Page 13 - Drumul_socialismului_1971_11

V • ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA! Preşedintele Consiliului de Stat,

Nicolae Ceauşescu, a primit pe

primul ministru al Maltei,

Dom Mintoff

Jo! la amiază, preşedintele In cadrul convorbirii care a
Consiliului de Stat, Nicolae avut loc a fost relevat cursul
Ceauşescu. a primit pe primul favorabil al relaţiilor româno-
ministru al Maltei. Dom Min- malteze şi s-a exprimat dorin­
tolf. care face o vizită oficia­ ţa ca acestea să înregistreze
tă în ţara noastră. noi succese. De asemenea, au
La primire au participat pre­ (ost abordate unele aspecte
şedintele Consiliului de Mi­ ale situaţiei internaţionale,
niştri, Ion Gheorghe Maurer, sublîniîndu-se rolul ţărilor
Cornel Burtică, ministrul co­ mici şi mijlocii în rezolvarea
merţului exterior, George Ma- □roblemelor care privesc soar­
covescu. prim-adjunet al mi­ ta popoarelor lumii, securita­
tea si pacea mondială.
ANUL XXIII. Nr. 5 234 VINERI 5 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI nistrului afacerilor externe, şi Întrevederea s-a desfăşurat
lacob Ionaşcu. ambasadorul într-o atmosferă de deplină
lăril noastre în Malta. înţelegere, cordială.

Dejun oferit de preşedintele

Consiliului de Stat,

Nicolae Ceauşescu, în onoarea

primului ministru al Maltei,

Dom M intoff

Joi, preşedintele Consiliului o dată vizita pe care o faceţi
Joi, 4 noiembrie, au continuat lucrările Plenarei beleanu, poet, Vasile Potop, prim-secretar al Comite­ vici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrane ea al de Stat al Republicii Socialis­ In ţara noastră şî dezvoltarea
relaţiilor între România
Comitetului Central al Partidului Comunist Român. tului judeţean laşi al P.C.R., Ştefan Voicu, redactor şef P.C.R., Titus Popovici, scriitor, Ştefan Peterfi, preşedin­ te România, Nicolae Ceauşescu, Malta. şl
şi soţia sa. Elena Ceauşescu,
La dezbaterile pe marginea Expunerii prezentate al revistei „Lupta de clasă", Janos Fazekas, membru tele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ma- au oferit, la Consiliul de Stat. Doresc să ridic acest pahar
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire ia Progra­ al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedin­ giarâ, Constantin Bâbâlâu, membru supleant al Comi­ un dejun în onoarea primului pentru rezultate cît mai bone
mul Partidului Comunist Român pentru îmbunâtâţirea te al Consiliului de Miniştri, llie Cişu, prim-secretar al tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­ ministru al Maltei, Dom Min­ în relaţiile dintre ţările noas­
tre.
toff. şî a soţiei sale. doamna
activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cu­ Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., Vasile Vilcu, mitetului judeţean Dolj al P.C.R., Anton Breitenhofer, Moira Mintoff. Vă urez să vă simţiţi cit
noaşterii şi educaţia socialistâ a maselor, pentru aşe­ membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., redactor-şef al ziarului „Neuer Weg”, acad. Nicolae A participat preşedintele mai bine 1n România !
zarea relaţiilor din societatea noastră pe baza princi­ prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al Teodorescu, decanul Facultăţii de matematică a Uni­ Consiliului de Miniştri. Ion In sănătatea dumneavoastră
piilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, au luat P.C.R. versităţii din Bucureşti, Dumitru Popescu, membru al Gheorghe Maurer, cu soţia. şî a doamnei prim-ministru,
De asemenea, au luat parte
cuvîntul tovarâşii: Teodor Coman, prim-secretar al In şedinţa de dupâ-amiazâ, în continuarea dezba­ Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., pre­ Cornel Burtică, ministrul co­ în sănătatea persoanelor care
vă însoţesc.
Comitetului judeţean Tulcea a! P.C.R., Constantin Dră- terilor, au luat cuvîntul tovarâşii : losif Uglar, membru şedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, merţului exterior, George Ma- A luat apoi cuvîntul primul
goescu, secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Tiberiu Grecu, director general al Uzinei de maşini covescu. prim-adjunci al mi­ ministru maltez. Dom Mintoff.
nistrului
afacerilor externe,
Letay Lajos, scriitor, Manea Mânescu, membru al Co­ prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al grele - Bucureşti, Dan Hâulicâ, redactor-şef al re­ Tacob fonaşcu, ambasadorul caro a spus :
mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar P.C.R., Roman Moraru, secretar al Comitetului jude­ vistei „Secolul XX", şi Gheorghe Pană, membru al Co­ tării noastre în Malta. Colegii mei. soţia mea şi cu
fost
Din partea malteză au
al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, ţean Cluj al P.C.R., Marţian Dan, prim-secretar al mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar prezenţi Ia dejun Giusoppe mine doresc să vă mulţumeas­
că pentru ospitalitatea foarte
general de armată Ion loniţâ, membru supleant a! Co­ C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Camilleri, secretarul personal caldă pe care ne-ati acordat-o
mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul Forţelor Gheorghe Râdulescu, membru al Comitetului Execu­ al C.C. al P.C.R. al primului ministru, dr. Ed- în timpul şederii noastre aici.
Armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vice­ Lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidu­ gard Mizzi, avocatul generat Vă sîntem în mod special re­
cunoscători pentru faptul că
de pe Ungă
Departamentul
oamenilor muncii de naţionalitate germană, Eugen Je- preşedinte al Consiliului de Miniştri, Simion Dobro- lui Comunist Român continuă. Justiţiei. Emmanuele Cutajar, în acest moment foarte dificil
dîn cadrul secretariatului Con­ pentru poporul nostru. Româ­
siliului de Miniştri. - nia sÎ-a arătat în mod deschis
Dejunul s-a desfăşurat în- prietenia fată de Malta.
Ir-o atmosferă de caldă cor­ derăm că fiecare tară are drep­
Ca şi dumneavoastră, consi­
dialitate.
Cuvîntul tovarăşului Cuvîntul tovarăşului siliului de Stat. Nicolae tul dc a găsi soluţiile potrîvi-
Toastind, preşedintele Con­
»e pentru propriile sale pro­
» Ceauşescu, a spus : bleme şi. mai ales, să-şi aleagă
Vă rog să-mi daţi voîo. singură propriul drum spre
domnule prîm-mînislru şi socialism. Cred ră ştitî ră
doamnă prîm-ministrn. să ex­
noi. în Mălin, încercăm astăzi
Emil Bodnaraş llie Verdeţ prim satisfacţia pentru vizî- să schimbăm curentul istoriei-
In pe core o faceţi în Româ­
Dacă ar fi să urmăm vechiul
nia, care. sper, va marca cn
moment important în dezvol­ drum ar însemna să devenim
din nou fortăreaţă, să fim din
tarea relaţiilor dintre România nou soldaţi pentru marile pu­
Stimaţi tovarăşi. Din complexul de probleme ţene şi consiliile populare, or­ şi Malta. teri ale lumii. No! refuzăm a-
pe care le tratează, expunerea ganizaţiile economice diferite Măsurile de îmbunătăţire a tivele unităţilor noastre. Pro­ cultura! al oamenilor munci! Noi înţelegem bine preocu­ cost lnrru dîn fot sufletul, din
si lărgirea orizontului lor şti­
Problemele activiştii politi- se opreşte cu o voită repetare şi-au îmbunătăţit continuu ac­ muncii ideologice, propuse de blema este cu atlt mâi ac­ inţific — de natură să le ofe­ pările dumneavoastră pentru toată fiinţa. Vrem să fim mun­
co-ideologice şi de educare asupra necesităţii perfecţionă­ tivitatea şi eficienta funcţio­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuală cu cînt discutăm despre re posibilitatea de a acţiona a asigura o dezvoltare inde­ citori în serviciul păcii şi nn
marxist-Ieninistă In partid şi în rii continue a „normelor de nală. şi adoptate de Comitetul Exe­ importanta, conţinutul şi o* conştient cu perspectiva clară pendentă a tării, deoarece şi soldaţi în serviciul războiu­
societatea noastră, enunţate în relaţii şi de convieţuire socia­ Slnt în curs de pregătire cutiv, au antrenat întregul rientarea muncii politico-ideo­ a dezvoltării —, fără promo­ România a fost şi este pre­ lui.
Iulie în cunoscutele „propuneri lă, a organizării societăţii, a studii şi măsuri privind noi partid, mase largi de oameni logice, sub semnul succeselor varea neabătută a criteriilor ocupată de acest lucru. Noi ştim că România mani­
trainice pe care poporul nos­
de măsuri" aprobate una­ democraţiei socialiste ca parte îmbunătăţiri. ai muncii la o amplă dezbate­ tru le-a obţinut In toate do­ de echitate socială şi lărgirea Sper că dezvoltarea colabo­ festa simpatie pentru idealu­
nim de Comitetul Executiv, integrantă a procesului de re a problemelor fundamenta­ meniile sub conducerea par­ democraţiei socialiste, în mă­ rării dintre ţările noastre va rile noastre, şi am venit aici
vin acum spre dezbatere In fa­ dezvoltare şi de educaţie so­ Acum cîteva luni, într-un le ridicate de dezvoltarea so- tidului. sură să le dea sentimentul că contribui la întărirea indepen­ să purtăm discuţii si să vedem
noaslre. Dezbaterile
cietălii
ta Comitetului Central Intr-o cialistă". schimb de păreri privind acti­ organizate au constituit un sînt efectiv stăpînîi propriului denţei lor. Ia ridicarea bună­ rum, în ce fel, această simpa­
prezentare unică în desăvîrşi- Vreau să mă refer tn cele vitatea organelor supreme ale Rezultatele cu care am în­ destin. Trebuie să ne fie lim­ stării ambelor popoare. tie poate să prindă viată, să
rea eî. cîleva alineate care urmează puterii de stat. tovarăşul mijloc important de sporire a cheiat cincinalul 1966-1970 pede că de nivelul conştiinţei Cunoaşteţi politica si pre­ sc transforme în fapte. Acum,
combativităţii revoluţionare a
Ceauşescu a sugerat, bazat pe
Constatarea aceasta este pri­ la partea esen|îală a acestui experienţa pozitivă a activită­ comuniştilor, de maturizare stau la baza aprecierii îndrep- socialiste a maselor depinde ocupările României ; con­ la sflrsîtul vizitei noastre,
lălîte că el a reprezentat cea
lejuită de expunerea de astăzi a grup de probleme; democraţia ţii de aviz şi control din par­ politică a organizaţiilor de mai rodnică perioadă a întregii înfăptuirea exemplară a sarci­ struim socialismul in Iară, do­ sîntem convinşi că tot ceea
tovarăşului Nicolae Ceauşescu. socialistă şi dezvoltarea eî. tea comisiilor Marii Adunări partid, de întărire n rolului noastre construcţii socialiste. nilor economice complexe ca­ rim să asigurăm condiţii de re România poate să facă pen­
tru a ne
sprijini In sarcina
Dacă autorul „propunerilor Cadrul în care democraţia se Naţionale, îmbunătăţirea func­ conducător al partidului în Dezvoltarea rapidă a forţelor re ne stau în fată. viaţă cit mai bune poporului ; foarte dificilă pe care ne-am
de măsuri" din iulie s-a res- afirmă în societatea noastră. ţionării Marii Adunări Naţio­ toate domeniile. de producţie şi perfecţionarea Educarea politico-ideologică ne preocupăm. în acelaşi pus-o, va face în spirit de
Irins atunci Ia o enunţare a­ In partid şl în stat, este dat nale, ca organ unic legiuitor. Analiza activităţii de educa­ relaţiilor sociale au sporit a tuturor cetăţenilor în spiri­ timp, de dezvoltarea relaţiilor prietenie, şi va face cu toată
proape telegrafică, el, tn ex­ de principiu! centralismului Studiile întocmite au ajuns la re marxist-Ieninistă a îndepli­ considerabil potenţialul Româ­ tul înaltelor Idealuri etice ale de prietenie cu toate statele, tăria. De aceea, domnule pre­
punerea de astăzi, dă proble­ democratic şl de principiul unele propuneri care vor fl nit un rol pozitiv în combate­ niei, îmbunătăţirea treptată a partidului, al frăliei dintre socialiste şi nesocialisle. Noi şedinte, ridic paharul să vă
pornim de la faptul că în lu­
melor întreaga dimensiune. conducerii colective ca prin­ supuse spre dezbatere. rea mentalităţilor şî practici­ sistemului de organizare, con­ toţi oamenii muncii, indiferent mea de astăzi fiecare stal, doresc dumneavoastră, soţiei
de naţionalitate, formarea pro­
lor retrograde, a contribuit la
Analizind temeinic condiţii­ cipiu suprem de conducere în Comisiile Comitetului Cen­ promovarea spiritului militant ducere şi planificare a econo­ filului moral-politîc a! omu­ mare sau mic, trebuie să facă dumneavoastră, miniştrilor, po­
le obiective care determină în absolut toate sectoarele de tral şî ale comitetelor jude­ al clasei muncitoare, al ţărăni­ miei naţionale, adîncirea de­ lui nou. cu un dezvoltat simt totul pentru a promova relaţi­ porului dumneavoastră, ferici­
mocraţiei socialiste au dina­
prosperitate şi să urez
re şi
societatea noastră socialistă activitate. ţene urmeoză şi ele să-şi îm­ mii cooperatiste, al intelectua­ mizat encraîa maselor, au lăr­ de responsabilitate socială, ile de colaborare şî de pace. trăinicie prieteniei dintre
necesitatea unei superioare ac­ Restrlngînd rigorile centra­ bunătăţească structura şi com­ lităţii. la creşterea influentei git sfera şi formele participă­ constituie astăzi una din pîr- In acest spirit apreciez încă Malta s! România.
tivităţi politico-ideologice şi lismului la strictul necesar u­ petentele spre a putea contri­ ideologiei partidului nostru în rii lor Ia conducerea treburi­ ghiîle fundamentale ale reali­
educative, secretarul general nei societăţi, conduse unitar şi bui mai bine la dezvoltarea mase. Unanimitatea cu care lor nbşteşti. zării programului de constru­
sintetizează concluziile sale planificat, democraţia se dez­ procesului de ridicare a nive­ au fost sprijinite măsurile ire a societăţii socialiste mul­
Politica externă principială,
din expunere, In enunţări de voltă pe măsura cuprinderii lului politic, ideologic, a! or­ iniţiale a constituit o manifes­ promovată de partid şî guvern tilateral dezvoltate, In această
valoare programatică. In felul calificate a problemelor de că­ ganelor şl organizaţiilor de tare dc unitate deplină n po­ cu neşovăitoare energie, a ser­ perspectivă, organizatele d»e EXPUNEREA TOVARĂŞULUI
acesta pagini cu totul remar­ tre diferitele eşaloane de con­ partid si de stat. porului în jurul partidului vit cauza socialismului şi păcii bază din unităţile economice
cabile prin logica lor strînsă ducere colectivă. Conducerea în acest domeniu, al nor­ comunist şî al conducerii sa­ în lume, sporind prestigiul tă­ ca şi activele de partid de Ia
şi putere de argumentare re­ colectivă devine astfel forma melor de relaţii din societa­ le. In acelaşi timp, dezbateri­ rii pe arena internaţională. Pe oraşe şi Judeţe au pus în cen­
dau în expresîuni sobre în­ cheie de afirmare şi dezvolta­ te, al dezvoltării democraţiei le au generat propuneri şi su­ temeiul realizărilor anterioa­ trul dezbaterilor rolei pe ca­ NICOLAE CEAUŞESCU
treaga fundamentare teoretică re a democraţiei. Conducerea socialiste, ca formă de ordine gestii de o mare însemnătate re am început în condiţii bune re-! are pregătirea politică te­
a poziţiei noastre politice atlt colectivă este deci, prin esen­ şi disciplină socială de tio pentru îndeplinirea sarcinilor un nou cincinal. Ne propunem meinică în exercitarea cu com­
In problemele de politică in­ ţă, o expresie de calitate şi superior, va rămîne. fireşte, politice, concrete, ale comu­ pentru următorii ani menţine­ petentă a atribuţiilor legale LA PLENARA C.C. AL P.C.R.
ternă, cit şi internaţională In nu de număr. De unde deose­ mereu de acţionat spre a tine niştilor, ca şi pentru stabili­ rea unor ritmuri înalte de conferite organelor de condu­
relaţiile noastre cu ţările so­ bita importantă a ridicării con­ pasul cu cerinţele obiective o- rea direcţiilor principale spre creştere, continuarea procesu­ cere colectivă din întreprin­
cialiste, cn partidele comunis­ stante a nivelului politîco-ideo- le înlreguluî proces de dezvol­ care avem datoria să ne în­ lui de modernizare a econo­ deri şî centrale, în mai buna
dreptăm toată atenţia.
te sî muncitoreşti, cu ţările şi logic al membrilor, In primul tare a societăţii cit şî spre a miei şi ridicarea eficientei In gospodărire a resurselor do
popoarele care trăiesc în altă rînd, ai unui colectiv de con­ favoriza procesul însuşi, sub Expunerea tovarăşului Nicolae toate sectoarele de activitate. care acestea dispun. In per­ magism şi strălucit
orînduîre socială decît a noas­ ducere, spre a putea valorifica impulsurile puternice izvorîte Ceauşescu dă expresie ade­ Obiectivele şi sarcinile con­ fecţionarea Activităţii de orga­
tră. just întreaga sa capacitate din relaţiile interne alo demo­ ziunii şi voinţei întregului crete ale cincinalului 1971­
profesională şi politică în ac­ partid şi popor. Ea reflectă o nizare a producţiei şi realiza­
Expunerea tovarăşului Nicolae craţiei. preocupare constantă a Parti­ 1975 sînt unanim cunoscute re integrală a sarcinilor de
tul complex de organizare, în­
Ceauşescu se situează astfel drumare şi control al organi­ Sarcinile exprimate în ex­ dului Comunist Român, subli- din analizele făcute atît Ia plan. Cu prilejul acestor dez­ EXPOZEU AL DIRECŢIILOR
printre documentele de seamă punerea secretarului general niatăi cu deosebită insistentă plenara Comitetului Central bateri, comuniştii şî-au în­
ale partidului, care atestă ma­ zaţiei socialiste, fie ea politi­ nu reprezintă obiective ale u­ la congresele IX şî X. care dîn mai cît $i cu prilejul apro­ dreptat atentîa nu atît spre e-
turitatea sa de glndire politi­ că. economică, social-cultura- nei campanii, ci Jaloanele u- au atras atenţia că rolul acti­ bării lor de către recenta se­ videntiorea laturilor pozitive,
lă sau de altă natură.
că şl de acţiune, ca for|ă neî îndelungate şî susţinuta vităţii ideologice constă In siune a Marii Adunări Naţio­ cit mai ales spre lipsurile ca­
politică conducătoare a socie­ Incepînd dîn anul 1965, de activităţi In toate domeniile la a stimula gîndirea politică vie nale. Toate aceste sarcini, re persistă, pentru a putea gă­
tăţii noastre socialiste. la Congresul al IX-lea al Par­ care se referă. a oamenilor, astfel ca aceştia cantitative şi calitative, au un si căi de înlăturare a lor. Spi­ FUNDAMENTALE
tidului Comunist Român şî de să poată participa cu întreaga numitor comun : crearea pre­
Tmî permit să propun ple­ la adoptarea Constituţiei Re­ Problemele puse sînt pe mă­ miselor pentru ridicarea ne­ ritul critic şi autocritic oglin­
narei ca In încheierea lucrări­ publicii Socialiste România, sura deplină atlt a partidului lor capacitate de creaţie la în­ întreruptă a condiţiilor de via­ deşte nivelul politic al mem­
lor ei să adopte expunerea rînduielile democratice din ţa­ nostru, cit şi a poporului nos­ făptuirea politicii partidului şî tă, materiale şi spirituale, ale brilor de partid şi constitaio
statului. In acest cadru, expu­
secretarului general drept do­ tru muncilor, cu experienţa, nerea trasează sarcini de mare poporului. Nu producem nimie chezăşia îmbunătăţirii activi­
ra noastră au evoluat mult în
cument al plenarei Comitetu­ sensul dezvoltării lor construc­ capacitatea, încrederea în răspundere pentru îmbunătăţi­ doar de dragul de a produce. tăţii curente şî de perspectivă
lui Central, pentru ca Împre­ forţele lor şi spiritul lor com­ rea muncii politîco-educativp, Tot ceea ce ne propunem este în toate sectoarele.
ună cu măsurile din iulie, a­ tive. bativ. In strînsă legătură cu ansam­ menit să servească oamenilor In această ordine de preo­
probate de Comitetul Execu­ $i totuşî problema continuă Nouă ne revine sarcina să blul problemelor care decurg şi dezvoltării personalităţii lor cupări, deşi nu ne propunem
tiv, să stea la baza activită­ $S stea la ordinea zilei şi este perseverăm neabătut In organi­ din programul de făurire a so­ — telul suprem al întregii po­ să discutăm acum neajunsuri­
ţii .politico-ideologice şl de e­ firesc să Me aşa. zarea, îmbunătăţirea activităţii cietăţii socialiste multilateral litici a partidului şi statului. le existente In activitatea e- COMUNISTA
ducare marxist-lenînlstă în Democraţia socialistă, ca ex- polîtîco-ideologice şi do edu­ dezvoltate. A trata probleme­ Tn acelaşi timp. realizarea conomîră, analizate In plena­
partidul şî In loeietatea noas­ preeleaunul tip superior de or­ care marxist-Ieninistă a parti­ le ideologice aşa cum sînt ele Integrală'a sarcinilor stabilite re ale C.C. cu alte ocaziî, nu
tră. dine şi disciplină socială, are e- în realitate — şi anume ca o este condiţionată de modul în pot să nu mă opresc la clte- Milioane de oameni s-au tivilăţli partidului şl stalului
Mai susţin propunerea şl din xlgenţe cere cresc simultan cu dului, a oamenilor muncii, componentă de bază a practi­ care oamenii lucrează, deoa­ va dintre ele. La elaborarea aplecat ieri, cu majorul in­ în vederea perfecţionării tutu­
raţiuni date de natura expune­ creşterea mijloacelor de pro­ muncitori, tirani, intelectuali, ci! sociale — constituie obli- rece pînă la urmă omul este fac­ planurilor, de exemplu, apar teres cetăţenesc, asupra ziare­ ror laturilor vieţii economico-
rii privind relaţiile de tip nou ducţie şl a producţiei, simul­ să perseverăm In acţiunea de ga|ia esenţială a comuniştilor, torul botărîtoc al întregii dez­ deseori dificultăţi provocate lor centrale şi locale care au sociale. creării cadrului orga­
Inter-socialiste, dintre statele tan cu dezvoltarea nivelului perfecţionare continuă a demo­ singura cale pe care putem voltări. Subliniind consecven­ de faptul că unele cadre cu făcut cunoscut întregului par­ nizatoric şl juridic adecvat,
sistemului socialist, cil şl din­ general al societăţii. craţiei noastre socialiste, pen­ atinge marile obiective istorice ta cu care partidul a urmărit tid, întregii ţări Expunerea to­ care să ducă la aşezarea reia-
stabilite.
tre partidele comuniste sl Satisfacerea acestor exigen­ formarea cadrelor, de toate funcţii de conducere nu dove­ varăşului Nicolae Ceauşescu liilor din societatea noastră
muncitoreşti. ţe, In cadrul aceloraşi prin­ tru a afirma la un nivel tot A_şa cum se menţionează în categoriile, necesare onerei de desc suficient simţ de răspun­ cu privire la Programul P.C.R. pe baza principiilor eticii şl
pentru îmbunătăţirea activită­
Insuşindu-ne expunerea ca cipii fundamentale, are loc mai ridicat rolul conducător expunerea tovarăşului Nicolae construire a societăţii socia­ dere în identificarea perseve­ ţii ideologice, ridicarea nive­ echităţii socialiste şi comunis­
tovarăşul
Nicola*»
liste,
Ceauşescu, problemele ideolo­
document al plenarei, manifes­ prin continua îmbunătăţire a politic al partidului nostru, gice cuprind toate laturile vie­ Ceauşescu arăta că prin com­ rentă a tuturor rezervelor in­ lului general al cunoaşterii te. (a ridicarea nivelului ge­
neral al cunoaşterii şl la des­
tăm hotărlrea noastră neabă­ organizării relaţiilor, a metode­ pentru a inlâri tot mai mult terne de care dispun între­ şi educaţia socialistă a mase­ chiderea largă a căilor pentru
tută de a aduce şi cu acest orlnduirea noastră şi coeziu­ ţii sociale. Dîn gama largă de plexitatea şi implicaţiile el prinderile şi centralele, nu ac­ lor. pentru aşezarea relaţiilor afirmarea fn viaţă a acestor
prilej contribuţia noastră in- lor şi a stilului de muncă do aspecte supuse analizei inten­ sociale. revoluţia culturală din societatea noastră pe ba­ principii.
ier naţional istă la marea cau­ către organele şi organizaţiile nea naţiunii noaslre socialis­ ţionez să mă limitez Ia une­ ocupă acelaşi loc ca şi mari­ ţionează energic pentru mobi­ za principiilor eticii şi echită­ Expunerea secretarului ge­
ză o unităţii ţărilor socialiste constituite. In acest sens Co­ te şi a face mereu mai puter­ le privind activitatea econo­ le schimbări revoluţionare din lizarea lor în interesul creş­ ţii socialiste şi comuniste Im­ neral al partidului — din a
si n partidelor comuniste şî mitetul Central al partidului, nic statul nostru. mică. Consider că niciodată industrie si agricultură. Din terii intensive şi echilibrate a portanţa uriaşă a acestui do­ cărui Iniţiativă şi propunere
cument—program, la fel
ca
muncitoreşti. în concepţia nou­ ca for conducător politic per­ Dacă este adevărat că socia­ nu a fost formulată cu atlln această teză toate organele d® economiei. Sînt frecvente ca­ şi a lucrărilor plenarei Comi­ s-a adoptat de către Comite­
tul Executiv al CC. al P.C.R.
lui tip de relaţii, destinată a manent, Marea Adunare Naţio­ lismul este răspunsul modern claritate interdependenţa din­ conducere din economie au zuri cînd unităţile cer fonduri tetului Central al Partidului programul de educaţie socia­
da mişcării comuniste şi mun­ nală şi Consiliul do Stat. ca la problemele majore ale vre­ tre activitatea de educare obligaţia să tragă concluzii de investiţii suplimentare, mal Comunist Român, rezidă din listă din luna iulie a.c., pro-
citoreşti, socialismului — <*i- organe supreme ale puterii de murilor nooslre, să facem ca marxist-Ieninistă a maselor şi practice în activitatea lor. obiectivele de vitală însemnă­
tate pentru făurirea societăţii
lez din expunere — „noi di­ stat, Consiliul de Miniştri, ca România socialistă să fie cu­ modul în care se rezolvă sar­ Făurirea unei societăţi socia­ (Continuare in pog. a 3-a) socialiste multilateral dezvol­ (Conlinupro in pa£ a 3-a)
mensiuni naţionale şi interna­ organ suprem al administra­ prinsă Ia loc de cinste în acest cinile economice şi sociale liste moderne ar fi de necon­ tate pe care le abordează j
ţionale". ţiei de stat, comitetele jude­ răspnna. concrete cere frămintă colec­ ceput fără ridicarea nivelului direcţiile fundamentale ale ac-