Page 12 - Drumul_socialismului_1971_11

4 DRUMUl SOCIAIISMUIUI • Nr. 5 233 O JOI 4 NOIEMBRIE 1971

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI

le, urmînd să aibă loc sîm-
bătă, cel tîrziu. Navigaţia
în zona insulei Amchitka a
NICOLAE CEAUŞESCU fost oprită încă de marţi.

PARIS. — Joi se deschi­
de în capitala Franţei se­
siunea solemnă a Conferin­
ţei generale a U.N.E.S.C.O.,
mele educaţiei tineretului o- grea — au înfruntat duşmanul astfel un puternic instrument pe baza respectului şi avanta­ forţa creatoare poporul nostru prilejuită de cea de-a 25-a
cupînd o pondere mai mare de clasă cu capul sus, au luptat în dezvoltarea democraţiei so­ jului reciproc. , care, făurindu-si propriul vii­
(UIMARC OIN PAG. O Jml lor fericit, contribuie la fău­ aniversare a creării acestei
în preocupările şi munca n- încrezători in fericirea po­ cialiste, in afirmarea princi­ De aceea, interpretările u­ instituţii specializate a
porului, în cauza socialismu­ piilor eticii $i echităţii socia­ nor comentatori străini după rirea zilei fericite de mîine a WASHINGTON. Potrivit
cestuia; de aceea, el trebuie lui şi comunismului. liste în tara noastră. care România intenţionează umanităţii. datelor furnizate de Biroul ON.U.
Va' trebui să fie îmbună­ să devină un minister al în* să-si restringă raporturile cul­ de recensăminl, numărul lo­ România este reprezen­
Doresc ca de la această Critica de artă are un rol Tovarăşi, tată de o delegaţie condusă
tăţită si activitatea Ministe­ vălămîntului atit în fapt cit înaltă tribună să adresez de mare însemnătate, atit in turale cu alte state sînt com­ Am prezentat Comitetului cuitorilor Statelor Unite ale de Mircea Maliţa, ministrul
plet neîntemeiate si izvorăsc
rului Invâţămtntului, proble- şi, poale, ca denumire. creatorilor de artă chemarea: promovarea creaţiei artistice din necunoaşterea sau neînţe­ Central principalele probleme Amcricii era dc 207 372 000 învâţâmîntulul.
Redaţi în artă măreţele cu înalt conţinut educativ, cît legerea politicii noastre de ale activităţii pplitico-educa- Ia data de 1 septembrie fi­
l ă r g ir e a o r iz o n t u lu i transformări socialiste ale ţă­ şi în educarea estetică a ma­ relaţii cu străinătatea. Se poa­ (ive. Am enunţat direcţiile nul acesta — relatează a­ Din delegaţie mai fac
rii, munca clocotitoare a mi­ selor populare. Pentru a răs­ te spune că tocmai înfăptuirea fundamentale ale activităţii genţia Associated Press. Fa­ parte ambasador Valentin
DE CUNOAŞTERE AL MASELOR — lioanelor de oameni; veţi găsi punde acestor cerinţe, criticii programului îmbunătăţirii acli- partidului si stalului în vede­ tă de anul trecut, populaţia Lipatti, delegatul perma­
CONDIŢIE A DEZVOLTĂRII şi contradicţii si conflicte re­ de artă trebuie să acţioneze vilătii politico-idcologicc pe rea perfecţionării tuturor la­ S.U.A. a sporit cu 2 159 000, nent al României pe lîngă
întotdeauna în spiritul prin­
U N.E.S.CO., prof. dr. doc.
ale, nu închipuite, şi fapte cipiilor marxisl-leniniste, să care îl adoptăm astăzi va des­ turilor vieţii economico-socîa- adică cu 1,1 la sută.
ŞI PERFECŢIONĂRII CONTINUE măreţe, emoţionante, demne fie nepărtinitori si obiectivi, chide perspective si mai bune te. creării cadrului organiza­ Jean Liveccu, preşedintele
de numele de om.' pentru sporirea schimbului de toric $i juridic adecvai, care NEW YORK. — Tribuna­ Comisiei române pentru
A DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE Redaţi şi frumosul şi iubi­ să contribuie prin lot ceea ce valori ştiinţifice si culturale. să ducă la aşezarea relaţiilor lul oraşului San Rafacl U.N.E.SC.O şi prof. univ.
scriu la ridicarea artei noastre
rea în înţelesul Jor măreţ! la un nivel tot mai înalt. Ei In ce priveşte importul de din societatea noastră pe baza (satul California) a respins Pompiliu Macovei.
Un rol de seamă în for­ la toate eşaloanele, dezbate­ Folosiţi arma umorului, sa­ trebuie să militeze pentru o lucrări de artă din alte ţări, principiilor eticii si echităţii cererea apărării de a trans­
marea unei concepţii înain­ rea de către oamenii muncii tirizaţi defectele care se ma­ artă realistă si profund uma­ dorim ca poporul român să socialiste şi comuniste, la ri­ fera procesul Angclci Davis X1ENG KIIUANG. —
tate, . în dezvoltarea conştiin­ a celor mai importante pro­ nifestă în societate şi la nistă. In legătură cu aceasta, beneficieze de toi ceea ce dicarea nivelului general at la San Francisco. Avocaţii După cum informează agen­
ţei socialiste îl are ştiinţa — iecte de legi şi hotărlri. Toa­ oameni! este necesar să lămurim mai gîndirea umană, arta şi litera­ cunoaşterii şi la deschiderea apărării au cerut transfera­ ţia Khaosan Pathet Lao. în
factor tot mai important în te acestea atestă lărgirea Faceţi din arta voastră un bine aceste noţiuni care au un tura universală — din trecut largă a căilor penlru afirma­ rea procesului la San Fran­ cursul lunii octombrie pa­
rea In viaţă a acestor prin­
progresul general al societă­ continuă a democraţiei so­ instrument de perfecţionare rol de cea mai mare însemnă­ şi din zilele noastre — au mai cipii. cisco motivînd că numai a­ trioţi laoţieni au scos din
ţii socialiste. De aceea este cialiste, participarea tot mai continuă a societăţii, a omului, tate In realizata unei arte a­ valoros; dorim să importăm colo pot fi create condiţii c- luptă peste 1 000 dc mili­
necesar să acordăm şi mai activă a poporului la fău­ de afirmare a dreptăţii şi e- vansate. De mult timp despre acele creaţii de literatură şi Rcatizarea acestor obiective Icmenlare penlru desfăşura­ tari inamici, între care şi
mare atenţie dezvoltării ştiin­ rirea propriei sale istorii, chitătiî sociale, a modului de realism nu sc mai vorbeşte artă. filme, piese de teatru ca­ de importantă vitală penlru rea sa. .Judecătorul Richard un mare număr de merce­
a
propriului
său
viitor.
ţei, cercetării ştiinţifice, înar­ Participarea largă a celor muncă şi viată socialistă si aproape de loc. Pentru unii re prin conţinutul lor de idei făurirea societăţii socialiste Arnnson a dispus ca proce­ nari tailandezi. Totodată,
mării tineretului şi a tuturor ce muncesc, fără deose­ comunistă ! oameni de artă, realismul so­ servesc înălţării morale a o­ multilateral dezvoltate impu­ sul să continue peste 10 zile Juna trecută au fost dobo-
ne unirea luluror forţelor de
oamenilor muncii cu noile bire de naţionalitate, la con­ Aveţi în fata voastră o per­ cialist este sinonim cu crea­ mului, corespund operei de care dispune partidul, stntuf.so- la San Jose. rîte 10 avioane, capturate
ridicare spirituală a poporului
descoperiri în toate domeniile ducerea societăţii reprezintă spectivă largă j puneţi talen­ rea unor şabloane şi a unui nostru, educării sate in spiri­ cielatea noastră. Totodată, este ori distruse importante can­
artă.
pentru
de activitate. Un rol impor­ nu numai o dezvoltare con­ tul şi măiestria de care dis­ model unic acest fel de a tul umanismului $i prieteniei. necesar ca problemele perfec­ NEW YORK. — Un grup tităţi dc tehnică de luptă.
Consider că
tant. în această direcţie îl au tinuă a democraţiei socialis­ puneţi in slujba unei arte în­ privi realismul este complet Dar este pe deplin justificat ţionării relaţiilor socialisle, dc 30 ţări au depus în Co­
fizică, chimia, matematica, te, dar şi o înaltă scoală po­ chinate poporului, cauzei so­ greşit. Este adevărat că in tre­ ca societatea să ia anumite ale educaţiei să devină cau­ mitetul Polilic Special al A­ QUITO. — Pedro Antonio
biologia, ale căror concluzii cialismului si comunismului în cut au fost asemenea inter­ măsuri penlru a împiedica pă­ za permanentă a întregului dunării Generale a O.N.U Saad. secretar general al
lemonstreazâ materialitatea litică de educare socialistă, patria noastră ! pretări — şi nu numai inter­ trunderea în tara noastră — popor. Numai cu participarea un proiect dc rezoluţie care Comitetului Central al Par­
mai
Slnt convins că cea
/urnii, justeţea materialismu­ de creştere a răspunderii fie­ mare parte a creatorilor vor pretări, dar şi practici — s> alături de creaţiile bune. valo­ tuturor oamenilor muncii vom exprimă ..profunda îngrijo­ tidului Comunist din Ecua-
cărui cetăţean faţă de inte­
lui dialectic şi istoric. resele generale ale colecti­ răspunde cu noi şi noi opere ele au constituit încălcări si roase — a aşa-ziselor opere putea rezolva cu succes aces­ rare şi indignare'* fată «Ic «lor. a rostit o cuvîntarc la
Este necesar să îmbunătă­ care să ridice pe culmi supe­ abuzuri pe care partidul Ie-a de artă cu un continui dăună­ te probleme deosebii de com­ represiunile la care sînt su­ o adunare care a avut Ioc
ţim activitatea în domeniul vităţii, ale întregii naţiuni rioare arta românească ! combătui cu fermitate. tor, cărţilor, filmelor sau pie­ plexe. puşi în Republica Sud-Afrl- la Universitatea din oraşul
ştiinţelor sociale, îndeosebi în socialiste. In realizarea vastului pro­ Cînd vorbim de o artă rea­ selor de teatru care fac apo­ Noi. membrii Comitetului cană adversarii politicii dc Qucnco. Situaţia economică
Democraţia noastră socia­
filozofie.' Academia de ştiinţe gram de educare şi formare a listă ne gindtra la o artă care logia crimei, a urii de rasă, Central al partidului, toii acti­ apartheid. Proiectul cheamă grea a ţârii şi repercusiu­
jociale şi politice trebuie să listă permite nu numai ex­ onv^ui nou un rol de seamă să redea realităţile din tara a brutalităţii — şi care nu pot viştii de partid şi de stat, tonte statele şi organizaţiile nile acesteia asupra pături­
opiniei
ce
celor
primarea
abordeze cu mai mult curaj mupcesc ci si exercitarea revine Consiliului Culturii $i noastră, din epoca în care decîl să otrăvească sufletele, purtăm o mare răspundere să exercite întreaga lor in­ lor largi ale populaţiei, a
noile probleme ale dezvoltă­ controlului asupra modului tn Educaţiei Socialiste, care tre­ trăim, epoca marilor prefaceri să „polueze-, cum am mai în fala partidului şi a poporu­ fluenţă oenlni a determina arătat secretarul general al
rii sociale, naţionale şi inter­ care se realizează politica buie să asigure îndrumarea tu­ revoluţionare, socialiste. Se spus. mediul spiritual. Consi­ lui pentru rcolizarea progra­ Guvernul R.S.A să abroer CC. al P.C. din Ecuador,
naţionale, concluziile ce se partidului, holărîrile de par­ turor sectoarelor de activitate, poate oare concepe o artă ca­ derăm că a Împiedica pătrun­ mului multilateral de ridicare legislaţiile represive şi să sînt itn rezultat al exploa­
derea şi răspîndirea in ţara
desprind din practica con­ tid si de stat. Una din for­ a întregii munci cultural-artis- re să nu redea în cele mai va­ noastră a unor asemenea lu­ a patriei pc noi culmi de pro­ elibereze toate persoanele tării poporului ecuadorian
vremuri
riate forme aceste
strucţiei socialisle naţionale mele de manifestare deosebit tice de la oraşe şi sale. mani- măreţe? Fără îndoială că nu! crări constituie o măsură cu gres si civilizaţie, pe culmile întemniţate sau supuse di­ dc către imperialismul a-
şi internaţionale. Este ne­ de importante ale democra­ festind toată grija pentru a nu O asemenea artă ar fi lără un profund caracter umanitar, înalte ale comunismului. verselor restricţii pentru o­ meriean si elementele au­
cesar ca la această muncă să ţiei din ţara noastră este cre­ mai repeta lipsurile vechiului viată, s-ar ofili si ar muri ca care reflectă Înalta răspunde­ La plenară, participă mulii poziţia lor faţă de politica tohtone aflate în slujba a-
participe nemijlocit cadrele area, prin legea recent adop­ Comitet de Cultură. Sar­ floarea ruptă din plaiuri. Toc­ re cu care partidul si statul activişti de partid din anii ile­ dc apartheid. ecstuîa. Pedro Antonio
de partid şi de stat care lu­ tată de Marea Adunare Na­ cini de scamă revin, de ase­ mai de aceea, unul dintre iluş­ veghează ca poporul nostru, galităţii. Vă amintili, tovarăşi,
crează direct în conducerea ţională, a cadrului organizat menea, comitetelor judeţene trii cărturari ai României so­ tineretul, să crească şi să se in ce condiţii a trebuit să lu­ WASHINGTON — Comi­ Snnd a lansat un apel la
ale culturii si educaţiei so­
diferitelor sectoare de activi­ în care masele sc pot pro­ cialiste. Atit Consiliul Cul­ cialiste. George Călinescu, era dezvolte Intr-o ambianţă spiri­ crăm. Infrunllnd represiunile sia pentru energia atomică unitatea tuturor forţelor
tate^ Academia trebuie să de­ nunţa asupra promovării ca­ turii şi Educaţiei Socialiste, atît de categoric în sublinie­ tuală sănătoasă. Si teroarea, am intrat în rîn- a S.U.A. a anunţat că efec­ progresiste şi constituirea
durile mişcării revoluţionare,
vină un puternic centru de drelor, asupra ocupării dife­ cit şi comitetele judeţene vor rea importantei legăturii ru Dorim să Importăm din alte comunisle pentru a lupta Îm­ tuarea experienţei nucleare unui larg front popular fn
dezbatere liberă a tuturor ritelor funcţii de răspundere. trebui să lucreze ca organe viata a operei de artă. „Za­ ţări acele lucrări literar-artis- potriva asupririi sociale sî na­ subferane în Insula Am- lupta împotriva imperialis­
problemelor legate de progre­ Propaganda noastră trebuie de partid si de stal, deci sub darnic — spunea el — învîr- llce care să îmbogăţească ori­ ţionale. pentru Înfăptuirea u­
sul .ştiinţelor sociale. să scoată în relief, mai îndrumarea directă a comite­ tim condeiul si ne pierdem zontul oamenilor muncii. să nei lumi mai drepte, care să chitka a fost aminată din mului, pentru democraţie şi
Va trebui să ne gîndim la pregnant, pe baza multi­ telor judeţene si a Comite­ vremea, din curata reflecţie contribuie la cunoaşterea asigure întregului popor con­ motive tehnice cu cîtcva zi­ progres social.
organizarea unei acţiuni de tudinii dovezilor oferite de tului Central al partidului, asi- nu iese nimic. De aceea, noi luptei şi preocupărilor altor diţii egale de viată atit mate­
toţi trimitem pe artist pe şan­
raasă In vederea . răspîndirîi viaţă, superioritatea, de esen­ gurînd unirea tuturor forjelor tiere să cunoască viata Si oa­ popoare pentru progres social riale cit şi spirituale. In cele pentru ce! miel;
cunoştinţelor ştiinţifice; for­ ţă. a democraţiei noastre so­ din sectorul culturii şi al menii, ştiind că arte este o si pace. Dorim să exportăm In mai grele Împrejurări — cei 19,30 Telejurnalul dc seară;
marea unei concepţii înain- cialiste faţă de democraţia creaţiei spirituale pentru des­ oglindire a vieţii. Prin urma­ străinătate creaţia noastră ar­ care au stat în închisori si 20.00 Cincinalul In acţiune.
Judeţul OU;
Late despre viaţă nu se poate burgheză. Tn timp ce în lu­ făşurarea cu succes a muncii re, doi slnt termenii ce tre­ tistică. care să facă cunoscute lagăre îsi amintesc — ne pre­ 20,10 Reportaj Tv.: „Geneza a
realiza’ fără cunoaşterea cu­ mea capitalistă democraţia are cullural-educative de masă. buie împreunaţi concret şi cu munca şi viata nouă a poporu­ ocupam continuu de ridicarea doua” ;
De asemenea, radioteleviziu*
lui nostru. In acest fel schim­
ceririlor. ştiinţei, începlnd cu un caracter pronunţat declara­ nea trebuie să pună în cen­ valoare universală: viata şi bul de valori culturale cu alte nivelului politic sî ideologic, 17,30 Emisiune in limba ma­ 20,30 Voci tinere. Muzică uşoa­
Dlroltrlu,
ră cu Anda
apariţia vieţii pe pămînt, în­ tiv, abstract, in tara noastră ea trul emisiunilor problemele e- arta". ţări va contribui la mai buna discutam şi gîndeam cum să ghiară; Mira Moreno, Vlorel B al­
realizăm in viată idealurile so­
tregul proces de formare a exprimă cu adevărat suvera­ micaţiei socialiste; programe­ Tată de ce nu trebuie să ne cunoaştere a popoarelor, la cialismului si comunismului. 18,30 La volan — emisiune tag, Marcel Roşea;
pentru conducătorii auto;
omului, de dezvoltare a so­ nitatea poporului în stat. le de radio şi televiziune să fie teamă să mai vorbim de­ dezvoltarea colaborării şi prie­ 18.50 Timp şi anotimp in a- 20,30 Pagini dc umor: „Masa
eu patru laturi" de Frod
cietăţii şi a diferitelor con­ participarea concretă a aces­ fie astfel alcătuite incit . pe spre realismul socialist ci să teniei dintre ele, la cauza pă­ Astăzi, partidul nostru arc grlcultură; Firea;
cepţii filozofice şi terminînd tuia la elaborarea politicii ge­ calea undelor să fie propagat* atîucertV clarificările necesare, cii în lume. Aceasta este me­ răspunderea istorică de forţă 19,10 Pentru sănătatea dv. 21,23 Avanpremieră; . . .
conducătoare a societăţii ro­
„Gripa" — sfaturi pentru
21,30 Cadran Internaţional;
cu ŢioiJa descoperiri ale şti­ nerale interne şi externe a măreţele idealuri ale socialis­ Să facem să se Înţeleagă că nirea artei adevărate şi ne mâneşti. Spre partid se în­ prevenirea şl combaterea 22,20 Recitalul balerinei Alexa
inţei moderne. Se pare că va tării, la luarea deciziilor care mului, politica internă si ex­ realismul nu presupune impu­ pronunţăm pentru un aseme­ dreaptă nădejdea Întregului gripei; Mczinccscu:
fi.necesar să înfiinţăm un or­ privesc interesele sole vitale, ternă a tării noastre, stiinta nerea unor tipuri şi şabloane nea schimb cultural cil mai popor. Noi. activiştii partidu­ 19,20 1001 dc seri — emisiune 22,40 Telejurnalul dc noapte.
ganism obştesc special care viitorul naţiunii noastre so­ şi arta înaintată; pe această în artă. ci deschiderea căilor larg; in acest fel servim şi lui, fiecare la locul său de
să se ocupe de răspîndirea cialiste. Participarea mase­ cale să fie biciuite fără cru­ spre o artă Înfloritoare. interesele poporului nostru sî muncă, slntem chemaţi să răs­
cunoştinţelor ştiinţifice în lor la conducerea socie­ ţare moravurile retrograde, să De asemenea, se impune a cauza progresului în lume. pundem acestor nădejdi, să
rlndul maselor largi popu­ tăţii este condiţionată însă şi fie promovate normele socia­ aduce anumite clarificări si In In această ordine de idei realizăm In viată idealurile
de înţelegerea justă a feno­ liste de convieţuire. Tovarăşii ce priveşte noţiunea de uma­ doresc să abordez o problemă
lare. din conducerea radioteleviziu- pentru care am luptat. Invin-
La baza întregului proces menelor economico-socialc, a nism socialist, care presupune care are o mare Însemnătate gînd atttea greutăţi. Slnt con­ PRDNOEXPRES
educativ de formare a omu­ situaţiei politice, pentru a nii. toii lucrătorii din acest o înţelegere mai complexă o principială, educativă. Şi în vins că toti activiştii de par­
să
important sector trebuie
lui nou trebuie să aşezăm putea judeca lucrurile în de­ considere că cea mai înaltă omului în societate, luat nu trecui şi astăzi se mai întîl- tid şi de stat. toţi comuniştii
munca, învăţămîntul, ştiinţa, plină cunoştinţă de cauză. îndatorire a lor este realiza­ ca individ, izolat şi exogerînd nesc manifestări de admiraţie işi vor face pe deplin datoria
şi de ploconire fată dc tot ce
trăsăturile sale individuale, ci
ca .factori primordiali ai ac­ De aceea dezvoltarea demo­ rea în cele mai bune condiţii ca om social aflat in slrînsă le­ vine de peste hotare, fie că muncind fără odihnă pentru Rezultatele concursului nr. 44 din 3 noiembrie. 1971 :
tivităţii umane, ai progresu­ craţiei este strîns legată de a cerinţelor partidului nostru, gătură şi interdependentă cu este valoros, fie că nu. Aceas­ realizarea acestor sarcini, ve­ Extr. I: 9. 5, 26, 1. 15. 4.
ghind permanent la întărirea
lui . societăţii omeneşti. ridicarea nivelului politico- a cerinţelor întregului nostru semenii săi, cu interesele ma­ tă atitudine reflectă în fond partidului, a unităţii sale, a­ Exlr. a Il-a: 41. 30. 13. 8. 28.
■i Un factor important al educa­ ideologic, a conştiinţei socia­ popor. selor largi populare. Umanis­ lipsă dc demnitate naţională, ceasta constituind garanţia că
ţiei socialiste îl reprezintă par­ liste a întregului popor. Nu­ Aşteptăm de la cinemato­ mul socialist presupune a re­ lipsă de spirit de discernămînt partidul îşi va îndeplini în
ticiparea tot mai largă a oame­ mai aşa participarea la con­ grafie. de la scenarişti, regi­ da fericirea personală în con­ si plnă la urmă ignorantă, îna­ cete mai bune condiţii misiu­
nilor muncii la conducerea ducerea vieţii economico-so­ zori şi artişti filme la un textul afirmării personalităţii poiere, servilism mic-burghez, nea sa istorică. LIII Llndfors sl orchestrele Petre
activităţii economico-sociale ciale va fi efectivă şi nu înalt nivel artistic si cu un întregului popor. Pornind de neîncredere sî subapreciere a Magdin şl Roberto Delgado; 18.00
Slntem convinşi că plenara
Sînt cunoscute măsurile or­ formală. bogat continui educativ. Fil­ aici, arta pătrunsă de uma­ realizărilor si a forţelor pro­ Comitetului Central va apro­ RADIO J Orele serii; 20.00 Tableta de sea­
ră; 20.OS Zece melodii preferate:
ganizatorice luate în acest Partidul si guvernuj vor mul să devină un puternic nismul socialist trebuie să fie priului popor. ba In unanimitate hotărlrile 20.40 Muzică populară; 20,55 Ştiin­
ţa la zi; 21,00 Revista şlagărelor;
sens — crearea comitetelor acţiona şi în viitor neîncetat mijloc de educaţie socialistă Închinată maselor largi popu­ Cied că este de înţeles că Comitetului Executiv si direc­ 21.30 Bijuterii muzicale. Selectlunl
PROGRAMUL Ir 6,00—9,30 Mu­
si consiliilor oamenilor mun­ pentru perfecţionarea conti­ a maselor! lare. în rlndut cărora persona­ asemenea mentalitate este ţiile principale ale activităţii zică $1 actualităţi; 0.30 Odă limbii din opereta Silvia de Kalm an;
cii. ca organe colective de nuă a democraţiei socialisle De asemenea, pe scenele litatea nu se pierde, ci se afir­ foarte dăunătoare dezvoltării ideologice din prezenta expu­ române; 10,00 Buletin de ştiri ; 21.45 Melodii populare; 22,00 R a­
Buletin
diojurnal,
meteorologic.
«onduccre. institutionalizarea ca parte integrantă a proce­ teatrelor noastre, ale operei mă tot mai puternic, o dată economîco-sociale a tării noas­ nere, că toti membrii Comite­ 10,0,î Muzică populară din Banat; Sport; 22,30 Concert de seară ;
adunărilor generale ale oa­ sului de educaţie socialistă, trebuie să-si facă loc lucrări de cu afirmarea şi fericirea între­ tre. progresului ştiinţei si cul­ tului Central, toti portieîpanliî 10.30 Clubul călătorilor (emisiune 22.SS Moment poetic. Versuri de
pentru tinerii ascultători);
11.00
menilor muncii, introducerea de făurire a societăţii socia­ toate genurile, dar si lucrări gii naţiuni. turii României socialiste si de la plenară vor acţiona penlru Buletin de ştiri; II.OS Refrene de Jozsef Attila; 2J.00 Concert de
seară (continunre); 24.00 Buletin
principiului muncii colective liste multilateral dezvoltate. contemporane, cu caracler re­ Anticipînd principiile este­ aceea trebuie să o combatem realizarea acestui program. Ştefan Kardoş: IMS Din ţările de ştiri; 0,03—C,00 Estrada noc­
voluţionar, militant, conlri- ticii noastre de astăzi $i ex- cu hotărire. Aşa cum au arătat dezbate­ socialisle. Reportaje din Uniunea turnă.
Sovietică; n.30 Cintecc de muncă:
CREAŢIA LITERAR-ARTISTICA buindu-se şi pe această cate, primlnd, de altfel, un dezide­ Se $tie, de altfel, cum erau rile de pînă acum din partid, 11,50 Cotele apelor Dunării: 12.00
în spiritul tradiţiilor noastre rat fundamental al artei au­ ironizaţi si în trecui, de po­ măsurile şi direcţiile funda­ Disc In foileton: Peter Kraus:
12,10 Recital dc operă
Nlcullna
IN SLUJBA FORMARII OMULUI NOU, progresiste, la educarea mase­ tentice de totdeauna, marele por, dc spiritele luminate, aşa- mentale pe care le stabilim Mirea: 12,30 Inltlnlre cu melodia
lor largi populare. savant român Nicolae lorga numiţii „bonjurişti" — proto­ corespund în întregime nece­ populară şl Interpretul preferat;
Casele de cultură, cluburile afirma că „nu e poet acela 13,00 Radiojurnal; 13,15 Avanpre­
A ÎMBOGĂŢIRII VIEŢII SPIRITUALE si căminele culturale, care au care nu e penlru lot poporul tipul snobului care, lipsit de sităţilor dezvoltării societăţii mieră cotidiană; 13,27 Clntecul o
o îndelungată tradiţie, trebuie său". personalitate, i$i închipuia că noastre, voinţei întregului par­ pretutindeni; 14.00 Compozitorul
săptâmînli — Mlhall J o r a :
tid, a întregului nostru popor.
se distinge imitind străinăta­
14.40
A POPORULUI să desfăşoare o activitate cul- Consider că este necesar ca tea, de cele mai multe ori în Realizarea lor în viată, ridica­ Cu clntccul şl jocul de-a lungul tria"); Romanticii („Arta*) ;
DEVA: Simon Bolivar („Pa­
tural-artistică multilaterală, să Academia de $tiin|e sociale si ceea ce avea aceasta mai ne­ rea nivelului muncii ideolo­ Oltului; IS.00 Buletin dc Ştiri; SIMENI A : Prizoniera din Cau-
IS.0S Tribuna radio: IS.23 Pagini
şi dînsul.. $i credeţi că am cuprindă milioane de oameni, eaz („Mureşul”) ; HUNEDOA­
Tovarăşi. politice, critica de artă să a­ gativ. Trebuie să spunem că gice şi educative în general vocale şl orchestrale din muzica RA: Aeroportul — seriile I-II
iubi atîta pe liricii noştri îndeosebi tineretul, contri­ profundeze mai temeinic aces­ de estradă: IG.00 Radiojurnal;
Creaţia literar-artisticâ, re- dacă nc-ar vorbi de altceva buind în mod activ la educa­ te noţiuni $i altele de acest avem, din păcate, si astăzi vor exercita o puternică fn- 16,15 Corurile din Vorone), Orcn- („Sidcnirgistul”) ; CALAN: fn-
ire maluri („U Iunie*); GHE-
Itat a) muncii si cunoaşte- dccît de noi?“ Noi vrem sâ-i ţia socialistă a maselor, la râs- gen prîntr*o largă dezbatere snobii noştri sau, cum spunea fluentă pozitivă asupra între­ burg şl corul „Piatniţkl” ; 1G.30 LAR: Salariul groazei („Mine­
populară :
dc muzică
Interpreţi
i ii este chemată să răspundă preţuim tot mai mult pc li­ pindirea culturii si ştiinţei, principială sî teorelică. deoa­ un personaj al tui Caragialc, gii activităţi a partidului, a Domnita Săbâdlş, Aurică Plculca- rul”) ; PETROŞANI: Omul or­
poporului nostru, asupra în­
„faliţii noştri-.
chestră
(„7 Noiembrie"); O
i-rrinţelor făuritorilor de bu­ ricii noştri si de aceea le ce­ organizînd în asa fel munca rece fără asemenea clarificări tregii dezvoltări a naţiunii tâ şl Sultan Paraschtv; 16,S0 Pu­ floare şl doi grădinari — se­
blicitate radio: 17,00 Antena tine­
nuri materiale şi spirituale, rem să vorbească în operele rultural-artislică incit oamenii nu se poale concepe înflori­ Ridic aceste probleme pen­ noastre socialiste. retului; 17,30 Melodii cu George- riile I-II („Republica"); LU-
• a îmbogăţească si să înfru­ lor cit mai mult despre noi. muncii să-si poată petrece rea artei socialiste. tru că ele ou o mare Însem­ Aceasta se va reflecta, fără ta Mihalache. Cduardo Vlnello, PENf: Căpitanul Florian („Cul­
tural-); LONEA: Haiducii lui
museţeze viaţa spirituală a despre poporul nostru munci­ timpul liber cît mai plăcut si Problemele activităţii ideo­ nătate în activitatea noastră îndoială, tn realizarea in mai Şapiecal — seria I şi Zestrea
educativă, de formare a omu­
aiului; pentru a fi la Înăl­ tor. în acelaşi timp educativ. logice cuprind, de fapt, toate lui nou, înaintat, cu o înaltă bune conditiuni a prevederi­ domniţei Ralu — scria a H-a
(„Minerul"); MihaJ Viteazul —
ţimea. imperativelor sociale, Omul. constructor al socia­ Sarcini de mare răspundere laturile vieţii sociale. De a­ conştiinţă socialistă. lor planului cincinal, in per­ seriile I-II („7 Noiembrie*);
arta trebuie să-şi tragă seva lismului. să se poată regăsi revin presei. Ziarele şi revis­ ceea, este necesar ca organele Doresc să fiu bine înţeles. fecţionarea relaţiilor de pro­ DESTITUIREA MINISTRULUI An i n OASA: îngerii negri —
din frămîntările si năzuinţele în aceste lucrări de artă, să-şi tele trebuie să deschidă larg si organizaţiile de partid să Apreciem si admirăm lot ce ducţie, a conducerii activităţii INDUSTRIEI MATERIALELOR seriile I-II („Muncitoresc") s
Ultima vacanţă
PAROŞENI:
poporului. Cît de plastic ex­ descopere şi defectele, dar şi paginile lor problemelor edu­ acţioneze pentru unirea tutu­ este bun la alte popoare. Să economico-soclale, în ridica­ DE CONSTRUCŢII („Energia"); PETRILA: Face­
(„Muncitoresc") ;
prima această dorinţă C. Do- trăsăturile nobile! Nu avem caţiei socialiste Nu doresc să ror forţelor de care dispune nu dispreţuim în nici un fel rea continuă a bunăstării $i rea lumii Serata („Munolto-
VULCAN:
ti ogeanu-Gherea cînd afir­ nevoie de o artă care să po­ analizăm acum activitatea pre­ societatea noastră In direcţia munco si creaţia altora, să în­ fericirii întregului popor. Prin Decret ol Consiliului de resc"); URICANI: Dă-t înain­
m i: „Ideile şi tendinţele so- leiască cu aur realităţile, dar sei ; va trebui s-o facem cu realizării hoţăririlor partidului văţăm necontenit din expe­ Avem în fata noastră o mă­ Stat al Republicii Socialisle te, cowboy ! („7 Noiembrie");
r inie sînt chiar sîngele cald nu avem nevoie nici de o altă ocazie, pentru că sînt privind îmbunătăţirea activi­ rienţa altora $i să importăm reaţă perspectivă izvorîlă din România Troian Ispas a fost ORAŞTIE: Aurul („Flacăra*);
Iubire; HA­
GEOAG1U-BAI:
multe
de
lucruri
ii hrănitor care nutreşte si artă care să acopere cu noroi mai Ele trebuie să pro­ tăţii polilico-educative, forma­ tot ce este mai bun sl folosi­ realităţile lumii contemporane. destituit din funcţia de minis­ ŢEG : Cazul c. L. („Popular");
spus.
fa:e vieţuitor organismul nu­ sau smoală aceste realităţi; moveze cu curaj expe­ rea conştiinţei socialiste care tor. In acelaşi timp, însă, s3 Să muncim în a$a lei Incit tru ol industriei materialelor □ RAD; B.D. in alenă („Stea­
roşie");
ua
GURABARZA:
mit artă". Am acordat si a- avem nevoie de o artă care rienţa înaintată, să critice o­ preţuim şi să admirăm munca să transformăm perspectiva tn dc construcţii, pentru abuzuri Semnale pc drum („Minerul");
nrdăin o mare însemnătate să fie suflet din sufletul po­ biceiurile $1 moravurile înapo­ să devină o uriaşă forţă în si creaţia minunalului nostru realitate vie. Avem toate con­ Si încălcarea Icgalilătii socia­
creaţiei literar-artistice. In porului, să redea şl greul şi iate. să asigure exprimarea In înfăptuirea programului gene­ popor. Desigur, aceasta nu diţiile pentru aceasta şi în listo. 1LIA: Mexic '70 („Lumina").
n iaşa. activitate creatoare de bucuria si visurile spre viitor paginile lor a părerilor oame­ ral de făurire a societăţii so­ primul rînd avem un par­
formare a omului nou, cu o ale oamenilor muncii, o artă nilor muncii din toate sectoa- cialiste multilateral dezvolta­ înseamnă să ne Inglmfăm sau tid puternic, un popor mi­
înaltă conştiinţă socialistă, li­ izvorîtâ din realităţile na­ lele de activitate. devenind te in România. să-i subapreciem pe alţii. Dar nunat care înfăptuieşte cu
şi
fermitate politica internă
teratura şi arta trebuie să a­ ţiunii noastre, profund uma­ nu putem să nu subliniem cu externă a partidului. Poporu­
* ică o contribuţie tot mai nistă Avem nevoie de opere INTENSIFICAREA PARTICIPĂRII justificată satisfacţie că $i po­ lui să-i Închinăm Întreaga
artivâ. Avem nevoie de pro­ de artă de toate genurile şi porul nostru are realizări în noastră activitate. întreaga
rA, de poezii, de piese de tea­ pentru toate vîrstele; copiii ROMÂNIEI LA SCHIMBUL MONDIAL toate domeniile de activitate noastră viată. Să muncim ne­ Ieri s-ou desfăşurat meciuri­ via — Rapid 2—0; Fejenoord
tru, de filme, de muzică, de vor să cunoască si pe Făt- obosit pentru a asigura po­ le — retur ale celei de-a do­ Rotterdam — Dinatno 2—0.
picturi,, de sculpturi care să Frumos creat de Ispirescu, care 11 fac cunoscut şi prelult porului român un loc demn ua manşe a competiţiilor eu­ Pentru turul trei s-au calificat
! mobileze pe om, să-l însufle­ dar vor să cunoască si pe DE VALORI CULTURAL-ARTISTICE in străinătate. in rlndul naţiunilor socialisle, ropene de fotbal: U.T.A. —
ţească Ia fapte măreţe, eroi­ Făt-Fruraos de astăzi, eroul Trebuie să avem permanent in rlndul tuturor naţiunilor Zoglebie Wolbrzych 2—1, du­ „Steaua" în .Cupa cupelor",
ce. Toate lucrările de artă. luptei pentru dreptate socială atît mai mult pentru lărilc in vedere că fiecare popor, fie lumii, o viată liberă, indepen­ pă prelungiri ; Steaua — F C, Rapid si U.T.A. în „Cupa
executate în forme şi stiluri şi naţională: ei vor să ştie Stimat! tovarăşi. mici si mijlocii. Noi pornim el mare sau mic, a contribuit, dentă, tot mai fericită, un vii­ Barcelona 2—1 ; Legia Varşo­ U.E.F.A.L
foarte variate, trebuie să re­ cum arătau balaurii din bas­ în întreaga sa politică in­ tor luminos comunist.
dea preocupările şi realităţile me dar şi cum arată balaurii ternaţională România se pro­ de la faptul că făurirea socia­ contribuie $i va contribui la Înfăptuind cu succes pro­
epocii pe care o trăim, viaţa timpurilor moderne şi cine a nunţă pentru dezvoltarea mul­ lismului nu se poate realiza îmbogăţirea patrimoniului ci­ gramul dezvoltării multilate­
poporului. Definind lumea fost sau este voinicul care tilaterală a schimburilor eco­ declt pe baza a tot ce a rea­ vilizaţiei universale care se rale a României socialiste, noi
rare trebuie să constituie o­ le-a tăiat capetele; oamenii nomice. ştiinţifice si culturale, lizat mai bun omenirea In compune, plnă la urmă, din ne îndeplinim atit principala Mica publicitate
biectul central al operei de vor să afle din romane, poe­ fără nici o discriminare, cu toate domeniile economico- ceea ce au creat toate naţiu­ noastră Îndatorire nn(ională,
irtă, marele scriitor francez zii. piese de teatru, opere, toate statele lumii. sociale, inclusiv în cel al ar­ nile lumii. Din acest puncl de cit $1 principala obligaţie in­ COOPERATIVA „MUREŞUL" Vlnd haină piele caprine,
DEVA
nouă. Deva, telefon 11832, du­
Vnâtole . France spunea că din cîntece cum au luptat co­ In epoca actuală a revolu­ ternaţională. Prin aceasta ne pă orele 1S.00.
rindurile şi ideile exprimate muniştii şi alţi antifascişti şi tei. Este de înţeles că adop- vedere, popoarele, ca si oame­ aducem o conlributie preţioa­ nr. 109, o nouă secţie de re­
A deschis In strada Horla,
de artist ..nu sînt gîndiirile democraţi, cum au înfruntat ţiei tehnico-ştîintifice si a a- tînd un grandios program de nii, sînt pe deplin egale. Mare să la dezvoltarea marxîsm-le- parat Instrumente muzicale : ★
Vind Injcctor automat nou,
ji, ci propriile noastre gîn- închisorile, lagărele, moartea vînlului general al culturii, edificare socialistă a ţării, nu este acel popor care se Stră­ ninismului, la afirmarea socia­ acordcoane. saxofoanr, clarl- complet. Ciricl. Arad, sir. Fă­
rturi. pe care poetul le face chiar, pentru eliberarea po­ participarea activă la schim­ ne gindim de loc să nc izo­ duieşte să dea cel mai mult lismului in lume, la cauza ncte etc. ★ găraş. 17-
★
S cînle în noi... Poetul e un porului ; si trebuie ştiut că bul de valori ştiinţifice $i de lăm de alte popoare, ci, dim­ civilizaţiei şi cauzei păcii In prieteniei Intre popoare şi Vînd urgent casă liberă. Ici Caut femele, internă sau ex­
evocator Cînd îl înţelegem nici unul dinlrc aceştia nu a artă constituie o condiţie a potrivă, ne propunem să lăr­ lume. Tocmai acestui tel îi păcii In lume. (Aplauze puter­ 90 000, Stmeria, Şoseaua Naţio­ ternă — îngrijire copil. Tele­
nală, 29.
fon - 11260, Deva.
sîntem tot aşa de poeţi ca fost plîngălor că viata este progresului fiecărei ţări. cu gim cît mal mult colaborarea consacră energia, talentul şi nice. prelungite). I
RedactU şl administraţia afarnlati Deva, att. Di, P, Grota at, 35, Telefoane nr, 12317 şl 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva,