Page 14 - Drumul_socialismului_1971_11

7

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 234 ® VINERI 5 NOIEMBRIE 1971

Plenara Comitetului Comunist

Cuvîntul tovurâşuSu Cuvîntul tovarăşului Mihici Gere

Ou claritatea, puterea de că problemele majore slnt tra­ toţi membrii societăţii şl unde din rindul naţionalităţilor con­
pătrundere, principialitatea şl tate cu mult simt de răspun­ problemele de educaţie şl eti­ locuitoare, la elaborarea şi în­
Paul Niculescri-fctfxil exigenţa tovarăşul caracte­ dere, cei chemaţi analizlnd din. Dominant In aceste sectoa­ externe a partidului şl statu­
constituie cu atlt
că
mal
făptuirea politicii interne
şl
II
care
mult un imperativ de prim or­
cauzele care determină exis­
rizează,
Nicolae
lui, Io întărirea frăţiei dintre
tenta unor lipsuri şl lulnd mă­
Ceauşescu a pus In evidenţă
In expunerea de înaltă valoa­ suri hotărlte penlru elimina­ re este faptul efl personalul oamenii muncii român! şl cel
re programatică prezentată rea acestora. munceşte cu răspundere, grijă aparţinlnd naţionalităţilor con­
Expunerea prezentată de rea raporturilor dintre oameni, cercetătorilor noştri In critica­ lot mai pregnanta pe arena plenarei C.C. probleme cu Trebuie Insă să spunem că şi abnegaţie pentru Interesele locuitoare, pentru dezvoltarea'
tovarăşul NIcolae Ceauşescu, dintre individ şl societate. In rea concepţiilor Idealiste, Ira­ mopdlâlă a Chinei, ca ţară so­ profunde implicaţii asupra e- nu toate sesizările şi reclama- oamenilor muncii. Uneori Insă, muncii unite, închinată înflo­
In comportarea lucrătorilor din
Jncununînd rodnica şl ampla poziţia omului faţă de proprie­ ţionale, înapoiate, să sporeas­ cialistă- Acest fenomen sl-a ducărîi marxist-leniniste a ţlile oamenilor muncii care comerţul de 6tat, din prestări­ ririi multilaterale a patriei
dezbatere care a avut loc In tatea socialistă, faţă de muncă că combativitatea şl vigilenţa găsit nu demult expresia In membrilor de partid, a tutu­ semnalează încălcarea disci­ le de servicii către populaţie, noastre socialiste comune. „Tot
plinei de partid, a legilor tă­
partid şl în întreaga tară, re­ şi faţă de stal. In această or­ lor Ideologică, să asigure a­ restabilirea drepturilor legiti­ ror oamenilor muncii, pentru rii, a normelor de convieţuire a funcţionarilor din serviciile ce am realizat în această scur­
ridicarea conştiinţei socialiste
prezintă un adevărat program dine de idei, doresc să subli­ firmarea concepţiei noastre me ale Republicii Populare la nivelul cerinţelor etapei pe socială slnt rezolvate cu su­ publice, a personalului me- tă dar bogată perioadă a Is­
al partidului în domeniul ideo­ niez în mod deosebit impor­ materialîsl-dialectlce despre lu­ Chineze An Organizaţia Na­ care o străbatem astăzi. Ex­ ficientă răspundere. dico-sanilar şl a altora se toriei României — Bpunea to­
logic, ca şi în domeniul aşeză­ tanţa tezelor cu privire la a­ me şi societate. ţiunilor Unite, cauză pentru punerea, pe care o aprob şî o Adesea acestea ajung în la­ manifestă lipsă de răspundere, varăşul Ceauşescu cu prilejul
rii relaţiilor din societatea care România socialistă şi alte ta unor uşi închise, se izbesc atitudine birocratică, lipsă de sărbătoririi semicentenarului
şezarea relaţiilor umane pe Consider deosebit de va­ susţin cu toată convingerea,
noastră pe baza principiilor e- principiile eticii şi echităţii so­ loroase măsurile propuse de ţări socialiste şi iubitoare de constituie un prilej dc reflec­ de obtuzitatea unora, de biro­ solicitudine, abuzuri şi Încăl­ partidului nostru — este ro­
tlcii şl echităţii socialiste şi către tovarăşul Ceauşescu pen­ pace au militat activ. Este nu ţie critică şi autocritică a­ craţia altora, de formalism, de cări flagrante ale eticii şi mo­ dul muncii eroice, al arlaşel
comuniste. Abordlnd cu profund cialiste şi comuniste, ale preo­ tru ca Academia de ştiinţe so­ numai un succes al Chinei supra activităţii fiecăruia din­ tărăgănări In soluţionare. ralei comuniste. forţe creatoare a Întregului
cupărilor pe care le manifestă
spirit ştiinţific, revoluţionar, ciale şi politice să participe populare, o recunoaştere a ro­ tre noi In domeniile de care Există numeroase exemple La Comitetul Central s-au popor, al tuturor celor ce mun­
de ciţiva ani pe acest tărîm, lului legitim şi a importantei răspundem, de analiză temei­ care indică modul superficial primit mii de scrisori prin
cu originalitate şi temeinică din iniţiativa tovarăşului Jn mai mare măsură la întrea­ acestei târî, ci şi o recunoaş­ şi lipsit de răspundere cu ca­ care se subliniază efortul făcut cesc de la oraşe şl sate —
stăplnire a realităţilor ţării ga activitate politico-ideologi- nică a modului In care s-a români, maghiari, germani,
Nicolae Ceauşescu, conduce­ tere a rolului socialismului In desfăşurat munca educativă, re sînt privite uneori aceste pentru dezvoltarea reţelei de slrbi şi de alte naţionalităţi
noastre şi ale vieţii Internatio­ rea partidului nostru. Nu do­ că a organizaţiilor de partid, viaţa internaţională, a rolului de creştere a conştiinţei so­ sesizări. De multe ori nu se asistentă sanitară, grija cu care
nale contemporane, probleme­ la dezbaterea problemelor teo­ ţărilor socialiste cialiste. In lumina programu­ face o analiză temeinică a slnt trataţi oamenii muncii In — cărora orlndulrea socialis­
le noi ale dezvoltării sociale, resc să mă opresc asupra pro­ retice din diferite domenii de lui dc măsuri aprobat de Co­ cauzelor care generează lipsu­ unităţile sanitare. Dar, In ace­ tă Ie-a deschis pentru prima,
această expunere este un do­ blemelor expuse atît de bin» activitate, inclusiv din dome­ Fidel tradiţiilor sate interna­ mitetul Executiv al C.C. al rile semnalate şi se trece cu laşi timp, sînt sesizate abateri oară un clmp nelimitat de a­
în expunere, ci vreau doar să ţionaliste îndelungate, parti­ firmare socială, o perspectivă
cument de o deosebită Impor­ niul teoriei literare şi artistice dul nostru dezvoltă relaţii cu P.CR. uşurinţă peste fondul proble­ grave de la principiile şi nor­ clară, de progres şt prosperi­
tanţă teoretică şl practică, pen­ subliniez că înfăptuirea poli­ la dezvoltarea activităţii de toate partidele comuniste şi Dezbaterea în toate organi­ melor. Se întîlnesc Insă frec­ mele eticii medicale, de la tate, un viitor luminos*.
tru o perspectivă îndelungată. ticii partidului In acest dome­ masă pentru râsplndirea cu­ muncitoreşti. Amploarea a- I zaţiile de partid a amplului vente cazuri, cînd nu se ma­ misiunea nobilă, umanitară, a
El evidenţiază, încă o dată, niu este o condiţie deosebit noştinţelor ştiinţifice şi ideo­ ceslor rejatii rezultă din fap­ program de măsuri elaborat de nifestă solicitudine fată de acestei profesiuni. Sînt releva­ Sublinierea acestor realităţi
meritele de seamă ale secre­ de importantă a mersului nos­ logice tul că numai In cursul aces­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei care doresc să sesizeze e­ te multe cazuri de lipsă de obiective consfinţeşte forţa de
xistenta unor stări negative,
răspundere elementară fată de
nezdruncinat a unităţii stator­
tarului general al partidului tru înainte, a afirmării socia­ In expunerea sa, tovarăşul tui an, care nu S-a iifcheîot privind Îmbunătăţirea activi­ cînd nu se iau măsuri fată sănătatea oamenilor muncii, nicite In decursul veacurilor
tăţii politlco-îdeologice a de­
nostru Jn sesizarea şi elabora­ lismului ca o orînduire care Ceauşescu a analizat, In mod Încă, tara noastră a fost vizi­ monstrat unanimitatea şi ade­ de cei ce sSvtrşesc abateri manifestări de căpătuială, pre- întro poporul român şl naţio­
rea soluţiilor Ia problemele de are In vedere In primul rtnd strălucii, o scrie de probleme tată de delegaţii sau reprezen­ ziunea deplină a tuturor co­ grave, abuzuri, încalcă disci­ tinderea de „plocoane1* sau nalităţile conlocuitoare — şl
bază de care depinde mersul omul, şi de binefacerile căru­ cheie ale vieţii internaţionale, tanţi a 95 de partide comunis­ muniştilor, a întregului popor, plina de partid şi legile tării. cadouri pentru internare în nu există forţă care să preju­
înainte al societăţii noastre ia trebuie să beneficieze cele ale mişcării comuniste şi mun- te şi muncitoreşti, partide so­ I hotărîrca lor nestrămutată de Organele şi organizaţiile de spital sau pentru asistentă me­ dicieze această unitate, cimen­
de eliberare naţională. De a- I
în înfăptuirea politicii parti­ mai largi mase populare. ciloreşli. Precum este cunos­ cialiste sau ai unor mişcări a traduce în viată sarcinile şi partid, de stat, economice şi dicală, spirit mercantil, de tată în lupta şi munca comu­
comercializare a unor medica­
obşteşti trebuie să privească
măsurile stabilite.
dului de construire a socialis­ Or, activitatea noastră edu­ cut, Partidul Comunist Român Construim o societate tn ca­ cu răspundere sporită aceste mente, de vindere a demnită­ nă a oamenilor muncii români
mului în patria noastră. In a­ şi tara noastră se afirmă cb senjenea, partidul noştru e tri­ probleme, cu atît mai mult cu ţii profesionale şi umane. Pe şi din rindul naţionalităţilor
cativă nu a acordai atenţie forte deosebit de dinamice în mis numeroase delegaţii la ro clasa muncitoare, ţărăni­ conlocuitoare.
celaşi timp, această expunere suficientă acestor chestiuni, nu mea. intelectualitatea, totl oa­ cît semnalările oamenilor mun­ cît de grave sînt aceste în­
este pentru noi un exemplu a fost destul de activă, alîl pe viata politică internaţională. congresele unor partide fră­ menii muncii participă In mod cii constituia o formă de par­ călcări, nu mai puţin gravă Partidul şl statul nostru fao
Insu/leţitor, un apel vibrant Ia plan teoretic, cil şi pe planul Pornim în această privinţă de ţeşti sau în vizită la acestea. conştient la făurirea propriului ticipare a lor la îmbunătăţirea este toleranta Insă fată de totul ca această frăţie *ă ia
Apreciem că «ceasta consti­
gîndirea creatoare, cutezătoa­ propagandei de masă i ea nu n Ia considerentul că în epoca tuie o contribuţie la cauza viitor, la crearea propriei Istorii. RctivitStii, o expresie elocven­ asemenea abuzuri şi abateri de întărească continuu, prin cul­
re, la sporirea contribuţiei fie­ dat riposta cuvenită acelor fe­ noastră, de mari transformări, dezvoltării raporturilor dintre Acest proces amplu şi com­ tă a democraţiei socialiste. la etica profesională. Numai tivarea sentimentului că Româ­
nia socialistă este patria noas­
un rol tot mat mare tn solu­
lipsa unei largi opinii de ma­
căruia Ja activitatea teoretică nomene negative care mărturi­ partidul nostru şî partidele plex reclamă crearea tuturor Organele şi organizaţiile să, lipsa spiritului critic, com­ tră comună. Orice om al mun­
condjtiijor pentru participarea
ţionarea problemelor cu care
şl Ideologică a partidului, la sesc persistenţa vechii conşti­ este confruntată omenirea, In respective, dintre poporul ro­ reală Ia conducerea societăţii de partid trebuie să se pre­ bativ, de exigentă partinică a cii, Indiferent de naţionalita­
ocupe în mai mare măsură de
elaborarea şl aplicarea politi­ inţe sociale, a vechilor deprin­ dezvoltarea colaborării între mân şi popoarele acestor ţări, a întregului popor, un grad cultivarea sentimentului res­ unui control ferm şi a stabili­ te, se simte aîct, în vatra ţă­
cii sale, In deplină concordan­ deri, generate de rînduielile state, II au masele populare, dar in acelaşi timp şi o contri­ ridicat de conştiinţă şi de res­ ponsabilităţii fată de sesiză­ rii unor măsuri hotărlte pot rii, ta el aca6ă, şt toţi oame­
tă cu cerinţele etapei actuale trecutului. Iată de ce socotesc popoarele de pretutindeni, ce­ buţie la refacerea şi întărirea ponsabilitate comunista. rile şi reclamaliilc oamenilor explica existenta acestor fe­ nii muncii constituie o mare
In înfăptuirea marilor Idea­
a construcţiei socialiste, deosebit de importantă indica­ ea ce face să sporească şl ro­ unităţii mişcării comuniste şî k luri ale socialismului, partidul muncii deoarece se constată nomene In domeniul asisten­ familie — familia constructo­
tei medicale.
că uneori cei care sesizează
Expunerea tovarăşului Nicolac ţia din raportul tovarăşului lul ţărilor mici şi mijlocii. muncitoreşti internaţionale. De­ nostru a pornit de la faptul că existenta unor deficiente sînt Formarea unor caractere in­ rilor socialismului ş! comunis­
mului din România. Consec­
Ceauşescu a dat o fundamen­ Ceauşescu cu privire Ia lupta Desigur, în lume exislă ţări sigur, înţelegem această soli­ desfăşurarea unei permanente persecutaţi. A accepta exis­ tegre, cultivarea trăsăturilor vente acestor principii, Con­
daritate, aşa cum a subliniat
tare ştiinţifică profundă pro­ Împotriva vechiului, împolriv'n mari, mici şi mijlocii. Unele din nou, astăzi, expunerea to­ activităţi politico-ideologice şi tenta unor asemenea atitu­ morale şi etice ale omului nou: gresul al IX-Iea, Conferinţa
gramului pe care II dezbatem vechilor deprinderi, a fenome­ sini socialiste, altele capila- varăşului Ceauşescu, pe o ba­ de educaţie socialistă se În­ dini înseamnă a abdica de la exemplu în muncă şl viaţă, Naţională şi Congresul al X-
lisle Dar nici orânduirea 60-
In această plenară. Ea a arătat nelor retrograde, a ideilor ide­ cială, nici dimensiunile terito­ ză nouă, nu pe baza existen­ scrie ca o nocesitate obiec­ cele mai elementare reguli ale înarmat cu ideologia marxist- lca al partidului au ridicat pe
limpede că rtoi nu avem o pri­ tei vreunui centru al mişcării tivă, un proces continuu şi eticii comuniste. De aceea nu leninistă, devotat societăţii, o treaptă superioară preocu­
ologiei străine, Împotriva a tot riale nu pot priva vreun stat neîntrerupt, mereu perfecţio­ trebuie tolerată nici o abate­ pătruns de un spirit de respon­
vire simplistă, vulgarizatoare ce poate — într-un domeniu de obligaţia şi de dreptul de comuniste şi muncitoreşti in­ nat, în raport cu exigentele re de la principiile moralei sabilitate comunistă fată de parea pentru perfecţionarea ş)
asupra socialismului, asupra sau altul — să frlneze dez­ a-şi aduce contribuţia la des­ ternaţionale. In condiţiile ac­ şi cerinţele sociale, o com­ care guvernează viata noastră destinele patriei, ataşat trup şi continuare procesului de edu­
perspectivelor sale şi, mai a- voltarea socială şl în acelaşi făşurarea vieţii internaţionale, tuale, nu mei este necesară şi ponentă esenţială a procesu­ socială şi care trebuie să con­ suflet politici! interne şt exter­ care marxist-leninistă, In spi­
Ies, asupra trecerii la comu­ timp cu privire Ia necesitatea la cauza colaborării între po­ nici nu este posibilă existenta lui de făurire a societăţii so­ stituie modul de a acţiona ne a partidului constituie co­ ritul frăţiei, a tuturor celor ca
unui centru. Baza relaţiilor re­
cialiste.
şi de a se comporta al ori­
nism. Făurirea 6ocletâ|ii socia­ de a stimula prin toate mijloa­ poare şi a păcii. Cu atît mai ciproce intre partidele frăţeşti ,,Noi considerăm şi am con­ cărui membru al partidului ordonatele majore ale muncii muncesc din patria noastră, al
dragostei fată de patria comu­
liste multilateral dezvoltate, cele ceea ce este nou şi se mult, atunci etnd este vorba o constituie principiile inter­ nostru, indiferent pe ce treap­ politice şi ideologice, ce tre­
de ţările socialiste, «ceasta es­ siderat întotdeauna, arăta to­ buie desfăşurate de organiza­ nă, al devotamentului fată de
procesul înaintării noastre spre dezvoltă, acesta constituind u­ te o obligaţie sfintă faţă de naţionalismului proletar, soli­ varăşul Nicolae Ceauşescu in tă a ierarhiei sociale s-ar afla. ţiile de partid, de U.T.C., de cauza construirii socialismului
comunism slnt un proces dia­ nul din obiectivele fundamen­ propriul popor, ca şi faţă de darităţii şi sprijinului reciproc, expunere, că menirea istorică Mai sînt cazuri cînd persoa­ sindicat, de Instituţiile cu pro­ In România. Este unanim re­
lectic, care presupune o dez­ tale ale activităţii noastre pe cauza generată a socialismu­ respectării independenţei şi a socialismului este nu numai ne cu munci de răspundere fil educaţional. cunoscut că cel mai înflăcărat
încalcă disciplina de partid,
voltare nu numai într-unul sau tărim ideologic. lui şi păcii. egalităţii în drepturi, neames­ de a elibera omul dc asuprire legalitatea socialistă, săvîr- Fondul esenţial de Idei, fi­ militant al egalităţi! în drep­
şi
exploatare, de a asigura
treburile interne
tecului în
tuturor
turi şi al asigurării
altul din domeniile activităţii Aşa cum s-a remarcat şi Faptul că, în ciuda dificul­ ale altor partide, e dreptului bunăstarea lui materială, ci de şesc abuzuri şi abateri de la rul conducător care trebuie să condiţiilor necesare exercitării
sociale, ci o dezvoltare unita­ in expunerea tovarăşului tăţilor şi a elementelor de în­ fiecărui partid de a hotărî dc a făuri o civilizaţie spiritua­ normele de convieţuire socia­ stea la baza acestui proces dc lor în toate sectoarele vieţii
ră, armonioasă, a tuturor la­ Ceauşescu. în domeniul ştiin­ cordare existente în relaţiile sine stătător asupra probleme­ lă superioară, care nu se poa­ lă. La unele cadre se manifes­ creştere a conştiinţei socialis­ 60ciale este partidul, conduce-r.v
turilor societăţii care 6e con­ ţelor sociale şi politice s-au dintre unele ţări socialiste, le realiza decit prin formarea tă tendinţe de căpătuială, de te. de educare marxist-leninis-
Republica Socialistă România lor, potrivit condiţiilor din l«- omului nou, cu o înaltă con­ obţinere a unor venituri care tă a membrilor de partid, a oa­ rea sa, personal tovarăşul*,
diţionează şl se influenţează obţinut o serie de rezultate a dezvoltat şi dezvoltă relaţii ra sa. Respectarea riguroasă a menilor muncii 11 constituie Nicolae Ceauşescu. Realizările
reciproc. De aici decurg sar­ pozitive. Cu ţoale acestea, fa­ multilaterale cu toate celelal­ acestor principii, care au fost ştiinţă şi pregătire culturală ies do sub incidenţa legii. principiile politicii generale in­ obţinute de oamenii muncii a-
Uneori cei care sînt puşi
să
profesională, cu un profil
şî
cinile dezvoltării conştiinţei ţă de cerinţele mari care se te ţări socialiste este, indiscu­ consemnate şi in documentele moral-politic înaintat". gospodărească bunuri materia­ terne şi externe a partidului, pnrtinlnd naţionalităţilor con­
revoluţionare, ale educării ma­ pun tn fata noastră, cred că nu tabil, o confirmare strălucită Consfătuirii do la Moscova djn Aceste cerinţe clare şi pli­ le manifestă lipsă dc răspun­ expuse în documentele de par­ locuitoare, alături de oomenil
selor în spiritul concepţiei ma- am reuşit încă să desfăşurăm a Justeţei orientării stabilite 1969, este condiţia necesară a ne de răspundere ale etapei dere fată dc bunul obştesc, tid, In cuvintârile cu caracter muncii români, In îndeplinirea
terialist-dialectiee despre lu­ o activitate satisfăcătoare. Es­ de congresul partidului nostru, dezvoltării colaborării tovără­ ce o străbatem ne îndeamnă provoacă pagube statului, so­ programatic ale secretarului obiectivelor Congresului al
X-lea al partidului, constituie
me şl societate, în spiritul po­ te cert că cercetarea in dome­ a activităţii pe care o desfă­ şeşti Intre partide, a întăririi să supunem unei analize criti­ cietăţii noastre socialiste. general al partidului. expresia grăitoare a ataşamen­
ce activitatea noastră în do­
Fenomenele de însuşire a unor
liticii partidului, pentru a fa­ niul ştiinţelor sociale este ră­ şoară conducerea partidu­ unităţii mişcării comuniste. meniul vieţii social-politice, bunuri ale societăţii, de risi­ Tovarăşi, tului lor fierbinte faţă de po­
tovarăşul
frunte cu
lui, tn
ce dîn‘ fiecaje membru al par­ masă în urma însăşi a practi­ Ceauşescu, în domeniul poli­ Desigur, marca diversitate a să desprindem învăţămintele pă, de delapidare, mită, exis­ încă de la crearea sa, Par­ litica ştiinţifică a partidului.
tidului, din flecare cetălean al cii sociale. In cursul revoluţi­ condiţiilor In care îşi desfă­ ce se impun pentru a asigura tenta unor obiceiuri de a se tidul Comunist Român şi-a în­ Trebuie însă spus că tn gîndl-
se
ticii externe, După cum
patriei, militanţi înflăcăraţi ei şi al operei de construcţie ştie, ţara noastră dezvoltă ie- şoară activitatea partidele cor un avînt general în domeniul da sau de a se pretinde ca­ scris In programul său rezol­ re persistă rămăşiţe şl influ­
varea marxist-leninistă a pro­
pentru edificarea societălii so­ a socialismului, partidul nos­ lo ţii de colaborare pe toate muniste şi muncitoreşti, gra­ formării conştiinţei socialiste, douri ori ,,atentîi" pentru re­ blemei naţionale, eliberarea enţe «le trecutului. In rtndu-
şi
dul diferit al experienţei
cialiste pe pămîntul României, tru a ţinut cont de legile ge­ planurile cu Uniunea Republi­ modul de glpdlre propriu fie­ al ridicării gradului de matu­ zolvarea unor cerinţe justifi­ socială şj naţională, egalitatea rile naţionalităţilor conlocui­
ritate politică a tuturor mem­
cate provoacă pe bună drepta­
pentru apărarea cuceririlor nerale şi, în acelaşi timp, de cilor Sovietice Socialiste, cu cărui partid pot duce la exis­ brilor societăţii, pentru ca «- te nemulţumirea oamenilor In drepturi a tuturor cetăţeni­ toare, cît şî ale oamenilor
noastre revoluţionare, a inde­ condiţiile Istorice concrete ele celelalte ţări vecine — Repu­ tenţa unor deosebiri de ve­ ceştia să înţeleagă importanta muncîJ. De cele mai multe ori, lor tării, construirea societă­ muncii români mai slnt unii —
ţării noastre, elaborînd politi­ blica Populară Bulgaria, Repu­ ţii socialiste. Lupta şl poziţia este adevărat putini la număr
pendenţei patriei, penlru cau­ blica Socialista Federativă Iu­ deri, chiar a unor divergenţe. istorică a sarcinilor ridicate asemenea fenomene se petrec — cu o slabă conştiinţă socia­
za generală a socialismului şi ca sa corespunzător acestor Această problemă a fost ma­ de partid în vederea perfecţio­ în unităţi unde există organi­ sa consecventă s-au materiali­ listă, insuficient educaţi, care
condiţii şi ariueîndu-şi în acest goslavia, Republica Populară nării continue a tuturor talu­ zaţii dc partid, de U.T.C., de zat in anii construcţiei socia­
păcii. Această preocupare nu Ungară, cu celelalte ţări so­ gistral tratată in expunerea to­ nu şi-au tnsuşit In mod te­
tel contribuţia la îmbogăţirea rilor Şi domeniilor de activi­ sindicat, unde se află comu­ liste cînd partidul a rezolvat
are un caracter conjunctural, cialiste europene — Republi­ varăşului Ceauşescu. Noi con­ tate. nişti care de multe ori nu problema naţională In spiritul meinic politica marxist-lonl-
spectacular sau de campanie, tezaurului de idei al învăţătu­ ca Populară Polonă, Repu­ siderăm Insă că In mişcarea Realizările pe care le-am iau atitudine fermă sau se fac teoriei şi practicii revoluţio­ nislă a partidului In problema
rii marxisl-leninlsle. Experien­
cl este o preocupare serioasă ţa acumulată nu şi-a găsit în­ blica Socialistă Cehoslovacă, comunista prevalează si tre­ I obţinui în anii construcţiei so­ că nu observă nimic pentru a nare marxist-leniniste, Ca ur­ naţională şi la care, tocmai da­
pentru o perioadă îndelungată, că o generalizare teoretică co­ Republica Democrată Germa­ buie să prevaleze ceea ce este cialiste incorporează ataşa­ nu supăra pe nimeni. mare a politicii juste promo­ torită acestor cauze, se mani­
nă, Republica Populară Alb«-
o sarcină fundamentală a ac­ respunzătoare. Ceea ce se cere nia, cu Republica Populară comun şi uneşte partidele co­ mentul, talentul şi priceperea Nu întotdeauna organele de vate de Partidul Comunist festă unele tendinţe ce pot «­
patria
oamenilor muncii din
partid dau dovadă de spirit
tivităţii întregului partid, a că­ aslăzi cercetării social-politice Chineză şi celelalte jări socia­ muniste. In ce priveşte deose­ noastră, indiferent de naţiona­ combativ, de exigentă comu­ Român s-a făurit unitatea mo- duce prejudicii frăţiei tuturor
oamenilor muncii, frăţie
rol-politîcă a întregului popor,
atlt
rei îndeplinire cere o muncă este mai mult decît a face o liste din Asie — Republica birile de păreri, ele nu trebuie litate, consecventa şi încrede­ nistă fată de abaterile şi abu­ a naţiunii în jurul partidului, de scumpă nouă. Manifestări­
s5 afecteze raporturile dintre
stăruitoare, plină de răspunde­ cronică a trecutului istoric. Democrată Vietnam, Republi­ rea cu care ei urmează şi a- zurile uneori deosebit de gra­ a tuturor oamenilor muncii, le naţionaliste, şovine. Indife­
Forţa teoriei noastre constă In partide şi cu atît mai puţin ra­
re şi de răbdare. Fără nici o ca Democrată Populară Co­ plicâ pojitica partidului. ve. Chiar şi atunci cînd aces­ indiferent de naţionalitate. rent din partea cui ar apare,
capacitatea sa de a oferi solu­ reeană, Republica Populară porturile interstatale. Opinia Există o strinsă interdepen­
exagerare — spunea cu depli­ ţii problemelor sociale, de a Mongolă, cu primul stat socia­ noastră eslc că, atunci cînd denţă între aceste realizări şi tea se adeveresc şi devin cu­ Rezolvarea marxist-leninistă trebuie deopotrivă combătute
noscute de toată lumea, tn loc
nă îndreptăţire tovarăşul studia realităţile şi de a des­ list de pe continentul ameri­ apar deosebiri de păreri, creşterea necontenită a con­ ca cei vinovaţi să fie traşi la a problemei naţionale constitu­ cu cea mat mare fermitate,
Ceauşescu — trebuie spus că coperi cu curaj tendinţele le­ can, Republica Cuba. Partidul ele trebuie discutate de ştiinţei socialiste a oamenilor răspundere tn cadrul organi­ ie o expresie elocventă a tră­ pentru că numai astfel vom în­
st
tări intr-adevăr unitatea
săturilor şl esenţei socialismu­
viitorul comunist al patriei gice ale dezvoltării, de a ve­ nostru dezvoltă relaţii de co­ Ia conducere Ia condu­ muncii Una din cele mai mari zaţiei de partid, mergindu-se lui. Ea se materializează tn frăţia tuturor color ce mun­
cuceriri ale socialismului este
calea
inclusiv
pe
cere,
noastre depinde de realizarea dea perspectivele zilei de laborare tovărăşească cu toa­ formarea omului nou, cu o pină la destituirea din func­ drepturile egale asigurate tu­ cesc din patria noastră.
ţie, excluderea din partid, aba­
te
sl
partidele comuniste
cu succes a acestor măsuri. mtîne, Intr-un cuvînt de a fî muncitoreşti din toate aceste schimbului de păreri în pro­ înaltă ronştlinlă, devotat idea­ terile sînt tratate cu duhul turor celor ce muncesc, Indi­ întreaga muncă politico-ideo-
bleme teoretice. Un asemenea
o călăuză In acţiune. Din a­ lului de libertate socială şi ferent de naţionalitate, drep­
Analiza activităţii ideologice ţări- Actionlnd în mod con­ mod de rezolvare a deosebi­ bllndetii, slnt cocoloşite, se logicâ şi cullural-cducnlivă,
şi cultural-educative desfăşura­ cest punct de vedere A­ structiv şi principial. România rilor de păreri, bazat pe sti­ naţională, conştient de răs­ caută şi, din păcate, se accep­ turi consfinţite In programul desfăşurată dc organele şi or­
te de către partid în ultimii cademia de şliinte socia­ punderea pe care o are pen­ tă fel de fel de explicaţii. partidului, !n Constituţie, In ganizaţiile de partid, de orga­
le şi politice şi noi, cel ca­ se pronunţă cu toată forţa mă şi respect reciproc, pe tru construirea socialismului Uneori, cei care aduc preju­ legile tării, drepturi garanta­ nizaţiile de masă şi obşteşlî,
ani pune în evidenţă roadele luarea tn consideraţie a con­
re ne ocupăm de aceste proble­ pentru depăşirea divergenţe­ şî comunismului în patria dicii societăţii noastre, in loc te prin condiţiile materiale de instituţiile de cultură şî ar­
obţinute in acest domeniu, lor existente Intre ţările socia­ diţiilor concrete şi a situaţi­ noastră. create pentru exercitarea lor tă, de presă, radio şi televizi­
me, am rămas datori. Partidul să /ie scoşi din muncă slnt
concretizate In istoricele rea­ cere astăzi nu repetarea unor liste şi restabilirea unităţii lor. ilor diferite de la tară la tară, Rezultatele acestui amplu mutatl in alte funcţii, sau în toate domeniile de activi­ une, trebuie să stea sub sem­
lizări ale clasei muncitoare, adevăruri cunoscute, nici însu­ Este un fapt că In ultima vre? fără tendinţa de a impune proces de creştere a conştiin­ chiar promovaţi. tate. Intre aceste condiţii se nul exigentei şi responsabili­
ţărănimii, intelectualităţii, oa­ marea mai mult sau mat puţin me asistăm la un proces po? altuia vreun punct de vedere ţei socialiste se manifestă pe Oamenii muncit sesizează şi numără repartizarea forţelor tăţii partinice şl să slujească
menilor muncii fără deosebi­ zitiv de normalizare a relaţi­ şi cu străduinţa de a realiza multiple planuri. Ele sînt evi­ condamnă manifestările dc de producţie în toate judeţele prin toate formele adtncirii fră­
reuşită de citate, ci o contri­ dente mai ales Sn sfera pro­ carierism, de înavuţire pe căi
re de naţionalitate, sub con­ ilor pe linie de stal între ţă­ unitatea, este de natură să ţării, inclusiv In zonele in ţiei de nezdruncinat dintre oa­
buţie originală, creatoare, prin rile socialiste, proces pe care ducţiei materiale, în care omul nedrepte, prin frustrarea statu­ care locuiesc, alături de oame­
ducerea partidului. îndeosebi elaborarea de studii şl analize, noi îl salutăm. Desigur, fată ducă la refacerea şi întărirea participă la crearea avuţiei lui şi a societăţii, de sfidare nii muncii români, şl oameni menii muncit români şl cei a-
coeziunii mişcării comuniste şi
după congresele al IX-Iea şi la cercetarea problemelor noi de neîncrederea şi încordarea muncitoreşti internaţionale. A­ naţionale In dubla sa calitate a muncii cinstite. Au fost ast­ ai muncii aparţinlnd naţlona- parţintnd naţionalităţilor con­
locuitoare, cauzei înfloririi pa­
al X-Iea, în opera de con­ teoretice care au apărut şi a­ care s-au acumulat !n decursul ceasta este, după părerea par­ de proprietar al mijloacelor fel depistate cazuri cînd unii lilătilor conlocuitoare. In ul­ triei noastre comune — Repu­
strucţie a socialismului. Dar a­ par In viaţa noastră — în aşa anilor, dezvoltarea acestui pror tidului nostru, calea depăşirii de producţie şi de producă­ îşi construiau apartamente timă instanţă, egalitatea în blica Socialistă România.
tor — In ultimă instanţă
de
luxoase încâlcind sau ocolind
ceastă analiză la nivelul înal­ fel îneît aceste studii să ofe­ ces nu este uşoară, lesnicioa­ djveTgentelor, a realizării uni­ beneficiar direct al produsului dispoziţiile legate, cu mate­ drepturi se exprimă cel mat Spiritul de exigentă comu­
telor exigenţe ale partidului re organelor de conducere po­ să. Dar oricine nu ignoră pre­ tăţii mişcării noastre comunis­ social. riale de construcţii de prove­ pregnant In posibilităţile de nista. de combativitate şi răs­
şi poporului, al importanţei pe litică, economică şl socială e­ judiciile pe care le-au adus te. Această dublă calitate se nienţă dubioasă, la costuri ca­ participare a oamenilor mun­ pundere revoluţionară impri­
care le au problemele Ideolo­ lemente de glndire, de suges­ sciziunea şi divergentele din­ Conştienţi dc înalta respon­ manifesta In creşterea răspun­ re le depăşeau cu mult veni­ cii, indiferent de naţionalitate, mat lucrărilor acestei plenare,
gice, evidenţiază cu toată for­ tie. de soluţii, variante diferi­ tre tărîte socialiste îşi poale sabilitate fată de poporul ro­ derii sale fată de îndeplinirea turile, cînd unii cetăţeni îşî la crearea tuturor bunurilor exemplul personal de clarvi­
ţa existenta unor neajunsuri te penlru deciziile care se iau. da seama de importanta liolâ- mân, conşlienti de îndatorirea sarcinilor economice, faţă de schimbau autoturismele la fel materiale menite să slujească ziune politică al secretarului
înflorirea continuă şi ridica­
serioase, a unor lipsuri şi de­ Cred că îndemnul tovarăşu­ ritoare, covtrşitoare, pe care ce ne revine fată de clasa perfecţionarea procesului de ca omul de rînd cămăşile. Tre­ rea la nivelul ţărilor avansa­ general al partidului, monifes-
ficiente care s-au manifestat lui Ceauşescu către activul o au paşii in direcţia norma­ muncitoare internaţională, fa­ producţie. buie să spunem că astfel de te, a patriei comune — Repu­ tat tn întreaga sa activitate,
in activitatea ideologică şi cul- nostru de partid, economic şî lizării relaţiilor acestora. De-^ tă de socialism, ne vom mani­ Sentimentul răspunderii de­ fenomene apar şi în rindul blica Socialistă România. modul magistral în care a tra­
lural-educalivă. de stat de a lua parte la acti­ sigur, baza trainică, singura festa şi in viitor ca un factor termină preocuparea sporită a unora din cadrele cu anumite Prezenta oamenilor muncii tat problemele complexe ale
comuniştilor, a oamenilor mun­
munci mai de răspundere
şi
Ca unul care am răspuns de vitatea Ideologică, la activita­ posibilă si admisibilă în rela­ constructiv, principial şi de cii pentru bunul mers al acti­ care, tocmai datorită poziţiei apartinînd naţionalităţilor con­ dezvoltării orlnriuirii noastre
problemele ideologice, si care, tea de cercetare va fi urmat de ţiile dintre ţările socialiste, o unilaţe, ca o forţă activă care vităţii în domeniul în care lu­ lor, funcţiilor ce le ocupă, locuitoare, alături de oamenii socialiste, ţinuta teoretică înal­
in cadrul împărţirii munci! In cit mai mulţi tovarăşi şt va a­ constituie principiile marxist- promovează neabătut ideea so­ crează, pentru înlăturarea lip­ abuzează de Încrederea cu ca­ muncii români, în organele şl tă a abordării problemelor i-
Secretariat, răspund şi astăzi vea drept rezultat o infuzie de lenîniste, ale internaţionalis­ lidarităţii ţărilor socialiste, a surilor, a oricăror abateri sau re «u fost investiţi de socie-' organizaţiile de partid, în or­ deoloqîce deschid perspective
de unele din ele, doresc şi experienţă în cercetarea soci- mului proletar, ale respectării partidelor comuniste, a tutu­ abuzuri. tato şî fac uz de influentă spre ganismele de stat şi obşteşti, largi unei impetuoase dezvol­
atei, in plenara Comitetului Cen­ independenţei naţionale şi ale ror forţelor anliimperialîste, Problemalica din scrisorile, a-şi satisface interesele în­ în organele legislative şi exe­ tări a întregii vieţi spiritua­
al-politică, o contribuţie spori­
tral, să subliniez răspunderea ta a acesteia la soluţionarea suveranităţii de stat, egalită­ în numele cauzei socialismul sesizările şi audientele oame­ guste. Ce fals sună în gura cutive, la toate nivelurile, exis­ le din ţara noastră, cu profun­
personală ce-mî revine pentru problemelor dezvoltării socie­ ţii în drepturi, neamestecul în lui, păcii, înţelegerii şi cola­ nilor muncii care s-au adresat unor asemenea oameni cuvin­ tenţa unei largi reţele de aşe­ de implicaţii asupra procesului
existenţa neajunsurilor dtn do­ tăţii noastre. treburile interne, . respectului borării intre popoare. conducerii partidului demon­ tele despre echilate şi drepta­ zăminte de învătămînt, de cul­ de îmbogăţire a teoriei gene­
meniul de activitate In care reciproc ş! Întrajutorări! tovă­ In încheiere, îmi exprim strează un fenomen pozitiv: te socială, ctt de lipsite de tură şi artă, presa, tipăritu­ rale a construirii socialismu­
am lucrat, în mod deosebit Este incontestabil că trebuie răşeşti. convingerea că aplicarea pro­ că an de an sporesc semnală­ substanţă sînt acestea — în rile, emisiunile de radio st lui.
totală distonantă cu principiile
rile şi propunerile care se re­
pentru faptul că nu am ştiut să determinăm In cadrul Aca­ După părerea noastră, In gramului pe care plenara Co­ feră la probleme majore, de eticii comuniste promovate televiziune tn .limbile naţiona­ „Mare este acel popor,
să imprim nce! spirit de ini­ demiei de ştiinţe sociale şi prezent interesele cauzei socia­ mitetului Cenlral îl dezbate interes general, din industrie, de partid I lităţilor conlocuitoare constitu­ spunea tovarăşul Nicolae
ţiativă, de responsabilitate şi politice un schimb mai activ din agricultură, din celelalte ie pîrghii puternice pentru e­ Ceauşescu, care se slrăduicş-
de păreri în diferitele dome­ lismului, ale unităţii ţărilor sor astăzi va duce la întărirea Existenta unor astfel de ca­ ducarea patriotică, In spiritul te să dea cel mai mult civi­
exigenţă pe care-1 pretinde cialiste, ale forţelor anlîimpe- sectoare ale vieţii sociale, zuri arată că nu totdeauna or­
nii ale ştiinţelor sociale. Noi partidului nostru, a unităţii frăţiei, al muncii şi luptei co­ lizaţiei şi cauzei păcii în lu­
partidul, că nu om ştiut să gă­ ceea ce indică mutaţiile ce ganele şi organizaţiile de par­
nu vom putea face să progre­ rialisţe, interesele zădărnicirii rinduritor sole, la sporirea ro­ s-au produs în conştiinţă, mune penlru construirea socia­ me". Partidul nostru, poporul
sesc mijloacele cele mai potri­ seze gîndirea, nu vom puteo politicii agresive imperialiste lului său conducător în toate schimbările calitative în men­ tid au privit cu suficientă răs­ lismului, pentru îmbogăţirea român, continuatorul strălucit
educarea
pundere
politică,
vite pentru mobilizarea tuturor ajunge la soluţionarea unor cer să nu se întreprindă abso­ domeniile de activitate socia­ talitatea celor ce muncesc. marxîst-leninistă a membrilor tezaurului spîritual comun cre­ al operei de civilizaţie şi
forţelor, în voderea lichidării probleme tntr-un domeniu sau lut nimic care să Îngreuneze lă, va întări capacitatea par­ Chiar şi tn scrisorile prin de partid, a celorlalţi oameni at în decursul convieţuirii de progres al marilor noştri îna­
intaşi, va face totul pentru a
veacuri pc aceleaşi meleaguri.
tidului de a conduce poporul
acestor neajunsuri şi îmbună­ altul de activitate, dacă nu procesul de normalizare a ra­ român pe drumul făuririi «­ care oamenii muncii solicitau ai muncii, că nu au înţeles Crearea consiliilor oameni­ dărui civilizaţiei şi păcii cu­
sprijin în rezolvarea unor pro­
lotdeauna semnificaţia politi­
tăţirea activităţii politice Si vom stimula in toată munca porturilor Intre ţările socia­ celei societăţi pe care o vi­ bleme personale se semnalau că, socială a acestor fenome­ lor muncii aparţinlnd naţiona­ ceririle sale pc drumul socia­
ideologice. noastră schimbul larg de pă­ liste. ci, dimpotrivă, să se de­ sează, al dezvoltării multilate­ şi diferite deficiente din acti­ ne care lovesc în interesele lităţilor conlocuitoare, activi­ lismului.
perseverenle,
pună eforturi
reri, dezbaterile vii. pe baza
Munca ideologică nu pri­ rale a patriei, a bunăstării $i vitatea unor organe si organi­ tuturor oamenilor muncii şi, tatea acestora în cadrul Fron­ Mă alătur propunerii tova­
studierii temeinice a realită­ susţinute pentru stimularea a­ zaţii de partid, de stat, eco­ In ultimă înstantă, aduc pre­ tului Unităţii Socialiste constl-
veşte îngust unul sau altul din ţilor. Eslc necesar să se sub­ cestui proces. fericirii. In ceea ce mă pri­ nomice şi obşteşti, centrale şi judicii societăţii întregi. Exis­ Iuio un factor important şi un răşului Rodnaraş ca expune­
compartimentele sociale, ci a­ linieze. încă o dală, că toată Un alt fenomen remarcabil veşte, voi face totul pentru locale. tă sectoare de activitate care, mijloc eficient dc participare rea tovarăşului Ceauşescu să
al
fie considerată document
re implicaţii in toate domenii­ activitatea teoretică trebuie să al situaţiei internaţionale ac­ a-mi aduce contribuţia la în- Caracteristic pentru activi­ prin specificul lor. sini chema­ sub conducerea organizaţiilor plenarei ComiloUtlui nostru
le. şi cu deosebire in aşeza­ Întărească spiritul militant a! tuale 11 constituie alirmarea lăptuirea acestui program. tatea In acest domeniu este te să slujească nemijlocit pe de partid, a celor ce muncesc Central.