Page 11 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 233 O JOI 4 NOIEMBRIE 1971 3

- ------------------------------- ------------------- i f i M - r n m i m i b w i iii ■ --------------------------- " ---------------------------------------------------

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

rezultă, în acelaşi timp, şi ne­ reprezintă şi faptul că acum, tivă pentru dezvoltarea econo- nilor muncii din patria noastră. Iupta tuturor popoarelor care să îndeplinească o muncă con­ gere In faptul că nu aparatul,
lUIMâRC DM fAO. « 2.,) cesitatea de a acţiona împo­ la aproape 27 de ani de la ter­ mico-socială a fiecărui popor, Tovarăşii ilegalişti Îşi aduc a­ se ridică împotriva asupririi cretă. ci organele dc partid sini cele
triva vechiului, care nu dis­ minarea războiului In nenumă­ pentru independenţa şî suve­ minte ce mare atenţie acor­ naţionale, a colonialismului şl Comisiile comitetelor jude­ care răspund de întreaga acti­
pare de la sine, ci trebuie în­ rate 6tate continuă să se afle ranitatea naţională, penlru des­ imperialismului, pentru liber­ ţene, pe lingă studierea anu­ vitate.
lăturat la vreme pentru a nu dam noi poziţiei morale atunci tate şi independentă. In general, este necesară în­
greotatl ar fi trebuit să învin­ se ajunge la conflicte, In pro­ trupe străine şl baze militare. făşurarea cu succes a luptei cînd un om sau un cetăţean mitor probleme, vor trebui să tărirea spiritului de răspun­
gem dacă nu am fi înţeles Ja movarea noului trebuie ţinut Ţinind seama de aceasta, împotriva politicii imperialiste dorea să intre In partidul co­ Comunistul trebuie să ştie participe şi la exercitarea
timp noul, dacă nu f-am Ii sus­ seama de condiţiile concrete, România se pronunţă pentru de forţă şi dictat. munist, deoarece şi In condi­ să îmbine în mod armonios controlului în domeniile lor dere, creşterea exigenţei In
ţinut şi nu J-am fi promovat de a nu se forţa niciodată lu­ desfiinţarea NATO. şi. con­ Fără unitatea tuturor forţe­ ţiile ilegalităţii s-a dovedit nu interesele naţionale cu inter­ de activitate, inclusiv la con­ muncă Să introducem reguia
cu curaj, dar şi cu multa a- crurile, de a nu se recurge la comitent, a Tratatului de la lor antijmperialiste naţionale o dată că descompunerea mo­ naţionalismul proletar. A fi trolul muncii aparatului de ca cel puţin o dală pe an Co­
tentîe. mijloace administrative, ci de Varşovia, creat în scopuri de­ nu se poate realiza un puter­ rală a dus la descompunere comunist înseamnă o fi în­ partid. Este necesar să se sta­ mitetul Executiv, Prezidiul
De aici reiese necesitatea a se acţiona prin mijloace e- fensive ca urmare a constitu­ nic front antiiraperîalist. Forţa politică, Ia trădare. Deci pro­ totdeauna de partea popoare­ bilească regula ca semestrial Permanent şi Secretariatul
de a studia întotdeauna cu a- irii Pactului Atlanticului de unităţii internaţionale constă blema poziţiei morale a comu­ lor care luptă pentru inde­ comitetele de partid să anali­ Comitetului Central să rapor­
tentîe fenomenele sociale, de conomiee şî politice, dirijind Nord, penlru lichidarea tutu­ în coeziunea şi puterea deta­ nistului, a fiecărui om al pendenţa lor naţională, a mi­ zeze cum se desfăşoară mun­ teze Comitetului Central de­
a acţiona şi de a crea condiţii astfel in mod conştient proce­ ror grupărilor militare opuse, şamentelor nalionale | acest a­ muncii este o problemă esen­ lita pentru colaborare şî pace ca politico-educativă în secto­ spre activitatea lor. Toate mi­
corespunzătoare pentru afir­ sul de afirmare a noului in pentru Înlocuirea politicii de devăr trebuie avut permanent ţială pentru dezvoltarea socie­ între state şi naţiuni f rul lor de activitate. nisterele şi organele centrale
marea şl promovarea noului » viată. bloc cu dezvoltarea largă, In vedere şi In toate împreju­ tăţii noastre. Toate aceste cerinţe trebuie Va trebui să fie îmbunătă­ să prezinte rapoarte anuale
nestingherită a colaborării mul­ rările. Munca politico-educativă tre­ să devină de fapt norme dc ţită activitatea cabinetelor de despre activitatea lor în faţa
POLITICA EXTERNA tilaterale dintre naţiuni $i po­ O analiză succintă a eve­ buie să pună pe primul plan convieţuire şî de relaţii pen­ partid, pentru ca ele să devi­ Consiliului de Miniştri, iar
nă adevărate centre de con­
tru toţi oamenii muncii, pen­
Consiliul de Miniştri să ra­
poare.
nimentelor internaţionale ates- apărarea proprietăţii socialiste tru întregul nostru popor. In a­ ducere a muncii ideologice. In porteze Consiliului de Stat şi
PĂTRUNSĂ DE SPIRITUL CONCEPŢIEI Bazlndu-şi întreaga politică lă justelea liniei generale a — de stal şi cooperatistă. Să cest spirit trebuie educaţi copiii acest sens, pentru conducerea Comitetului Central al par­
internaţionala pe principiile facem ca flecare cetăţean să-şi
MATERIALIST-DIALECTICE dialecticii istorice, partidul şi politicii externe a României, consacre energia şi capacitatea şi tinerii patriei noastre. Aces­ lor, este necesar să fie crcale tidului.
se
consilii obşteşti care să
confirmă faptul că această poli­
tea trebuie să constituie cerin­
Trebuie să acordăm în con­
A PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU stalul nostru se situează ferm tică corespunde unor necesi­ creşterii avuţiei naţionale, în­ ţe obligatorii faţă de omul sprijine pe un larg activ dc tinuare o moi mare atenţie
de pârlea forţelor înaintate ale tăţi obiective, că ea tine sea­ floririi vieţii tuturor oamenilor nou, înaintat, cu o înaltă con­ partid.
omenirii, îşi pun eforturile in ma aiit de interesele poporu­ muncii; numai astfel va cres­ ştiinţă socialistă. In vederea desfăşurării în dezvoltării democraţiei de
Se poate spune că şi în ac­ rea, solidaritatea internaţiona­ slujba noului în politica mon­ lui nostru, cit şi ale popoare­ te ş» fericirea fiecăruia în par­ Cred că va fi necesar să bune conditiuni a muncii e­ partid prin dezbaterea cu re­
tivitatea internaţională parti­ lă trebuie să pornească de la dială, acţionează împotriva lor din ţările socialiste, de ca­ te. trecem la elaborarea mai a­ ducative, va trebui să fie crea­ gularitate a hotârîrilor şi
dul nostru a acţionat şî acţio­ aceste realităţi ; numai pe a­ mentalităţilor şi poziţiilor pe- uza colaborării tuturor forţe­ Să educăm pe toţi cetăţenii, mănunţită a normelor de re­ te în toate întreprinderile, In prin participarea comuniştilor
nează pe baza principiilor ma­ ceastă bază se va realiza o rimolc, dăunătoare, potrivnice lor anliimperialisle, a tuturor şi in special tineretul, în spi­ laţii şi de convieţuire socia­ instituţii, comune şî oraşe ca­ la adoptarea acestora, prin
terialismului dialectic şi is­ nouă unitate care va fi in­ intereselor popoarelor, intere­ statelor lumii In lupta pentru ritul cultului faţă de muncă, lă, care să devină un ade­ binete pentru ştiinţele sociale creşterea contribuţiei lor la
toric. comparabil superioară celei selor păcii şi progresului uni­ pace şi colaborare internaţio­ fată de munca liberă, despo­ vărat cod al educaţiei şi com­ şi răspîndirea cunoştinţelor elaborarea liniei politice ge­
In elaborarea politicii inter­ anterioare. versal. nală. vărată de exploatare din so­ portării socialiste şi comunis­ ştiinţifice. In cadrul acestor nerale şi la transpunerea ei
naţionale am pornit întotdeau­ Se poate spune că ne aflăm Este adevărat că desfăşura­ cietatea noastră, singura sur­ te. fn general, este necesar să cabinete vor funcţiona şi cen­ tn viaţă.
na de la contradicţiile existen­ intr-un stadiu de afirmare a rea viei ii internaţionale, a eve­ Nu doresc să mă refer In să a progresului şi prosperi­ acordăm mai multă atenţie e­ trele de documentare pentru Să dezvoltăm şi mai larg
te, de la noile fenomene ce acestei noi unităli, care va da nimentelor demonstreoză, zi de uncie probleme mui actuale tăţii poporului nostru, a na­ laborării noilor norme de act i vila tea politico-educativă. critica şi autocritica in în­
apar pe plan internaţional, am mişcării comuniste şi munci­ zi. că noul îşi croieşte drum internaţionale. Sini cunoscule ţiunii noastre socialiste, mij­ drept socialist pentru toate Dc regulă, aceste cabinete vor treaga viaţă de partid şi de
avut şi avem în vedere că şi toreşti noî dimensiuni naţio­ prin luple grele împotriva ve­ poziţiile porlidului nostru in locul principal de afirmare a domeniile vieţii sociale. Tre­ trebui să funcţioneze pe lingă stat. Este necesar ca presa
în relaţiile dintre state există nale şi internaţionale. De a­ chilor forte imperialiste, reac­ problema războiului dus de talentului şi forţei creatoare buie să înţelegem că multe cluburi, cămine culturale şi centrală şî locală să trateze
şi pot apare contradicţii, că şi ceea. partidul nostru aclionea- ţionare. rare vor să menţină Statele Unite în Vietnam si ale tuturor cetăţenilor, de ma­ din vechile norme de drept nu case de cultură. mai regulat problemele acti­
în viaţa internaţională are loc ză cu consecvenţă pentru şi să continue vechea politică Indochina, in problema con­ nifestare a personalităţii şî au- mai corespund noilor condi­ In activitatea de combatere vităţii de partid şi ale mun­
o luptă continuă InUe vechi dezvoltarea relaţiilor de cola­ de forţă şî dictat, politica colo­ flictului din Orientul Apropiat, toperfecţionare morală a fie­ ţii economice, sociale şi isto­ a diferitelor manifestări retro­ cii ideologice. Aceste măsuri
şi nou. borare cu toate partidele co­ nialistă şi neocolonialislă. îngrijorarea noastră faţă de as­ căruia. rice, că păstrarea lor vine In grade, moravuri şi obiceiuri trebuie să ducă la ridicarea
După cum este cunoscut, muniste şi muncitoreşti, pen­ cuţirea siluatiei şi încordarea In întreaga sa viaţă, comu­ contradicţie cu cerinţele noii vechi, trebuie să crească şi nivelului politico-ideologîc al
victoria Marii Revoluţii Socia­ tru întărirea unităţii şi cola­ In acelaşi timp, evenimente­ relaţiilor dintre India şi Pa­ nistul trebuie să dea, dovadă orinduiri, că şi aici trebuie să mai mult rolul adunărilor oa­ tuturor comuniştilor, chemaţi
liste din Octombrie a marcat borării lor pe baza respectării le confirmă cu putere faptul kistan. Este cunoscuta preocu­ de modestie şi simplitate, să acţionăm pentru înlăturarea a menilor muncii, care au o să acţioneze cu fermitate pen­
o nouă eră în istoria societă­ slricte a dreptului fiecărui că forţele nnf 3 im peria 1 iste. po­ parea partidului nostru de a combată manifestările de în- ceea ce este perimat şi să fa­ profundă influentă educativă tru afirmarea principiilor co­
ţii omeneşti — era socialis­ partid de a-si elabora linia poarele care luptă pentru apă­ se ajunge la încetarea cit maî gîmfare şi arogantă, să ducă cem loc noului care se afirmă şi socială.
mului. O dată cu aceasta a politică corespunzător condi- rarea independenţei şî suvera­ grabnică atlt a războiului din o viaţă familială şi socială e­ cu putere. In cadrul muncii educative muniste, pentru creşterea ro­
apărut o nouă contradicţie ţiunilor în care îşi desfăşoară nităţii lor naţionale. pentru Vietnam, cit şi a conflictului xemplară. întregul sens al măsurilor trebuie, de asemenea, să se a­ lului conducător al partidu­
fundamentală în viaţa interna­ activitatea, penlru Intârireo dezvoltare de sine stătăloare. din Orientul Apropiat, dc a Comunistul trebuie să fie privind activitatea polîtico- corde o atenţie deosebită în­ lui.
ţională, care s-a amplificat o unităţii şî coeziunii liber con­ devin lot mni puternice, că — se face totul pentru a nu se cinstit, curajos, demn, să lupte ideologică este de a asigura tăririi disciplinei şi ordinii, In mod corespunzător se
dată cu victoria socialismului simţite a partidelor comuniste dacă ele 1şi unesc forţele — ajunge la un conflict armat în­ cu ardoare pentru adevăr, afirmarea tot mai pulernică în respectării legalităţii socialis­ cer luate măsuri pentru îm­
In noi ţâri, cu formarea sis­ şi muncitoreşti. pot să se opună vechii poli­ tre India şi Pakistan» aceasia pentru dreptate şi libertate. viaţă a principiilor comuniste, te, cunoaşterii şl aplicării ri­ bunătăţirea muncii organelor
temului socialist mondial. Referindu-mă la securitatea tici, pol să asigure afirmarea o cer atît interesele popoare­ El trebuie să iubească munca, de a învăţa să muncim şi să guroase a legilor statului de stat, a organizaţiilor ob­
Reacţiunea internaţională a în­ europeană, se poale spune, de noilor principii în viaţa inter- lor respective, cîl şi înlercse- să depună eforturi şi să se trăim in spirilul acestor prin­ nostru socialist. şteşti, care au răspunderi şi
cercat prin toate mijloacele, asemenea, că iniţial ea a avut naţionolă. n dreptului fiecărui le tuturor popoarelor. cauza preocupe continuu pentru dez­ cipii. Fără îndoială că aceasta Trebuie să punem capăt cu îndatoriri deosebit de mari în
inclusiv intervenţia militară, nu prea mulţi aderenţi. Faptul popor dc o se dezvolta cores­ colaborării şi păcii internaţio­ voltarea proprietăţii socia­ nu se poate realiza printr-o hotărire atitudinii, care se mai înfăptuirea programului de
că aceasta corespundea nece­
să împiedice victoria socialis­ punzător voinţei sole. să du­ nale. liste de stat şi coopera­ hotărire, ci necesită o muncă înlîlneşte chiar şi la unele ca­ dezvoltare a conştiinţei so­
mului, dar popoarele Uniunii sităţii si intereselor tuturor că la lărgirea relaţiilor de co­ tiste, să pună pe primul plan foarte îndelungată şi perseve­ dre de conducere, de a neso­ cialiste, de afirmare a omu­
Sovietice, sub conducerea par­ popoarelor continentului nos­ laborare intre popoare, la rea­ M-am referit la unele proble­ interesele poporului muncitor, rentă în toate sectoarele de coti sau încălca legile statu­ lui nou. In acest spirit va tre­
secu­
tru a făcut ca ideca
tidului făurit de Lenin, cu lizarea unei păci trainice pe me internaţionale pornind de înţelegînd că Intre interesele activitate. lui, glndind probabil că legile bui să se continue realizarea
sprijinul clasei muncitoare şi rităţii europene şi a unei con­ planeta noastră. la unitatea dialectică dintre personale şi cele generale ale Adeseori deficienţele exis­ nu sînt făcute şi pentru ei. măsurilor privind şi îmbună­
al forţelor revoluţionare din ferinţe a tuturor statelor in­ Desfăşurarea vieţii interna­ politica internă şi externă, do­ întregii societăţi nu există tente în activitatea noastră Esle necesar să asigurăm o tăţirea activităţii Consiliului
mal
teresate să cîşliqc lot
toate ţările, inclusiv din mulţi adepţi, fiind astăzi îm­ ţionale evidenţiază cu putere rind să subliniez şl prin aceas­ nici o contradicţie ci, dimpo­ ideologică, politică şi culiural- bună cunoaştere a legilor, să de Miniştri, a ministerelor, în­
România, au înfrlnt pe reac­ de lege că progresul economi- ta că în activitatea ideologică, trivă, există o strlnsă unitate educativă, fenomenele negati­ organizăm un control perma­ deplinirea de către ministere
ţionari şi interventionişti, fău­ brăţişată practic de toate sta­ co-social al fiecărui popor, de formare a omului nou cu o dialectică, că buna stare per­ ve care apar în viaţa socia­ nent cu privire la realizarea In mnî bune condiţiuni a rolu­
rind cu succes noua orindui- tele europene. De aceea, se cauza luptei anliimperialis- înaltă conştiinţă revoluţiona­ sonală este strins legată de lă, In comportamentul unor lor. Orice încălcare a legilor, lui pe care îl au în conduce­
poate aprecia că sînt creole
re socialistă. condiţiile spre a se trece la te impun unitatea tuturor ră, înţelegerea justă a fenome­ bunăstarea întregului popor, oameni se încearcă a fi jus­ orice ştirbire a disciplinei şi rea şî orientarea corespunză­
Victoria revoluţiei, după cel reuniuni pregătitoare pentru forţelor progresiste naţionale, nelor Internationale, a noilor că asigurlnd dezvoltarea ge­ tificate prin teza despre rămî- ordinii dăunează desfăşurării toare a activităţii, participarea
de-al doilea război mondial organizarea, intr-un timp nu a tuturor forţelor antiimperia* direcţii în relaţiile dintre state nerală a tării asigură ridicarea norea In urmă a conştiinţei cu succes a întregii activităţi, lor la întreaga muncă politi-
Intr-un număr de state din Eu­ prea îndepărtat, a conferinţei liste pe plan mondial. constituie o latură esenţială a şi a nivelului cău de trai. faţă de dezvoltarea vieţii ma­ intereselor înlregului popor şi co-educativă, la afirmarea
ropa, Asia şi America Lati­ generai-europenc. Istoria, cel mai bun învăţă­ muncii polilico-ideologice. c- Relevînd profunzimea şi În­ teriale. A accepta o asemenea de aceea trebuie combătute cu principiilor de muncă şi violă
nă, printre care şi în tara In general, sîntem martorii tor, demonstrează că prigoana ducatîve. De aceea va semnătatea istorică a operei justificare pentru lipsurile toată holărirea, ncadmiţîndu-se comuniste.
noastră — şi aş sublinia in unor profunde transformări in trebui să acordăm o aten­ de transformare socialistă a noastre înseamnă a încuraja manifestarea lor sub nici o Un rol deosebit în această
mod special crearea Republi­ viata internaţională, aî creşte­ împotriva comuniştilor sau ţie deosebită educării me­ omului, Lenin sublinia că par­ o atitudine pasivă, defetistă, formă In activitatea de partid privinţă au, de asemenea, sin­
cii Populare Chineze care a rii lot maî puternice a forţe­ altor forţe revoluţionare a dus selor largi populare în spiritul tidul comunist trebuie să lupte cu profunde repercusiuni ne­ şi dc stat. Nu doresc s3 mă dicatele, cărora plenara Co­
avut o importanţă istorică lor care se pronunţă pentru In pierderea cuceririlor demo­ principiilor politicii externe a pentru a face să prindă rădă­ gative asupra dezvoltării so­ refer acum la aspecte concre­ mitetului Central din februa­
deosebită — a dus la afirma­ insiauraroo în relaţiile dintre cratice, inclusiv la pierderea partidului şi guvernului ţării cini în conştiinţa maselor, în cietăţii. Noi, comuniştii, stu­ te » cred că fiecare dintre rie 1971 le-a precizat pe larg
rea şi maî puternică a noului state a principiilor deplinei c- independenţei naţionale. noastre, fâcind din fiecare ac­ deprinderile lor, In traiul lor diem legile sociale obiective dumneavoastră cunoaşte mulle sfera de activitate. Dc aceea,
rare reprezintă (Viitorul între­ galităli, a respectului indepen­ De aceea, colaborarea între tivist şî cetăţean un militant de zi cu zi. regula: „toţi pen­ nu pentru a adopta o poziţie si sper că in cuvîntul pe care nu cred că este cazul să in­
gii omeniri *— socialismul şi dentei şi suveranităţii naţio­ tonte tortele revoluţionare activ pentru înfăptuirea aces­ tru unul şi unul pentru toţi"... fatalistă faţă de acestea ci, îl veţi lua, vă veţi referi la sist acum asupra acestei pro­
comunismul. nale, pentru renunţarea la for- democratice, naţionale, antiim- tei politici, pentru dezvoltarea penlru a introduce treptat, dar dimpotrivă, pentru ca, înţele- ele, complelînd astfel ceea ce bleme. Este necesar ca
Formarea sistemului socia­ lă sau la ameninţarea cu for- perialiste — şi comuniştii sînt ferm, disciplina comunistă şi gînd sensul lor, să putem ac­ am spus eu. tovarăşii care lucrează în
list mondial — după cel de-al la în rezolvarea problemelor cei maî consecvenţi luptători colaborării şi prieteniei cu munca comunistă”. ţiona tn interesul progresului La desfăşurarea activităţii conducerea sindicatelor să
doilea război mondial — care litigioase. împotriva imperialismului — toate popoarele lumii, pentru In activitatea politico-educa­ social, In interesul oamenilor, educative, In afirmarea în ia toate măsurile penlru
cuprinde 14 state, a deschis Afirmarea acestor principii reprezintă o necesitato obice- cauza păcii în lume. tivă va trebui să acordăm o al victoriei socialismului şi co­ viaţă n principiilor eticii şi e- traducerea în viaţă a acestor
calea pentru afirmarea in lu­ în relaţiile dintre state, fără mai mare atenţie politicii na­ munismului. Fără a nega cî- chităţiî socialiste este necesar holârîri, pentru realizarea sar­
me a unor relaţii de tip nou deosebire de orinduire socială, ţionale marxist-leniniste a par­ tuşl de puţin rolul esenlîal al să participe In mod susţinut cinilor de mare răspundere
între state şi popoare. Tocmai dovedeşte că ele corespund u­ tidului nostru, să intensificăm forţelor de producţie in dez­ toate cadrele şi întregul activ
datorită existentei sistemului nor necesităţi obiective, că în ORGANIZAREA ÎNTREGII VIEŢI SOCIALE activitatea de educare a oa­ voltarea societăţii, noi pornim de partid şi de stat, şi mni cu ce revin sindicatelor.
socialist mondial, în raportul ciuda unor obstacole ele se PE BAZA PRINCIPIILOR ETICII menilor muncii, fără deosebi­ de la teza, de asemenea mar­ seamă să înceapă prin a-si or­ In ce priveşte Uniunea Ti­
de forţe pe arena internaţio­ vor impune în practica inter­ re de naţionalitate, In spiri­ xistă, că la rîndul eî conştiin­ ganiza viola şi munca lor In neretului Comunist, ea are un
nală s-au produs schimbări ra- naţională. ŞI ECHITĂŢII SOCIALISTE tul prieteniei şi frăţiei, în ţa poale exercita o puternică spirilul acestor principii. rol deosebit de important în e­
dicnlc, creindu-se posibilităţi O importantă dcosebilă în lupta şi munca comună pen­ înrlurire asupra mersului îna­ Realizarea în bune condi- ducarea în spirit revoluţionar
reale ca forţele anliimperialîs- dezvoltarea siluatiei interna­ tru făurirea noii orinduiri so­ inte al societăţii, că ideile ţiuni a sarcinilor în domeniul a membrilor săi ctt şi a În­
tc să pună copăt politicii im­ ţionale o reprezintă hotărlrca Slimaţl tovarăşi, rfnd prin atitudinea faţă de ciale, pentru înflorirea Româ­ înaintate, cucerind masele, de­ muncii ideologice face necesa­ tregului tineret. $i în această
perialiste de război si să asi­ ndoplală, cu o marc majorita­ proprietatea socialistă; furturi­ niei socialiste. Despre proble­ vin o uriaşă forţă materială a ră îmbunătăţirea in continuare privinţă hotârîrile Comitetu­
gure pacea între popoare. te, pentru restabilirea dreptu­ întreaga activitate politico- le, delapidările, sustragerile de ma naţională în general, de­ progresului. Tocmai animali şi a activităţii Comitetului nos­ lui Central al partidului sînt
După cum se ştie, în relaţii­ rilor legitime ale Republicii ideologică trebuie să se baze­ orice fel lovesc in interesele spre rolul naţiunii în socia­ de această convingere, dorim tru Central, a aparatului său. foarte clare şi nu doresc să
le dintre ţările socialiste s-au Populare Chineze in ON.U. ze pe politica partidului nostru tuturor oamenilor muncii, sînt lism şi despre problema na­ să intensificăm activitatea In primul rind. se impune o insist asupra lor. Este nece­
ivit o serie de divergenţe şi şi în celelalte organisme in­ care reprezintă marxlsm-leni- acte ostile construcţiei socia­ ţionalităţilor şi rolul lor am ideologică, politică şi cultural- participare mai activă a tu­ sar ca tovarăşii din conduce­
chiar contradicţii. Se poate ternaţionale. Aceasta, aş pu­ nismul creator In România. În­ liste, de aceea trebuie conside­ vorbit pe lorg, In mod deo­ cducativâ, eforturile pentru ri­ turor membrilor Comitetului rea U.T.G, toate organele şi
spune că acestea sini determi­ tea spune, constituie o dovadă făptuirea vastului progrnm e- rate, aşa cum spunea Lenin, sebit, la a 50-a aniversare a dicarea conştiinţei socialiste Central la munca ideologica. organizaţiile tineretului comu-
nate atît de unele deosebiri în plus că ceea ce reprezintă luboral de Congresul al X-lea ca acte contrarevoluţionare. partidului — şi nu doresc să a oamenilor muncii. S-au obţinut unele îmbunătă­ hisl să dea dovadă de mc<i
economice, sociale, naţionale, o necesilote obiectivă în dez- cere eforturi serioase din par­ mai revin acum asupra aces­ După cum vedeţi, tovarăşi, ţiri faţă de trecut, dar nu am multă iniţiativă, să ţină mai
istorice, deci de cauze obiec­ vnllarea vieţii internaţionale tea înlregului partid $î popor. Mentalităţile generate de tora. De altfel, consider că a­ ne propunem să pornim la un putea spune că facem lo­ mult scama de cerinţele ti­
tive, dor şi de anumite gre­ nu poate II multă vreme îm­ Se impune o disciplină şî o clasele exploatatoare se expri­ supra acestor probleme în drum lung. Nu este vorbo de tul pentru aceasta. Comi­ nerei generaţii. Trebuie să
şeli de ordin subiectiv. De piedicat să se afirme, că orice ordine desăvlrşito, mijloacele mă şi In tendinţele de para­ partidul nostru există o depli­ o campanie, ci de a aşeza în­ siile Comitetului Central vor organizăm astfel activitatea
altfel, se ştie că Lenin a atras încercări s-or face, mai devre­ materiale şi financiorc trebuie zitism. in încercarea de a trăi nă claritate. Consider că parti­ treaga noastră viaţă socială pe trebui să participe mai activ
atenţia, la timpul său, că pot me sau mai tîrz.iu, vechiul — gospodărite cu maximum de e- fără muncă, pe seama altora, dul nostru a contribuit mult principiile eticii şi echităţii In studierea şî elaborarea do­ organizaţiilor tineretului. înctt
apare uncie contradicţii între şi aici este vorba do vechea ficienlă, Inlăturîndu-sc orice sau de a înşela societatea o- la clarificarea şi pe plan in­ socialiste şi comuniste, pe noi cumentelor şi hotârîrilor în ele să devină o adevărată
ţările socialiste. Pornind de la politică — trebuie să eşueze risipă. Trebuie să înţelegem că ferindu-i foarte puţin, şi dacă ternaţional a problemei naţio­ norme de convieţuire şi rela­ scoală de educaţie si de par­
ticipare a tineretului la con­
aceste realităţi, problema care şi să facă loc unei polilici ra­ lichidarea rămînerii în urmă se poate nimic, în schimbul nale şi a rolului naţiunii în ţii sociale. domeniile respective şi în a­ ducerea întregii activităţi so­
se pune este nu de a nega ţionate, corespunzătoare Inte­ şi făurirea unei economii a- avantajelor pe care i I? dezvoltarea socialismului. Dacă putem pune astăzi a­ celaşi timp la organizarea în­
existenţa acestora, ci de a le reselor cauzei colaborării in­ creează aceasia. Expresii ale De asemenea, va trebui să ceste probleme de mare răs­ făptuirii şi controlului reali­ ciale
înţelege cauzele şi a milita ternaţionale şi păcii in lume. vansale nu pot fi declt ro­ moravurilor şi modului de via­ ne preocupăm permanent şi pundere, aceasta se datoreşte zării acestora, inclusiv la con­ O atenţie deosebită se Im­
activ în direcţia împiedicării Acest adevăr se reflectă şî dul muncii unile a înlregului tă burghez sînt. de asemenea, continuu de educarea poporu­ faptului că am intrat înlr-o trolul activităţii secţiilor Co­ pune să acordăm muncii de
ndîncîriî lor, pentru găsirea în alte aspecte ale vieţii in­ popor. desfrîul moral, care pootc îm­ lui nostru în spiritul solidari­ nouă etapă a dezvoltării so­ mitetului noslru Central. educare a femeilor, partici­
răilor care să ducă la depă­ ternaţionale contemporane şi Desigur, colaborarea inter­ brăca nenumărate forme de cialiste a României — în eta­ Apreciez că prin aceasta pării lor In mai mare mă­
şirea acestora. chiar in însăşi înfruntarea naţională are o mare însem­ manifestare, tendinţa dc a du­ tăţii internaţionaliste cu po­ pa cînd problema relaţiilor vom face să crească şî moi sură la întreaga activitate de
In ocest spirit a acţionat şi majoră a zilelor noastre — o- nătate, constiluie o cerinţă o- ce o viaţă de lux prin ciştiguri poarele ţărilor socialiste, cu sociale, a relaţiilor dintre oa­ mult rolul Comitetului Cen­ conducere a societăţii. In a-
acţionează partidul nostru, Re­ ccea dintre aspiraţia arzăloore bieclivă; de aceea taro noas­ ilicite, necinstea, minciuna, mişcarea comunistă si munci­ meni, cînd afirmarea principii­ tral şi, In generol, al organe­ ccst sens se impun şi îmbu­
publica Socialistă România, tră dezvoltă lorg cooperarea cu carierismul — vicii care alte­ torească internaţională, cu oa­ lor noî în practică condiţio­ lor de partid în conducerea nătăţiri în organizarea şi in
considerînd că aceste diver­ o uriaşei majorităţi a omenirii ţările socialiste, cu celelalte menii muncii de pretutindeni, nează întreaga dezvoltare so­ întregii activităţi de partid; activitatea comisiilor de fe­
genţe sînt vremelnice, că da­ spre pace şi destindere, şi po­ state din lume, dar esenţialul, rează grav fizionomia omului cialistă a ţării noastre, viito­ mei şi a muncii Consiliului
că se acţionează cu grijă por­ litica de încordare, agresiune factorul hotăritor îl reprezintă şi care vin in cea mai flagran­ cu mişcările de eliberare na­ rul comunist al patriei. Este va fi şi o dezvoltare a demo­ National al Femeilor, care ur­
nind de la interesele genera­ şi război dusă de cercurile mi­ eforturile creatoare ale oq- tă contradicţie cu principiile ţională, cu toate forţele ma­ deci vorba ca $i in acest do­ cratici de partid şi vom pune mează să fie în curind anali­
le, de la afirmarea noului, a litariste, imperialiste Constituie menilor muncii, fără deosebire morale ale noii noastre socie- relui front antiimperialist. Aş meniu $3 Începem să acţio­ mai deplină ordine şi înţele- zată tn Comitetul Executiv.
principiilor marxîst-leninîste un anacronism, cu repercusiuni de naţionalitate, din ţara lăţi. Este necesar să combatem năm mai organizat, împotriva
şî a internaţionalismului socia­ deosebit de grave asupra po­ noastră, munca Întregului po­ cu holărîre fenomenele de că­ putea spune că este un merit
list în relaţiile dintre state — poarelor. cursa înarmărilor şi, pătuială, de înavuţire persona­ al partidului nostru că a pus vechiului, pentru promovarea SPORIREA ROLULUI ŞCOLII
bazate pe deplina egalitate în îndeosebi, a înarmărilor nu­ por. lă în discordanţă cu situaţii un accent deosebit în educa­ noului. Numai atunci vom pu­ CA FACTOR PRINCIPAL DE INSTRUIRE
drepturi, respectul indepen­ cleare. împotriva acestei po­ Numai pe baza folosirii cit generală, să combatem favori­ rea comuniştilor şl a poporu­ tea spune că ne îndeplinim
denţei şi suveranităţii naţio­ litici a vechiului de cere se maî judicioase a venitului tismul şi nepotismul, toate a­ datoria de comunişti, vom pu­ ŞI EDUCAŢIE A TINEREI GENERAŢII
nale, neamestecul în treburile cramponează cercurile reacţi­ naţional vom asigura atît re­ cestea constituind, de aseme­ lui nostru, In acest spirit, că
interne, întrajutorarea şi n- onare se ridică uriaşe forţe producţia lărgită, cit şi creşle- nea, manifestări ale vechii so­ şi-a manifestat şî îşi mani­ tea avea Încredere deplină că
vanlajul reciproc — aceste di­ mondiale, praclic opinia 'pu­ rca nivelului de trai. In gos­ cietăţi care trebuie să dispară festă activ solidaritatea, tn viitorul ţârii, al poporului, se Stimaţi tovarăşi. ducarca tinerel generalii. Tre­
vergenţe pot fi depăşite, re­ blică internaţională, care cere podărirea mijloacelor de care în socialism. Dăunăloare mer­ practica şi nu In vorbe, cu va afla în mîini sigure. buie să facem din fiecare uni­
laţiile de tip nou pot să se a­ promovarea unei politici noi dispunem trebuie să ţinem sului nostru înainte sînt şl Pornind de la faptul că tate şcolară un puternic cen­
firme lot mai deplin. Noi a­ de dezarmare, de orientare a seama şi de prezent, dar şi de spirilul individualist, mîc-bur- şcoala reprezintă factorul tru de educQţie în spirit socia­
vem toată convingerea că, în uriaşelor fonduri militare spre viitorul naţiunii noastre soci­ qhez, dc indiferenţă faţă de CREŞTEREA ROLULUI CONDUCĂTOR principal de instruire şi edu­ list şl comunist a copiilor şi
ciuda existenţei incă a anu­ progresul material şi cultu­ aliste. Să acţionăm ca o fami­ marile aspiraţii şi eforturi ale care a tineretului, partidul tinerilor.
mitor greutăţi, aceste diver­ ra! al tuturor popoarelor, a lie unilâ care doreşle să ocu­ poporului, sustragerea de la AL PARTIDULUI IN SOCIETATE, a luat un şir de măsuri pen­ Avem datoria sâ creştem
genţe vor fl depăşite, relaţii­ unei politici de încredere si pe, în lume, un loc tot mai res­ obligaţiile pe care uriaşa ope­ tru îmbunătăţirea învăţămân­ un tineret cu un larg ori­
le de tip nou vor triumfa, de­ pectat şi demn, loc cucerit prin ră de transformare revoluţio­ SPORIREA FUNCŢIILOR STATULUI tului. pentru legarea lui mai zont spiritual, înarmat cu lot
oarece aceasta constituie o ne­ colaborare. Pornind de la a­ muncă şi printr-o politică de nară a societăţii şi de înflori­ ÎN CONDUCEREA VIEŢII SOCIALE ceea ce a creat mai bun ome­
cesitate obiectivă a dezvoltă­ ceste considerente, partidul şî colaborare, prietenie şi pace. strinsă de producţie, cerceta­
rii societăţii socialiste. guvernul ţării noastre militea­ Prin munca politico-educoti- re a patriei Ie pune în fain fie­ re şi de viaţă. Este necesar nirea în domeniul cunoaşte­
ză cu energie şi consecvenţă cărui cetăţean. Viaţa arată că. să urmărim realizarea tutu­ rii, cu cele mal noi cuceriri
In acelaşi mod se pune pro­ pentru dezarmare generală, şi vă este necesar să asigurăm a­ mentalităţile vechi, de esenţă Stimaţi tovarăşi, lor de partid ale sectoarelor ror acestor măsuri şi ridi­
blema şi In ce priveşte rela­ firmarea cu putere In viaţă a burgheză, sau mic-burqheză de care aparţin — trebuie să carea continuă o nivelului în­ ale ştiinţei universale. Fie­
ţiile dintre partidele comunis­ în mod deosebit, pentru dezar­ principiilor comuniste. Mem­ pot avea consecinţe deo­ înfăptuirea acestor obiecti­ lucreze în acelaşi timp sub în­ care educator, învăţător şl
te şi muncitoreşti. Divergenţe­ marea nucleară, se pronunţă brii partidului, toţi cetăţenii ve fundamentale impune Îm­ drumarea Secretariatului Co­ văţământului de toate gra­ profesor din întregul sistem
le din mişcarea comunistă şi hotărî! pentru organizarea u- patriei noastre socialiste tre­ sebit de grave asupra pozi­ bunătăţirea activităţii tuturor mitetului Central al partidului. dele. Începînd cu grădiniţele de învâţâmînt trebuie sâ fie
muncitorească se datoresc neî conferinţe consacrate de­ buie educaţi în spiritul etirîl ţiei omului In societatea de organizaţiilor şi organelor dc Este necesar să Iie întărită şi căminele de copii şi pînâ atlt un bun specialist în do­
atlt condiţiilor economico-so- zarmării la care să participe şi echităţii sociale. Comunis­ azi. Ele pot duce pînâ In urmă partid, începînd cu Comitetul exigenţa l-a primirea în partid la absolvenţii şcolii generale meniul său. eît şi un bun
clalc, naţionale, dar îndeosebi toate statele lumii profund in­ tul trebuie să luple cu hotărlre la descompunerea morală şî Central. Este necesar să se a­ şi In general fată de activita­ de 10 ani, copiii sînt perma­ educator comunist. Numai îm-
faptului că vechea formă de teresate In eliberarea de coş­ împotriva exploatării şi asu­ politică n celor care devin firme si mni puternic rolul tea şî comportarea In muncă nent în grija invâţâmîntului, binînd aceste două calităţi
unitate nu mai corespunde marul unei conflagraţii nucle­ pririi naţionale şi sociale, Îm­ prizonierii acestora, inclusiv la partidului dc forţă politică şl în societate a comuniştilor. iar după aceea tinerii — fie cadrele didactice îşi vor pu­
noilor condiţii istorice, lucru are, în diminuarea poverii potriva rasismului, şovinismu­ comiterea dc acte ce pot aduce conducătoare în toate sectoa­ Fiecare membru de partid tre­ că urmează liceul, o şcoală tea îndeplini în bune condi­
recunoscut de oltfel încă din înarmărilor. Acţionăm pentru prejudicii societăţii, propriului rele activităţii economlco-so- buie să primească sarcini con­ profesională sau ucenicia la ţiuni sarcina de înaltă res­
1043, cînd Internaţionala Co­ trecerea de la declaraţii gene­ lui, naţionalismului, a ori­ popor, patriei socialiste, cauzei ciale; aşa cum cs(e necesar crete în desfăşurarea activită­ locul do muncă — se află de ponsabilitate şi onoare pe
munistă a hotărit să se auto­ rale la măsuri concrete, prac­ căror forme de înjosire socialismului. Lupla ferma îm­ ca statul nostru socialist să-şi ţii politico-educntive în rîndul fapt lot sub îndrumarea Invăţă- care o au în formarea tinerel
dizolve Orice încercare de a tico în direcţia dezarmării. a omului El trebuie să potriva concepţiilor retro­ îndeplinească în mui bune oamenilor muncii. mtntuluî; nu maî vorbesc dc generaţii. Partidul apreciază
menţine vechile stări de lu­ Un alt anacronism in viaţa fie luptător neabătut pentru grade din vechea socie­ condiţii rolul său în toate do­ O atenţie deosebită se im­ tinerii care urmează învăţă-
cruri nu poale să nu ducă la internaţională, un reziduu al relaţii dc colaborare şî priete­ tate, împotriva obiceiurilor meniile de activitate. Fie­ pune să acordăm îmbunătăţi­ mlnlul superior, care pînâ la în mod deosebit activitatea
divergenţe ; de aceea este ne­ vechiului, al epocii războiului nie între oameni, intre naţiuni, şi moravurilor care poar­ care organizaţie de par­ rii muncii cu activul de par­ vîrsla do 23, cîleodatâ pînâ la cadrelor noastre didactice,
cesar să se octioneze penlru rece. îl conslituie de asemenea pentru realizarea în practică n tă amprenta modulul de tid trebuie să poarte răs­ tid care constiluie o urinşă 25 de ani, se află sub îndru­ dar, în acelaşi timp. pune în
realizarea unităţii pe noi ba­ mcnlinorea blocurilor milita­ principiilor dreptăţii, a unei via|5 burghez, eliberarea omu­ punderea şi să acţioneze pen­ forţă politică în înfăptuirea marea învâţămintului. Reamin­
ze, pe baza principiilor mar- re opuse caro, departe de a fi juste repartiţii a venitului na­ lru realizarea in viaţă a poli­ hoiărîrilor partidului şi sta­ tesc loate acestea pentru a se faţa lor îndatoriri de şi mai
xisl-leninîste şî ale internaţio­ un mijloc de întărire a secu­ ţional Intre oamenii muncii. lui de tarele morale ale tre­ ticii partidului. Este necesar tului. Membrii comitete­ înţelege mal bine dc către noi mare răspundere. Sîntem con­
nalismului proletar, care pre­ Comunistul trebuie să com­ cutului. dc consecinţele grave­ să întărim rolul organizaţiilor lor de partid din ma­ toţi, dar mal cu scamă de că- vinşi că întregul corp didac­
supun deplina egalitate intre rităţii, reprezintă un faclor de bată cu hotărire obiceiurile lor deformări spirituale produ­ de partid din ministere, insti­ rile întreprinderi, inslilutii, co­ ire tovarăşii care lucrează in
partide, respectul independen­ animozîlatc şi suspiciune, o se de ideologia şi comporla- tute de cercetări şi organi­ mitetele comunale, orăşeneşti, tic va răspunde cu entuziasm
ţei şi neamestecul în treburile piedică in apropierea si con­ burgheze şi să luple pentru în­ mentul claselor exploatatoare zaţii obşteşti, inclusiv din u­ municipale şi judeţene vor domeniul învăţămînlului, în chemării partidului.
interne, rireplul liecârui pariid lucrarea intre naţiuni pe baza lăturarea lor din viaţa oameni­ niunile de creaţie şi societăţi­ trebui să participe mai intens Ministerul tnvălămîntului, ma­
de n-ŞÎ elabora linia polii iră cgnlilăliî în dreplurî In vede­ lor. constituie, de aceea, o latură le ştiinţifice. Toate aceste or­ la întreaga naivitate a orga­ rea răspundere ce revine şco­
corespunzător condicilor din rea însănătoşirii climatului in­ InMuonlo moravurilor bur­ esenţială a activilăţii politice ganizaţii — rămlnind în con­ lii, cadrelor didactico, comu­ (Continuare In pagr o • 4-a)
ţara respectiva. ternaţional şi consolidării pă­ de educaţie socialistă & oame­ tinuare în evidenţa comilete- nelor respective, fiecare mem­
Colaborarea şî înlrojulora- cii Aşa cum un anacronism îl gheze sc manifestă in primul bru al unui comilct urmînd niştilor din acest sector, în c-