Page 10 - Drumul_socialismului_1971_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 233 0 JOI 4 NOIEMBRIE 1971

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

Dezvoltarea învăţămîntuluî, reprezintă încălcări ale norme­ nallzăm problemele muncij po- presă — se subliniază In mod îmbunătăţirea munci! politîco- ceste cunoştinţe şl n-ar şti să oricăror tendinţe de speculî.
ştiinţei şi a întregii activităţi lor de convieţuire socialistă, litîco-ideologice, să reamintim unanim Justeţea acestor hotă- educative ţ unele din acestea acţioneze aşa cum într-adevăr După cum se ştie, partidul
(Urmore din pag. culturale a exercitat o puter­ ale legalităţii socialiste şl ele aceste greşeli pentru a trage rlri, necesitatea îmbunătăţirii consider că se datoresc, fără o cere comunismul". şi statul nostru acţionează cu
nică influentă asupra tuluror nu pot fi cu nimic justificate. toate Învăţămintele şl e lua activităţii politIco-€ducatlve. Îndoială, necunoaşterii sau Intr-adevăr, aşa cum viaţa fermitate In această direcţie,
Partidul şî statul nostru au a­
ca şi marile schimbări revo­ marilor transformări revoluţi­ doptat măsurile corespunzătoa­ măsurile necesare astfel ca ele Totodată, aceste adunări au nestudieril atente a realităţi­ a confirmat şi confirmă neîn­ dar trebuie să fim conştienţi
altele,
lor din tara noastră,
că soluţionarea radicală a a-
să nu se mal repete sub nici
luţionare din industrie si agri­ onare petrecute în ţara noas­ o formă în activitatea noastră. prilejuit o analiză multilatera­ trebuie s-o spun deschis, şi cetat, nu In acest spirit se ceslor probleme cere o peri­
re ca asemenea fenomene ne­
cultură. tră. gative să nu se mai repete, asl- Vorbind despre necesitatea lă a activităţii desfăşurate tn relei credinţe. poate însuşi, dezvolta şi apli­ oadă îndelungată, că încă
toate sectoarele pentru înfăp­
ca marxism-Ieninismul. A fi cu
gurîndu-se respectarea rigu­ îmbunătăţirii activităţii educa­ tuirea în mai bune condlţiunl Unii au pus întrebarea dacă adevărat marxist-Ieninist în­ mulţi ani va fi necesar să a-
EXPERIENŢA PARTIDULUI NOSTRU roasă a legalităţii noastre so­ tive a tuturor oamenilor mun­ a politicii partidului nostru. inu se are In vedere o întoar­ seamnă a fi un explorator în­ cordărn toată atenţia rezolvă­
cialiste. cii, trebuie să menţionăm şi In perioada care a trecut cere la trecut prin adoptarea drăzneţ şi experimentat al rii lor cît mai corespunzătoa­
ÎN ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII acestor hotârlri. drumului nou pe care îl des­ re, pentru a asigura dezvolta­
De asemenea, în activitatea faptul că mijloacele pe care le de la hotărlrile Comitetului E- rea şi întărirea alianţei dintre
IDEOLOGICE ŞI POLITICE DE MASA ÎN ideologică-educatîvâ s-au ma­ avem penlru activitatea poli- xecutlv, au fost luate o serie Pentru a răspunde cu clari­ chide omenirii socialismul şi clasa muncitoare şi ţărănime,
nifestat unele lipsuri şi gre­ tico-educativă de masă nu au de măsuri concrete în vederea tate la această Întrebare tre­ comunismul, un cutezător vi­ dispariţia treptată a deosebiri­
PERIOADA CONSTRUIRII SOCIALISMULUI şeli. Astfel, !ntr-o anumită pe­ fost folosite In mod corespun­ lichidării lipsurilor si a îrabu- buie să vedem despre ce fel zionar al zilei de miine. por­ lor esenţiale dintre sat şi oraş.
rioadă de timp şi-a făcut loc o zător, că in munca organelor nătăţirii muncii politico-edu- de întoarcere Ia trecut poale nind de la realităţile şi cerin­ Este deci necesar nu să a­
Stimaţi tovarăşi, re a conştiinţei socialiste, subapreciere a tradiţiilor na­ de partid şi a organizaţiilor cative a organelor de partid fi vorba, pentru că există tre­ ţele arzătoare ale zilei de azi, firmăm că în socialism nu pot
obşteşti s-au manifestat şi în
concluziile,
şl de stat. Vă sînt cunoscute
precum ş! de Ja
cut şi trecut. Trebuie
arătat
Congresul al IX-lea, Con­ constituie o sarcină permanen­ ţionale $i sociale progresiste, acest domeniu o serie de ne­ aceste măsuri, îndeosebi in cu toată claritatea că nu poa­ generalizate pe plan teoretic, fi contradicţii ci — recunos­
ferinţa Naţională şi Congresul tă a întregului partid, cere o ceea ce a avut urmări nega- ajunsuri fostul Comitet de domeniul învăţămîntului, al te fi vorba de nici un fel de în­ ale experienţei de ieri şi de când exislenţa lor — să acţio­
al iX-lea al partidului, adop- muncă stăruitoare, plină de 1 ive asupra activităţii politico- Stat pentru Cultură şi Artă învăţămîntului de partid, şî de toarcere la trecutul perioadei azi. năm pentru a le înţelege, să
tlnd planurile cincinale pen­ răspundere şi răbdare. Fără educative. In organizarea în- nu a asigurat, in această pri­ aceea, nu doresc să mă mai dominaţiei burghezo-moşie- Socialismul şî comunismul, stabilim cele mai potrivite căi
tru perioadele respective, mă­ nici o exagerare trebuie spus vătămlntului si a activităţii vinţă, o îndrumare eficientă opresc asupra lor. Desigur, sîn- reşti ; noi ne propunem tocmai care se edifica In condiţii is­ în vederea soluţionării lor în
surile pentru dezvoltarea şi că însuşi viitorul comunist al ştiinţifice s-au făcui, de ase­ a tuturor sectoarelor de ac­ tem de-abia la început şi va să combatem cu mai multă ho- torice concrete extrem de di­ mod conştient, în concordan­
perfecţionarea conducerii În­ patriei noastre depinde de menea, o serie de greşeli, s-au tivitate. trebui să continuăm cu toată tărlre moravurile şi rămăşiţele verse, nu se pot înfăptui pe ţă cu interesele făuririi socie­
tregii activităţi economico-so- dezvoltarea cu succes a aceslcl manifestat tendinţe de nesoco­ M-am referit data trecută la perseverenţa transpunerea în Influenţei vechii orînduiri. Este baza unui patent universal va­ tăţii socialiste.
ciale, au acordat, după cum rhunci. tire a tradiţiilor şi condiţiilor lipsurile in domeniul învăţă- viaţă a hotărlrilor şl a planu­ limpede că nu există cale de în­ labil, pe baza unei licenţe u­ Aceasta nre o mare impor­
este cunoscut, o atenţie deo­ Tovarăşi. concrete din România. S-a vor­ raîntului, la lipsurile Ministe­ rilor de măsuri adoptate în a* nice, cum se întlmplă de pil­ tanţă în lumina tezei dialecti­
sebită muncii politico-educati- bit de acestea şi nu cred că rului învăţămîntului; nu le dunările organizaţiilor de par­ toarcere spre acest trecut în­ dă în tehnică. De altfel, dacă ce privitoare la raportul din­
ve. Partidul nostru a pornit O analiză chiar succintă a trebuie să mă opresc asupra voi mal menţiona acum. tid şi ale organelor de partid tunecat care a apus, In tara analizăm lucrurile mal atent, tre existenţa materială şl con­
de la faptul că desfăşurarea muncii ideologice-educali ve lor acum. Lipsuri serioase s-au De asemenea, radioul şi te­ orăşeneşti şi judeţene. noastră, odată pentru totdeau­ nici chiar in domeniul tehni­ ştiinţă, la primatul condiţiilor
unei permanente activităţi po- desfăşurate In perioada de manifestat şi în Îndrumarea ac­ Acum, cînd facem un prim na. Dacă prin întoarcere la cii, principiul reproducerii au­ vieţii materiale asupra con­
litico-ideologice şi de educa­ după Congresul al-IX-Iea ne tivităţii literar-arlîstice ca şi a leviziunea nu au răspuns pe bilanţ» putem aprecia că ho- trecut se înţelege perioada de tomate a unui model unic nu ştiinţei. Pornind de la premi-
deplin rolului şi cerinţelor pu­
ţie socialistă reprezintă o ne­ dă putinţa să apreciem că s-a muncii politîco-educative In tărîrile adoptate de Comitetul ilegalităţi şi abuzuri, atunci este întru totul valabil, pentru za că modul de viaţă socială
cesitate obiectivă în întreaga depus o muncă intensă, că s-au general; s-a recurs de multe se de partid în faţa lor. Executiv pentru îmbunătăţirea trebuie să reamintesc încă o că oricine cumpără astăzi o determină modul de gîndire
perioadă de construire a so­ obţinut rezultate de seamă !n ori la unele teze generale, rup­ O serie de lipsuri s-au ma­ activităţii politîco-educative — dată că partidul nostru nu nu­ licenţă este nevoit să o a­ nl oamenilor, raporturile din­
cialismului şl comunismului, o ridicarea nivelului politico-l- te de viaţa poporului nostru. nifestat şî in creaţia literar- care reprezintă o necesitate o­ mai că a combătut aceste stări dapteze la cerinţele şi con­ tre ci, nivelul conştiinţei lor,
componentă esenţială a pro­ deologic al tuturor comunişti­ artistică, mă refer la conţinu­ biectivă pentru dezvoltarea as­ de lucruri, dar a luat şi măsu­ diţiile proprii şi mai ales este trebuie să dăm toată atenţia
cesului de făurire a noii so­ lor, în dezvoltarea conştiinţei Datorită acestor greşeli, a tul educativ al unor lucrări. cendentă a societăţii socialis­ rile necesare ca asemenea de­ interesat să acţioneze penlru perfecţionării continue a ca­
cietăţi. Noi considerăm şi am socialiste a tuturor oamenilor unor defecţiuni ale muncii i- Aşa cum am mai spus, da­ te româneşti — au fost salu­ naturări să nu se mai poată perfecţionarea acesteia, dacă drului social în core îşi duc
considerat întotdeauna că me­ muncii. In acest cedru se în­ deologice-educative au existat torită neglijentei, simţului scă­ tate şl aprobate cu entuziasm manifesta în societatea noastră nu vrea să rămină în urmă, viata şi se manifestă pe pla­
nirea istorică a socialismului scriu, de altfel, şi măsurile Iu- şi unele manifestări de lipsă zut de răspundere, a lipsei de de întregul partid şi popor. socialistă, pentru a asigura ţinînri seama că tehnica uni­ nul societăţii oamenii muncii
esle nu numai de a elibera ate pentru îmbunătăţirea con­ de încredere în forţa clasei fermitate ideologică, au fost Dezbaterea acestor măsuri a respectarea legalităţii socialis­ versală nu stă pe loc, că ceea din tara noastră. Desigur, vic­
omul de asuprire şi exploata­ ducerii activităţii economico- muncitoare si a poporului nos­ importate o serie de filme şi căpătat un caracta* cu adevă­ te In toate domeniile de acti­ ce este astăzi modern, miine toria socialismului, exproprie­
re, de a asigura bunăstarea tru, s-a adoptat o atitudine alte lucrări artistice sau lite­ rat naţional, s-a transformat vitate. Dec!, în nici un fe! nu devine perimat si ineficace ; rea exproprialorilor şi instau­
lui materială, ci de a făuri o sociale, crearea condiţiilor po­ greşită faţă de unele ştiinţe rare de un slab nivel artistic, într-o puternică manifestare a poate fi vorba de întoarcere şi noi am importat unele li­ rarea proprietăţii socialiste au
civilizaţie spirituală superioa­ litice şi organizatorice pentru moderne. Această neîncredere cu un conţinut ideologic-edu- unităţii partidului, a hotSrîni Ja un asemenea trecut! Dar cenţe care după un timp schimbat baza vieţii materia­
ră, care nu se poate realiza participarea largă a maselor şi-a găsit expresie în faptul că catlv dăunător. Toate acestea întregului popor de a înfăptui în afară de aceste trecuturi — s-au învechit. Cu atît mai le. au înlăturat inegalitatea e­
decît prin formarea unui om de oameni ai muncii la condu­ au existat păreri potrîvît au exercitat, fără îndoială, o neabătut politico internă şi ex­ ca să spun aşa — de tristă a­ mult in domeniul vieţii conomică şi politică de clasă,
nou, cu o înaltă conştiinţă şi cerea tuturor sectoarelor de cărora ar fi o greşeală să se anumită influentă negativă a­ ternă a comuniştilor. mintire, mai există şi un ei11 sociale, în organizarea rela­ au creat temelia dreptăţii so­
pregătire culturală şi profesi­ activi la le. Faptul că în de­ organizeze în România pro­ supra oamenilor societăţii Iată de ce putem afirma, fă­ trecut; este vorba In primul ţiilor noi, socialiste, trebuie ciale. Prin aceasta nu am so­
onală, cu un profil moral-poli- cursul anilor partidul nostru a ducţia în unele ramuri mo­ noastre, inclusiv asupra unor ră teama de a greşi, că pro­ rlnd de trecutul cu care ne permanent ţinut seama de luţionat Insă ansamblul pro­
tic înaintat. Am pornit deci avut o linie generală derne, cum ar fi, spre exemplu, tineri. Consider că asemenea blemele pe care le dezbate în mlndrim, de lupta pentru eli­ schimbările noi care intervin blemelor sociale pe care le
de la concepţia lui Marx, justă, a ştiut să aplice în mori electronica. De asemenea, s-eu stări de lucruri nu pot fi cu aceste zile plenara Comitetu­ berarea naţională şi socială, neîntrerupt în viaţă, de cerin­ implică înfăptuirea plenară a
Engels şi Lenin că socialis­ creator adevărurile generale enunţat şî teze după care nu nimic justificate, Trebuie să lui Central întrunesc adeziu­ ţele progresului şi de necesi­ principiilor socialismului şi co­
mul şi comunismul nu pot fi şi legile obiective ale construc­ era necesar să dezvoltăm prea fie clar pentru toţi cei care nea şi reprezintă voinţa între­ de tradiţiile progresiste ale tatea adoptării formelor orga­ munismului. De aceea, se im­
concepute decît ca rezultat al ţiei noii orînduirî Ia condiţiile mulţ cercetarea ştiinţifică în lucrează In aceste sectoare de gului partid şi popor. învăţămîntului, ştiinţei şi cul­ nizatorice care corespund con­ pune să acţionăm în continua­
creaţiei istorice conştiente a concrete din ţara noastră se ţară, ci mai degrabă să cum­ activitate că mijloacele statu­ Stimaţi tovarăşi, turii poporului nostru — s! diţiilor concrete date. re pentru perfecţionarea orga­
maselor, că orinduirea în care datoreşle si preocupării sale lui nostru socialist nu pot ti vrem ca In activitatea noastră Reamintesc toate acestea nizării societăţii, a raporturilor
Hotărlrile partidului nostru
pentru prima dală în istorie permanente de organizare a părăm licenţe din străinătate. folosite sub nici o formă pen­ privind activitatea ideologică să ţinem seama de acest tre­ pentru că — aşa cum am spus socialiste de producţie si a
relaţiilor dintre oameni, să a­
Rcamînlesc toate acestea pen­
masele se ridică la un nivel activi tă Iii politico-ideologice, tru propagarea unor concepţii au produs un puternic ecou cut. Este vorba, de asemenea, mai înainte — se manifestă plicăm cu consecventă, In toa­
superior de înţelegere a ne­ de înarmare a membrilor şi a tru că ele au avut repercusiuni despre viată opuse ideilor nu numai în ţară, dar şi în de trecutul glorios al mişcării încă tendinţa do a se consi­ te domeniile vieţii sociale,
cesităţii, a legilor obiective, cadrelor de partid cu concep­ negative şi au dus Ia rămlne- noastre. Nu putem admite străinătate. Acest fapt nu poa­ revoluţionare şi comuniste, de dera că este suficient să-ţi în­ principiile echităţii socialiste.
şi acţionează în spiritul cerin­ ţia materiolist-dialectică şî is­ rea în urmă a dezvoltării ca pe diferite canale şi sub te decît să ne bucure, deoa­ trecutul anilor construcţiei so­ suşeşti anumite cllale sau te­ In această ordine de idei o
ţelor acestora, făurindu-şi in torică despre viaţă şi societa­ României în ctteva domenii diferite forme să se propage rece dovedeşte că activitatea cialiste care a ridicat patria ze din clasicii revoluţionari însemnătate de prim ordin are
mod conştient propriul lor te. importante de activitate. concepţii rasiste, şovîniste, na­ partidului şi poporului nostru, noastră la un Înalt grad de pentru a deveni un bun co­ realizarea judicioasă a reparti­
destin. Socialismul, îndeosebi Una din lipsurile importante ţionaliste, să se facă apologia de făurire o socialismului în dezvoltare în toate domeniile munist. ţiei venitului naţional, astfel
comunismul, este acea orîn- De asemenea, rezultatele ac- in munca politico-ideologică brutalităţii, a modului de via­ România, esle urmărilă cu ma­ activităţii economico-sociale. A fi comunist presupune a îneît să se evite atît tendin­
duire socială în care, aşa cum livitătii educative, de ridicare constă, după părerea mea, în tă burghez. re atenţie şi interes în străi­ Acest trecut glorios stă la ba­ fi un om cu multiple cunoş­ ţele egalitariste cit si crearea
sublinia Engels, „viaţa socia­ a conştiinţei politice a mase­ faptul că mult timp nu s-a a­ Noi avem o mare răspun­ nătate. Vă slnt, de altfel, cu­ za dezvoltării viitoare a popo­ tinţe ştiinţifice şi culturale, unor diferente nejustificat do
lă a oamenilor, care plnă a- lor de oameni ai muncii se re­ cordat atenţia necesară afir­ dere în fata partidului, a po­ noscute aprecierile pozitive ce rului nostru, în centrul politi­ care se ocupă continuu de lăr­ mari între ciştigurile diferile-
cura li se opunea ca ceva im­ flectă în faptul că întregul po­ mării în viaţă a principiilor so­ porului şi trebuie să acţionăm se fac deseori la adresa po­ cii educative! Numai dacă vom girea orizontului său spiritual, lor categorii sociale. Este cu­
pus de matură şi istorie, devi­ por realizează neabătut în cialiste şi comuniste, a eticii şi cu fermitate împotriva a tot liticii interne şi externe a ţă­ şti să îmbinăm în mod armo­ de însuşirea a tot ce esle mai noscută preocuparea constan­
ne un act liber el lor. Forţele viaţă politice internă şl exter­ echităţii sociale în toate sec­ ceea ce poate duce Ia po­ rii noastre. nios trecutul glorios cu prezen­ înaintat în epoca sa. tă din ultimii ani a conducerii
obiective, străine, care domi­ nă a partidului nostru, politică toarele de activitate. luarea spirituală. Nu putem Se poate spune că tocmai tul vom reusî să trasăm căile A fi activist comunist pre­ partidului şi statului nostru
nau pină acum istoria, trec re corespunde pe deplin in­ De asemenea. în munca de admite ce de dragul aşa-zisei făuririi cu succes « societăţii supune, pe Jîngă aceasta, şi pentru diminuarea discrepan­
sub controlul oamenilor înşişi. tereselor sale vitale. educaţie, mai cu seamă în în­ libertăţi să se propage prin realizările obţinute de poporul socialiste multilateral dezvol­ capacitatea de a înţelege noul, ţelor dintre veniturile oame­
Abia din acest moment oame­ Dind o înaltă apreciere re­ drumarea unor sectoare ideo­ mijloacele noastre 6au In ţara nostru In Înfăptuirea noii orîn- tate, să creăm premisele nece­ de a elabora, pe baza noilor nilor muncii ; ca urmare, de­
duiri sociale, politica sa in­
nii îşi vor făuri, pe deplin zultatelor oblinulc de poporul logice — inclusiv a literaturii noastră concepţiile retrograde, ternaţională consecventă de sare făuririi comunismului în cuceriri ale ştiinţei, concluzii calajul dintre salariile nete cele
conştienţi, propria lor istorie, nostru, sub conducerea parti­ şi artei — şi-au făcut loc o se­ moravurile claselor exploata­ pace şi colaborare cu toate România! teoretice şi practice pentru mai mari ale cadrelor de con­
abia din acest moment cau­ dului, în întreaga activitate rie de manifestări de rigidita­ toare. modul de viată burghez, popoarele lumii i-au adus transformarea revoluţionară a ducere din economie şi sala­
zele sociale puse în mişcare te, închistare, formalism. fn indiferent de unde ar veni a­ României alll de mulţi prie­ Iată cum trebuie pusă pro­ societăţii omeneşti. riul minim s-a redus de la a­
de ei vor avea în chip pre­ oconomico-socială şi în mun­ locul unei activităţi intense de cestea. teni pe toate meridianele. blema trecutului şi iată de In condiţiile ţârii noaslre, proape 10 ori in 1905,10 6,7 ori
cumpănitor şi în măsură tot ca polilico-idcologică, nu pu­ Este bine să ne reamintim ce, criticînd vechea orînduire, unde partidul reprezintă forţa in prezent. Dacă luăm In calcul,
mai mare electele voite de ei. tem trece peste faptul că în clarificare principială a concep­ unde a dus atitudinea de tole­ In interviurile pe care le-am stările negative din trecut nu conducătoare, aceste cerin­ şi influenţa pe care o exerci­
Este saltul omenirii din impe­ anii construcţiei socialiste ţiei noastre despre lume şi rare a propagandei fasciste i dat în această perioadă, am trebuie să negăm totul. Avem ţe — pentru un comunist, tă cheltuielile sociale asupra
riul necesităţii în imperiul li­ si-au făcut Ioc numeroase lip­ viaţă, de afirmare a ideilor cit a trebuit să plătească po­ răspuns pe larg la întrebările toate motivele să fim mînriri Si mai ales penlru un activist nivelului de trai al oameni­
bertăţii". suri, greşeli şi — după cum marxist-leninîste în toate do­ porul român si întreaga ome­ puse în legătură cu sensul de trecutul de luptă şi muncă de partid şi de stat — devin lor muncii, acest decalaj este
se ştie — uneori chiar abuzuri meniile de activitate, s-a recurs măsurilor privind îmbunătăţi­ a] poporului nostru, de ceea ce
România sc găseşte azi în nire pentru faptul că nu s-a rea activităţii politîco-ideologi­ şi mai stringente. de fapt de circa 4,5 ori, ceea
etapa făuririi primei faze a şi ilegalităţi, grave încălcări uneori la măsuri administrati­ acţionai cu fermitate pentru ce. Doresc să mulţumesc in­ am realizat în anii socialismu­ Este cunoscut că există le­ ce in condiţiile social-ccono-
comunismului — socialismul «le normetor de partid, precum ve, la impunerea unor şabloa­ interzicerea răspîndirji ideilor terlocutorilor mei şi ziarelor lui j avem toate motivele să gităţi generale care acţionea­ mice din ţara noastră, consi­
— etapă ce se întinde pe o şi ale normelor de convieţuire ne si norme create artificial, reacţionare ale hîtleriştilor, ale care au publicat pe larg şi co­ preţuim figurile luminoase pro­ ză şi în socialism, că o dotă derăm că poale fi apre­
perioadă îndelungată şi care şi ale legalităţii socialiste. s-a ajuns la măsuri arbitrare şi fasciştilor I gresiste ale poporului nostru, cu dezvoltarea socialismului ciat în general drept co­
cunoaşte diferite 6lndii de dez­ Nu doresc să mă refer ocum chiar la unele abuzuri. Reamintesc toate acestea rect aceste răspunsuri. eroismul maselor largi popu­ se afirmă noi legi sociale. Pen­ respunzător. Acest raport
voltare. In unele lipsuri din activitatea Lipsuri serioase s-au mani­ penlru a înţelege că avem Este adevărat cS au fost şi lare, fără deosebire de naţio­ tru a elabora o linie politică se va îmbunătăţi însă şi
Etapa trecerii de la capita­ economică, deoarece despre festat şi în organizarea şi des­ datoria să luăm toate măsu­ unele comentarii în presa nalitate, care prin lupta şi Justă, pentru a stabili măsuri­ mai mult în cursul actualului
lism la comunism constituie ele am vorbit nu o dată ; ştim făşurarea învăţămîntului de rile penlru e împiedica răs- străină care denaturau sensul munca lor au realizat tot ce le organizatorico necesare rea­ cincinal ca urmare a faptului că,
un proces revoluţionar com­ cu toţii că mai avem încă mul­ partid, în munca de ridicare a plndirea în tara noastră a con­ adevărat a! hotărlrilor pentru există astăzi în România. lizării în practică a liniei po­ în contextul creşterii salariu­
plex, care începe dar mu se te de făcut pentru a asigura nivelului polilic-ideologic al cepţiilor retrograde, reacţiona­ litice generale, se cere studie­ lui mediu nominal cu circa 26
încheie o dată cu cucerirea ridicarea României la nivelul luturor comuniştilor; îndeosebi re, pentru educarea poporu­ A FI COMUNIST ÎNSEAMNĂ A-ŢI ÎNSUŞI rea şi înţelegerea legilor o­ la sută, salariul minim va
puterii politice de către clasa ţărilor dezvoltate din punct s-a neglijat activitatea de edu­ lui nostru, a tineretului în biective, se impune să se ac­ spori cu peste 37 la su­
muncitoare în alianţă cu ţără­ de vedere economic Dar ştim, care şi înarmare cu cunoştin­ spiritul concepţiilor Inointate. MARXISM-LENINISMUL ţioneze In concordanţă cu a- lă. Preotupindu-se continuu
nimea, cu intelectualitatea si de asemenea, că realizările de al umanismului socialist, a! ceslea. de îmbunătăţirea condiţii­
celelalte forţe sociale. Trans­ pină acum, programul elaborat ţele necesare a cadrelor de prieteniei şî colaborării intre ÎN SPIRIT CREATOR Trebuie să avem permanent lor de viaţă ale celor cu
formările revoluţionare din de Congresul al X-lea deschid partid şi de stat. popoare, al cauzei păcii în in vedere că generalul se rea­ venituri mai mici, de reduce­
toată aceasta epocă cuprind In fala întregului nostru popor Este necesar acum, cînd a- lume. Stimaţi tovarăşi, întreaga activitate politico- lizează şi se confirmă prin rea diferenţei nejuslificate
în mod obligatoriu alit baza Aşa cum am mai arătat, ideologică de făurire a unei particular, că numai In măsu­ dintre venituri, partidul şi gu­
Ichnico-materială cit şi con­ perspective minunate — şi PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTA - România a intrat Intr-o nouă înalte conştiinţe social iste tre­ ra in care un partid comunist vernul urmăresc totodată ca
avem tonte condiţiile pentru a
ştiinţa socială. etapă a dezvoltării sale econo­ buie să se realizeze pe baza ştie să înţeleagă realităţile con­ în realizarea acestei repartiţii
Trebuie să pornim de la lichida, intr-o perioadă scur­ CERINŢA IMPERIOASA mico-sociale, etapa făuririi concepţiei despre lume a cla­ crete in cnre-şi desfăşoară ac­ să se lină scama de cantitatea
faptul că, in realitate, cuceri­ tă, rămînerîle In urmă. Este societăţii socialiste multilateral sei muncitoare — materialis­ tivitatea si să acţioneze ca a- şi calitatea muncii depuse, de
rea puterii reprezintă abia în­ şliut că, mai cu seamă în pri­ A ETAPEI ACTUALE, A DEZVOLTĂRII dezvoltate. Planul cincinal mul dialectic şi isloric, pe ba­ tnre, poate asigura succesul importanţa şi răspunderea so­
ceputul operei de transpunere mii ani ai construcţiei socialis­ ASCENDENTE A SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI 1071 — 1975, recent adoptat de za ideologiei marxist-leninisto. luptei revoluţionare. cială a diferitelor activităţi,
în viaţă a idealurilor socialis­ te, a trebuit să ducem o lup­ Marea Adunare Naţională, pre­ Numai insuşîndu-şi temeinic După cum se ştie, au fost de condiţiile maî grele de lu­
mului şi comunismului penlru tă hotăritâ împotriva obiceiu­ Stimaţt tovarăşi. o anumită atmosferă de aulo- vede continuarea Industriali­ această concepţie, metoda de şi sînt încă multe discuţii în cru, astfel incit retribuţia să
care au luptat si s-au jertfit rilor si concepţiilor despre mulţumire, de tocire a comba­ zării socialiste in ritm susţi­ analiză dialectică, a lenomene- legătură cu acţiunea legităţi­ aibă un important rol stimu­
După cum am arătat, in pe­
cei mai buni fîi ai poporului, viaţă rămase de la vechea o- rioada din urmă, începind cu tivităţii şi a spiritului revolu­ nut. Sarcini mari slnt, de ase­ lor, cadrele de partid şi de stal lor generale în condiţiile so­ lativ, să nu împingă la egali­
burghez care ar
tarism mic
a aspiraţiilor de libertate, ega­ rînduire burghezo-moşierens- Congresul al IX-lea, o dată ţionar, în unele sectoare s-a menea, stabilite în agricultu­ vor putea înţelege bine atîl le­ cialismului. Aş lua, spre c- putea avea consecinţe dăună­
litate, echitate si bunăstare că • a trebuit să înfrîngem cu o preocupare mai mare încetăţenii un spirit funcţio­ ră. Întreaga economie a tării gile obiective ale dezvoltării xeinplu, problema contradicţii­ toare pentru dezvoltarea so­
materială şl spirituolă ale mi­ împotrivirea, cîteodală Înver­ penlru dezvoltarea economică năresc, iar pe alocuri o atitu­ noastre va cunoaşte un ritm sociale, cit şî noile tendinţe şi lor. Se pune întrebarea, dacă cietăţii noastre socialiste.
lioanelor de oameni ai mun­ şunată, a fostelor clase stă- şi îmbunătăţirea conducerii dine ,,intelectua11 stă", prost în­ rapid de dezvoltare. Pe aceas­ forţe care se afirmă şi sînt in în socialism se mai manifestă
lupta
Intre
In socialism,
cii — adică a acelor realităţi plnitoare care nu sc împăcau economico-sociale, au lost lua­ ţeleasă. tă bază urmează să crească stare să asigure progresul so­ contradicţii, dacă acestea pot vechi şi nou are, de aseme­
care deosebesc fundamental ru glndul că au pierdut pen­ te o serie de măsuri pentru Iată de ce este necesar să în mod substanţial nivelul de cietăţii omeneşti. deveni antagoniste. Penlru a nea. un rol important si con­
socialismul de toate orîndui- tru totdeauna poziţiile lor pri­ înlăturarea unor stări de lu­ analizăm foarte scrioş activi­ trai, material si spiritual, al In legătură cu aceasta, e da un răspuns cil mai apro­ stituie o forţă motrice a
rile anterioare. Atingerea a­ vilegiate. cruri negative din trecut, pen­ tatea politico-ideologică si e­ întregului nostru popor. bine să ne reamintim avertis­ piat de adevăr, trebuie să por­ dezvoltării socetâţii. Această
cestor ţeluri presupune o lun­ Este de înţeles că în aceste tru lichidarea abuzurilor şi ducativă, să stabilim măsurile După cum am subliniat şi la mentul lui Marx si mai tlrziu nim de la realităţile concrete luptă sc poate desfăşura însă
din ţara noastră. Viaţa a de­
gă perioadă de timp în care împrejurări au fost necesare întărirea legalităţii socialiste. necesare in vederea îmbună­ Congresul al X-lea, realizarea al lui Lenin, după care tezele monstrat nu o dată că şi în fie în mod stihinic, fie In mod
cu loc profunde transformări măsuri hotărlte împotriva tu­ Invăţămintul, şi îndeosebi cer­ tăţirii întregii munci în acest acestor sarcini este posibilă teoretice ale socialismului, condiţiile socialismului există organizat şi conştient. Pentru
revoluţionare in structura so­ turor încercărilor elementelor cetarea ştiinţifică, au cunos­ important domeniu. numai pe baza celor mai noi concepute de oi, nu trebuie şi se dezvoltă contradicţii că a dirija în mod corespunzător
cietăţii, în natura relaţiilor so­ reacţionare care urmăreau să cut progrese remarcabile. Acestea au fost consideren­ cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii privite ca ceva imuabil, ela­ — dacă nu sînt sesizate şi în­ acest proces dialectic, este ne­
ciale, în gîndirea şi modul de împiedice desfăşurarea cu suc­ Creaţia literar-artisticS n rea­ tele care eu dus la adoptarea contemporane. De aceea se im­ borate o dată pentru totdeau­ ţelese la timp şl nu se acţio­ cesar să se sesizeze la timp
existenţă al oamenilor. Bizu- ces a construcţiei socialiste în lizat opere de mare valoare de către Comitetul Executiv pune ca o necesitate obiectivă na. nează în mod conştient pentru noul şi să se acţioneze împo­
indu-se pe* studierea şi cunoaş­ ţara noastră. Cred că asupra artistică şi spirituală ; în toate a măsurilor cunoscute, din lu­ îmbunătăţirea şi ridicarea ni­ Este necesar să se înţelea­ depăşirea lor — ele pot de­ lriva vechiului In aşa fel In­
terea legilor obiective ale dez­ acestor probleme există o de­ domeniile de activitate se sim­ na iulie anul acesta, Au tre­ velului învăţămîntului, ştiinţei gă că marxism-Ieninismul esle veni antagoniste, pot duce cit să nu se ajungă la cioc­
voltării sociale, partidul comu­ plină claritate. Viaţa demon­ te spiritul novator. cut. de la 6tabillrca acestor Si. legal de aceasta, a întregii o învăţătură vie care se reîn­ chiar la ciocniri. niri.
Cu toate aceste
jezultatc
nist trebuie să conducă In mod strează si astăzi că acolo u n ­ pozitive, au continuat să sc măsuri privind îmbunătăţirea activităţi politîco-educative. noieşte continuu ; caracterul As lua, spre exemplu, deo­ Aşa a acţionat partidul nos­
conştient acest vast si com­ de nu se acţionează cu fermi­ manilesle unele neajunsuri, activităţii ideologice, 3 luni si Dezvoltarea impetuoasă a ,său revoluţionar constă toc­ sebirile dintre sat şi oraş, pro­ tru in problema cooperativi­
plex proces revoluţionar, tate pentru apărarea cuceriri­ îndeosebi îngăduinţă şi lipsă jumătate Putem deci face un forţelor de producţie, crearea mai în faptul că se îmbogă­ blema contradicţiilor între zării, spre exemplu, sprijinind
să organizeze participarea lor revoluţionare, democratice, de fermitate fată de unele ma­ prim bilanţ. unei puternice baze tehnico- ţeşte permanent cu toate con­ muncitori şi ţărani. Din expe­ dezvoltarea cooperativelor, dar
intTegului popor In desfăşura­ aceste cuceriri pot fi prejudi­ nifestări retrograde Este ade­ In această perioadă, au a­ materiale. repartizarea mai cluziile ştiinţifice ale dezvol­ rienţa noastră şlim că în pe­ neforţînd lucrurile, ceea ce
tării sociale, că nu elaborea­
rea sa în cele mai bune con- ciate. Am în vedere acţiunile vărat că aceste stări de lu­ vut loc dezbateri tn întregul justă a unităţilor economi­ ză teze imuabile, date o dată rioada dinaintea cooperativi­ a permis ca acest proces re­
diţiuni. Lupta noastră penlru forţelor reacţionare, imperia­ cruri nu reprezintă o gravita­ partid, adunări deschise ale ce şl sociale pe teritoriul ţării pentru totdeauna, ci ajută la zării, aceste contradicţii erau voluţionar să se încheie prin
făurirea socielălîi socialiste liste, în unele ţări din Ame­ te deosebită pentru dezvolta­ organizaţiilor de partid, ple­ vor duce la noi şi profunde cercetarea si înţelegerea eve­ destul de mari şi au luat cî- afirmarea sectorului coopera­
multilateral dezvoltate esle. rica de Sud, Africa, Asia şi rea socialistă a patriei noas­ nare lărgite la care au parti­ schimbări în structura socială nimentelor corespunzător noi­ teodată chiar forme ascuţite. tist socialist în agricultură, fă­
Datorită politicii juste pro­
parte integrantă o procesului chiar Europa, care nu numai tre; dar oricit de mici ar li cipat activişti ai comitetelor a ţării. Aceasta va impune lor condiţii economice, socia­ movate de partid şi guvern ră e produce prea mari fră-
revoluţionar de trecere a că sc împotrivesc dezvoltării daunele pe care le pot aduce orăşeneşti, municipale şi jude­ schimbări radicole si în rela­ le, naţionale şi istorice. şi îndeosebi ca rezultat al co­ mintâri. Spun aceasta deoare­
României spre comunism. democratice a unor state, dar asemenea manitoslări, nu a­ ţene. La aceste adunări au Din păcate, unii mai consi­ ce, după cum se ştie, au fost
recurg la cea mai sîngeroasă participat circa 2,5 milioane ţiile sociale, In organizarea operativizării complete a agri­ comise la un moment dat şi
Numai atunci cînd oamenii vem dreptul să le trecem cu membri de partid si alţi oa­ conducerii societăţii, a legisla­ deră că a-ţi Insusi şi aplica culturii, aceste deosebiri de anumite greşeli In forţarea
vor dirija în mod conştient teroare împolriva forţelor pro­ vederea. meni ai muncii, au luat ru- ţiei şi normelor juridice, în marxism-Ieninismul înseamnă interese şi contradicţii s-au cooperativizării. Este vorba
procesele sociale şi vor obţi­ gresiste, revoluţionare. Doresc să menţionez în fa­ vintul aproape 500 000 de par­ întreaga suprastructură a orîn- a repeta pur şi simplu anumi­ diminuat mult, dar nu am pu­ îndeosebi de primii ani, cînd
ne ,,electele voite de ei" se Desigur, în România nu mai la plenarei Comitetului Cen­ ticipanţi, s-au făcut zeci de duirii noastre. te teze si idei generale, enun­ tea spune ca au dispărui cu s-au şi ivit o serie de greu­
va putea vorbi cu adevărat de există astăzi forţe în stare să tral că în ultimii ani Secre­ mii de propuneri, unele foarte Pornind de la aceste per­ ţate la timpul lor de clasicii desăvirşire. Esle vorba In pri­ tăţi, cu repercusiuni inclusiv
trecerea la comunism. pună în pericol cuceririle re­ tariatul si Comitetul Executiv valoroase, toate oglindind pre­ spective nu prea îndepărtate, marxism-Ieninismul ui, anumite mul rlnd de preturile produ­ asupra producţiei agricole şi
formulări de principiu privi­
Tocmai de aceea partidul voluţionare şi orice încercare au analizat activitatea educa­ ocuparea penlru îmbunătăţirea esle necesar să luăm toate toare la revoluţia şi construc­ selor agricole .şî industriale şi. alianţei dintre clasa muncitoa­
tivă şi au stabilit un şir de
s-ar
de intervenţie dinafară
nostru, preocupîndu-se necon­ lovi de lupta fermă a întregu­ măsuri în vederea îmbunătă­ activităţii generale si îndeo­ măsurile penlru a asigura so­ ţia socialistă sau diferite do­ în al doilea rînri, de condiţiile re şi ţărănime. Este adevărat
tenit de a vin tul forţelor de ţirii ei. Din păcate, insă, aces­ sebi a celei educative. Se poa­ luţionarea cît mai corespunză­ cumente de partid. Cit de străi­ generale de Ia oraşe şi do la că partidul a combătut cu ho-
producţie, în vederea asigură­ lui popor, ho tă rî t să făurească te măsuri nu au fost duse cu te deci spune că măsurile sta­ toare a noilor probleme care nă este o asemenea viziune de sate. Pentru ca aceste contra­ tărîre aceste greşeli şi a ac­
ţionat pentru lichidarea lor —
noua orînduire socialistă, să-şi
dicţii să nu se adincească, să
rii unei abundenţe de bunuri consecventă pină la capăt, nu bilite de Comitetul Executiv apar, pentru a conduce în mod spiritul autentic al gindini nu devină antagoniste şi să nu şi tocmai datorită acestui fapt
materiale, de perfecţionarea re­ apere viola nouă, independen­ s-a acţionat pentru înfăptui­ cu privire la activitatea ideo­ Ştiinţific procesul de organiza­ motcrialist-riialeclice . a prole­ ducă la ciocniri, este necesa­ cooperativizarea s-a putut rea­
logică au fost discutate de în­
laţiilor de producţie, acordă în ţa şi suveranitatea. rea în viaţă o tuluror hota rî - tregul partid ; pornind de la re o societăţii — aceasta con­ tariatului demonstra cu deo­ ră o politică justă de preţuri liza în bune conriiliunî, ducînd
acelaşi timp o atenţie deosebi­ Vorbind de lupta care a rilor lu o te în această privin­ faptul că la aceste adunări de stituind, de altfel, una din în­ sebită convingere şi ascuţime prin acţiunea conştientă a sta­ la dezvoltarea producţiei agri­
tă activităţii polilico-îdeologi- trebuit dusă împotriva reac- ţă, Trebuie spus că Secreta­ partid au participat si nemem­ datoririle primordiale ale par­ V. I. Lenin încă imediat după tului sociolist. se impun în cole, la întărirea alianţei cla­
cc. de formare a omului nou ţiunii este necesar insă să re- riatul nu a exercilat un con­ bri de partid, r-3 prin interme­ tidului si statului nostru soci­ victoria Revoluţiei din Octom­ continuare eforturi pentru a sei muncitoare tu ţărănimea,
în slorc să-şi făurească în mod omintcsc că s-au comis şi u- trol permanent şi nu n orga­ diul organizaţiilor obştesii s-a alist. brie, afirmînd : ridica nivelul şalelor, penlru la sporirea încrederii ţărăni­
conştient propriul său viilor. nolc greşeli şi deformări care nizat realizarea cum trebuie discutat cu mase largi de oa­ Ridicarea rolului conducător „Dacă studierea comunismu­ a apropia condiţiile de viaţă mii în politica marxist-leninis-
Transformarea oamenilor, au lovit chiar în unii activişti in viaţă n acestor sarcini, ceea meni ai muncii, se poale spu­ al partidului si dezvoltarea lui ar consta numai in însu­ de la sale de cele existente lă a partidului nostru.
înarmarea lor cu concepţia de partid şi do stat, că ce a contribuit la apariţia ne­ ne că aceste măsuri au fost continuă a democraţiei socia­ şirea «a ceea ce este expus în In oraşe. Acum putem aprecia şi mai
înaintată despre viată şi soci­ aceste ilegalităţi nu au ajunsurilor la care m-am re­ dezbătute de întregul nostru liste presupune creşterea ni­ lucrările, cărţile şi broşurile Dar in acelaşi timp este ne­ mult cît de just a procedat
etate _ materialismul dialec­ nimic comun cu lupii» ferit. De asemenea, tova­ popor. In toate ho'ărirîte adu­ velului politico-ideologic al ca­ comuniste, atunci foarte uşor cesar să se desfăşoare şi o partidul nostru, trecinri la în­
tic şi istoric —, cu cele mai împotriva elomenlelor reacţio­ răşii rare au lucrat şi nărilor de partid şî ale plena­ drelor de partid şi de stat, al /im obţine nişte fanfaroni, sau largă muncă educativă pentru făptuirea cooperativizării agri­
noî cunoştinţe şi concluzii ale nare la care m-am referit sau «are au îndrumat aceste relor, organelor conducătoare, tuturor comuniştilor, forma­ hucheri comunişti, coca cc ca alil ţăranii cii si muncito­ culturii, In realizarea econo­
sectoare de activitate nu au
«ştiinţei, constituie una din ce­ a concepţiilor lor retrograde. în telegramele acestora, pre­ rea unei înalte conştiinţe so­ nc-ar aduce numai prejudicii rii să înţeleagă că este in in­ miei soc Iii liste unitare, ne pu­
le mai complicate probleme, Aşa cum au apreciat plenara inielcs întotdeauna răspunde­ cum şi în miile de scrisori a­ cialiste a întregului popor, şi neajunsuri, penlru că aceşti teresul lor fundamental, al în­ tem da şi mai bine seama ce
oameni, după ce vor fi învă­
cu mull mai grea in multe pri­ Comilclului Central al Parti­ rea pe care o au în îndruma­ dresate Comitetului Central In ţat si citit ceea ce este expus tregii societăţi socialiste,
vinţe decît dezvoltarea econo­ dului Comunist Român din a­ rea corespunzătoare a activi- această perioadă de membri pentru a putea acţiona în mod in cărţile sî in broşurile co­ să existe un r «aport just
mici. prilie lOba şi Congresul îl lălii politîco-ideologice. Sc de partid şi de alţi oameni ai conştient în făurirea propriului muniste, s-ar dovedi neputin­ între preţurile industriale şî (CeotlhtfOf* In pdg a J-«)
muncii — şi din care numai
agricole ; totodată, trebuie du­
De aceea, aelivîtnton ideo- lor deslin. cioşi să lege laolaltă toate a­
loglcă-educativă, de dezvolla- X-len at partidului, acestea poale spune că şi-a făcut loc o parte au fost publicate în să o luptă holdiită împotriva