Page 15 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 234 « VINERI 5 NOIEMBRIE 1971 3

Expunerea tovarăşului WCOUE CEMIŞESCU la plenara C.C. al P.C.8.
Plenara Comitetului

Central al P.C.R.

FUNDAMENTALE

Cuvîntul tovarăşului (Urmare din pag. 1) rea tuturor sectoarelor de ac­
tivitate pentru instaurarea tn
Cuvîntul partidului - litera şi relaţiile sociale a principiilor
eticii şî echităţii socialiste.
Aşa însă după cum se sub­
llie Verdet gram dezbătut co sn Imens liniază In expunerea secreta­
interes şi însuşit de întregul
rului * general al partidului,
spiritul de conduită generală partid, de întregul nostru po­ marea lor cu concepţia Înain­
transformarea oamenilor, înar­
por — constituie o magistra­
lă analiză ştiinţifică, materia-
ror celor cere lucram In eco­ dului. O asemenea practică list-dialectică, a mutaţiilor din tată despre viaţă şl societate
şl
— materialismul dialectic
(Urmore din; pag; 1) nomie, răspunderea politică va spori răspunderea tuturor Marea platformă a cup­ cietatea noastră pe baza analiză, un program al fie­ lumea contemporană, a noilor Istoric —, cu cele mat noi cu­
pentru îndeplinirea sarcinilor celor cărora partidul le-a în­ toarelor Martin nr. 2, a principiilor eticii şi echită­ cărei organizaţii de partid, realităţi din tara noastră şi a noştinţe Şl concluzii ale ştiin­
care ne slnt încredinţate. Nici credinţai munci de răspunde­ Combinatului siderurgic Hu­ ţii socialiste şi comuniste al fiecărui comunist. De legităţilor obiective de care
o funcţie de conducere, indi­ re, va întări ordinea şi disci­ nedoara. Aici se plămădesc reprezintă, de fapt, un ade­ aceea — spunea el — este ţin seama obiectivele Îmbună­ ţei, constituie una din cele
malte r«sarse materiale sau II- firesc ca fizionomia morală mal complicate probleme, cu
nanciare 3) caută In acela;] ferent de locul ei pe scară ie­ plina de sus şi ptnă Jos, va fa­ nu numai mii de tone de vărat cod de manifestare, a fiecăruia dintre noi să tăţirii activităţii polilico-ideo- mult mal grea la multe pri-
de comportare a comunis­
ce posibilă o apreciere cit mai
logice si educative, cerule de
rarhică, nu este o simplă func­
timp, diferite Justificări pen­ oţel, dar se schiţează, se tului în muncă, societate şi semene cerinţelor societăţii etapa actuală de dezvoltare viaţe dccit dezvoltarea econo­
tru a da cit mal puţin, pentru ţie tehnică. Pentru ca cineva fundamentală a tuturor cadre­ conturează şi se solidifică familie. Organizaţia noastră actuale şi fn perspectivă, miei. Penlru aceasta, munca
caractere, oameni cu mare
lor de conducere, !n raport
să poată conduce un colectiv,
a-şl asuma cit mal puţine o- putere de dăruire, de abne­ de partid s-a ocupat şi pină marilor probleme pe care ascendentă a societăţii româ­ ideologico-educativă. de dez­
direct cu activitatea
bligatll fată de stat $i (aţă de trebuie să albă, fără Îndoială, desfăşurata. efectiv gaţie şi spirit muncitoresc. acum cu răspundere de e­ partidul le are de rezolvat neşti. Transformările revolu­ voltare a conştiinţei socialis­
o Înaltă competenţă profesio­
ţionare din lumea contempo­
societate. Nu se respectă pre­ Aici se clădesc fapte cu ducarea multilaterală a co­ in construcţia socialismului rană, revoluţia tehnico-stiinţi- te, reprezintă o permanenţă tn
tutindeni jl integral obligaţii­ nală, dar şl un dezvoltat spi­ Tovarăşi. mare forţă, cu largi rezo­ lectivului, de formare a u­ şi comunismului, fică mondială, dezvoltarea tu­ activitatea partidului nostru,
le înscrise în Legea investi­ rit partinic, 3ă se afirme In Este adevărat că nu e pri­ nanţe 1n viaţa economică şi nor oameni bine pregătiţi Gheorghe Baba, muncitor multuoasă a forţelor de pro­ de aceea conducerea partidu­
ţiilor. Asupra eficientei efor­ fapte ca un activist care apli­ ma dată clnd conducerea par­ socială a ţării. Oamenii oţe­ profesional şi politico-ideo- fn hala de turnare, defineş­ ducţie au puternice repercu­ lui a elaborat programul de
că neabătut şl cu spirit de
turilor pe care le face întrea­ Iniţiativă politica partidului $| tidului nostru examinează sar­ lului sînt fermi, hotăriţi şi logic, cu o înaltă conştiin­ te principala trăsătură a co­ siuni In gindirea oamenilor, educaţie socialistă care este
ga societate se repercutează cinile de îmbunătăţire a acii- tenace, care seamănă leit ţă muncitorească, fermi şi munistului ca expresia ce­ asupra conştiinţei sociale. supus dezbaterii actualei ple­
negativ lipsurile In pregătirea guvernului In sectorul care i-a vjtâlii ideologice. Trebuie să cu tăria şi aliajul nobil al hotărîţi. Acestei munci i-au lei mai înalte conştiinţe fa­ Activitatea ideologică şi poli- nare a Comitetului Central.
Investiţiilor, ritmurile necores­ fost încredinţat. spunem Insă că niciodată Co­ metalului. Şi, fiindcă mai pus baze noi, mai largi şi ţă de datorie. Nimic nu este tico-educativă are, în acest Inepuizabila capacitate ma-
Asa cum se subliniază
In
punzătoare In construcţii, în- expunere, pregătirea ideologi­ mitetul Central nu a dezbă­ convingătoare ca orice sînt mai profunde, măsurile sta­ mai profund decit aceasta. context, o mare însemnătate terialist-dialectică a secretaru­
tlrzlerlle în ce priveşte darea tut Intr-un cadru atlt de am­ faptele, vom aminti, In a­ bilite de conducerea parti­ Muncitorul înaintat, comu- lui general al partidului nos­
în funcţiune a noilor capaci­ că nu poate fl confundată cu plu. într-un mod atît- de pro­ ceste rinduri scrise chiar la dului in vara acestui an. De 1 nistul, are cea mat mare pu­ In lărgirea orizontului de cu­ tru de a sintetiza şi explica
acumularea de teze teoretice
noaştere a oamenilor. Cu atlt
demonstra cum
tere de a
tăţi sau atingerea parametri­ abstracte, cu studierea unor fund şi de deschis probleme­ gurile fierbinţi şi frem ătă­ la acea consfătuire toate or­ mai mult, In noile condiţii de ştiinţific mutaţiile şi fenome­
lor proiectaţi. le din acest sector, Concluzi­ toare ale cuptoarelor, că o- ganizaţiile noastre de bază trebuie să-şi îndeplinească
lucrări ale clasicilor ca un ţelarii acestei secţii au dat şi-au analizat »nZr-un înalt oricine sarcinile. Şi o face dezvoltare economico-socialâ nele, atît din construcţia ao-
Jn multe întreprinderi nu se scop In sine, nu poate II re- ile valoroase pe care Ie trage de la începutul primului an spirit de combativitate mun­ prin fapte, de aceea este a ţării noastre — etapa făuri­ cietălii noastre socialiste clb
manifestă o atitudine Intran­ •tosă Ia un simplu proces de de pe urma acestei discuţii a­ al cincinalului 1971-1975 nu ca inj aceasta direcţie, au convingător. In hala noastră rii societăţii socialiste multi­ şi din viaţa internaţională, re­
sigentă din partea Întregului âVnbogăţire a culturii genera­ rată o dată In plus cit de uti­ mai puţin de 24 580 tone stabilit măsuri concrete ca­ de turnare avem mulţi a­ lateral dezvoltate — activita­ iese pregnant din fiecare ca­
ei
lă ar fi fost organizarea
colectiv faţă de apărarea $1 le. Partidul nostru a respln« mai demult. Am fi putut face metal peste sarcinile de re acum sînt In curs de fn- semenea oameni. Mă gîndesc tea ideologică devine o pu­ pitol al expunerii. Şt In so­
dezvoltarea proprietăţii socia­ asemenea Interpretări simplis­ mai demult ceea ce facem as­ plan la zi. Angajamentul a­ făptuire cu rezultate bune, la Porojnicu llie, Crişmaru ternică forţa, iar conştiinţa cietatea noastră se manifestă
liste. Pe unele şantiere de te st a subliniat tn repetate tăzi, am fi înlăturat mai din nual a fost îndeplinit incd demonstrind şi sub această Haralambie, Motorga llie şi unele contradicţii, ca de exem­
construcţii se face Încă rî sipă rtndurl că trebuie să înar­ timp unele din greşeli şi ne­ îndată după 23 August. Fap­ formă justeţea programului alţii. Chiar cînd rfnî numai socialistă şi cultura factori de plu aceea dintre nivelul de
prim ordin în opera de trans­
sau se produc înstrăinări de măm oamenii cu spiritul viu ajunsurile care au fost sem­ tele devansează cuvîntul de educaţie stabilit de par­ amintite, numele lor inspiră formare revoluţionară a socie­ dezvoltare economlco-socfală
materiale, există în întreprin­ al marxlsm-leninlsmulul spre nalate atît în expunere, cit şi dat. Chiar tn acest schimb tid. In secţie s-a întărit con­ colectivului dăruire, hotări- tăţii, de construire a socialis­ a oraşelor şi satelor sau din­
deri consumuri încă ridicate a le da posibilitatea să rezol­ în cursul celor două sau trei de dimineaţă sînt pregătite siderabil disciplina şi ordi­ re, iniţiativă in realizarea mului şi comunismului. tre nou şi vechi, de care per­
de materii prime, combustibil, ve în condiţii cit mai bun<» luni de dezbateri în activele şi se toarnă alte citeva mii nea, a crescut simţul răs­ sarcinilor. După cîte am re­ fidul a ţinut sl tine în perma­
energie, metal, laminate $1 al­ sarcinile construcţiei socialis­ de partid judeţene şi am fi de tone de metal fn contul punderii pentru îndeplini­ ţinut din expunerea tovară­ In anii construcţiei socialis­ nenţă seama. Există, apo), o
tele. Este necorespunzStoar* te, Aceasta înseamnă. înain­ asigurat, cu mai multă exi­ sarcinilor crescînde rea sarcinilor, a sporit spi­ şului Nicolae Ceauşescu o te. în ţara noastră s-au obţi­ seamă de contradicţii în via­
situaţia din unele întreprinderi te de toate, aşa cum se men- gentă. transpunerea în practi­ Expunerea tovarăşului ritul combativ, intransigen­ astfel de fizionomie trebuie nut, sub conducerea partidu­ ţa Internaţională contempora­
să ne insuşim cu tofti, pen­
care au indici de utilizare s tioneozâ In expunere, cunoaş­ că a indicaţiilor Congresului Nicolae Ceauşescu la plena­ ţa faţă de manifestările mo­ tru că aceasta este o garan­ lui, succese istorice pe calea nă. în mişcarea comunistă si
maşinilor si utilajelor de 70 la terea aprofundată şi înfăptui­ al X-lea al partidului In acest ra Comitetului Central al rale nesănătoase. Ca urma­ ţie a viitoarelor noastre dezvoltării economico-sociale muncitorească, unele generate
sută sl chiar mai puţin sau rea neabătută a politicii in­ domeniu — asa cum am făcut P.C.R. a găsit tn oţelărie re, colectivul nostru se afir­ succese in dezvoltarea so­ şi a ridicării nivelului de de cauze obiective, altele de
mă unit, ca o forţă capabilă
coeficientul de schimburi de terne şi externe a partidului în alte domenii, în industrie, două elemente fundamenta­ să înfăptuiască cu stricteţe cietăţii socialiste. cullură al poporului. Clasa subiectivism. Analiza ştiinţifi­
1,7 — ceea ce arată că In ra­ nostru — marxîst-Icninîsmu) în agricultură, în investiţii, ca le şi definitorii pentru via­ toate sarcinile ce-i revin, muncitoare a devenit clasa că a cauzelor acestor contra­
murile respective nu s-au lu­ aplicat la România. şi în alte domenii, care au fost ţa acestui colectiv. Pe de o 'fot atit de adevărat este ...Aici, pe platform ele cal­ conducătoare a societăţii şi, dicţii, clarificarea modalul cum
at încă toate măsurile care să Legătura indisolubilă între analizate sistematic de către parte a găsit acelaşi freamăt că mai avem unele lacune de ale oţelăriei, unde comu­ alianţa ei cu ţărănimea coo­ pot fl ele soluţionate, consti­
muncitoresc, aceeaşi hotărî-
niştii, fn fruntea întregului
asigure folosirea deplină o ca­ teorie şi practică determină Comitetul Central. rc de a înfăptui neabătut împotriva, cărora trebuie să colectiv, au rezolvat multe peratistă constituie forţa de tuie o Importantă contribuţie
pacităţilor de producţie. forţa materialismului dialectic In lumina discuţiilor ş! a linia politică a partidului, luptăm. Uneori rezolvăm şi complicate probleme de granit a ortnduiril socialiste. a partidului, a conducerii sale
Unele unitătl lşl Încalcă o- şl istoric, capacitatea sa de expunerii secretarului general iar pe de altă parte — o problem ele cu destulă înceti­ însemnătate vitală pentru Intelectualitatea a devenit o la tezaurul marxism-lenlnismn-
al partidului a devenit
bllgaţilte asumate prin contrac­ transformare revoluţionară a dent pentru lotî tovarăşii evi­ susţinută şi amplă muncă neală, fără suficientă ener­ producţia de metal a ţării, intelectualitate cu totul nouă, lul creator, o dovadă în plus
că
te $1 creează astfel dificultăţi lumii. Intr-un asemenea spirit, activitatea ideologică nu poa­ politico-ideologică, de edu­ gie parcă. Mai avem oameni se plămădesc oameni noi, legată prin întreaga el fitnţă a capacităţii Partidului Comu­
în activitatea altor unitătl. nu de responsabilitate partinică, te constitui domeniul rezer­ care marxist-leninistă desfă­ care nu se angajează cu tari, fermi, cu neasemuită de popor. S-a cimentat prie­ nist Român de a arăta deschis
respectă indicatorii de calita­ trebuie să lucreze Consiliul vat al unor activişti aşa-zis şurată sub conducerea co­ toată răspunderea pentru în­ putere de dăruire pentru tenia şi colaborarea dintre cei comuniştilor, întregului popor
te, produclnd neajunsuri In a­ de Miniştri şl Biroul său per­ specializai» în munca de edu- mitetului de partid pe baza făptuirea sarcinilor mereu societate, oameni capabili ce muncesc, fără deosebire de problemele care confrunta so­
provizionarea populaţiei sl în manent, conducerile ministere­ calie, de propagandă, că ea planului educaţional elabo­ sporite ce ne stau fn faţă. să înfrunte orice greutăţi naţionalitate, în munca şl lup­ cietatea, lumea de astăzi.
realizarea sarcinilor de export. lor, dovedind mai multă exi­ constituie o sarcină a tuturor rat de conducerea partidu­ Se mai manifestă, de asem e­ pentru a da viaţă cuvlntu- ta pentru înflorirea patriei Comuniştii, oamenii muncii
Datorita unor deficienţe de genţă fată de activitatea tutu­ comuniştilor, a tuturor orga­ lui tn luna iulie. nea, e drept că în forme lui partidului. comune. Revoluţia culturală a hunedoreni au luat fl (au cu­
concepţie, nerespectării teh­ ror unităţilor în subordine, la­ nelor de partid — de )os şi Oamenii capabili de fapte mai atenuate, un spirit mic- Am desprins doar cîteva exercitat o mare influenţă a­ noştinţă cu vie satisfacţie şl
nologiilor de fabricaţie, utili­ tă de realizarea planului de pină sus — si că ea trebuie mari au şi mare putere de burghez în tratarea realită­ crlmpeie din multitudinea supra proceselor revoluţiona­ căldură omenească despre
zării de materiale necorespun- stat la toţi indicatorii şi în­ realizată potrivit aceloraşi sinteză şi plasticitate — ex­ ţilor concrete. Se trece cu de preocupări majore ale re petrecute în România. Par­ conţinutul expunerll-program a
zătbare sau controlului neco­ tronarea unei stricte discipli­ norme care reglementează în­ presie a cunoaşterii şi în­ îngăduinţă peste unele lip­ oamenilor de aici. Ele sini tidul Comunist Român. Inspira­ secretarului general al parti­
respunzător pe* fluxul rle fa­ ne socialiste, bazate pe res­ treaga viată de partid. ţelegerii profunde a reali­ suri sau acestea sînt privite insă edificatoare, definitorii torul şi conducătorul acestor dului. Ei, asemenea întregu­
ca ceva inerent.
bricaţie, numai In septembrie pectarea legilor şl hotărîrilor Expunerea secretarului ge­ tăţilor, a vieţii. pentru puternicul nucleu uriaşe transformări revoluţio­ lui popor, exprimă cea mai
Victor Petroescu, secreta­
1971 au fost respinse Ia livra­ partidului şi statului In litera neral al partidului, discuţiile rul comitetului de partid al Vom studia cu maximă muncitoresc, pentru colecti­ nare, a desfăşurat o vastă ac­ fierbinte recunoştinţă pentru
re mărfuri tn valoare de pes­ şi In spiritul lor. din plenară ca şi dezbaterile secţiei, concentrindu-şi toa­ atenţie recenta expunere a vul oţelăriei. Aici, cuutnfwl
te 41 de milioane de lei des­ Noi tot I, comuniştii cărora care au avut Ioc In întregul te gindurile ce şi le formu­ secretarului general al par­ partidului găseşte întotdea­ tivitate politico-ideologică. de faptul că Partidul Comunist
tidului şi vom
desprinde
tinate consumului intern. partidul ne-a încredinţat munci partid ne pun la tndemină un lase în legătură cu expune­ maximum de învăţăminte din una un fertil teren de afir­ educare a maselor, a luat un Român, conducerea sa clarvă­
zătoare, pune la baza Între­
mare, este litera şi spiritul
Nu putem vorbi despre echi­ de mare răspundere politică mănunchi de idei de o deose­ rea tovarăşului Nicolae ele, muncind cu şi mai mul­ de conduită generală. sir neîntrerupt de măsuri po­
bită Importantă pentru îmbu­
tate socialista fără a menţio­ în conducerea administraţiei nătăţirea în viitor a muncit Ceauşescu la această plena­ tă hotărfre pentru ridica­ litice şi organizatorice pentru gului proces de formare a o-
mutul nou MUNGA, INVAŢA-
na, totodată, că deşi fondurile de stal, sîntem datori să ac­ politîco-ideologice. ră, ne declara între altele : rea întregii munci de partid CORNEL ARMEANU asigurarea participării reale a MINTUL, ŞTIINŢA.
celor ce muncesc la conduce­
de salarii sini consumate pre­ ţionăm cu mal multă energie Sîntem, tovarăşi, confrun­ — Întregul program al la nivelul cerinţelor form u­
tutindeni, nu toate unităţile pentru respectarea legilor st taţi cu un mare număr de pro­ partidului privind îmbună­ late fn programul partidu­
contribuie In mod corespunză­ crearea condiţiilor necesare ca bleme care se pun în acest tăţirea activităţii ideologice, lui.
tor la sporirea avuţiei naţio­ ele să-şi producă efectele ur­ domeniu şi In propria noastră ridicarea nivelului general Maistrul Constantin Cor-
nale, nu slnt respectate pre­ mărite. să asigurăm realizarea activitate. Dar, aşa cum am al cunoaşterii şi educaţiei laciu remarca faptul că ex­ Ne mîndrim cu trecutul de luptă
tutindeni si riguros prevederi­ planului de dezvoltare econo- reuşit să străbatem etapă cu socialiste a maselor, pentru punerea tovarăşului Nicolae
le sistemului de salarizare. mico-socială a ţării şi perfec­ etapă drumul socialismului — aşezarea relaţiilor din so­ Ceauşescu este, tn ultimă
Chiar în aparatul central — cu ţionarea întregii activităţi do cucerirea puterii, industriali­
excepţia ministerelor Muncii înfăptuire a politicii pnrtidu- zarea, cooperativizarea, revo­ şi muncă al poporului nostru
Finanţelor. Energiei Electrice, lui şi statului nostru. In a- luţia culturala, Intr-un cuvînt
Metalurgiei, Construcţiei de cost sens, consider intru lotul construcţia unei societăţi noi
Maşini si Comerţului Interior — justificată propunerea de a so — vom reuşi cu certitudine Relaţiile s
celelalte ministere si institu­ introduce practica dărilor de să ne îndeplinim şi sarcinile Făurirea societăţii socialis­ tre altele, şt la preluarea, la rios — precizează tovarăşul
ţii centrale au promovat sa­ seamă periodice, a rapoartelor complexe ale făuririi societăţii I te multilateral dezvoltate Im­ valorificarea experienţei, a Nicolae Ceauşescu — stă la
socialiste multilateral dezvol­
plică nu numai o puternică şl
lariaţii la categorii superioa­ de activitate pe care Prezidiul tate. modernă bază materială, ci şi trecutului poporului român. baza dezvoltării viitoare a po­
Dar, aşa cum subliniază secre­
porului nostru, In centrul po­
re, fără ca aceştia să îndepli­ Permanent, Comitetul Execu­ Sînt încredinţat că fiecare educarea oamenilor muncii In tarul general al partidului nos­ liticii educative".
nească condiţiile de vechime, tiv. Secretariatul să le prezin­ comunist va socoti drept o în­ coordonate superioare spiritul dragostei de patrie şi tru, nu spre orice trecut ne
iar unele au aplicat această te tn fata Comitetului Central datorire supremă să participe partid, al respectului faţă de Întoarcem privirea, cf spre „tre­ Caracterul profund educativ
promovare la excepţional la al partidului, ministerele în cu toată holărîrea. cu toată e­ cutul cu care ne mlndrim, de al acestui glorios trecut
peste jumătate din personalul fa^n Consiliului de Miniştri, iar nergia la transpunerea în via­ A aşeza întreaga noastră partidului nostru sl au darul muncă, de avuţia obştească, al luptă pentru eliberarea naţio­ este incontestabil. Şi, este da­
înaltelor principii de echitate
toria noastră, a slujitorilor şti­
total existent In centrală. A- Consiliul de Miniştri în fa­ tă a programului pc care ur­ viaţă socială pe principiile e­ Ră ne deştepte conştiinţa, să şi dreptate. Societatea socia­ nală şi socială, de tradiţii pro­ inţei. artei şi culturii, să-l pu­
lunci, tovarăşi, se pune pro­ ta Consiliului de Stat şi a mează să-l adopte plenara ticii şi echităţii socialiste şl ne Înflăcăreze In întreaga lista este de neconceput fără gresiste ale Invâţămîntuluî, şti­ nem tn valoare, să-l facem cu­
Comitetului Centrul al parti­
blema, cum luptăm pentru noastră. comuniste, pe noi norme de noastră activitate. Asemenea oameni care să posede boga­ inţei şţ culturii poporului nos­ noscut masei largi de oameni
transpunerea in viată a hotă- convieţuire şi relaţii sociale — fenomene negative se mai ma­ te cunoştinţe politice, fără oa­ tru". Este, în aceeaşi măsură, ai muncii — pentru că este un
rîrilor rle partid pe care le a­ iată o latură a activităţii par­ nifestă ~ deşi la scară redusă meni culţi, cu o înaltă califi­ vorba despre „trecutul glorios bun al întregului popor —, să
doptăm în unanimitate la toa­ tidului nostru, de covârşitoa­ — şl In uzina noastră, dova­ care profesionala, capabili „să al mişcării revoluţionate şi folosim trecutul nostru glorios,
te plenarele? Şi este bine şti­ re importantă pentru mersul dă a gradului de conştiinţă pună In operă" sarcinile cu a- comuniste, de trecutul anilor
ut că marea parte a conducă­ înainte al societăţii, pentru scăzută a unor muncitori, De devârat grandioase stabilite construcţiei socialiste care a prezentul nostru viguros şl
torilor acestor unităţi se află viitorul comunist al patriei. aceea, noi — comuniştii In pri­ de partid. trainic penlru a educa oame­
tn sală. M-am oprit îndelung asupra mul rfnd — avem misiunea pa­ Aceste necesităţi, şl nu nu­ ridicat patria noastră la un nii muncii In spiritul dragos­
acestui capitol din expunerea triotică sl morală să acţionăm Înalt grad de dezvoltare In
Fenomenele negative menţi­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu energic pentru lichidarea a­ mai ele, străbat ca un fir toate domeniile activităţii eco­ tei faţă de patrie şi partid, fa­
onate. ca si altele de aceeaşi pentru că mi se pare deosebit cestei stări de fa.pt, să educăm roşa Expunerea tovarăşului nomico-sociale". ţă de realizările fără prece­
natură pun cu toată seriozi­ de semnificativ, că defineşte tinerelul în spiritul muncii, al Nicolae Ceauşescu cu privire dent pe care poporul nostru
tatea in fala noastră, a tutu- la Programul Partidului Co­ Istoria frămintntă a poporu­ le-a înscris In istoria sa nouă,
cu Importantă şi justeţe di­ cinstei sl onoarei. al demnită­ lui nostru este deosebit de critîcfnd, în acelaşi timp. ve­
recţiile viitoare ale vieţii noas­ ţii umane. Să nu uităm că fie­ munist Român pentru îmbună­ bogată lntr-un asemenea tre­ chea orlnduîre, rămăşiţele oi.
tre sociale. Este necesar să care om se recomandă prin tăţirea activităţii ideologice, cut. Este suficient să străba­ stările negative din trecur.
Recunoştinţă înţelegem cu toţii — comu­ faptele sale, că munca este Iz­ ridicarea nivelului general al tem, fie şl în treacăt, existenţa Pentru că „avem tonte motive­
nişti şi nemembri de partid — vorul tuturor împlinirilor sl sa­ cunoaşterii şi educaţia socia­ sa milenară, pentru a aminti le să fim mlndri de trecutul
devotamentului că avem datoria să milităm tisfacţiilor, că munca a creat listă, pentru aşezarea relaţii­ momente şi figuri proeminen­ de luptă şi muncă nt poporului
însuşi omul — după cum re­
lor din ţara noastră pe baza
neabătut pentru dreptate şt a­
te care s-au înscris cu litere
devăr, pentru libertate şl e­ marca Engels. Etica şl echita­ principiilor eticii şi echităţii de aur In istoria poporului nostru, de ceea re am realiz.it
in numea galitate, pentru o viată dem­ tea socialistă mal înseamnă a­ socialiste şl comuniste. In ana­ român, Istorie a cărei domi­ în anii socialismului ; nvcrrv
nă, omenească. Etica şl echita­ părarea cu fermitate a pro­ liza profund ştiinţifică pe care nantă este lupta neobosită, toate motivele s<5 preţuim fi­
Recent, colectivul de salariaţi tea socialistă înseamnă, după prietăţii socialiste, aşezarea pe o face asupra societăţii româ­ continua pentru libertate şi gurile luminoase progresiste
de la Consiliul popular al mu­ părerea meo. că trebuie să primul plan a intereselor ge­ neşti contemporane, ca şl în ale poporului nostru, eroismul
nicipiului Hunedoara şl-a luat nerale ale societăţii, cu caro dreptate. Incepînd cu figura
rămas bun dc la colega lor muncim toţi deopotrivă, mat Jalonarea perspectivei, secre­ luminoasă a lui Decebal şi pî- maselor largi populare. f.ud
de muncă, tovarăşa Ana Mun- mult şl mai bine, mai conşti­ trebuie să concorde perfect deosebire de naţionalitate ca­
teanu, sein biroului 9tarc civi­ interesele personale, promova­ tarul generat al partidului re­ nă la lupta eroică, la jerlfelo
li, care a leşie la pensie. enţi de menirea noastră tn so­ levă pe drept cuvînt că „ma­ re prin lupta şî munca lor au
In cel 31 de ani munciţi In cietate ; să luăm atitudine fer­ rea celor maî Înalte senti- comuniştilor, ori la munca pli­ re-'lizat lot co este astăzi Iu
domeniul înregistrării faptelor menle umane. sele populare înţeleg toi mai nă de abnegaţie a clasei mun­
şl actelor de stare clvlIA, din mă împotriva parazitismului mult rolul hotarltor pe cure tl citoare pentru făurirea socie­ România". Adevărul profund
care 27 aici, la Consiliul popu­ social, a vieţii uşoare, a tutu­ Aprob din toată fiinţa mea ştiinţific al cuvintelor secre­
lar din Hunedoara, Ana Mun- ror acelora care urmăresc cîs- programul educaţional elabo­ au In procesul producţiei ma­ tăţii socialiste, istoria poporu­
tcanu a înregistrat numai la teriale si spirituale, In întrea­ tarului general al partidului
Hunedoara peste 28 000 caturi tiquri rit mai mari cu efor­ rat de partid şi mă voi stră­ lui nostru este dominată de este pentru noi toţi un îndrep­
de naşteri, fArA a mal vorbi turi cit mai mici, împotriva dui, alături dc colegii mei de ga dezvoltare a societăţii con­ lupta pentru libertate, pentru tar inestimabil in activitatea
dc actele dc căsătorie şl do „încercărilor de a trăi lârâ muncă, de toii comuniştii din temporane. fn acest context,
celelalte acte pe caro le-a afirmare naţională, pentru ne- de valorificare a tradiţiilor re­
întocmit de-o lungu! celor po­ muncă, pe seama altora, sau organizaţia noastră, să-l ur­ activitatea Ideologică si poli- alirnare, eliberare de sub ex­ voluţionare ale poporului nos­
şte trei decenii dc muncA nu­ de a Înşela societatea oîerln- măm neabătut, să-! transpu­ tico-educativâ de lărgire a ori­ ploatare şi făurirea acelei so­
mai In starea civilă... nem creator şi nelntirzial în tru, tradiţii ce-si nu rădăcinile
Ana Munteanu a avut In du-l foarte puţin, şl dacă sa zontului cunoaşterii capătă o cietăţi — a societăţii socialis­ adine înfipte In istoria neo­
toţi aceşti ani o atitudine eo- In cadrul secţiei de mase plastice a F.C Orăşlle lucrează $1 poate nimic. 1n schimbul a- viaţă. tot mai mare Însemnătate". te — în care demnitatea şi
rectA fnţA de oamenii pc care operatorul chimist Indrcl Pop. care se numără printre coi mai mului.
vechi muncitori din secţie. El lşl depăşeşte lunar sarcinile de plan vanfajelor pe care I le cre­ GHEORGHE BATRfNA Măsurile complexe luate de personalitatea umană sînt ri­
l-a servit, o bună comportare tn medie cu 10 la smă, ează aceasta". Afirmaţiile *- fâcâtuş, şef de echipa,
tn societate, aprijlnlndu-şl co­ partid penlru realizarea aces­ dicate la cel mai înalt grad MIRCEA VALEA
legii de muncă şl salariaţii pc parţîn secretarului general al U M M R. Simerîa tui deziderat se referă, prin­ dc preţuire. „Accsl trecut glo­ directorul Muzeului judeţean
care l-a avut In subordine,
nxecutlnd corect şl cu deose­
bită atenţie lucrările ce l-ou
fost încredinţate. Cuna el pre­
gătire a ajutat-o In tot acest
timp să respecte legea, fără a pretutindeni; 14.00 Compozitorul scară (continuare): 21. Ofl Ijutetîn
pune cetăţenii pe drumuri. sâptâmlnll — Mlhail Jo ra ; H.-u) de ştiri; 0.03—G.CU Estrada noc­
La Ieşirea la pensie a tova­ 19.10 Tragerea Loto ; tura!"); LONEA: Oraşul vise­ iaz Codrule cu frunza rară — melo­ turnă.
răşei Ana Munteanu, colegii 19.20 1001 de seri — emisiune wfflmm lor („Minerul") ; Mllial Vitea­ dii populare: 13.00 Buletin de
de muncă, precum şl dclegnţil pentru cel mici; zul — acrilic I-ll („7 Noiem­ şuri; 15.05 Rcvtst.i economică;
de stare civilă din Judeţul 19,30 Telejurnalul de scorA; brie") ; ANINOASA; Îngerii 15.30 Pagini vocale şl orchestrale
Hunedoara, care au participat, negri — seriile I-II („Munci­ PROCHAMUL 1; G.Ofl—Q.30 Mu­ dm muzica de csuadă; ni.nu Ra­
i-au dorit multă sănAiate, ani 20,00 Cincinalul In acţiune. J u ­ toresc"); PLTnlLA : Facerea zică şl actualliAţi; 9.30 Memoria diojurnal: in.îs Muzică <lv prome­ VREMEA
(„Muncitoresc") ;
nadă; Ml,30 Melodii <l<’ Constninin
lumii
VUL­
mulţi de vla|A. deţul BIstrlţa-NAsAud; DEVA: Tarada circului („ra- CAN; Serata („Muncitoresc") : pAmîntulul rom,'mese (reluare) :
Colectivul dc salariaţi al ser­ 18.00 Deschiderea emisiunii 20.10 Cronica politic,\ IntcrnA trin“); Romaniicii (.Aria") ; LtlHCANI: Caietul albastru („7 ln.no hulinln de şiiri; 10.05 Pe Alexandru şl GHu Mihăilă: ic..vi
viciului de stare civilă al Co­ CAmlnul; dc Eugen Mândrie; SI.MLKIA: Prizoniera din (.'au­ Noiembrie"); DARBATENT; In Mureş şi pc Tirnave — .muzicA Publlciimc radio; îT.mi pentru PENTRU 24 ORE
patrie: 17..10 Concert de imi/ioi
mitetului executiv al Consiliu­ 20,25 cîntA corul studenţesc al ra?, („Mureşul"); HUNEDOA­ fiecare seară la ora ll (.,G populară: îo.no Seleciiunt dtn o-
lui popular Judeţean i-a adus 18,1S I.urnea copiilor. ,,Oaspe­ Conservatorului ,,Ciprian RA; Aşteptarea („Sidcrui gis- August"); ORAŞT1L; Aurul porcin „Noapic de numit tn po- populară: lH.OU Oiclo scrii: Vremea se aînriunează u
mulţumiri pe această calc pen­ ţii lui Ţăndărică"; Ponimliescu*'; Uil") ; Război şl parc — se­ („Flacăra") ; GLOAGIU-BAI : radis" de Pneilertch Schriidcr: Tableta de seară de Vasile Rc- şur. Cerni va li .si-hinihă:.-r
tru aciiviiaioa îndelungată şi riile 111 si LV („(.'onstruclo- Romeo şl JuDctta — seriile 11.00 Buletin de şilrl; n,0-S Muzi­ brcnmi; un.0.1 Xoec melodii pro­ izolai vor cădea preoipl.aţil
ferate; 2».di Imoipicii do muzică
rezuliatolc deosebite oli|iini(c 10.00 Legile hi atenţia opiniei 20,J0 Film artistic : „Sarea pă- iul- ) ; CALAN: 100 (tu dolari I-II; HATLG: Cazul C. L. ci populară cubaneză; 11,13 Pc slalie. \ intui va sufli: slal*
In cel 3) dc ani dc muncA. publice. Dezbatere asupra miniului"; pentru şerif (,,n Iunie"); T l‘- (..Popular") ; URAD: U.D. In teme Juridice; U.2â Corul Radio- populară; Luoroţiti Ciobanu: 20.33 pină ia potrivit din sud ţu
^llliun la zi; 21.00 Revisin şlagă­
Legii privind tnradrarea şi 22,05 rilm documentar s LIUC: Primăvara pc Odcr alertă („Steaua roşie"); CU- leleviziunil; n,30 Cotele apelor relor: 21,25 Poemul simfonic siMl-vrsi, Temperaturile mini
(„Minerul") ; PKTKOS ANI: în ­
M, MORARU promovarea tn muncA a U.n.S.S. Ştiinţa In slujba drăgostiţii („7 Noiembrie") ; O Dunării; 12.00 Disc In foileton : „Vliavn" de Itediieh Smc.ana : nu- vor nscUa iinr*- minus im
şeful şeiviciului jtore civilă personalului din unităţi- agriculturii; floare şl doi grAdinari — se­ RABARZA: Semnale pe drum Peter Krnuss; iz.to Arii din ope­ 21. -T. Romanţe tic la Fosil valul U ta îl Şi 3 grade, iar maximali
tn.re ' şi 12 eindv. X imuU' i >|
(„Minerul"); 1LIA: Mexic '70
al Consiliului popular Ic socialisto dc stat ; 22.20 Telejurnalul de noapte. riile I-II UKepuhliC.V) ; LU- („Lumina"). re; 12.ao inUtniro! cu melodia şi r itcursul ..Cn/anicma do aur" dmiineaţa je svmnaloa/A era­
populară şi lnlerpreiul prelevat;
— ediţia a IV-a; 22,im Radiulur-
judeţean PENI: Căpitanul Morian („Cul­ 13.00 Radiojurnal; 13.t5 Avanpre­ nnl: 22...70 Concert dc scară; 22.53 tă.
mieră cotidiană; 13,27 Clntccul e Moment poetic; 23,U0 Concert de