Page 99 - Drumul_socialismului_1971_10

w » , Semnarea Comunicatului comun
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

cu privire la vizita delegaţiei

Partidului Comunist Mexican

Stmbătă dimineaţa a avut La semnare au luat parte
loc, la sediul Comitetului Cen­ tovarăşii Paul Niculescu-Mizil
trat al Partidului Comunist şi Gheorqhe Pană, membri ai
Român, semnarea comunica­ Comitetuiui Executiv, ai Pre­
tului comun cu privire la vi­ zidiului Permanent, secretari
zita delegaţiei Partidului Co­ ai C C al P.C.R., Mihai Cere,
munist Mexican in Republica membru supleant al Comite­
Socialistă România. tului Executiv, secretar ol C.C.
Comunicatul a fost semnat de al P.C.R.. Ghizela Vass. mem­
tovarSşul Nicolae Ceauşescu, bru al C.C, al P.C.R., Con­
secretar generat al Partidului stantin Vasiliu, adjunct de şef
Comunist Român, şi de tova­ de secţie la C.C. al P.C.R.
răşul Arnoldo Martinez Ver- După semnare, conducătorii
dugo. prim-secretar al Comi­ celor două partide s-au feli­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C I 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Comunist Mexican. citat călduros.
tetului Centrat al Partidului

Şedinţa Comitetului Executiv
A N U L XXIII. N r. 5 230 DUMINICA 31 OCTOMBRIE 1971 4 P A G IN I - 30 B A N I
» 9

Trimestrul IV - hetărîtor pentru finalizarea Lucrările Comisiei al Consiliului Central al U.G.S.R.
juridice a Marii
exemplară a primului an al cincinalului Adunări Naţionale
Simbătă 30 octombrie a.c., o Ministerului Industriei Materi­
avut Ioc şedinţa Comitetului alelor de Conslruclii şi Minis­
Comisia juridică a Marii A­ Executiv al Consiliului Cen­ terului Construcţiilor Industri­
şi pregătirea optimă a producţiei anului viitor dunări Naţionale a Consiliului tral al Uniunii Generale a Sin­ ale, şi a adoptai un plan de
analizat,
din însărcinarea
de Stal, activilalea dc îndru­ dicatelor din România. Lucrări­ măsuri menit să asigure per­
fecţionarea activităţii polîtţco-
mare desfăşurată In cursul a- le şedinţei au fost conduse de organizatoricc desfăşurate de
tovarăşul Virgil Trofin,
pre­
Tribunalul Su--
ceslui an de
FRONTUL O f LUCRU ÎN prem. şedintele Consiliului Central din industria materialelor de
şl
sindicatele din construcţii
al U.G.S.R,
Au fost examinate decizii­
le de îndrumare a Tribuna­ La şedinţa Comilelului Exe­ construcţii, sporirea contribuţi­
ei lor la realizarea sarcinilor
lului Suprem, dalele referitoa­ cutiv al Consiliului Central al cuprinse în vastul program de
SUBTERAN SĂ CORESPUNDĂ re la recursurile extraordina­ cători oi unor ministere, pre­ investiţii prevăzut în planul
U.G.S.R. au participat condu­
re şî ordinare, judecate de că­
cincinal 1971-1975.
şedinţi ai uniunilor sindicale
tre Tribunalul Suprem, precum
Comitetul Executiv a) Con­
şi informările prezentate de pe ramură de activitate, pre­ siliului Central al U.G.S.R. a
şedinţi ai consiliilor judeţene
către membrii comisiei cu pri­
PE DEPLIN SĂRCINILOR vire (a constatările lăcute cu ale sindicatelor, preşedinţi ai analizat, de asemenea, activi­
tatea desfăşurată de organele
rorailetelor sindicatelor dc pe
prilejul discuţiilor cu preşedin­
ţii şi judecăloriî unor tribu­ unele şantiere dc construcţii şi şi organizaţiile sindicale din
nale judeţene. din întreprinderi ale industri­ judeţele Mureş şî Vîlcea, pen­
DE EXTRACŢIE sia juridică a apreciat ca po­ ei producătoare de materiale tului şi aplicarea corectă a le­
tru popularizarea legilor sta­
In urma dezbaterilor, Comi­
zitivă activitatea desfăşurată de construcţii. gislaţiei muncii.
Comitetul Executiv al Con­
dc Tribunalul Suprem în rea­ Au fost dezbătute, de aseme-
Importanta, rolul pe care tl de fapt, despre cauzele care videnţă, ne spunea în conti­ lizarea atribuţiilor sale privind siliului Central al U.G.S.R. a ncfl. probleme privind organi­
au lucrările de deschideri şi o generează ne-a vorbii ing. nuare şeful serviciului meto­ îndrumarea înslanţclor jude­ Analizat aclivîlatea desfăşura­ zarea şi desfăşurarea adunări­
pregătiri într-o . exploalore mi­ Emeric Mogyoroşi, şeful ser­ de, o slabă folosire alîl a uti­ cătoreşti şi a făcut unele pro­ tă de Comitetul Uniunii Sindi­ lor generale şi conferinţelor
nieră sint binecunoscute de că- viciului metode din cadrul lajelor de încărcare, cît şi a puneri de îmbunătăţire a a- pentru dări de seamă şi alegeri
Ire fiecare colectiv de mun­ Centralei cărbunelui Petro­ celor de tăiere dîn galerii. De ceslei activităţi. catelor din construcţii şi in­
că care lucrează în acest do­ şani. asemenea, nu există o concor­ dustria materialelor dc con­ in organizaţiile sindicale din
meniu. Salturile calitative în­ — In primul rind trebuie dantă între procesul de încăr­ Prlm-topitoru) ioan Baştca este unul din muncitorii fruntaşi Concluziile Comisiei juridi­ strucţii, precum si de sindica­ întreprinderi şi instituţii, caTe
registrate în ultimii ani pe li­ avută în vedere plasarea ne­ care şi cel de transport al ai O.S.M.-Z din cadrul C.S.H. De 6 ani consecutiv el sc menţine ce au fost înaintate Consiliu­ vor avea toc în acest an.
nia mecanizării operaţiilor de corespunzătoare a fronturilor materialului derocol. făcîn- In rlodui evidenţiaţilor In întrecerea socialist* dc la cuptorul nr. 4. lui de Slat. tele din unităţile aparţinînd
perforare-Sncărcare şi trans­ de lucru în funcţie de profilul du-se astfel imposibilă core­
port au creat un cimp prielnic lucrărilor, fapt ce a condus larea operaţiilor din cadrul
de sporire a vitezelor de a­ atît la nerealizarea indicilor graficelor ciclice.
vansare la aceste lucrări, de încărcare mecanică cît şi — Desigur există şi în acest COLECTIVUL - ONICA AUTORITATE
uşurîndu-se totodată munca a vitezelor de avansare In ga­ caz. posibilităţi de îmbunătăţi­ Legume şi fru cte
fizică a minerilor. lerii. De asemenea, in majori­ re n proceselor tehnologice, pentru iarna
Situaţia lucrărilor de des­ tatea cazurilor sînt semnalate avind în vedere bineînţeles
chideri şi pregătiri la minele deficiente în aprovizionarea experienţa acumulată în ca­ întreprinderea judeţeană Mecanizatorii CAPABILĂ SA ASIGURE PROMOVAREA JUSTĂ
Văii Jiului după 9 luni de ac­ cu aer comprimat şi materiale drul unor exploatări unde se de producere, prelucrare şi
tivitate atestă slaba preocu­ de bază a locurilor de muncă, oblin vileze de avansare mult valorificare a legumelor şi
pare care a existat în acest se menţin grave abateri de la superioare. fructelor se apropie de sllr-
an pentru nsiqurărea liniei de normele de principiu in orga­ — Prinlr-o folosire mai bu­ şltul campaniei de depozi­
froni necesare atit activităţii nizarea punctelor de lucru din nă a maşinilor do încărcat, a tare şl insilozare a produse­ in muncă a Întregului personal
de exploatare prezente cît şi subteran. cărucioarelor de perforat şi a lor pentru sezonul îriguros. işi fac pe
viitoare. Pe întregul bazin se Din dalele furnizate reiese combinelor penlru înaintări pre­ Pină in prezcnl aii fost insi-
înregistrează nerealizarea u­ faptul ră la capitolul încărca­ cum şi prin extinderea torcrelă- lozate 7 750 tone dc cartofi.
nor lucrări în lungime de a­ re mecanică a cărbunelui şi rii pereţilor în locul bandajă- I 000 tone de ceapă, SS0 to­ In actualul cincinal — eta­ Modul exemplar In care sonalului din toate sectoarele
proape 10 kilometri, fapt ce sterilului în galerii cu maşini rii se vor ciea premise sigure ne de fructe şi altele. In : pă importanta de edificare a şi-au îndeplinit sarcinile de de activitate — sublinia to­
conduce la îngreunarea pro­ de încărcat, realizările sint cu penlru obţinerea unor viteze momentul de faţă se află în j deplin datoria varăşul Nicolae Ceauşescu —
cesului d.e extracţie la majo­ mult sub posibilităţile reale de avansare de cel puţin 75 plină desfăşurare acţiunea societăţii noastre socialiste serviciu, conştiinciozitatea pro­ este o îndatorire de prim or­
ritatea exploatărilor miniere. existente in flecare exploata­ ml pe lună. Conducerile ex­ de . insilozare a legumelor : multilateral dezvoltate — un fesionala dovedita, interesul din a întregii noastre . socie-
La minele Urîcani, Aninoasa re. Pe total bazin acest indi­ ploatărilor au obligaţia ca în de ţoale felurile, acţiune ce { In vara şi toamna acestui rol important se acordă creş­ pe care l-au manifestat fată
si Lonea linia de front nu este cator a fost realizai pe 9 luni cel mai scurt lîmp să rezolve se va încheia, cu excepţia : an au fost frecvente cazurile terii, încadrării şi promovării de bunul mers al uzinei au de­ tăţi“.
Actualul act normativ vine
asigurată integral, neexistlnd doar în proporţie de 70,1 la problema alimentării locurilor rădăcinoaselor. pină la 5 i clnd, In dialogurile punate personalului rare concură di­ terminat ca Petru Munleanu,
pc tema recoltArlI eu (Aranl
nici o corelare oplimă între sută, majoritatea explootărilor de muncă cu aer comprimai, noiembrie. Numai din judeţ j cooperatori şi specialişti din rect la crearea bunurilor ma­ Ioan Sibişan, Pelru Hălălai, să legifereze aceaslă cerinţă
rezervele deschise, preqătile prezentindu-se cu realizări în­ precum şi cu materiale de ba- vor îi pregătite pentru iarnă j unlt&ţlle agricole am auzit teriale. Aceasta este o cauză Petru Vasiu, Cornel Ardelean. primordială. Prin esenţa ei, le­
şi dale în exploatare. Numai tre 44,5-72,1 la sută. Cele mai '/.ă necesare. In majoritatea circa 1 800 lone de varză j cxctamindu-se : „Niciodată nu izvorîtă din necesităţile obi­ Traian Irîmie şi alţi muncitori gea privind încadrarea şi pro­
la E.M. Bărbăteni se înre­ slabe rezultate sînt semnala­ cazurilor s-a constalat că uli- şl 1 500 lone de rădăcinoa- j s-au mat pomenit aşa pro­ ective ale înaintării patriei din secţia I locomotive să lie movarea personalului reflectă
porumb sau
ducţii dc urlu,
gistrează îndeplinirea integra­ te la minele Lonea şi Uricani se. j cartofi**. Fiind vorba despre noastre spre culmi dc progres, promovaţi in funcţiile de teh­ concepţia partidului privind
lă a planului iar la Lupcni a- unde indicele de încărcare Ing C. DUMITRU Pieţele judeţului nostru i oamenii care prin liArnlcla şl este elementul dinamic care nicieni ta serviciul C.T.C., ser­ necesitatea aşezării pe buze
cesla este realizat doar iu este îndeplinit doar in propor­ vor ii asigurate astfel cu : priceperea lor au fAcut ca conduce la revolutîonaiea în­ viciul tehnolog sau în servi- slrict ştiinţifice a întregii ac­
pAmlntul sA dea roade peste
proporţie de 96 (a sută, toate produsele legumicole i aşteptări, dc flecare datA In­ tregii economii, formează sub­ tivităţi de încadrare şî promo­
restul exploatărilor rapor- ţie de 45,5 la sulă şi respec­ (Continuare in pag. a 2»o) penlru întreaga perioadă de j terlocutorii evldenţlau apor­ stanţa organică a ridicării for­ vare a cadrelor, abordează un
tul deosebit al mecanizatori­
tind realizări’ între 80 şi 85 tiv 54,7 la sulă. iarnă. i lor, răspunderea şl Interesul ţelor productive la noi dimen­ Legea privind element de factură nouă. de
la sulă. Despre aceaslă stare ■ — Acest lucru scoale în e- lor deosebit fată dc soarta siuni. mare însemnătate penlru creş­
t recoltei. terea posibilităţilor şi a per­
Abnega(la şi dăruirea în Legea privind încadrarea şi promovarea ;i înca­ spectivelor de dezvoltare şl
muncA sint atribute care ca­ promovarea în muncă a per­
racterizează activitatea majo- promovare a cadrelor.
rltAfH colectivelor de meca­ sonalului din unităţile socia­ drarea în muncă a
Secţie de panificaţie reamenajată nizatori dîn S.M.A., aceşti a- liste de slat — act normativ La înfăptuirea aceslor pre­
IN P A G I N A A ll-A devAraţi făuritori al recolte­ adoptat în recenta sesiune n personalului din vederi este chemat întreg forul
lor bogate arilndu-se perma­
Nevoile de specialităţi de paraţii, modificări, dotări cu ! nent la datorie. Ziua şl noap­ Marii Adunări Naţinale — vi­ muncitoresc — singura autori­
produse dc panificaţie ale utilaje specifice şi toate a- tea, nu de puţine ori renun- ne să reafirme cu clarviziune unifăjlle socialiste tate colectivă în măsură să
ţlnd şl la orele libere dc du­
; populaţiei din Orăştie nu ccstea cu forţe şt mijloace j minica, tractoriştii au putut fi şi cutezanţă deziderate care revoluţioneze perfecţionarea
• erau satislăcute pină acum proprii. Deocamdată noua ! Legătura în tre şcoală şi văzufi brăzdlnd ogoarele coo­ se leagă de echitatea socialis­ conlinuă a activităţii noastre.
dectt în mică măsură. Pen- secţie produce doar cu o \ perativelor agricole In care tă, de adîncirea principiilor de stat Apreciez ca deosebii de esen­
sint permanentizaţi sau aju-
■ tru aceasta, întreprinderea parte din capacitate. tintl alte unltAţl la recoltat democratismului socialist — ţială în actuala lege, prevede­
; de panificaţie Deva a luat In curind, însă, ea va li j producţie este o necesitate şi semănat. legităţi de bază care asigură rea prin care se introduce sis­
Intr-una din duminicile tre­
; măsura de a reamenaja şl cute. după ce terminaseră lu­ perfecţionarea calitativă a în­ ciul de constatare şi lansare a temul de apreciere anuală sî
profila pe producţia de spe- în măsură să producă zil­ crările agricole de sezon la tregii activităţi. producţiei. Recent, funcţiile de acordarea de calificative per­
: clalîlăţi o secţie a fabricii nic pină la 1 000 kg de spe- j obiectivă C.A.P. Bretea Murcşnnă. Hi». In acest context de idei, şefi de echipe la cuzineţi de sonalului muncitoresc. Acesle
: de la Orăştie. S-au făcut re­ cialităţl de panificaţie. Boz şi Burjuc, am Intllnit 9 osie, longeroane ş.a. au fost aprecieri, acordate în funcţie
tractorişti de Ia unităţile responsabilităţi majore revin
respective care veniseră să-i şi colectivului Uzinei mecani­ ocupate de muncitori promo­ de rezultatele obţinute în în­
ajute pe cooperatorii din vaţi din rîndul acelora care deplinirea sarcinilor de servi­
Sarmlzegetusa să încheie ce de material rulant din Si-
grabnic tnsămlnţările. La meria, colectiv care trăieşte au dovedii calilă|i de buni or­ ciu, calităţile personale, pre­
adresa lui Ion Dimperiu, din plin prefacerile înnoitoa­ ganizatori ai procesului de ocupările fală de interesele u-
m i m m i liceului j l c l b a u ( dlva Gheorglie Sorea, Octavlan re ale perfecţionării economi­ producţie, deţin temeinice cu­ nilăţii vor pulea fixa mai bi­
Furdui, Nicolae Peirusa, Şte­
fan Zlâgneanu — să amintim ei noastre socialiste. Aceste noştinţe profesionale, au o ve­ ne personalitatea montatorilor,
numai elteva nume —, tova­ responsabilităţi se leagă în chime In muncă corespunză­ cazangiilor, lăcătuşilor, fiera­
răşul Vastle Zglrcco, secreta­ toare. rilor, strungarilor noşlri, rolul
special de o repartizare mal
rul comitetului comunal de judicioasă a cadrelor de mun­ Promovarea acestor munci­ lor în uzină. Numai promo-
partid, conducerea cooperati­
Sub semnul Dezvelirea unei plăci vei şl cooperatorii au avut de citori, maiştri, ingineri, Ia lo­ tori s-a făcui la propunerea vînd cu curaj pe cei mai buni
spus numai cuvinte de laudă.
dintre cei buni numai prin a­
curile de muncă, în
deplină
colectivelor din care au făcut
In aceeaşi duminică, ca şl In
plicarea strictă a principiului
alte zile obişnuite de lucru,
concordanţă cu capacitatea şi
parte şi, cu siguranţă, colecti­
l-am Intllnit fn plină activi­
pregătirea profesională a fie­
vul a numii pe cei mai des­
tate şl pe tractoriştii Axente
/»
marilor împliniri comemorative Vlrtopean si Stoica Vîrvonl. căruia. fn uzina noastră acest toinici, pe cei mai competenţi. „omul potrivit la locul polrî-
‘ f
A •
«
•
vit" problemele legate de îm­
Bărbonl, Anton Dăcllă, Petru
bunătăţirea calitativă a repa­
criteriu a fost aplicat $i pină
Acest lucru ne ofeTă certitu­
de la C.A.P. Peşteana. Ase­
menea lor, sute de mecani­ acum. Aşa se explică faptul dinea că sarcinile sporîle pe raţiilor la materialul rulant —
Manifestările consnerale Feslivilatea dezvelirii plă­ zator) din alte unităţi s-au că din rîndurile celor mai care actualul cincinal le pune esenţă a activitălii noastre —
Trăim în acest 1 an şcolar care se desfăşoară formarea jubileului Liceului „Dcce- cii comemorative a fost des­ situat la înălţimea misiunii destoinici muncitori, cu înal­ $i In faţa uzinei noastre vor vor fi rezolvate corespunzător.
momente înălţătoare şi so­ generaţiilor tinere. Liceul nos­ bal" au continuat ieri. In chisă de prof. Auguslin Ţăn- ce II s-a locredlnţat, aceea tă calificare, cu vechime co­ fi abordate de către fiecare
lemne pentru viata şi istoria tru are azi la dispoziţie largi prezenţa tovarăşilor Ioan Sir- dâu, directorul Liceului „De- de a face ca aportul lor la respunzătoare, pătrunşi de ca­ compartiment de muncă cu pavel irîmie
liceului nostru, prilejuite de posibilităţi materiale şi spiri­ bu, şef de secţie Ia Comite­ cebal“. care a trecut in re­ sporirea recoltelor sA fie tot lităţile morale şi cetăţeneşti responsabilitate majoră şi cu maistru in secţia I locomotive
împlinirea a 100 de ani de tuale datorate grijii deosebi­ lui judeţean de partid, Aron vistă principalele momente mal substanţial. ale muncitorului de tip nou, un exigenţa necesară. a U.M.M.R. Simeria,
la înfiinţarea acestui aşeză- te a partidului, pentru a plă­ Colcer, prim-secretar al Co­ din istoria de 100 de ani a număr însemnat au fost pro­ „Activitatea de recrutare, secretarul organizaţiei de
mint de cultură. mădi sensibilul material uman mitetului municipal Deva al şcolii. Tovarăşul Aron Col­ movaţi tn funcţii superioare. promovare şi calificare a per­ partid
Pentru sărbătorirea unui a- care îi este încredinţat şi să P.C.R., preşedintele comite­ cer a dezvelit apoi placa al­
semenca eveniment toate ca­ obţină astfel oameni adevă­ tului executiv al consiliului bă de marmură pe care es­
drele didactice şi-au sporit e­ raţi care, despărţindu-se de popular municipal, fosil Nele- te incrustată inscripţia :
forturile In munca de in­ adolescenţă, vor intra în rit­ ga şi Mircea Lucaci, secre­ „1871 —1971. Această placa a Noi produse din mase plastice
struire şi educare a tinere­ mul vieţii noi, Înarmaţi cu tari ai comitetului munici­ fost aşezată cu prilejul îm­
tului la nivelul cerinţelor ac­ cunoştinţe temeinice, la cele pal de partid, a fost dezvelită plinirii a 100 de ani de la în­ AGERPRES RELATEAZĂ Tn cnrsul acestui an, Gru­ rlsmulul românesc „Dacia
tuale. Din expunerea fScută mai inalle cerinţe ale epocii o placă comemorativă prinsă fiinţarea Liceului „Decebar pul Industrial de prelucrare 1 300". urmlnd ca pină la
de secretarul general al par­ noastre. pe frontispiciul liceului. din Deva'*. a maselor plastice n asimilat sfirşllul anului să fie Introdu­
tidului nostru, tovarăşul Orice aniversare este Insă S tarea vrem ii in luna noiembrie Sl a Introdus tn fabricaţie se In producţie noi sortimen­
Nicolae Ceauşescu, referitoa­ şî o aducere aminte. Privile­ 75 de noi produse, a căror te.
re la educarea marxist-leninis- giul de a aprecia experienţa Pofrivit prognozei Institu­ mai mult noros. cu un grad valoare reprezintă peste 13 Colectivul Grupului Indus­
tă a membrilor de partid, a unui secol trebuie să-l meri­ tului meteorologic, luna no­ mai mare de acoperire tn a milioane lei. trial de prelucrare a mase­
tuturor oamenilor muncii, tăm înainte de orice prin Simpozion de evocare iembrie va fi puţin mal cal­ doua parte a Intervalului, Noile repere satisfac diver­ lor plastice şl-a propus, pen­
ne-aro dat seama de marile strădania de a păstra mereu dă deci! în mod obişnuit, în­ clnd precipitaţiile, sub formă se necesităţi în industria
obligaţii care ne revin în ac­ vie amintirea înaintaşilor şi deosebi In primele două de­ de ploaie, lapovi|ă şl nin­ constructoare de maşini, elec­ tru perioada actualului cin­
tivitatea .noastră de viitor. nestinsă veneraţia pe care cade. In a doua Jumătate a soare, vor fl mal frecvente. trotehnică, minieră şt în alte cinal, un ampla program de
Acesta este anul şcolar de le-o datorăm. In condiţiile de a liceului lunii, nebulozitatea se va ac­ ramuri economice. Numai dezvoltare, modernizare, re­
cotitură pentru dezvoltarea în care dispune astăzi şcoala In Moldova. Dobrogea şi Bă­ pentru Industria constructoa­ profilare şi specializare, me­
continuare a şcolii româ­ noastră, ca şi întreg învăţă- centua. iar frecvenţa preci­ răgan, vtntul va sada tare. re de maşini au fost asimi­
neşti : perfecţionare, înnoire, mtntul românesc, trebuie să pitaţiilor va creşte. Pe a­ predominfnd din nord-est şl late aproape €0 de repere di­ nit să asigure creşterea efi­
inovaţie, modernizare. E anul ne ducem cu gîndul înapoi, Sala de festivităţi a liceu­ despre corelaţia dintre facto­ locuri. In Jumătatea de sud- est. Temperaturile minime ferite. unele dintre ele utili­ cienţei economice a activi­
de învăţămînt căruia i s-a în­ să ne imaginăm dificultăţile lui a găzduit un interesant rii educaţionali in procesul est a ţării, ele vor depăşi vor oscila intre minus 3 şi zabile In producţia autolu- tăţii sale industriale.
credinţat profunda responsa­ începutului, peregrinările prin simpozion de evocare a şco­ formativ de educare a ele­ valorile normale şl vor că­ plus 7 grade, local mal co-
bilitate de a forma mai bine diferite localuri, lipsa profe­ lii. După ce tovarăşii losil vilor. orientarea lor spre şti­ dea alît sub formă de ploa­ borllc, Iar maximele Intre 3 Iile N ă s ta s e — victorios cu 3-2
generaţia tinără pentru mun­ sorilor, ' a materialului didac­ Nciega, secretar al comitetu­ inţă şi tehnică, precum şi de­ ie. cit şl sub formă de nin­ şl 13 grade. Burniţele şi ce­
că şi viaţă. E anul şcolar ca­ tic etc., racile ale unei orîn- lui municipal de partid, şi spre figurile proeminente de soare. LONDRA 30 |Agerpres|. — Proba de simplu bărba(i. din
re situează instrucţia şi edu­ duiri de tristă amintire şi tot­ Cornel Stoica, inspector ge­ profesori care 'şi-au desfăşu­ In prima decadă, cerul va ţurile frecvente vor Imprima cadrul turneului internaţional „open" de tenis dc la Wem-
caţia pe platforma dezvoltării odată să omagiem memoria neral al Inspectoratului şco- rat activitatea in liceu, prof. ff variabil, cu lnnourări mai vremii, fn ultimele zile ale bley. s-a Încheiat cu victoria strălucită a Jucătorului român
vieţii economice şi sociale a acelora care le-au înlruntat Lu judeţean au adus salutul Nicolae Lupu, decanul Facul­ accentuate. îndeosebi în su­ lui noiembrie, un caracter în Ilie Năslase. In finală. Ilie Nâ stase l-a învins în cinci seluri
ţării. şi depăşii prin devotamentul comuniştilor din municipiul tăţii de istorie din Sibiu, prof. dul |ăril. Cantitativ, precipi­ general închis şl relativ re­ cu 3—6. 6—3. 3—6, 6—4. 6—4 pe campionul australian Rod
Sărbătoarea centenarului şi abnegaţia lor. Deva şi al cadrelor didactice, Victor Jacotă şi prof. Aurelia Laver, unul dintre cei mai renumiţi tenismani din lume.
nostru, aşteptată cu oliţa e- Prof. AUGUSTIN ŢANDAU publicul prezent — printre Arimescu. direclori adjuncţi taţiile vor !l neînsemnate. ce. Vlntul va sufla slab pt- Aceaslă victorie constituie o valoroasă performanţă, care
motie, înseamnă pentru toţi directorul Liceului „Decedai" care foşti elevi ai liceului — ai Liceului „Decebar, pre­ In a doua Jumătate a lu­ nă la potrivit, temperaturile se adaugă la succesele obţi nute de tenismanul român in
profesorii şi elevii noşlri pri­ Deva a audiat cu deosebit interes cum şi prof. Dumitru Susan nii, după cîteva zile mai fru­ minime vor fi cuprinse fnfre acest an în turneele din S.U. A.. Franţa şi Suedia.
lejul unui bilanţ plin de în­ moase. vremea va deveni fn
văţăminte. expunerile prezentate. au împărtăşit din bogata lor minus 4 şl plus 4 grade. Iar
Vorbind despre pregătirea
experienţă didactică desfăşu­
Ultimele două decenii şi că­ general umedă. Ceru! va 11 maximele Intre 2 şl 10 grade. AGERPRES RELATEAZĂ
rările viitorului sînt luminate (Continuare in pag. a 2-a) elevilor Liceului „Decebar, rată la catedra liceului cen­
de nenumăratele condiţii In dn spiritul culturii umaniste, tenar.