Page 1 - Drumul_socialismului_1971_11

w » ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! Tovarăşul Nicolae Ceausescu a

i i
primit pe profesorul american de

origine română George Pallade

Luni, 1 noiembrie, tovarăşul şedintele Academiei Republi­
Nicolae Ceauşescu, secretar cii Socialiste România. A fost,
general al Partidului Comu­ de asemenea, de fată Ion Ro-
nist Român, preşedintele Con­ manu, consilier la C.C. al
siliului de Stat, a primit pe P.C.R.
profesorul american de origi­ In cadrul convorbirii care
ne română de ia Universitatea a avut loc cu acest prilej au
Rockefeller, membru al Aca­ fost abordate probleme ale
demici Naţionale de Ştiinle cooperării dintre savanţii din
din Washington, George Pal­ România Şi Statele Unite ale
lade, care, la invitaţia Acade­ Americii tn diferite comparti­
miei Republicii Socialiste mente de cercetare, ale schim­
România, face o vizită In ţa­ bului de experienţă pe planul
ra noastră. lnvătămintului universitar, in
La primire au participat to­ interesul activităţii ştiinţifice
varăşul Paul Niculescu-Mizil, din cele două ţări, al progre­
membru al Comitetului Exe­ sului general.
cutiv, al Prezidiului Perma­ Convorbirea s-a desfăşurat
ANUL XXIII. Nr. 5 231 MARTI 2 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI nent, secretar al C.C. al P.C.R., într-o atmosferă de cordiali­
şl acad. Miron Nicolescu, pre­ tate.

C I N C I N A L U L E D I F I C Ă R I I Venituri sporite Un aci de cinste $1 mîndrle

pentru cooperatori

din zootehnie
MULTILATERALE A PATRIEI Pentru acest an. coopera­ ONORAREA INTEGRAU A

tiva agricola din Orăştie a
avut prevăzut să obţină !
1 100 000 lei din vlnzarea j
produselor animaliere. Dato- j OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE
rită bunel organizări a în- _
ferma j
tregil activităţi tn
tavestitii din M a r ile Dinamism şi intensivitate zootehnică, s-a reuşit că pf- j Pe agenda cooperatorilor gurării de furaje necesare tn*
ni acum unitatea să rea- | continuă să deţină un toc im­ grăşăloriei de tineret bovin la
Uzeze o depăşire a venltu- j portant acţiunile care privesc care este asociată unitatea.
centralizate ale stătutei in dezvoltarea calitativă an cu peste 250 000 lei. îndeplinirea integrală a obli­ cooperativă agricolă beneficia­
fiecare
In condiţiile cînd
ritor planificate pe infregul j
gaţiilor asumate faţă de fon­
Un aport deosebii la creş­ dul centralizat de produse a­ ză de un substanţial ajutoT a­
gricole al statului. Dacă pen­
cordat de stat (pentru extin­
terea veniturilor l-a adus tru numeroase unităţi nu se derea mecanizării, chimizării
ferma de păsări, care a fost mai ridică probleme în legă­ şi lucrărilor de îmbunătăţiri
a economiei organizată în cooperare cu destinate constituirii fondului funciare, pentru dezvoltarea
tură cu
produselor
livrarea
I.A.S. „Avicola" Mintia, de
unde s-an încasat peste de stat. există însă unele coo­ zootehniei şi a altor ramuri
de producţie), este firesc
ca
400 000 lei. perative agricole care, la a­ fiecare unitate să-şi aducă o
Coordonatele majore ale ac­ relor industriale aflate In avan­ ceastă dală, se prezintă cu se­ contribuţie tot mai de seamă
tualului cincinal definesc a­ postul progresului tehnico-şti- rioase restanţe; numai la (a constituirea londului cen­
ceastă nouă etapă istorică de inţific. Astfel, construcţia de predarea porumbului, diferenţQ tralizat de produse agricole al
dezvoltare a tării printr-un maşini şi chimia vor marca în datorată de cooperativele a­ statului, la asigurarea bunei a­
complex de trăsături esenţiale perioada 1971-1975 creşteri gricole din judeţ, plnă la rea­ provizionări a populaţiei cu
în care, alături de creşterea superioare celorlalte ramuri Pagina a ll-a lizarea sarcinii stabilite, însu­ produse agroalimentare. înfăp­
economică accelerată, se situ­ .industriale. In cadrul ramuri­ mează peste 1 000 tone boabe. tuirii acestui deziderat major,
ează ia loc do frunte şi cu un lor, se preconizează mutaţii Făclnd dovada unei înalte care oro semnificaţii deosebite
rol primordial dinamismul şi considerabile şi deplasări de conştiinţe patriotice şi cetăţe­ pentru situaţia economici şî
intensivitatea dezvoltării cali­ ponderi spre electrotehnică şi 1 j neşti, cooperatorii din Cristur, financiară a C.A.P., trebuie să-i
tative a economiei, accentua­ electronică, mecanică fină, Orăştie, Slntandrei, Cigmău, acorde maximă atenţie si coo­
rea proceselor care determină construcţii navale şî de maşini- Spini, Foit, Aurel Vlaicu — peratorii din Banpotoc, Sîncral,
caracteristicile unei economii unelte moderne. Numai valoa­ O cronici să amintim doar cîteva nume Vilcele, Ocoliş, Ruşi, Valea
moderne, avansate. La baza a­ rea produselor industriei elec­ O nouA şarja dc oţel elabo­ de unităţi cooperatiste — o- Stngeorgiului, Lăpuşnic, Batir
cestor orientări definitorii stă tronice urmează să sporească rata la Hunedoara se toar­ • clasamente ferâ exemple demne de urmat ş.a., unităţile respective avînd
concepţia ştiinţifică a partidu­ de aproape 3 ori, aparatelor nă In llugotlcre. O rezultate pentru toate cooperativele a­ cele mal mari restanţe la o­
lui nostru cu privire la indus­ electrice, mijloacelor de auto­ gricole din judeţ, situlndu-se norarea contractelor ta po­
trializarea socialistă a ţării, matizare şî tehnicii de calcul printre primii care şi-au ono­ rumb. Unele din aceste coope­
consecventa politicii sale de de peste 3 ori, far a construc­ rat în totalitate datoriile ce rative ,au de predat cantitătl
valorificare superioară a tutu­ ţiilor navale de peste 2,2 ori. le revin fată de stat. Tovară­ însemnate de porumb — cîle
ror resurselor ţării în scopul Structurarea pe baze moderne şul Marin Surcâ, preşedintele 60-100 tone boabe — la baze­
apropierii în cel mai scurt timp este un proces care vizează şi C.A.P. Orăştie, ne spunea că le de recepţie. Ba mai mult.
a României de statele cu eco­ industria judeţului nostru, în Concurs de poezii acţiunea de livrare a produ­ sint şi unele unităti (C.A.P.
nomie avansată ale lumii, rea­ funcţie de specificul şi profilul selor agricole la fondul de Sînorai şi Ocoliş) care pînă
lizarea pe această cale a telu­ său. Se prevede ca oînă în Concursul de poezii „Te unor poezii ca „Partidul" de stat a fost şi este pusă pe Ieri nu transportaseră nici
lui fundamental al politicii par­ 1975 siderurgia hunedorennă slăvim partid'* organizat de M. Lesnea, „Cîntece pentru primul plan al preocupării măcar o tonă de porumb la
tidului nostru — ridicarea bu­ pionierii clasei a V-a de la patrie* de Otilia Cazimlr. conducerii unităţii. Ca urmare, bazele de recepţie (?). Condu­
năstării celor ce muncesc. să aducă o contribuţie sub­
i 9 7 i - m m stanţială la realizarea pe (ară Şcoala generală Bretea Ro­ „închinare* de Dan Deşliu, concomitent cu strtngerea re­ cerilor cooperativelor agricole
Studiul atent al indicatorilor a creşterii producţiei de oţel mână a însemnat un prilej de coltei, s-a organizat şi trans­ amintite ca exemple negative
şî datelor înscrise In Legcn pînă la nivelul de 9,4-9,7 mili­ emoţionantă intilnlre cu fru­ „Iubeşte ţara ta I" de M. Be- portul produselor la baza de le revine datoria de căpetenie
planului cincinal evidenţiază museţea versurilor patrioti­ nluc. .. recepţie, predîndu-se peste să fa măsuri nelntfrzlate pen-
cu pregnantă intensificarea oane tone, din care aproape 1 ce. Fiecare pionier şl-a ales 280 tone porumb, din care 75 Irit transportul la bazele de
In actualul cincinal, volumul investiţiilor destinate procesului de modernizare a milion tone otel aliat. In ace­ o poezie pe care după o bu­ UNICA MUNTEANU tone stnt destinate fondului recepţie a întregii cantităţi de
industriei repreiintâ 281,2 miliarde lei, iar in agricul­ struclurilor industriei pe ra­ laşi timp, pe baza dezvoltărilor nă pregătire a recitat-o în de ajutorare al C.A.P. şi asi­ porumb stabilite.
tură se investesc 81,4 miliarde lei. muri şi subramuri, condiţie de şî modernizărilor se va ajun­ faţa Juriului. Maria Muntea-
bază pentru avîntul general al ge la un grad mai înalt de di- nu, Silvia Popa, Maria Ste-
INVESTIŢIILE ACORDATE JUDEŢULUI HUNEDOA­
Întregii economii naţionale. In ria şl Tatiana Drăgănescu sint
RA ÎNSUMEAZĂ IN ACTUALUL CINCINAL 13,25 MI­ acest context se Înscriu sar­ doar cîţiva dintre pionierii
LIARDE LEI Şl SINT ORIENTATE IN CEA MAI MARE cinile stabilite prin plan de (Coptinuore, in pog- o 3-a) care s-au remarcat in recita­ CONCURSUL CORAL „ClNTARE PATRIEI"
accelerare a dezvoltării sectoa­
PARTE DEZVOLTĂRII Şl MODERNIZĂRII INDUSTRIEI. rea, cu multă însufleţire, a
Prestigioasa formaţie co­ încărcate de tezaur artis­ că, de mart califdft umane
rala din Dobra, aflată în tic. A fost piesa care a în­ — şi eu a-şi trece pe prim
pragul venerabilei vlrste de tregit măiestru peisajul mu­ plan caracterul şi modestia.
85 de ani, a evoluat, dumi­ zical pictat cu pana sufle­ Apreciez pe colegul meu
prin Centenarul Liceului „Decebal “ nică, in cadrul celei de-a tului şi talentului de către un dirijor talentat, bine pre­
Petru Chiseev,
mai tînăr,
concursului
interpreţii formaţiei corale
doua etape a
din Dobra la cea de-a doua
autoutilare interjudeţean „Ctntare pa­ etapă a concursului inter­ gătit muzical, sub a cărui
triei". In faţa camerelor de
îndrumare corul din Dobra
luat vederi, de pe scena O- judeţean „Ctntare patriei". a crescut.
In cadrul acţiunii de au- perei de stat din Timişoara, La cele 128 de puncte, ctş- PROF.ACHIM PENDA, di­
toutllare care se desfăşoa­ Sala „Arta" din Deva a găz­ Prin grija partidului şl statului Cenţi al al U.T.C. a acordat or­ catului din Invătămînt, mun­ mesageri ai artei din ţinu­ tigate de formaţie pe aceas­ rijor, directorul Casei jude­
ră la unităţile miniere din duit duminică adunarea festi­ nostru, s-a îmbunătăţit sub­ ganizaţiei „Drapelul propriu* citoarea Eugenia Mureşan, ele­ tul hunedorean au încercat tă nouă treaptă, vom adăuga ţene a creaţiei populare Ti­
Valea Jiului s-an realizat o vă dedicată sărbătoririi cente­ stanţial baza materială a şco­ şi „Diploma de onoare" a CC. vă a secţiei serale a liceului, şi au reuşit să transmită ţă­ părerile unor specialişti pre­ miş. „Am regăsit în corul
serie de instalaţii cu o deo­ narului Liceului „Decebal". Au lii, au fost create forme adec­ al U.T.C. Pentru merite deose­ au evocat momente din istoria rii, prin intermediul micu­ zenţi in sala Operei de stat din Dobra o formaţie r'e-
sebită utllltafe practică. Ast­ fost prezenţi lovarâşii Aurel vate de Invătămînt care au bite in munca de organizaţie, de ieri şi de azi a liceului. lui ecran, robusteţea, vi­ din Timişoara. intinerită, cu un repertoriu
fel. ia Exploatarea minie­ Bulgărea, secretar al Comitetu­ permis creşterea simţitoare a elevii uteciştî Mlhaeln Sîntim- Transmi(înd mesajul liceului goarea cîntecului patriotic MIRON RAŢIU, dirijorul foarte actualizat. S-au cin­
ră Lupenl s-a montat o In­ lui judelean Hunedoara al numărului de elevi, pregătirea brean şi Ştefan Costea au fost din Zalău, care a împlinit de şi de muncă, originalitatea Filarmonicii din Oradea. tat piese din cele mai re­
stalaţie pentru repararea şl P.C.R., loan Sîrbu, şef de secţie lor corespunzătoare cerinţelor distinşi cu „Diploma de onoa­ curlnd 325 de ani de activita­ şi puritatea melosului popu- „Primul meu profesor de prezentative ale folclorului
încercarea mecanică a stu­ la Comitetul judeţean de par­ societăţii noastre socialiste. La re" a C.C. al U.T.C. te. tovarăşe Elisabeta Perneş, hunedorean. Suita a sur­
pilor hidraulici. concepţia tid, Aron Colcer, prim-secrelar sărbătoarea centenarului, Lice­ Luînd cuvîntul în numele co­ directoarea liceului, a urat ca­ prins cele mai specifice me­
unui colectiv de specialişti al Comîlelulul' municipal de ul „DecebaT se prezintă Înti­ mitetului de părinţi şi al co­ drelor didactice, elevilor şcolii lodii ale pădurenilor. Fiind
de aici. partid, preşedintele Comitetu­ nerit. Sâille de clasă, labora­ mitetului de direcţie al între­ sărbătorite noi succese In ac­ vecin cu judeţul Hunedoa­
La preparaţllle Petrlla şl lui executiv al Consiliului toarele, cabinetele de studiu au prinderii electrocentrale Deva, tivitatea viitoare pentru ridi­ Autenticitate şi ra am ascultat deseori etn-
tecele de nuntă şi cele ale
fost dotate cu materiale didac­
Lupeni funcţionează cu bune popular al municipiului Deva, tovarăşul Ieronim Rusan, di­ carea continuă a prestigiului dubaşilor şi, tocmai pentru
rezultate o Instalaţie pen­ Marieta Sava, director general tice noi, cu aparatură moder­ rector general al I.E.C. Deva, liceului centenar. că le cunosc, m-a impresio­
nă. Prind tot mai mult viată in­
tru confecţionarea garnituri­ în Ministerul Invălâmîntuluî. dicaţiile secretarului general al a relevat rolul important al Relevînd activitatea presti­ nat maniera în care le-a
lor de cauciuc necesare di­ Cornel Stoica, inspector gene­ familiei, ol colaborării între­ gioasă a liceului, tovarăşa Ma­ adevăr la meşteşuga­ prins compozitorul in tipo­
feritelor utilaje. De aseme­ ral al Inspectoratului şcolar partidului nostru, tovarăşul prinderii cu şcoala. In educa­ rieta Snva, director general în logia corului. Piesele sint
nea, în cadrul Uzinei de u- judeţean, Elena Drozd, pre­ Nicolae Ceauşescu, privind le­ rea tinerei generaţii pentru Ministerul lnvătămintului, a scrise autentic, de la butuc
şedinte al Consiliului judeţean garea strînsă a şcolii de acti­ muncă. Roadele acestei colabo­ subliniat cu acest prilej sarci­
fllaj miner din Petroşani, al elevilor. vitatea productivă. Cu sprijinul — cum spunem noi —, ne­
sînl realizate acum Insta­ unor întreprinderi, elevii şl rări stnt prezente în întreprin­ nile mari ce stau in fata şco­ trecute printr-un filtru de
laţii de semnalizare pen­ La adunare au luat parle re­ profesorii au amenajat ateliere derile şi instituţiile judeţului lii româneşti, sarcini îzvorîte rii cinteeu/ui complicaţii, şi au fost reda­
tru puţuri, care pînă în a­ prezentanţi ai organizaţiilor de lâcătuşerie, electricitate şl în care-şi desfăşoară activita­ din amplul program educaţio­ te de dobreni în atmosfera
cest an erau aduse din im­ obşteşli, ai organelor de stat, croitorie. La acest hotar de tea o mare parte a absolven­ nal initiat de tovarăşul Nicolae sinceră a interpretării. Nu
port. conducători de întreprinderi şî ţilor Liceului „Decebal". Răs­ Ceauşescu. Urlnd colectivului împărtăşesc exigenţa exce­
Instituţii din municipiul Deva, veacuri, liceul este puternic punderea cu care muncesc, şcolii noi succese în munca de Iar desprins din bogata muzică a fost... corul din sivă a juriului, pentru că
foşti profesori şi elevi ai liceu­ angrenat în viata socială a pregătirea temeinică au făcut educare comunistă a tinerel zestre folclorică locală. E Dobra. De aceea mă găsesc trebuia să aprecieze în pri­
lui centenar, Invitat! din tară. municipiului, elevii şi profeso­ ca şi colectivul Termocentra­ generaţii, vorbitoarea a subli­ pentru a doua oară cînd astăzi aici. Fiind muzician mul rînd creaţia autohtonă,
Deschizlnd adunarea, tova­ rii participtnd activ la munca lei Mintia să se mîndrească, pe niat că Liceului „Decebal" i-au fntr-o întrecere de presti­ profesionist, sint rnîndru interpretată sincer şi auten­
răşul Aron Colcer a adresat, în obştească. bună dreptate, cu cei care cu fost create minunate condiţii giu — „Cintare patriei* — că m-am ridicat din satul tic. Aş vrea să transmit, pe
numele Comitetuluî municipal Drept Încununare a succese­ ani în urmă au absolvit n- SIMION POP solii cintecului dintr-o aşe­ în care trăieşte o formaţie această cale, corului din
La E.ht. Lupeni de partid, al Comitetului exe­ lor obţinute de colectivul şco­ ceastă şcoală de prestigiu. E­ zare rurală hunedoreană ne atit de prestigioasă. Am Dobra, in numele artiştilor
cutiv al Consiliului popular al lii, de organizaţia U.T.C., care levul Cristian Irimîe, profesoa­ oferă satisfacţia de a le ur­ moştenit ceva de la coriştii amatori din judeţul Timiş,
mulţi ani de
activitate şi
Demaraj bun în municipiului Deva, cadrelor contribuie activ la educarea ra pensionară Aurelia Cli/pl, Inuore in pPB* • 3*o) mări evoluţia alături de din Dobra : pasiunea şi dă­ succes şi dorinţa de a-l avea
didactice, elevilor, tuturor ce­ comunistă a elevilor In spiritul profesoara Doina Gîrboveanu, formaţii de aleasă cultură ruirea, condiţii sine qua
lor care în decursul ’ anilor dragostei de muncă, Comitetul preşedintele comitetului sindi­ muzicală, cum au fost cele non in a ajunge la realizări ca musafir rit mai des în
mijlocul nostru.
ultimul trimestru şi-au desfăşurat activitatea în de duminică: corul „ton de valoare. Această pasiune
cadrul Liceului „Decebal" un Vidu" al Casei de cultură şi dăruire caracterizează DUMITRU CIHODA RU,
din Lugoj sau corul de ca­
Minerii de Ia Lupeni au călduros salut şi urări de noi meră al sindicatului învă- formaţia la dimensiunile regizor artistic la Televiziu­
nea Română. „Ceea ce am
lingă
timpului nostru, pe
demarat bine In ultimul tri­ succese In activitatea viitoare. ţămînt din laşi. frumuseţea şi calitatea vo­ apreciat şi la prima etapă
mestru din acest an de în­ Urmărită cu viu interes, ex­ După o pregătire asiduă, cilor, intonaţia bund, cali­ la corul din Dobra e reper­
ceput de cincinal. El au ex­ punerea tovarăşului Augustin care a cerut fiecărui inter­ tăţi care depăşesc o forma­ toriul. Şi atunci şi acum,
tras în luna octombrie pes­ Ţăndău, directorul Liceului pret să-şi dăruiască multe ţie corală obişnuită a unui formaţia a interpretat o pie­
te prevederile de plan mal „Decebal", a evocat principale­ ore din timpul de răgaz, cămin cultural, La această să din folclorul local, pre­
mult de 4 100 tone cărbune le momente din istoria de 100 iar dirijorului Petru Chiseev etapă, corul s-a prezentat lucrată de un om care tră­
cocslficabil. La obţinerea de ani a acestui aşezâmlnt de răbdare şi efort, corul do- la un nivel muzical bun, cu ieşte în mijlocul lor. Şi a-
acestui succes s-a tăcut sim­ cultură creat în urma nume­ brenilor a urcat pe noua un repertoriu bine ales. A­ cest lucru e deosebit de va­
ţit din plin aportul mineri- roaselor cereri ale locuitorilor treaptă a întrecerii cu un preciez în mod deosebit loros. Apreciez valoarea ca­
rilor din brigada lui Ioan j Devei şi al satelor din împre­ repertoriu ales, intr-o ţinu­ „Suita hunedoreană* a com­ litativă superioară a acestei
Mihuţ care au utilizat cu 1 jurimi. Relevînd rezultatele ob­ tă scenică şi interpretativă pozitorului ton Munteanu, etape, faţă de prima. Am
rezultate bune complexul de ] ţinute de cadrele didactice în meritorie. un muziciait care cunoaşte intilnit în această formaţie
mecanizare a lucrărilor de pregătirea temeinică a elevilor, Maiestos şi robust, cinte- folclorul local, ale cărui un entuziasm şt o dăruire
tăiere, susţinere Şi încărca­ vorbitorul a evocat figurile cul lui Mircea Neagu „Glie prelucrări corale se caracte­ de admirat, şi in mod deo­
re în abataj, reailzînd un proeminente ale profesorilor străbună“ a transmis prin rizează prin autenticitate, sebit la vtrstnici. Dacă am
randament mediu de circa care şi-au dăruit întreaga pu­ glasul corului fiorul patrio­ prin meşteşug componistic simţit, totuşi, ceva, o uşoară
20 tone cărbune extras pe tere de muncă educării elevi­ tic al dragostei pentru vatra şi, după părerea mea, meri­ aşa-zisă cruditate în pregă­
zi şl post. lor în spiritul dragostei de ta­ strămoşească, iar clntecul tă să fie mult mai cintat tire — o spun pentru că pe
Cu rezultatele din luna ră, al cinstei şî onoare], al răs­ de muncă al luiGh.Derie- nu numai in judeţul Hune­ judeţul Hunedoara îl aş­
frecută, producţia dată tn punderii fată de muncă — sin­ ţeanu „tn mina de la Ghe­ doara, ci in întreaga ţară. La teaptă, în curtnd, o nouă
plus de la începutul anului gura cale de afirmare a perso­ ţar“ a fost o chemare la Ion Munteanu, melodia confruntare în emisiunea
de către colectivul exploa­ nalităţii. muncă şi la cunoaşterea populară nu primeşte o inveş- „Ctntare patriei" : corul Ca­
tării miniere Lupeni totali­ Transformata structural după frumuseţilor pe care aceas­ mintare simplă, armonică, sei de cultură din Orăştie,
zează peste 31 000 tone de eliberarea patriei, şcoala româ­ ta le creează. Şiragul de ci e prelucrată tematic, o formaţie de valoare, de la
cărbune. Au fost reduse în nească n cunoscut un drum perle folclorice, adunat cu păstrindu-şi autenticitatea şi care personal aştept foarte
acelaşi timp şi cheltuielile nou, ştiinţific jalonat de Parti­ o rară sensibilitate de com­ ajungînd uneori la o pre­ mult. Felicitind formaţia din
de producţie stabilite, obti- dul Comunist Român. Anii pozitorul local, profesorul lucrare rafinată polifonică, Dobra, urăm succes celei pe
nindu-se în trei trimestre scurşi de la reforma învâţă- ton Munteanu, în „Suita cum se conxţată cu priso­
oferit
mal muli de I 950 000 lei mîntului, a relevat vorbitorul, hunedoreană", şi a telespec­ sinţă in această suită. Ion care o aşteptăm in faţa ca­
spectatorului
economii şl beneficii supli­ au fost nnl de adtnci prefaceri tatorului o originală dru­ Munteanu e un compozitor merelor de luat vederi
mentare. şi pentru liceul centenar, c« meţie prin 2onele noastre de mare talent, dublat de o
pregătire muzicală temeini­
LUCIA L O J
de altfel pentru, Întreaga ţară. - -