i scris poezia î
conducerile exploatării să res­ todelor de mare productivita­ ca actul pe care o să-l închei de la. ceire nu mai lucralţi. „Mama" după ce a(i lectu- j
Răspunsurile la celelalte
în­
pecte întocmai măsurite stabi­ te, de generalizarea lucrului la notariat?". trebări vă sfătuim să le soli­ rat poeziile lui Coşbuc. Nu j
lite Am în vedere, mal cu in schimburi de cile 6 ore, fo­ Notariatul de stait nn vă va citaţi dc la secţia financiară a e nimic rău în asta. Penlru |
scamă, completarea şl stabili­ losirea mai bună a forţei de încheia actul de care ne spu­ Consiliului popular al muni­ un elev e chiar lăudabil. ,
zarea efectivelor atlt Ia mina muncă şi a timpului de lucru. neţi pină nu esle consultat şi cipiului Hunedoara. Ceea ce nu înţelegem este |
Deva cît şl la Muncel, orga­ Intruclt în această perioadă celălalt moştenitor legal. Bucâţlle de lut clisos, galben, creează: rapiditatea gesturilor şl puternic în contemporaneitate de ce un elev cu predispo- j
în
de forma -sferica, trecute
nizarea şi coordonarea Judi­ Marea Adunare Naţională a a- Franclsc Toma, din Haţeg, Gh. Nechlfa, din Hunedoara, decursul erelor geologice prin forma obiectelor pe care le exe­ — depăşesc acest cadru. Pe zîţie spre o lirică plină de j
cuta. Primul gest Îşi are origi­
obiectele lui apar stelele ceru­
cioasă a activităţii In subte­ rioptat legi de mare importan­ este pensionar din cadrul a­ ecTie că în anul 1970 a lucrat botezul focului, Irâmlntaie de nea în străfundul celor trei ge­ lui. sorU şl galaxiile. gingăşie semnează pe plic 1
ran, asigurarea funcţionării in­ tă pentru activitatea econo­ sigurărilor sociale de stat şl cinci luni la o Întreprindere mlşcârile seismice. ÎŞI aşteapta neraţii de olari din care coboa- Forma şl coloritul încheie „Fantomas" în loc să-şi !
tense a mecanizării, îndeosebi mică, vom acţiona cu fermita­ întreabă dacă poate primi şi din oraş, după care şi-a făcut noul demiurg. Ritualul începe In râ batrînul. Dar secretul, meş­ douA etape de lucru fâcut cu scrie citeţ numele...
proprlu-213. Borza l-a
cînd vâlean Borza,
teşugul
migalfi de meşterul şl artistul
momentul
a maşinilor de încărcat. te pentru perfecţionarea orga­ pensie de la C A.P, Da, dacă lichidarea le cerere, mutîn- sexagenarul Borza, un barbat prins de la latâl sâu Petru Borza. De acum — procc9 In­ G. G. — Hunedoara. Şi
Deşi, cum am mai spus, I.M. nizării şi conducerii producţiei, a prestat activitate tn coope­ du-se la o altă unitate. „Con­ cu faţa aspra, nrsâ de soare, Borza, de osemenea olar din vers cu cel al formării pârnfn- | riv. semnaţi „O mică glu-
tată In fiu. In ceea ce priveşte
baiutâ de vtnluri, începe pro­
tultil — ele sint trecute prin
Barza nu ridică probleme deo­ gospodărirea raţionala a fondu­ rativa agricolă al căruţ mem­ cediul pe cele cinci luni de un­ cesul de metamorfozare a lutu­ al doilea lucru : forma obiecte­ bala de foc. purificate. In cup­ j mă". De ce ? „Amăgirea"
sebite, trebuie să arăt că şi rilor fixe, « resurselor materi­ bru este. Consiliul de condu­ de urmează să-l primesc: de lui. Apasă cu un gest hotârit lor, aceasta este rezultatul u­ torul de ars al olarului mate­ j denotă frumoase calităţi,
la vechea unitate sau de la
nor tradltll
artistice cultivate
pedala roatei de olArlt Si mate­
ria capătA un colorit aprins şi
nici sînt încă mari rezerve. Mă ale şî îmbunălălirea aprovizio­ cere al unităţii, cu aprobarea ria — cu o vilezâ ameţitoare — secole de-a rîndul de înaintaşii o mare duritate. După flecare frumoase sînt şî preocupă- ;
refer în primul rînd la uzina nării tehnico-moteriale. adunării generale, este In mă­ cea unde lucrez acum?" — ne descrie o mişcare continua Jn noştri. Obiectele de olânt lucra­ şarjă, bâtrlnul examinează rîle literare ale unui elev de ;
obiectele. Lo ciocăneşte cu de­
de preparare unde este nece­ Reolizările obţinute de co­ sură sâ stabilească care din­ întreabă cititorul. spaţiu. Mişcarea se încetineşte te de Borza, coboarâ din arhi­ getul, apleeîndu-şi urechea spre la Grupul şcolar metalurgic, i
lutul zace. Inert şl
tectura spaţiului mioritic. Ele
plnâ ce
sar să se facă mai mult pentru lectivele noastre, eforturile ce tre membrii cooperatori au Răspuns i Unitatea Ia care obosit parca, In fata demiurgu­ Imită — prin sensibilitatea for­ sunetul care izvorăşte din acest Mal trimiteţi. ;
creşterea randamentului la ex­ se depun în prezent în fieca­ dreptul de a primi această pen­ aţi lucrat lunile amintite este lui. La a doua mişcare, olarul mei — dealurile ondulate ole gest. E o mu2lcâ pe care nu­ Un anonim Nu ştim :
coline dulci, forma
tracţie. Apoi vor trebui mai bi­ re unitate, activitatea politică sie. obligată prin lege să vă com­ îşi sufleca mineclle hainei şl patriei, cu săpate In piatră, o- mai el o înţelege, o muzică ce cine e de vină dacă expo- j
atestă calitatea obiectului.
atinge, abia perceptibil, mate­
fîntînilor
ne volorificnte posibilităţile de de organizare, mobilizare şi e­ Vaslle Anton, din Hunedoa­ penseze în bani zilele de con­ rialul. Forma Iul sferică devia­ biectelc dc U2 casnic folosite de Aşezată In stive, marfa aşteap­
reducere a cheltuielilor mate­ ducare ce o desfăşoară orga­ ra. ne scrie că este căsătorit cediu la care aţi fi avut drep­ ză, devine cînd cilindrica, cînd strămoşii noştri. vaselor, colori­ tă să fie valorificată. Vâlean zîţia de xilogravură nu a j
asemenea unei
plâcl. După o
Ornamentaţia
riale, a tuturor costurilor pro­ nizaţiile de parlîd din cadrul nelegitim cu o femeie care are tul, proporţional cu timpul lu­ astfel de framîntare ehlnuitâ a tul sensibil îşi au şl ele sem­ Hor2a. îşi înhamă atunci calul avut succes de public. Ex- j
la căruţă şi porneşte pe drumu­
ducţiei. In fine, va trebui sâ întreprinderilor şi exploatări­ un copil. „Cum să procedez crat în unitatea respectivă. lutului, olarul sc regăseşte In nificaţia lor. Privind piesele, rile moţeşti alo. Obîrşci, din zo­ poziţia „Aurel Nedel — Ni- j
ne angajăm mai deplin forţele lor noastre, alcătuiesc un an­ pentru a putea primi alocaţie B. E. — Certeju de Sus; formele unui urcior. Deocamda­ motivele florale, fiinţele zugră­ na Bradului. Sc opreşte In tîr- colac Adam", pe care o cri- i
vite, al plăcuta Impresie câ în
tă I se ghiceşte numai contu­
in domeniul investirilor unde samblu de laclorî care, neîn­ .şi pentru acest copil aî cărui Gheorghe Albert ■— Geoagiu rul piniecos, apoi cu flecare In- ele se oglindesc pădurile de gurlle de ţară, î.şî etalează obiec­ ticaţi aspru, a fost vizitată \
tele Şl oferă tîrgovcţilor — in
a vom unele rămîneri în urmă, doielnic, vor determina reali­ tată a decedat?" — ne în­ Adresaţî-vâ consiliului popu­ virtilură a roatei, care se suc­ stejar Şl fag, căprioarele şi afară de vase. ulcioare, farfurii de un mare număr de oa- j
cînd
repezi,
ced,
eînd încet,
cerbii. Toate coboară aici în-
mai ales in ce priveşte stadiile zarea integrală a sarcinilor pe treabă cititorul. lar al comunei pe raza vasului I se disting liniile zvel­ tr-o succesiune continuă, în- şi cânceo — mărturii care confir­
fizice şi punerea în funcţiune anul în curs şi punerea unor Dacă tatăl copilului a avut căreia domiciliaţi şî, res­ te. desenul precis. tr-un nesflrşlt exod. Dnr bâ- mă autenticitatea arici noastre ; meni. Rămîne să trageţi :
populare.
irlnul olar nu se opreşte
in
Doua lucruri se observă
la
n unor obiective. baze temeinice producţiei din calitatea de angajat la data pectiv, Oficiului de pensii De­ timpul procesului de creaţie, fiinţele terestre, la relieful te­ singur concluziile. I
— Planul pe anul viitor se cel de-al doilea an al cincina­ decesului, copilul poate primi va. căci, evident, vaieanu Borza restru. Ideile Iul — implantate CORNFLIU BUDA RED. ;
caracterizează şi la C.M.N. De­ lului alocaţie de stat şi pensie ali­ N. PANAITESCU