Page 16 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 16
4 DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 5 234 9 VINERI 5 NOIEMBRIE 1971
întreprinderea
^ -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- „Marmura Simeria"
A 25-a aniversare
Covorbiri ofici Veşti din ţările so cia liste cu sediul în Simeria
a U.N.E.S.C.O. strada Cuza Vodă, nr. 24
ale iugoslavo- MOSCOVA asemenea cu succes, In spe kg laminate, circa 12 kg
PARIS 4. — Corespondentul prof. Jean Livescu, rector al cial deasupra livezilor şi a plumb. 9 kg zinc. 4,6 kg cn- ANGAJEAZA URGENT :
pru. De asemenea, se aşteap
viilor, elicoptere de tip „MI-
Agcrpres, Paul Diaconescu, Universităţii din Bucureşti, Pe lingă nenumăratele zbo 2“ si „KA-26". deosebit de tă ca in primul an al cinci
transmite : Joi, au început In preşedinte al Comisiei naţio canadiene ruri pe care le efectuează pe nalului în curs (1971-1975) e şef serviciu livrâri-transporturi.
capitala Franţei ceremoniile nale române pentru UNESCO. traseele interne si externe, a eficiente prin faptul că su Condiţiile pentru ocuparea acestui post sint:
prilejui le de împlinirea a 25 Si prof. univ. Pompiliu Maco- vioanele companiei sovietice flul rezultat din rotaţia pa conomia bulgară să primeas studii superioare şi 8 ani vechime în funcţii eco
de ani de la înfiinţarea Orga vel. OTTAWA 4 (Agerprcs). — de transporturi aeriene ,,Ae- letelor lor asigură o îraprăs- că de Ia capacităţile de pro
nizaţiei Naţiunilor Unite pen Şedinţa solemnă prilejuită După cum informează agen roflof* sînt antrenate în toi tiere uniformă a substanţe ducţie din Sofia şi Pernik nomice de specialitate.
tru Educaţie, Ştlintâ $i Cultu de aniversarea UNESCO a fost ţia Taniug între preşedin mai mare măsură într-o se lor chimice utilizate. 1730 000 tone de laminate. Limitele de salarizare sint între 2 550-3 250,
ri — U.N.E.S.C.O. Fa|oda im deschisă de Atlilio del 1 Oro tele R.S.F, Iugoslavia, îosip rie de activităţi din cele mai In programul dezvoltării (300)
punătorului sediu din Piaţa Mâini (Argentina), preşedinte Broz Tito, si primul minis diverse. Astfel, piloţii „Ae- TIRANA industriei metalurgice pentru
Fontenoy a fost împodobită cu le actualei sesiuni a Conferin roflof'-ului au realizat In a perioada 1971-1990 se preve
cele 125 de drapele naţionale ţei generale a organizaţiei. tru al Canadei, Pierre El- cest an prelucrarea chimică In capitala albaneză a fost de ca producţia de laminate
ale statelor membre, printre A luat cuvîntul apoi lordul liotl Trudeau, au avui loc a unor suprafeţe însumînri 85 inaugurat Centrul de calcul să sporească de patru ori.
care si tricolorul României. Hailsham, din partea Marii convorbiri oficiale, referiloa- milioane de hectare — cu 4 — instituţie destinată efec Totodată, se prevăd diversi
Pentru prima oară, UNESCO Britanii, tară in care a fost re la o scrie de probleme milioane mai mult decît In tuării de cercetări ştiinţifice ficarea mai largă a sortimen
arborează drapelul Republicii semnată, în urmă cu 25 de ani, internaţionale, precum si la anul precedent. —, care va funcţiona In ca telor, îmbunătăţirea calităţii
Populare Chineze, ca urmare Convenţia de întemeiere a relaţiile iugoslavo-canodie- Circa 50 000 de colhozuri drul Universităţii de stat din lor şi folosirea mai raţiona Depoul C.F.R. Simeria
n restabilirii drepturilor legiti UNESCO. ne. Totodată, menţionează Si sovhozuri recurg în Tirana. Centrul se va ocupa lă a resurselor naturale pen
me ale acestei ţări în O.N U. In continuare, preşedintele agenţia, miniştrii de externe U.R.SS. In mod permanent Ia de soluţionarea unor proble tru a se putea satisface mai
La festivităţi participă dele Franţei, Georges Pompidou, a ai celor două ţări au avut serviciile aviaţiei, care se me practice care pot îi pre deplin nevoile creseînde ale
gaţii din 100 state membre ale rostit un discurs în care a o întrevedere în cadrul că dovedesc deosebit de avanta zentate într-o formulare ma Recrutează de urgenţă candidaţi pentru şcoa
UNESCO, reprezentanţi ai elogiat activităţile organizate reia au efectuat un schimb joase. S-a calculat, astfel, că tematică si va aplica metode economiei bulgare de produ la de fochişti locomotive respectiv mecanici a
O.N.U. si ai instituţiilor spe de UNESCO în domeniile a de opinii asupra unor ches micul biplan „AN-2'\ folosii specifice calculului matema se siderurgice şl de metale
cializate ale acesteia, precum sistentei tehnice, pregătirii de tiuni de interes reciproc. în mod curent la asemenea tic din diverse domenii ale colorate. Concomitent va fi jutori L.D.E., absolvenţi ai şcolii profesionale,
şl ai altor organizaţii interna cadre didactice, dezvoltării în Cu prilejul vizitei pre economiei, ca producţia, pro aplicat si un vast program de ucenici profil metal, cu stagiul militar satisfăcut
ţionale guvernamentale si ne văţământului ştiinţific Si luptei şedintelui Tito, guvernato lucrări, împrăştie într-o zi 40 iectarea. planificarea, organi
guvernamentale. împotriva analfabetismului. Re- rul general al Canadei, Ro- de tone de îngrăşăminte pe zarea şî conducerea. îmbunătăţire a condiţiilor de şi vechime in meserie cel puţin 15 luni.
Din partea României la par ferindu-se Ia contribuţia adusă land Michener, a oferit un o suprafaţă de 250 hectare, muncă si de viaţă ale celor
te o delegaţie guvernamentală de UNESCO la dezvoltarea dineu. Guvernatorul gene înlocuind cinci tractoare do SOFIA 40 000 de metalurgist! care De asemenea angajează :
condusă de Mîrcea Maiita, mi cooperării internaţionale, pre ral al Canadei si preşedinte tate cu clte trei instalaţii
nistrul învălămintului. Din de şedintele Pompidou a subliniat le Iugoslaviei au rostit toas speciale fiecare. Alături de In prezent, în Bulgaria se lucrează astăzi în economia
legaţie mai fac parte ambasa că această cooperare trebuie turi. acest aparat: acţionează de produc, pe locuitor, clte 170 bulgară. - 1 strungar
dorul Valentin Lipatti, reprezen să fie universală, atrăgînd par - 1 sudor
tantul permanent ol tării ticiparea tuturor ţărilor.
noastre pe lingă UNESCO, Manifestările continuă. - 1 tinichigiu
K A T Q W IC E Cuvîntarea lui j | Informaţii suplimentare la biroul personal
J
Deschiderea „Săptă- al unităţii.
Luis Corvalan despre \ (297)
mînli culturale Edward G ierek la lucrările C on-! \ \
revolufia chiliana j
româneşti" la ferinfei voievodale a P.M.U.P. !
SANTJACO DE CHILE 4 ză secretarul general al P.C. I
(Agerpres). •— Intr-un articol din Chile, au proiectat in lu Murzzuschlag Epave din flota ful 1 O.C.L. produse
publicat în ziarul „El Siglo" me o nouă imagine despre VARŞOVIA 4. — Corespon rea petelor albe de pe harta Napoleon 1
Si consacrat primului an al tara noastră. Dor, o dată cu dentul Agerpres, 1. Dumîtras- industrială a tării, iar, pe de t
guvernului Unităţii Populare, aceasta, au apărut si primele VIENA 4. — Corespon cu, transmite : La Katowice altă parte, să folosim experi- ) Un amator de pescuit I
secretarul general al Partidu dificultăţi, căci, după cum s-a dentul Agerpres. Petre Stăn- submarin a descoperit în S industriale Petroşani
lui Comunist din Chile, Luis văzut, Statele Unite nu pri cescu, transmite: Localita s-au desfăşurat lucrările Con enta si rezervele regiunilor 1 golful Aboukir, lingă A
Corvalan, relevă că realizări vesc cu ochi buni naţionali tea Huslriacă Murzzuschlag. ferinţei voievodale a P.M.U.P., mai dezvoltate, In care există ^ lexandria, epavele a trei \ «
le obţinute în această perioa zarea cuprului si. în general, situată în vecinătatea mun cu participarea primului secre celo mai numeroase cadre ric ^ nave ale flotei lui Na
dă în domeniile economic, politica guvernului condus de ţilor Scmmering, găzduieşte, tar al C.C. al P.M.U.P., Ed specialişti. poleon Bonaparte, scufun \ Angajează urgent şef unitate la magazinul
socîal-cultural şi în structuri preşedintele Allende. înlrc 3 si 10 noiembrie, o ward Gierek. Sîntem convinşi, a spus E. \ date in anul 1798 de unită moto-sport din Petroşani.
le instituţionale demonstrează Pe de altă parte, forţele „Săplăminâ culturală româ Luînd cuvîntul, Edward Gie Gierek, că cel de-al Vl-lea 1 ţile navale ale amiralului (
nească". Intre manifestări
posibilitatea înfăptuirii revo reacţionare s-au unit 1nlr-un le acestei săplămîni figu rek a arătat că propunerile Congres al partidului va con- l englez Nelson. Unul din \ Condiţiile de angajare şi salarizare sînt cele
luţiei chiliene in actualele front sedilios In speranţa că, rează expoziţia „România cuprinse in Directivele Comi solida poziţia ţării noastre în r vasele descoperite, „La prevăzute în H.C.M. 914/1968.
condiţii existente In tară. neputlnd să depăşească greu tetului Central pentru cel rie-al cadrul comunităţii socialiste a ţ Cuerrier", dotat cu 74 de \
Printre măsurile ric prim ordin tăţile, poziţia guvernului se pitorească", precum $î o Vl-lea Congres al P.M.U.P. au popoarelor, pe arena europea- 1 tunuri, este intr-o stare \ Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic de
înfăptuite de guvernul Salva va deteriora". expoziţie de carte, Inmă- obţinui aprobarea unanimă din nă şi mondială, in primul rînd / excelentă. la biroul personal al întreprinderii din Petroşani,
nunchind opere reprezenta
dor Allende stnt citate tre In aceste circumstanţe, scrie tive. apărute tn ultimul timp. partea partidului si poporului, prin faptul că el va imprima 7 \
cerea principalelor bogăţii ex Luis Corvalan. trebuie conso întrucît ele schiţează perspec dezvoltării social-econoraice a I Dispozitiv de inten \ str. Republicii, nr. 90, telefon 1804, între orele
tractive în proprietate de stat, lidată unitatea dintre clasa din domeniul artei, literatu tiva consecventă a dezvoltă ţării un dinamism mal puter- ţ 7-15.
etatizarea marilor întreprinderi muncitoare, poporul chilian — rii. istoriei, ştiinţelor socia rii economico-soriale a tării. nic, ceea ce va accelera dez- 4 sificare a razelor X y (301)
industriale, a băncilor particu care au făcut posibile victoria le. Aprobarea acestui program vottarea sa socialistă. Un cercetător de la fir
lare si a comerţului exterior, Si realizările oblinule pînă în Zilnic sînt prezentate fil este o expresie a încrederii După ce s-a referit la dez- 1 ma „Lockheed missiles and
cit si îmbunătăţirile in sfera me documentare româneşti fată de partid, o recunoaşte voltarea relaţiilor Poloniei cu ^ space Co“, a pus la punct \
consumului si a distribuţiei. prezent — si Frontul Uni tăi ii în scoli si la casa de cul re a rolului său conducător. IJ.R.S.S,, R.D.G. si Cehoslova- 4 un dispozitiv de intensifi 1
„Aceste schimbări, imentionea- Populare. tură din localitate. Progra Societatea noastră, a spus el, cia — ţări socialiste vecine — J
mul manifestărilor este în care a razelor X, folosit tn I
tregii cu o „Săplămînă de îSi atinge cel mai bînc scal si la convorbirile cu conducă- 7 examinările medicale pen 1 întreprinderea electrocen-
muzică populară româneas purile datorită alianţei munci lorii acestor tărî, E. Gierek a ^ tru precizarea diagnosti
cului, al cărui ecran reduce |
declarat : „Doiîm să avem în 1
că". torilor. ţăranilor s» intelectua viitor întilniri cu conducătorii > de 20 de ori expunerea la trale Deva — Mintia
Proiect de rezolufle adoptat de comitetul Deschiderea „Săplămîniî lilor, sul) conducerea P.M.U.P. celorlalte state socialiste fră- \ iradiaţii. Ecranul de inten j
In politica de dezvoltare a Po
culturale româneşti" a avut loniei, a declarat vorbitorul, te$ti\ El a subliniat năzuinţa t sificare a razelor X exe I
loc la sediul Casei de cul
politic special al Adunării Generale a O.N.U. tură din Murzzuschlag. trebuie să îmbinăm armonios Poloniei de a dezvolta cit mai .* cutat de Robert Buchnan, I Angajează urgent următoarele categorii de
larg posibil relaţiile reciproce \ la cererea Comisiei pentru
In cuvîntările rostite cu a două direcţii: pe de o parte, cu ţările .socialiste. energia atomică a S.U.A., 1 muncitor? :
trebuie să tindem spre lichida-
NEW YORK 4 (Agcrpres). ga populaţie a Africii de Suri cest prilej de ambasadorul absoarbe o cantitate mai | — lăcătuşi reparaţii cazane şi instalaţii auxi
— Comitetul politic special al Si să uzeze de influenta lor României la Viena. Dumitru _____________________________________ I mare de iradiaţii decît liare ;
Adunării Generale a O.N.U. pentru a asigura anularea le Aninoiu, si de primarul o- ----------------------------------------------s cele folosite în prezent şi I
a adoptat, cu 9B de voturi, gislaţiei concretizate în poli nişului. Franz Kotrba, s-a produce mult mai multă — electricieni pentru reparaţii ;
contra unu si 2 abţineri, pro tica opresivă de apartheid si evidenţiat dezvoltarea pozi lumină, reducind o dată cu I — operatori instalaţii auxiliare cazane ;
iectul de rezoluţie prin care in suprimarea drepturilor a tivă a relaţiilor dintre Româ timpul de expunere, nece l — operatori şi laboranţi chimişti ;
se condamnă si se exprimă celora care se opun ocestei nia S‘ Austria, intensifica Dezbaterile din cadrul reuniunii; sitat de examinare, şi doza |
profunda indignare Iată de politici. Documenlul face, de rea schimburilor bilaterale de iradiaţii primită de pa — muncitori necalificaţi.
tralumentul la care sint supusi asemenea, apel la loate state în toate domeniile. cient. y Salarizarea se face în conformitate cu H.C.M.
deţinuţii in Republica Sud- le să sprijine eliberarea per L.i festivitatea do deschi j nr. 914/1968.
Africană. soanelor areslale snu detinule dere au participat, do ase ministeriale a grupului „celor j Mar/ pagube \
Rezoluţia cere tuturor sta pentru vina de a se opune menea, oficialităţi din loca Informaţii suplimentare se pot obţine, la servi
telor să Iacă tot ce le stă In litate, oameni de artă s' provocate de taifun S ciul personal şi învăţămînt al întreprinderii, tele
putinţă pentru a „promova apartheidului practicat de re cultură, ziarişti. in India J fon 11150, interior 215.
cauza dreptăţii fată de întrea- gimul sud-african. 77“ de ia Lima ! (299)
Pe măsură ce operaţiu
nile de ajutorare a victi !
LIMA 4 (Agerpres). — Tn ei tn fostele puteri coloniale, \ melor taifunului care s-a
continuarea dezbaterilor din ci şi prin exploatarea ne- i a b â tu t zilele trecute asu t
cadrul reuniunii ministeriale a dreaptă şi prelungită secole j pra unor regiuni din sta
grupului „celor 77" care are de-a rîndul a resurselor natu- 1 tul indian Orissa se inten Combinatul siderurgic
loc Ia Lima, numeroşi vorbi rale şi a forţei de muncă ale | sifică, bilanţul victimelor
fi amploarea pagubelor de
tori s-au pronunţat pentru în Africii, Asiei şî Americîi Latl- l vin tot mai grave. Potri |
lăturarea practicilor discrimi ne. prin perpetuarea colonia- ’ vit declaraţiilor unor per Hunedoara
natorii alo unor ţâri occiden lismului sub diferite forme şi \ soane salvate din regiunile I
tale In comerţul internaţional In special prin deprecierea 4 sinistrate, citate de agen f
şi pentru o politică care să a- permanenta a preţurilor Ia pro- r ţia France Presse, unele f cu sediul în str. Dr. Petru Groza, nr. 8
«LÎqure creşterea exporturilor dusele de bază şi tratament sate au fost complet dis ANGAJEAZA DE URGENTA:
ţărilor în curs de dezvoltare. discriminatoriu nl serviciului I truse de vîntul care a atins i
In cuvîntul său, ministrul in de comerţ exterior". o viteză de 200 km pe oră. 1 — ingineri proiectanţi şi muncitori calificaţi în
dustriei şi minelor al Mexicu Reprezentantul indian a sub- ^ Unităţi ale armatei fi \
lui, Carlos Torres Manzo, a e liniat importanţa unui dialog \ marinei indiene au fost de meseria de strungar, pentru care se asigură ime
numerat diferitele restricţii în frecvent în cadrul ţărilor din 1 plasate de urgenţă in re 1 diat locuinţă.
calea produselor acestor ţări grupul „celor 77“ pentru pro- ’ giunile afectate de taifun y — muncitori necalificaţi cu posibilităţi de cîş~
pe pieţele ţărilor occidentale movaren intereselor acestor \ desfăşurind ample acţiuni tig pînă la 1 800 lei lunar şi condiţii nelimitate
şi a cerut Administraţiei ame ţări în comerţul internaţional, ţ pentru salvarea a sute de y
ricane să anuleze suprataxa de La rtndul său, reprezentantul . mii de persoane rămase | de calificare în meseriile specifice combinatu
10 la sută In importuri. El a ghnnez a solicitat încheierea ? izolate în mijlocul apelor lui siderurgic, după cum urmează :
argumentat cu date compara de acorduri internaţionale la \ fi cape sini ameninţate cu — cocsari, furnalişti, oţelari, laminatori, lăcă
tive creşterea decalajului e principalele produse de export ^ moartea, mai ales din cau tuşi, macaragii, strungari, zidari şamotori.
za lipsei de apă potabilă.
xistent Intre ţările dezvoltai*? ale ţărilor în curs de dezvol- 1 Ministrul finanţelor din i Se asigură imediat cazare în căminele mun
$î cele în curs de dezvoltare tare prin care să se asigur» j statul Orissa, M. Mohanly, y
şi a subliniat responsabilita desfacerea acestor mărfuri !n \ a declarat că, după apre y citoreşti şi masă la cantină contra oast, cu de
tea ce revine unor târî occi cantităţi previzibile şl la pre- l cierea autorităţilor locale, servire exemplară.
dentale pentru stadiul de sub ţuri ferme. regiunea sinistrată se în y <M?)
dezvoltare în care nu fost U- Delegaţii dintr-o scrie de ‘ tinde pe o suprafaţă de y
nute popoarele „lumii a tre ţări arabe s-au pronunţat pen- \ peste 12 500 kilometri pă
ia'. ,,Acest fenomen, a spus tru deschiderea Canalului Su- i traţi, pagubele evaluate pi- j
OLAN'DA — Concernul de 0 (01.Arii Klockncr si Surlwesifalcr» urmi-nzA sA-şi micşoreze produc
ţia. Circn 4 SCO de mVmcItorl vor fi puşi astfel (n disponibilitate in prnşind nodurile şomerilor. Manzo, nu poate fi explicat ez. care ar face posibilă o dez- . nă in prezent depăfind 250 y
Jn fologrnfie : Demonstraţie la Haga a muncitorilor inctalur gişii amcninţafl cu concedierea. numai prin acumularea de ca voltare a schimburilor dîn a- * milioane dolari.
pital şl dezvoltarea tehnologi ceastă regiune. L I
O T T A W A Profesie împotriva deciziei
PANMUNJON. — Cea de- a 7-a şedinfă din cadrul eon- importuri de Danemarca,
vorbirllor preliminare dintre reprezentanţli organizaţiilor de membră a acestei organizaţii,
Cruce Roşie din R.P.D. Coree ană şt Coreea de sud s-a des- probleme ale lărgirii Pieţei
guvernului american de a efectua făşurat la Panmunjon. Cu are st prilej, a continuat examino- comune, precum şi evoluţia
rea problemei ordinii de zi a convorbirilor de fond, asu- comerţului mondial.
pra cârein nu se ajunsese la un acord in cursul discuţiilor Cele opt ţări membre ale
experienţe nucleare subterane precedente. AELS sînt : Austria, Dane
Agenţia ACTG relatează că şedinţa s-a încheiat fără a marca, Elveţia, Islanda, Ma
se ajunge la un acord asupra ccestei probleme. Dota urmă- rea Brilanîe, Norvegia, Por COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
OTTAWA 4 (Agerpres). — perienţă. Grupuri mari de de toarei şedinţe urmează a fi st abilită ulterior. tugalia si Suedia j Finlanda
Decizia Comisiei S.U.A. pen monstranţi au blocat circula are statul de membru aso Oferă din stoc disponibil :
tru energia atomică de a pro ţia In oraşe ca Ottawa, Monl- ciat. - 119 buc. anvelope 1 700x32
ceda slmbălă la efectuarea real, Toronto şi la punctele de SANTIAGO DE CHILE. — organizaţiilor guvernamen va râmtne sub observaţie - 177 buc. camere 1 700x32
experienţei nucleare „Canni- trecere de la frontiera cu Preşedintele Republicii Chile, tale industriale şi financiare medicală un interval de doua
kin" pe poligonul subteran S.U.A. Multe demonstraţii s-au Salvador Allende. l-a primit din 34 de ţări asiatice, con săptămini. - 78 buc. gulere 1 700x32
din Insula Amchitkn, siluală încheiat cu adoptarea unor pc ministrul comerţului exte vocată de Comisia economică a BRAZZAVILI.E — De pentru autocamioane. Informaţii suplimentare se
in apropierea coastelor Alas- moţiuni adresate guvernului rior al R.S. Cehoslovace, An- O.N.U. pentru Asia şi Extre GENEVA. — Joi s-a des legaţi» guvernamentală pot obţine la serv. aprovizionare C.S.H., telefon
kăi, a fost Intîmpinată în Co- S.U.A., prin care se cere sus drpj fîarcak. Convorbirea, ca mul Orient şi de Organizaţia chis la Geneva cea dc-a 34-a română, condusă de ad 2747.
rada cu noi proteste. Guver pendarea experienţelor nu re a avut loc cu acest prilej, Naţiunilor Unite pentru dez sesiune a Consiliului minis junctul ministrului co
nul de la Ottawa a declarai, cleare subterane. s-n referii la dezvoltarea re voltarea industrială (ON’UDI). terial al Asociaţiei Europe merţului exterior, Vaslle
potrivit agenţiei Associated Postul de radio Oltawn a laţiilor economice Intre cele Reuniunea este consacrată a ne a Liberului Schimb Răuţă, sosită ta Brazza-
Press, că această experienţă anunţai, totodată, că preşe două ţări — relatează agen nalizei problemelor asisten (AELS). Lucrările sînt condu vllte pentru a participa
contravine prevederilor drep dintelui Ni.von i-a fost adresa ţia CTK. ţei tehnice pentru ţările In se de Geoffrey Rippon, mi la lucrările celei de-a
tului mării, iar premierul tă o telegramă semnată de pe In cursul vizitei pe care o curs de dezvoltare de pe nistru de stal la Foreîgn Of treia sesiuni a Comisiei
Pierre Elliott Trudeau a expri ste 22 000 de persoane din face In Chile, ministrul ceho continentul asiatic. tice, negociatorul britanic Ia mixte de cooperare eco
mat In parlament opoziţia po regiunea capitalei canadiene, slovac a avui, de asemenea, tratalivele de aderare n An nomică sl tehnică, a în
porului canadian fata de orice In care slut subliniate riscu o întrevedere cu ministrul fi NEW YORK. — Un comu gliei la Piaţa comună. ceput convorbirile cu
experienţe nucleare. rile pe cure le implică expe nanţelor şî cu ministrul eco nicat remis presei de către delegaţia congoleză, con
La Oltawa s-a anunţai, de rienţele programate. Consiliul ministeriat al
asemenea, că In diverse loca Intre semnatari figurează si nomici. secretariatul O.N.U. a anun AELS. ale cărui lucrări vor dusă de Ambroise Nou-
lităţi de pe întregul leriloriu ministrul pentru problemele ţat că U Thant, secretarul ge lua sfirsil vineri, va dezbate, mazalay, coordonatorul
al tării au avut Ioc pulernice mediului înconjurător din ca SINGAPORE. — La Singa- neral al O.N.U., care a lost printre altele, suprnlaxn de 10 general al serviciilor de
manifestaţii de prolcsl împotri binetul federal, Jaek Davis, pore s-a deschis miercuri planificare din Republi
ccnterinln
reprezentanţilor
va deciziei guvernului ameri precum si 51 ric membri ai transportat marţi la spital. la sulă introdusă recent la ca Populară Congo.
can de a efectua această ex Parlnmenluluî canadian.
Redacţia şl administraţia zlarolali Deva, itr, Dr. P. Croia nr. 35. Telefoane nr. 123 17 sl 1 15 88. Tiparul 1 întreprinderea poligrafica Deva.