Page 17 - Drumul_socialismului_1971_11

MESAJUL
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

preşedintelui Consiliului de Stat

al Republicii Socialiste România,

NICOLAE CEAUŞESCU, adresat

Organizaţiei Naţiunilor Unite

pentru Educaţie, Ştiinţă

şi Cultură — U.N.E.S.C.O. —

cu prilejul celei de-a XXV-a

aniversări
ANUL XXIII. • Nr. 5235 SIMBATA 6 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
îmi este deosebit de plăcut ca. în numele Consiliului de
Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, să
adresez reprezentanţilor statelor membre şl conducerii organi­
zaţiei un cald mesaj de salut şl sincere felicitări cu prilejul ce*
lei de-a XXV-a aniversări a înfiinţării Organizaţiei Naţiunilor
Cuvintarea rostită de tovarăşul Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.
In cel 25 de ani de existenţă. U.N.E.S.C.O. a desfăşurat o
meritorie activitate pentru progresul educaţiei, ştiinţei şl cul­
turii, pentru promovarea schimburilor de valori spirituale şl
înlesnirea colaborării internaţionale Prin ansamblul activităţi­
lor sale, U.N.E.S.C.O. şl-a adus o contribuţie valoroasă la pro­
cesul de destindere şl îmbunătăţire a climatului Internaţional,
sprijinind activ cauza păcii şl apropierii între popoare, năzuin­
NICOLAE CEAUŞESCU in încheierea ţele omenirii spre progres şi o viaţă mai bună.
După cum am avut prilejul să declar şi cu ocazia vizitei
pe care am făcut-o anul trecut la sediul organizaţiei, creaţia
spirituală a umanităţii, ştiinţa, arta şl cultura nu pot progresa
şi Înflori decît într-un climat de pace. de înţelegere şi coope­
rare. Astăzi, cînd în diferite zone ale lumii mai există încă
războaie şl focare de încordare, România consideră drept un
lucrărilor Plenarei al P.C.R. imperativ arzător ca, in locul politicii dc forţă sau de recurge­
re la ameninţarea cu forţa, să fie ferm instaurată in raporturile
dintre state, respectarea strictă a normelor legalităţii interna­
ţionale. a dreptului fiecărei naţiuni de a holări ea însăşi asu­
pra destinelor sale. Prin întreaga sa activitate, U.N.E.S.C.O.
poate aduce o contribuţie sporită (a extinderea dialogului în­
Stimatl tovarăşi, nostru. Se poate spune că a­ uă ; „a fî comunist de omenie". ga naţiune pe drumul socia­ explica decît prin lipsa unei Au, de asemenea, dreptate tre toate statele, fără deosebire de sistem social, la promova­
rea unor relaţii noi între naţiuni, bazate pe respectul mutual
Am ajuns la încheierea lu­ cum avem o mai mare clari­ (Aplauze puternice). lismului şi comunismului. (A­ bune organizări a muncii de şi acei tovarăşi care, referin- al independenţei şl suveranităţii naţionale, pe egalitate deplină
crărilor Plenarei Comitetului tate asupra multor probleme Trebuie să acţionăm cu plauze puternice, îndelungi). conducere şi îndrumare, prin du-se la stările de lucruri in drepturi, neamestec în treburile interne şl avantaj reciproc.
nostru Central care a dezbă­ de o importanţă excepţională mai multă hotărîre pentru a Tovarăşi, lipsă de disciplină şi ordine negative de care am vorbit In condiţiiile desfăşurării revoluţiei tehnico-ştiinţifice mon­
tut, timp de trei zile, proble­ pentru afirmarea principiilor imprima un spirit nou în în mînuirea mijloacelor finan­ mai sus. au adus critici orga­ diale, organizaţia este chemată să joace un rol din cele mai
mele activităţii politico-îdeolo- socialiste şi comuniste in via­ munca şi activitatea noastră. Oricît de bune ar fi hotă- ciare, prin lipsă de control, nelor procuraturii şi justiţiei de seamă în favorizarea accesului tuturor naţiunilor la desco­
gice, ridicării nivelului gene­ ta poporului nostru; o mal Să nu uităm că a f; comunist rîrile pe care le-am adoptat, printr-o atitudine de nepăsa­ pentru că nu acţionează cu peririle ştiinţifice şi inovaţiile tehnice — mijloace indispensa­
ral al cunoaşterii şi educaţiei mare claritate asupra multor înseamnă să fii şi puţin ide­ influenţa Jor nu se va simţi re şi îngăduinţă faţă de ma­ destulă fermitate, 'tergiver­ bile propăşirii lor economice, sociale Şl culturale. In acest
socialiste a maselor, aşezării probleme ideologice, ră hotă- alist — desigur, nu în sensul însă de la sine. Acum hotă- nifestările de încălcare a le­ sează anchetarea şl judeca­ sens, ei ii incumbă nobila îndatorire de a promova mal larg
relaţiilor din societatea noas­ rîrile adoptate trasează o ori­ concepţiei Idealiste, ci în sen­ rîtoare este munca organiza­ galităţii noastre. Or, trebuie rea celor vinovaţi. colaborarea internaţională pe planul culturii şl at ştiinţei, de
tră pe baza principiilor eticii entare pe deplin clară, mar- sul unui anumit romantism torică, repartizarea justă a sâ fie clar pentru toţi că îm­ Este într-adevăr necesar ca a contribui la micşorarea şl lichidarea decalajului existent in­
şi echităţii socialiste şi comu­ xlst-leninistă, în activitatea revoluţionar, cum îl numeam cadrelor, controlul îndeplinirii potriva celor ce fură sau se aceste organe să ia măsuri ho- tre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, astfel Incit
niste. Putem spune că discuţi­ noastră de educaţie socialistă, noi pe timpuri; citeodată hotărlrîlor. Iată de ce este ne­ fac vinovaţi de acte grave de tărlte pentru a-şî îmbunătăţi toate popoarele lumii să poată beneficia de realizările civiliza­
ile au cuprins principalele de creare a societăţii comu­ îl combateam — dar greşit, cesar ca toate organele de păgubîre a avutului nostru activitatea şi operativitatea în ţiei contemporane.
probleme ale dezvoltării socie­ niste. Fără îndoială că pro­ după părerea mea — pentru partid şi de stat sâ stabileas­ soluţionarea cazurilor de fe­ O deosebită importanţă în edificarea lumii de mline revi­
gramul adoptat de plenară — socialist trebuie luate măsu­
tăţii socialiste din patria noas­ parte integrantă a programu­ că fără a te dărui intereselor că măsurile necesare pentru rile cele mai severe mergînd lul arătat, astfel ca nimeni ne tinerei generaţii şi credem că, în lumina scopurilor sale.
tră. Au fost formulate nume­ lui elaborat de Congresul al clasei muncitoare, fără a avea îmbunătăţirea muncii lor, a pînă la destituirea lor din dintre aceia care lovesc în U.N.E.S.C.O. are misiunea de a-şl intensifica preocupările pen­
roase critici foarte Îndreptă­ X-lea al partidului — va exer­ o viziune largă, a visa despre întregii noastre activităţi. Tre­ munca în care au fost puşi proprietatea socialistă, în in­ tru răspîndirea cuceririlor ştiinţei şl culturii In rîndurile tine­
ţite, unii tovarăşi au încercat cita o puternică Influentă po­ ceea ce trebuie să devină co­ buie sâ judecăm oamenii nu şi, atunci cînd faptele au un teresele clasei muncitoare si retului, pentru educarea Iui în spiritul unei înalte responsa­
chiar să-şi facă şi autocritică, zitivă asupra tuturor domenii­ munismul, nu poţi fi un revo­ după vorbe şi declaraţii, ci caracter penal, pînă la trimi­ ole întregului popor să nu ră- bilităţi faţă de idealurile de pace s( înţelegere între popoare.
dar se vede că timpul a fost lor activităţii noastre econo- luţionar, nu poţi fî un comu­ după fapte, după felul cum terea în faţa organelor de ju­ mînă nepedepsit. (Aplauze pu­ Ca ţară care desfăşoară o vastă operă constructivă, bazată
ceva mai scurt pentru aceasta. mico-sociale. Trebuie să avem nist. (Aplauz.e puternice). realizează în practică hotărî- decată a celor vinovaţi. ternice). Dar măsurile pe care pe marile cuceriri ale ştiinţe), tehnicii şl culturii, pe tot ce cre­
Sperăm că ceea ce n-au reu­ permanent în minle principiile Sp impune să acţionăm ho- rile şî legile statului, după trebuie să le Ia aceste orga­ ează mai de preţ gîndirea şl practica umană, România va parti­
şit să facă în plenară vor face eticii şi echităţii socialiste şi tării pentru atragerea si mai felul cum se ocupă de solu­ Mulţi tovarăşi au criticat ne nu pot înlocui răspunderea cipa în continuare, cu deplin interes, la activitatea multilate­
in activitatea practică, acţio- comuniste, să muncim şi să largă a maselor populare h ţionarea problemelor care pri­ cu severitate atitudinea unor conducerilor organizaţiilor so­ rală desfăşurată de U.N.E.S.C.O., aducîndu-şl şl pe această cale
ntnd pentru lichidarea lipsuri­ trăim în concordantă cu aces­ Întreaga activitate de condu­ vesc bunăstarea şi fericirea cadre de conducere din eco­ cialiste, a organelor locale ş! contribuţia Ia extinderea colaborării şi cooperării internaţio­
lor ce s-au manifestat în mun­ te principii, să facem totul cere a societăţii. Să ne preo­ întregului popor. nomie, din aparatul de stat, centrale de stat pentru buna nale. Ia efortul colectiv îndreptat spre crearea unei lumi a
că, în general, şi în activitatea pentru triumful şi reflectarea cupăm necontenit de dezvolta­ Nu trebuie sâ facem nici local şi central, care mani­ gospodărire a avutului obştesc. păcii. în care toate naţiunile, libere şl egale în drepturi, să-şl
lor, lucrînd cu mai mult en­ modului de viată comunist în rea şi lărgirea democraţiei so­ o concesie de la principiile festă lipsă de fermitate, to­ Trebuie sâ ne fie clar că poată realiza aspiraţiile lor de bunăstare şl progres.
tuziasm. cu mai multă fermi­ traiul întregului nostru popor. cialiste. pornind de la faptul noastre de viaţă. Sâ nu admi­ leranţă atunci cînd constată răspunderea pentru conduce­ Adresez Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie.
tate pentru realizarea In cele Aşa cum om spus de la în­ că socialismul nu poate fi de­ tem nici o abatere sau încăl­ încălcări şi abateri, care nu rea activităţii economice şi Ştiinţă şl Cultură catde urări de noi succese în activitatea sa
mai bune condîţiunî a holărî- ceput, pornim ia un drum greu cît rodul activităţii conştiente care a hotărîrilor şi legilor acţionează cu energio şi ho- de stat revine conducerilor viitoare, în creşterea contribuţiei sale Ia înfăptuirea nobilelor
rilor perfidului nostru, a le- şi de lungă durată care cerc a întregului nostru popor. Se statului. S-a vorbit aici de­ târîre pentru luarea acelor întreprinderilor si instituţiilor. idealuri de pace. de progres şl de colaborare între toate naţiu­
gllbr tării. din partea -fiecăruia dintre impune, totodată, să ne pre­ spre unele încălcări grave ale măsuri menite să prevină ma­ A încerca să punem pe seama nile lumii.
Tovarăşii care au luat cu- noi să muncească si mai bine ocupăm şi mai mult de ridi­ legalităţii noastre socialiste, nifestările negative, să ducă procuraturii, a organelor Mi­
vîntul au formulat numeroase decît pînă acum, cu mai mul­ carea calităţii şi a rolului co­ despre unele fapte reproba­ la întărirea ordinii şi disci­ nisterului Afacerilor Interne, NICOLAE CEAUŞESCU
propuneri, foarte importante. tă exigenţă şi spirit de răspun­ muniştilor în viata poporului bile, despre abuzuri, sustra­ plinei în muncă, la respec­ a justiţiei răspunderea pentru
Slnt convins că şi alţi partici­ dere, Realizarea măreţului pro­ nostru. geri din avutul obştesc; s-a tarea neabătută a legilor sta­ măsurile de prevenire a unor
panţi au observaţii şi propu­ gram de făurire a societăţii Putem spune, lovarăşT, că amintit despre neregulile fi­ tului. Aceste critici sînt pe asemenea acte, ar însemna să
neri cu privire la Îmbunătăţi­ socialiste multilateral dezvol­ una din caracteristicile princi­ nanciare de la Consiliul mu­ deplin îndreptăţite — ele scot mergem pe linia diminuării A
rea întregii noastre activităţi. tate — în care se cuprinde si pale ale lucrărilor plenarei nicipal Bucureşti în care sint în evidenţă stări de lucruri responsabilităţii conducerilor
Aşa cum s-a hotărît, urmează educaţia socialistă — cere ri­ noastre este unitatea deplină, implicaţi şi un fost vicepre­ cărora trebuie să le punem organizaţiilor economice şi so- In Editura politică a apărut:
ca. în continuare, Comitetul dicarea continuă a rolului po­ politică şi ideologică, a Comi­ şedinte al acestui consiliu şi capăt cu toată hotărîrea, în cial-culturale; a merge pe li­
Executiv şi Secretariatul Co­ litic conducător al partidului, tetului nostru Central. (Vii a­ fostul ministru al industriei cel mai scurt timp, pentru a nia trecerii răspunderii ce re­
mitetului Central al partidului a rolului statului nostru so­ plauze). De altfel, aşa cum materialelor de construcţii, întrona în toate colectivele, vine conducerii întreprinderi­ NICOLAE CEAUŞESCU cialistă a maselor, pen­
să studieze temeinic toate pro­ cialist. am mai arătat, întreaga dezba­ care. după cum se ştie, au în toate instituţiile. în întrea­ lor, consiliilor populare, uni­ Expunere cu privire la tru aşezarea relaţiilor
punerile făcute în această ple­ In acelaşi timp trebuie să tere ideologică care a avut loc fost destituiţi. Intr-adevăr, to­ ga activitate economică şi de tăţilor şi instituţiilor de stat
nară şi în cursul dezbaterilor avem în vedere că făurirea in ultimele luni a exprimat cu varăşi, se pune întrebarea: stat un spirit de înaltă res­ ?i economice pe seama orga­ Programul P.C.R. pentru din societatea noastră
din partid şi să stabilească Şi perfecţionarea orînduirii putere unitatea de fier a par­ cum s-a putut ajunge aici? Dc ponsabilitate faţă de bunul nelor M.A.I., a procuraturii si îmbunătăţirea activităţii pe baza principiilor eti­
măsurile necesare în vederea noi, socialiste nu poate fî dc- tidului nostru — izvorul for­ ce vreme îndelungată aceşti obştesc, faţă de avuţia socia­ justitîeî, ar însemna să deschi­
transpunerii în viată a progra­ cît opera clasei muncitoare, a ţei şi capacităţii sale revolu­ oameni au putut rămîne ne- listă a poporului nostru, pen­ dem calea unei înţelegeri gre­ ideologice, ridicarea ni­ cii şi echităţii socialiste
mului de măsuri adoptat. ţărănimii, a intelectualităţii, a ţionare —. coeziunea sa în ju­ descoperiW. ba, mai mult, chiar tru apărarea şi sporirea ei şite a rolului acestora, să cre­ velului general al cu­ şi comuniste.
Putem aprecia, cred, că dez­ tuturor oamenilor muncii, fără rul Comitetului Central, pre­ au fost şi promovaţi în mun­ neîncetată. Acesta este un ăm un pericol grav, cu conse­ noaşterii şi educaţia so­ - 3 noiembrie 1971 -
baterile au constituit un ade­ deosebire de ' naţionalitate. cum şi încrederea nestrămuta­ că? De ce Comitetul Execu­ aspect esenţial al eticii şi e­ cinţe negative, de substituire
vărat seminar Ideologic, o Trebuie *3 acţionăm pentru tă si devotamentul întregului tiv al Consiliului popular chităţii socialiste, o latură de de către organele de represiu­
înaltă şcoală de clarificare a dezvoltarea trăsăturilor soci­ popor faţă de politica marxist- municipal Bucureşti. Comite­ prim ordin a întregii noastre ne, a organelor economice şl
unor probleme de o importan­ aliste în activitatea noastră, a leninislă, internă şi externă, a tul municipal de partid şi pri­ activităţi de educaţie, de ri­
ţă excepţională pentru afirma­ umanismului socialist; să fa­ partidului nostru, unitatea si marul Capitalei nu au sesi­ dicare a nivelului conştiinţei ___________________________ _
rea principiilor socialiste şl cem din zicala românească „a coeziunea sa în jurul Partidu­ zat la timp aceste neajunsuri? cadrelor, a tuturor celor ce (Continuare in pog. a 2-a) Adunarea festivă din
lui Comunist Român, care că­
comuniste în viata poporului. lî om de omenie" o zicală no­ lăuzeşte cu pricepere Întrea­ Această situaţie nu se poate muncesc.
Capitală consacrată
— ____ ^ A ____ ____
Vineri, 5 noiembrie, au continuat lucrările Plenarei Co­
mitetului Central al Partidului Comunist Român. H O T Ă R Î R E A Împlinirii a 54 de ani de
La dezbaterile pe marginea expunerii prezentate de
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la Programul
Partidului Comunist Român pentru îmbunătăţirea acti­ la Marea Revoluţie
vităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cu­
noaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea Plenarei Comitetului Central al
relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii Socialistă din Octombrie
şi echităţii socialiste şi comuniste, au luat cuvintul tova­
răşii: Mihai) Florescu, ministrul Industriei chimice, Vasile Cu prilejul împlinirii a 54 al C.C. al U.T.C., şi Carmen
Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­ Partidului Comunist Român de ani de la Marea Revoluţie Petrescu, studentă.
tar al C.C. al P.C.R.; Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Socialistă din Octombrie, la In prezidiu au luat loc, de
Casa prieteniei româno-sovie-
Artiştilor Plastici; Trandafir Cocarlâ, prim-secretar al Co­ tice din Capitală a avut loc, asemenea, V. I. Drozdenlco,
ambasadorul Uniunii Sovieti­
mitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R.; Constantin vineri după-amiază, o adunare ce la Bucureşti, şi G. L. Ka-
Pirvulescu, membru al Comisiei Centrale de Revizie; Mihail Plenara Comitetului Central partidului, plenara Îşi însu­ Măsurile stabilite de Comi­ cietatea noastră pe baza prin­ festivă organizată de Comite­ maev, conducătorul delegaţiei
al Partidului Comunist Român, şeşte pe deplin concluziile pri­ tetul Executiv al C.C. al P.C.R., cipiilor eticii şl echităţii so­ tul municipal Bucureşti al Asociaţiei de prietenie sovie-
Bujor Sion, preşedintele Comitetului de Stat al Radiotele-
întrunită in zilele de 3—5 no­ vind necesitatea ridicării con­ spiritul combativ. înnoitor im­ cialiste şl comuniste. P.C.R., Uniunea Generală a lo-române, preşedintele Comi­
viziunii; Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al iembrie 1971, a dezbătut, pe ştiinţei socialiste a oamenilor primat în toate domeniile de 1. Plenara Comitetului Cen­ Sindicatelor din România, Con­ tetului pentru învătămînt pro­
Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­ baza expunerii secretarului muncii la nivelul exigenţelor activitate de dezbaterile care tral al Partidului Comunist siliul Culturii si Educaţiei So­ fesional $i tehnic de pe lingă
general al partidului, tovară­ superioare ale noii etape de au avut Ioc, trecerea Ia înfăp­ Român hotărăşte să adopte cialiste, Comitetul Central al
siliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Consiliul de Miniştri al
şul Nicolac Ceauşescu, Pro­ dezvoltare a ţării noastre, a tuirea programelor proprii de expunerea secretarului gene­ Uniunii Tineretului Comunist R-S.F.S, Ruse. deputat în So­
România; Petre Dânicâ, prim-secretar al Comitetului jude­ gramul P.C.R. pentru îmbună­ aplicării cu fermitate in toate măsuri adoptate cu acest pri­ ral ca document, care, împreu­ şi C o n s i l i u l General al vietul Suprem al R.S.F S. Ruse,
ţean Vilcea a! P.C.R.; Florea Dumitrescu, ministrul finan­ tăţirea activităţii ideologice, domeniile vieţii sociale a eti­ lej se resimt In mod pozitiv nă cu măsurile adoptate de A.R.L.U S. care se află în tara noastră,
ridicarea nivelului general al cii şl echităţii socialiste. in activitatea politică şl edu­ Comitetul Executiv al C.C. al Fundalul scenei, încadrat de
ţelor; Leonte Râutu, membru al Comitetului Executiv al cu prilejul manifestărilor con­
cunoaşterii şl educaţia socia­ Plenara C.C. al P.C.R. dă o cativă, în toate sectoarele de P.C.R. în iulie 1971. să stea drapelele de stat ale Republi­ sacrate zilei de 7 Noiembrie.
C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; listă a maselor, pentru aşe­ Înaltă apreciere şi aprobă în­ activitate, contribuind la afir­ Ia baza întregii activităţi de cii Socialiste România si
In sală se aflau conducă­
Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului judeţean zarea relaţiilor din societatea tru totul amplul program de marea şl mai puternică a ro­ educare a omului nou. multi­ U.R.S.S., era dominat de por­ tori de instituţii centrale şi
Ilfov al P.C.R.; Miron Constantinescu, membru supleant al noastră pe temelia principii­ măsuri adoptat de Comitetul lului conducător al partidului lateral dezvoltat, constructor tretul lui V. I. Lenin si dc u­ organizaţii obşteşti, personali­
lor eticii şi echităţii socialiste Executiv al C.C. al P.C.R. In in Întreaga viată socială. conştient al socialismului şi rarea : „Trăiască prietenia ro-
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Acade­ şl comuniste. Plenara aprobă în întregime al comunismului. mâno-sovietică!". • tăţi ale vietîî ştiinţifice şi cul­
miei de ştiinţe sociale şi politice, rectorul Academiei „Şte­ Plenara constată că. drept iulie a.c„ pe baza propuneri­ expunerea prezentată de to­ 2. Plenara însărcinează Co­ In prezidiul adunârii au luat turale, oameni ai muncii din
al
lor secretarului general
întreprinderile şi
instituţiile
fan Gheorghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere rezultat al creşterii impetuoa­ partidului, tovarăşul Nicolae varăşul Nicolae Ceauşescu mitetul Executiv şi Secretaria­ loc tovarăşii Paul Niculescu- Capitalei, ziarişti români şi co­
a activităţii de partid, social-politice, economice şi admi­ se a forţelor de producţie, a) Ceauşescu, pentru îmbunătăţi­ Comitetului Central spre dez­ tul Comitetului Central să stu­ Mizit, membru al Comitetului respondenţi ai presei străine.
profundelor transformări pe­ rea întregii activităţi politice, batere. analiza multilaterală, dieze propunerile, observaţiile Executiv, al Prezidiului Per­
nistraţiei de stat. trecute în relaţiile sociale, al ideologice, de educaţie comu­ ştiinţifică, de mare însemnăta­ critice şl sugestiile făcute de manent, secretar al C. C. al La adunare au participat şefi
Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Exe­ puternicei dezvoltări a învă* nistă, marxist-Ieninislă a ma­ te principială şl practică a ac­ participanţii la plenară, pre­ P.C.R., Dumilru Popescu, mem­ ai unor misiuni diplomatice
cutiv, al Prezidiului Permanent al C C . al P.C.R., a dat ţămlntului, ştiinţei şi culturii, selor. văzind în acest program tivităţii politîco-ideologice şi cum şl cu prilejul dezbaterilor bru al Comitetului Executiv, acreditaţi la Bucureşti.
Erau prezenţi membrii dele­
al ridicării nivelului de trai o vie întruchipare a responsa­ cultural-educative. care s-au desfăşurat in orga­
citire, în numele comisiei de redactare, proiectului de secretar al C.C al P.C.R., pre­ gaţiei Asociaţiei de prietenie
material şl cultural al poporu­ bilităţii şi umanismului care In expunerea secretarului nizaţiile de partid, de masă şl şedintele Consiliului Culturii
Hotărîre a Plenarei Comitetului Central pe care plenara lui, al vastei activităţi poli- călăuzesc politica partidului, general slnt exprimate eloc­ obşteşti. $1 să ia măsuri pen­ si Educaţiei Socialiste, Leonte sovielo-române, care ne vizi­
a adoptat-o în unanimitate. tico-educative desfăşurate de a caracterului său consecvent vent înalta principialitate şl tru a asigura aplicarea lor, in Răutu, membru al Comitetului tează tara
De asemenea, plenara a aprobat măsurile stabilite pe partid în anii construcţiei so­ revoluţionar. exigenta comunistă a condu­ concepţia exprimată tn expu­ Executiv al C.C. al P.C.R., vi­ Au fost intonate imnurile
cialiste, sau produs schim­ Plenara C.C. al P.C.R. con­ cerii partidului nostru, gîndi- nerea tovarăşului Nicolae cepreşedinte al Consiliului de de stat ale Uniunii Sovietice
baza experienţei acumulate de organele de partid, pri­ Si Republicii Socialiste Româ­
bări adinei în conştiinţa oa­ stată cu profundă satisfacţie rea creatoare, originală şi ca­ Ceauşescu şi adoptată de ple­ Miniştri, losif Banc, membru
vind îmbunătăţirea organizării şi funcţionării comisiilor pe menilor, în viaţa spirituală a că dezbaterile cu privire la pacitatea de a analiza în spi­ nară ca document. supleant a! Comitetului Exe­ nia.
probleme de la C.C. a! P.C.R. şi organele locale de societăţii. Conştiinţa nouă, aceste măsuri, cit şl asupra ritul marxism-teninismului fe­ 3. Plenara obligă organele cutiv al C.C. al P.C.R., vice­ Adunarea a fost deschisă de
socialistă a poporului se ex­ nomenele vieţii sociale şi dc preşedinte al Consiliului de tovarăşul Ilie Rădulescu.
partid. Potrivit hotârîrii plenarei Comitetului Central, la ideilor călăuzitoare din expu­ şt organizaţiile de partid, in­
primă pregnant în adeziunea nerea tovarăşului Nicolae a elabora soluţiile cerute de stituţiile de invâţămint. de Miniştri, Ilie Murgulescu. vi- Despre semnificaţia istorică
C.C. al P.C.R. vor funcţiona următoarele comisii: Comisia sa unanimă la politica inter­ Ceauşescu la consfătuirea de progresul societăţii noastre so­ ştiinţă şi cultură, presa cen­ .ceprescdînlc al Marii Adunări a Marii Revoluţii Socialiste
pentru problemele economice; Comisia pentru probleme nă şi externă a partidului, in lucru din iulie a.c., cu activul cialiste, profundul devota­ trală şi locală, radioul şi tele­ Naţionale, Mihail Roşianu, din Octombrie, au vorbit to­
de agricultură, silvicultură şi industrie alimentară; Co­ munca eroică, plină de abne­ din domeniul ideologic. în or­ ment faţă de interesele vitale viziunea, editurile, toate insti­ preşedintele Consiliului Gene­ varăşii losif Banc membru su­
gaţie a clasei muncitoare, a ganizaţiile de partid, dc masă ale naţiunii noastre, ale cau­ tuţiile ideologice şl educative ral al A.R.L.U S., Petru Bur- pleant al Comitetului Execu­
misia pentru problemele sociale, de sănătate şi nivel de ţărănimii şi intelectualităţii, a şl obşteşti, cu întregul popor, zei socialismului, progresului şl recomandă organizaţiilor de lacu, adjunct al ministrului a­ tiv al C.C. al P.C.R., vicepre­
traŢ Comisia pentru problemele muncii organizatorice, tuturor oamenilor muncii, fă­ au căpătat un caracter cu a­ şi păcii în lume. masă şi obşteşti să-şi îmbună­ facerilor externe. Pavel Şte­ şedinte al Consiliului de Mi­
de cadre, ale activităţii organelor de stat şi formelor ob­ ră deosebire de naţionalitate, devărat naţional, întrunind a­ Plenara îşi însuşeşte pe de­ tăţească programele de măsuri fan, secretar al Consiliului niştri, si V. I. Drozdenlco, am­
pentru îniăptuirea acestei po­ deziunea şi deplina aprobare Central al U.G.S.R., gcneral- basadorul Uniunii Sovietice la
şteşti de participare a maselor la conducerea societăţii; plin programul de măsuri cu­ privind activitatea ideologică
litici. în rezultatele remarca­ a comuniştilor, a tuturor oa­ şl politico-educativă în lumina colonel Sterian Ţircu. adjunct Bucureşti.
Comisia pentru problemele ideologice, ale ştiinţei şi în- bile obţinute, sub conducerea menilor muncii, transformln- prins în expunerea tovarăşu­ documentelor plenarei, să ac­ al ministrului forţelor armate, Cuvînlărîle au fost sublinia­
lui Nicolae Ceauşescu pentru
vâţâmîntului; Comisia pentru relaţiile internaţionale. partidului, In construirea so­ du-se într-o puternică mani­ îmbunătăţirea activităţii ideo­ ţioneze cu fermitate şi con- Dumitru Lazăr, adjunct de set te în repetate rinduri cu a­
cialismului. in dezvoltarea e­
In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tova­ festare a unităţii partidului, a logice, ridicarea nivelului ge­ de secţie la C C. al P.C.R., Ilie plauze.
conomică şi social-culturală a hotărîrii neclintite a poporului
In încheierea adunării festi­
răşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Parti­ patriei. nostru de a înfăptui neabătut neral al cunoaşterii şl educa­ Rădulescu, secretar al Comite­ ve a fost prezentat un pro­
dului Comunist Român. Călăuzindu-se după hotărî- politica internă şl externă a ţia socialistă a maselor, pen­ (Continuare in pag. a 2*0) tului municipal Bucureşti al gram artistic.
rile Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. tru aşezarea relaţiilor din so­ P.C.R., Aurel Stoica, secretar (Agerpres)