Page 19 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5235 • SIMBATA 6 NOIEMBRIE 1971 3

Plenara Comitetului Central al P. C. R. Manifestări

Cuvîntul tovarăşului Cuvîntul tovarăşului ample

cu filmul
Manea Mânescu Janos Fazekas
Manifestările dedicate fil­
melor arlislice şi documenta­
re româneşti, iniţiate de Co­
tru pace şl colaborare con­ rale, exprimă solidarilalea mi­ Este cunoscut de noi toii tru a ştiut să fie întotdeauna Partidul Comunist Român a (unci nu vei Înţelege esenţa mitelui judeţean pentru cul­
IUIMMI 094 FAQ g.},| structivă între state şi naţiuni. litantă cu forţele revoluţionare cit de mare atenţie acordau un model de internaţionalism; fost şi este internaţionalist de internaţionalismului, rostul le­ tură şi educaţie socialistă şi
Este pentru fiecare din noi şi progresiste de pretutindeni, întemeietorii socialismului şti­ faptul că secretarul nos­ la înfiinţarea 6a. El a unit in găturilor tale cu alte popoare, întreprinderea judeţeană ci­
un motiv de justificată mlndric cu lupta popoarelor împotriva inţific înarmârii ideologice a tru general, t o v a r ă ş u l rindurile sale elengenlele cele care trebuie să se nască din nematografică, au continuat
să constatăm că situaţia inter­ imperialismului, pentru liber­ clasei muncitoare în scopul Ceauşescu, desfăşoară perso­ mai înaintate ale clasei mun­ sim|ămlntut dragostei (aţă de
In ceea ce priveşte acea în­ naţională oferă noi şi convin­ şi in această săptămină. Ast­
suşire — priceperea de a lu­ gătoare dovezi ale justeţii li­ tate şi independentă naţiona­ înţelegerii de câtre aceasta a nal o imensă activitate teore­ citoare, ale ţărănimii şi inte­ propria ta patrie. Fără asta, in­ fel, miercuri dimineaţa, la
cra cu masele, de a învăţa din niei politice a partidului şi ţă­ lă. rolului său istoric în lupta tică şi practică pentru dezvol­ lectualităţii, fără deosebire dc ternaţionalismul rămîne o. vor­ cinematograful „Patria" din
experienţa şl înţelepciunea rii, linie care a adus partidului Cu sentimente de caldă prie­ pentru doborîrea capitalismu­ tarea şi aplicarea neabătută a naţionalitate. La crearea sa au bă". Deva a avut loc simpozionul
maselor — si în aceasta direc­ şi statului nostru un Înalt pres­ tenie şi solidaritate frăţească lui. pentru victoria revoluţiei ideologiei internaţionalismului participat, alături de revoluţio­ Da, aşa înţelegem noi in­ „Filmul documentar ştiinţi­
ţie stilul de muncă al condu­ a fost întîmpinată delega|ia socialiste, făurirea noii orin- proletar, constituind un ex­ nari români, şi revoluţionari ternaţionalismul. Un astfel de fic in sprijinul activităţii pi­
cerii partidului trebuie să con­ tigiu in mişcarea comunistă, noastră de portid şi guverna­ duiri sociale şi a omului nou. emplu de consecvenţă şi prin­ din rindul naţionalităţilor con­ internaţionalism — singurul oniereşti". In cadrul acestei
stituie pentru noi o pildă. în rindut ţărilor socialiste, al mentală şi în Republica Popu­ Marx. Engels şi Lenin au fost cipialitate revoluţionară. locuitoare. Luind in conside­ adevărat — promovează parti­ acliuni au vorbit prof. Gli-
tuluror popoarelor lumii şi da­ aceia care au relevat legătura rare realităţile din România, gor Haşa. preşedintele Con­
Secretarul general al parti­ torită căreia România şi-a lară Democrată Coreeană, Re­ La Congresul al X-lea al par­ unde alături de poporul dul nostru în întreaga sa ac­
indisolubilă, dialectică
dintre
dului este permanent in uzi­ cîştigat numeroşi prieteni pe publica Democrată Vietnam şi practica şi leoria revoluţiona­ tidului, formulind teza nece­ român, de peste o mie de ani, tivitate. Partidul nostru mili­ siliului judeţean al Organiza­
ne. pe şantiere, pe ogoare, tn toate meridianele globului. Republica Populară Mongolă, ră faptul că teoria revoluţio­ sităţii obiective a dezvoltării trăiesc şi muncesc şi naţiona­ tează neobosit — şi îşi aduce ţiei pionierilor, Pomplliu
mijlocul muncitorilor, ţărani­ Am avut, stimaţi tovarăşi, unde, de asemenea, am putut nară nu poale exisla fără prac­ armonioase a Întregului terito­ lităţi, partidul a considerat a­ contribuţia sa concretă — Gilraeanu, regizor la Studi­
lor, al specialiştilor, al oame­ prilejul să fac parte din dele­ vedea munca plină de abnega­ riu al ţării, tovarăşul Ceausescu tragerea acestora in lupta re­ peniru slalornicirea unor rela­ oul „Alexandru Sabia", şi
nilor de ştiinţă, cullură şi artă. gaţia română de parlid şi gu­ ţie a acestor popoare pentru tica revoluţionară, iar aceasta a subliniat că îndeplinirea nea­ voluţionară condusă de el pen­ ţii cu adevărat tovărăşeşti, in­ Ionel Ganea, instructor la
Esle indiscutabil că dacă poli­ construirea orînduirii noi, a din urmă nu se poate dezvol­ bătută a acestui deziderat ma­ tru doborîrea capitalismului şi ternaţionaliste in mişcarea co­ Casa pionierilor din Deva.
tica partidului reflectă atit de vernamentală. condusă de to­ societăţii socialiste. In Asia, ta dacă nu este permanent jor îmbracă şi un caracter ca­ preluarea puterii de către cli­ munistă şi muncitorească in­ A urmat apoi un progrrnm
pătrunsă de forţa călăuzitoare
varăşul Nicolae Ceausescu, in
fidel cerinţele arzătoare ale vizita Întreprinsă In Republi­ delegaţia noastră a vizitat ţări a teoriei revoluţionare. De re ţine de aplicarea consec­ sa muncitoare, ca o sarcină ternaţională. Milităm neobosit de filme documentare. Tot
dezvoltării ţării, aceasta se da- ca Populară Chineză şi in ce­ care se află In prima linie a aici, obligaţia firească a parti­ ventă a politicii naţionale, de primordială, care a impus de pentru relaţii de prietenie cu miercuri, la cinematograful
toreşte legăturii indisolubile lelalte ţări socialiste din Asia. luptei împotriva imperialismu­ delor comuniste, marxisl-leni- asigurarea deplinei egalităţi In ia început elaborarea unei po­ toate ţările socialiste; cu ve­ „Arta" din Hunedoara, in
dintre partid şi clasa munci­ Am fost profund impresionat lui. Vizita delegaţiei condusă drepturi între toţi cetăţenii ţâ­ litici cu adevărat democratice cinii noştri— Uniunea Sovieti­ cadrul unui „interviu cine­
toare — clasa cea moi înainta­ de atmosfera cu adevărat săr­ de tovarăşul Nicolae Ceauşescu niste, de a se ocupa fiecare în rii. De lapl, încă după Congresul faţă de naţionalităţile conlo­ că, Bulgaria, Ungaria, Iugo­ matografic" cu tema „Edu­
tă şi mai conştienta a socie­ bătorească, de căldura frăţeas­ a însemnat o expresie a soli­ parte de dezvoltarea ideologi­ al IX-lea. industrializarea socia­ cuitoare. Astfel, chiar la con­ slavia — cu celelalte ţări soci­ carea tineretului tn spiritul
tăţii noastre —, a legăturii in­ că şi sentimentele de adincă darităţii comuniste cu eroicul ei revoluţionare, pe baza con­ listă a judeţelor şi oraşelor, gresul de constituire a partidu­ aliste din Europa, Asia şi con­ dragostei faţă de muncă",
disolubile dintre partid şi În­ stimă şi prietenie cu care a popor vietnamez, care. cu arma diţiilor economice, islorice şi unde trăiesc şi naţionalităţi, a lui, pe ordinea de zi figura şi tinentul american. S-a vorbit au luat cuvîntul Nicotao
tregul popor. în mînă, îşi apără independen­ naţionale proprii, a conştiinţei cunoscut un rilm nemaiîntâlnit. de toate acestea aici şi nu Mărculescu, Erou al Mun­
fost înconjurat pretutindeni în socialiste a maselor, « moralei După cum se vede, planurile problema naţională. vreau să le repet. Doresc doar cii Socialiste, Constantin
Stimaţi tovarăşi, China secretarul nostru ge­ ţa şi suveranitatea naţională şi a eticii comuniste, singura cincinale, planurile de stat a­ Esle cunoscut că într-o să subliniez încă o dată cu Borăscu, secretar al Comi­
împotriva intervenţiei bruiate
Este plină de învăţăminte neral. La Pekin, Şanhai şi a imperialismului american, calc a asigurării participării nuale, bugetul statului stnt şi (ară în care locuiesc mai tărie că internaţionalismul par­ tetului U.T.C. din cadrul
pentru noi toţi analiza făcu­ Nankin, milioane şi milioane conştiente a clasei muncitoa­ instrumente de realizare a po­ multe naţiuni şi naţiona­ tidului nostru nu este o vor­ combinatului siderurgic,
tă de tovarăşul Nicolae de oameni ai muncii au făcut Vizita în China şi în celelal­ re, a tuturor oamenilor mun­ liticii marxist-leniniste a parti­ lităţi sau o singură na­ bă. ci o realitate a întregii precum şi loan Comănescu,
Ccauşescu asupra raportului tovarăşului Nicolae Ccauşescu te (ări socialiste din Asia se cii la făurirea socialismului şi dului In problema naţională, ţiune şi mai multe naţiona­ noastre existenţe, o realitAte prim-secretar al Comitetu­
dialectic dintre trecut, prezent o primire grandioasă, emoţio­ va înscrie nu numai ca un comunismului. instrumente de realizare a e- lităţi, unul din criteriile de a­ pe care o atestă fapte şi iar lui municipal Hunedoara al
preciere sigură a internaţiona­
şi viilor, asupra corelaţiei din­ nantă, au salutat cu entuziasm moment important In dezvolta­ Se ştie cu cilă răspundere a gnlităţii sociale şi naţionale a lismului partidului comunist fapte. U.T.C.
tre tradiţiile de luptă ale par­ prezenţa conducătorului parti­ rea relaţiilor de prietenie şi privit partidul noslru această tuluror oamenilor muncii. Unirea tuturor muncitorilor Tot în aceste zile au avut
tidului şi poporului nostru şi dului si stalului nostru, au fn- colaborare îmre partidele şi obligaţie a sa. Este cunoscuta O altă teză de covirşitoare constă tocmai în relaţiile naţi­ într-un partid unic şi organi­ loc în şalele judeţului pre­
activitatea actuală consacrată limpinat delegaţia cu lozinci popoarele noastre, ci şi ca un de noi toţi munca politico-ide- importantă teoretică şi practi­ onale pe care el e reuşit să le zaţii proletare — politice, pro­ miera filmului „Mihai Vi­
edificării societăţii socialiste închinale prieteniei dinlre par­ eveniment de mare însemnăta­ ologică de mare anvergură pe că, formulată de tovarăşul statornicească In politica sa fesionale, culturale etc. — u­ teazul" (la Pui), simpozio­
multilateral dezvoltate. Aşa tidele, lările şi popoarele te internaţională. Ea constituie care partidul nostru a desfăşu­ Ceauşescu în cuvintarea sa fa(ă de naţionalităţi. Lupta nice; recunoaşterea prin con­ nul „Şantierele naţionale fi­
cum se subliniază în expune­ noastre, luptei împotriva impe­ o strălucită confirmare a po­ rat-o de la Congresul a) lX-lea de la plenara Consiliului oa­ consecventă a partidului nos­ stituţie a drepturilor sociale şi le tineretului — ieri şi azi",
rea secretarului general al par­ rialismului, colonialismului sl sibilităţii şi necesităţii dezvol­ încoace, pe care o desfăşoară menilor muncii de naţionalita­ lru —In decursul întregii sale naţionale ale oamenilor mun­ ce s-a desfăşurat la Casa
existenţe — pentru statornici­
tidului. gloriosul noslru trecut, neocolonialismului, au adresat tării relaţiilor frăţeşti cu (oale In prezent, însăşi această ple­ te maghiară, este aceea privind cii ; asigurarea egalităţii eco­ de cultură a sindicatelor
stind la baza dezvoltării vii­ comuniştilor români. întregu­ ţările socialiste, o importantă nară încadrindu-se organic în rolul naţiunii şi, legat de aces­ rea unor relaţii naţionale cu nomice, condiţie a egalităţii din Petroşani, precum şi
toare a poporului, trebuie să lui noslru popor calde urări contribuţie la cauza unităţii uriaşul efort teoretic şi prac­ ta, locul şi rolul naţionalităţi­ adevărat democratice Intre na­ sociale, politice, juridice şi expunerea „Coordonate ale
se afle în centrul muncii edu­ de succes în opera de edifica­ mişcării comuniste şi munci­ tic al partidului de a înarma lor conlocuitoare, perspective­ ţiunea română şi naţionalită­ culturale; atragerea naţionali­ politicii externe ale parti­
cative. re a noii societăţi. toreşti, a ţărilor socialiste, a clasa muncitoare, toti oame­ le ce se deschid în faţa lor. ţile conlocuitoare, pentru rea­ tăţilor la rezolvarea treburi­ dului şi statului nostru" de
lizarea în fapt a egalităţii de­
Respingind ceea ce este ne- In timpul vizitei am avut po­ întregului fronl antiimDcrialist nii muncii cu nemuritoarea în­ „Trebuie să avem In vedere, pline In toate domeniile vie­ lor statului ; aplicarea princi­ la cinematograful „Cultu­
galiv şi retrograd, este nece­ sibilitatea să simţim puternic mondial. văţătură marxist-leninislă, cu spunea tovarăşul Ceauşescu, ţii sociale, a tuturor oameni­ piului democratic al respectă­ ral" din Lupeni, ce a pre­
sar să acordăm o deosebită a- preţuirea de care se bucură Pe planul politicii externe, tezele politicii sale revoluţio­ că peniru o îndelungalâ epo­ lor muncii, fără deosebire de rii — pe cit posibil — a com­ merg filmului documentar
tenlie punerii în valoare a partidul noslru comunist şi evenimentele acestui an au do­ nare. că. inclusiv perioada construc­ naţionalitate, q creat imensul poziţiei naţionale a locuitorilor „Vizita delegaţiei de partid
tot ceea ce a dat mai bun na­ politica sa principială marxist- vedit din nou poziţia justă a Pe bună dreptate sublinj:i ţiei comunismului, naţiunea prestigiu de care> el se bucură la împărţirea administrativ- şi guvernamentale, condu­
ţiunea noastră de-a lungul tim­ Icninistă, clasa noastră mun­ partidului nostru cu privire la tovarăşul Ceauşescu obligaţia râmîne o importantă categorie azi in faţa tuturor oamenilor teritorjată a ţării; propaganda să de tovarăşul Nicolue
purilor, să insuflăm tineretului, citoare şi întregul popor ro­ rolul pozitiv al dezvoltării co­ noastră a tuturor, de a lua social-istorică, un factor de muncii români, maghiari, ger­ şi agitaţia In limba proletaria­ Ceauşescu, In unele lâri a-
întregului popor respect şi ad­ mân, activitatea neobosită a laborării şi prieteniei cu toate parte activă la această uriaşă bază al progresului societăţii. mani şi de alte naţionalităţi, tului local; asigurarea învă­ sialice".
miraţie faţă de lupta de eli­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu lările socialiste, a relaţiilor muncă politico-ideologicâ. o- Pfnâ la dispariţia naţiunii va care urmează fără rezerve po­ ţământului şi In limbile naţio­ Asemenea manifestări
berare naţională şi socială din consacrată întăririi prieteniei tovărăşeşti cu loate partidele bligatia ca fiecare tovarăş cu mai trece mult, foarte mult litica sa internă şi externă, nalităţilor ; folosirea limbii vor continua şi In alte lo­
ţara noastră, faţă de ctitorii de intre partidele si popoarele comuniste si muncitoreşti, cu muncă de răspundere pe linie timp — şi ca atare este nece­ participînd cu toată fiinţa lor materne a populaţiei în admi­ calităţi. De ieraarcat că
ţară, do luminoasele figuri de noastre, cauzei socialismului ţoale lorţele antiimperialistc, de parlid şi de stat să partici­ sar să abordăm serios această Ia Înfăptuirea neabătută a a- nistraţia locală ; asigurarea ele constituie şi un larg
luptători revoluţionari şi căr­ şi luptei forţelor revoluţionare importanţa extinderii legături­ pe personal la elaborarea po­ problemă. Ea are o deosebită cestela. condiţiilor pentru dezvoltarea schimb de experienţă Ja
turari de care este plină isto­ contemporane. lor cu toate statele lumii, in­ liticii partidului. importanţă şi pentru înţelege­ culturii naţionalităţilor şi e­ care iau parte reprezentanţi
ria tării, faţă de eroismul şl Am constatat încă o dală diferent de sistemul lor soci- îmi exprim acordul deplin rea justă a relaţiilor între ţă­ Legat de caracterul interna­ ducarea patriotică, internalio- ai întreprinderilor cinema­
abnegaţia cu care comuniştii, cît de apreciate sînt marile re­ al-economic. cu expunerea t o v a r ă ş u l u i rile socialiste, a principiilor ce^ ţionalist al partidului nostru, nalistă a tuturor oamenilor tografice din 20 de Judele
clasa muncitoare s-au dedicat alizări oblinute de oamenii Nicolae Ceauşescu prezentată trebuie să guverneze raportu­ al politicii snle interne şi ex­ muncii — iată principii care ale ţării.
cauzei revoluţiei şi construcţi­ muncii in opera de construire Desfăşurarea evenimentelor în fata plenului Comitetului rile dinlre ele. terne, socotesc necesar ca în au stat şi stau la baza poli­ ★
ei socialiste, să valorilicăm a societăţii socialiste în Româ­ internaţionale demonstrează Central, cu tezele teoretice şi In acest cadru înţeleg să a­ munca noastră polilico-educa- ticii partidului în problema na­ Peste 35 000 de spectatori
cit mai larg tradiţiile progre- nia. caracterul realist al politicii măsurile practice cuprinse in bordăm Şi problema naţionali­ tivă să relevăm In permanen­ ţională, ială domeniile reali­ din Deva, Hunedoara, Pe­
h sistg, ale învăţămintului, şliin- Vizita în China, contactele externe a partidului şi statu­ acest document de mare im­ tăţilor conlocuitoare; din fap­ ţă momentele şi aspectele cele zărilor marele ale regimului troşani, Orâştie, Haţeg, Si-
tcy^şi culturii româneşti. cu conducătorii partidului şi lui, temeinicia principiilor pu­ portantă teoretică şi practică tul că naţiunea are încă o per­ mal importante ale glorioasei nostru pe acest tărîm. Desi­ meria, Lupeni, Vulcan, Pe-
se la baza dezvoltării relaţii­
sale istorii. Este bine ca lînâ-
Aceasta este in concordantă stalului chinez,- schimbul de lor noaslre internolionale, pentru întreaga activitate a spectivă îndelungată---- rezul­ ra generaţie, toii oamenii mun­ gur, tovarăşi, prezentind prin­ trila şi Lonea, au partici­
deplină cu concepţia revoluţi­ păreri tovărăşeşti efectuat cu clarviziunea cu care Partidul partidului nostru comunist. tă că şi existenta naţionalită­ cii, să cunoască tn amănunt cipiile politicii naţionale a pat in cursul lunii octom­
onară a clasei muncitoare po­ acest prilej au permis o mai Totodată, mă angajez ca în ţilor are o perspectivă înde­ cîte pagini glorioase a înscris partidului noslru. realizările brie Ia manifestările orga­
trivit căreia noua orinduire bună cunoaştere reciprocă. Ţin Comunisl Român, secretarul domeniul meu de activitate să lungată". partidul noslru Sn marea carte noaslre în aplicarea acestei po­ nizate de câtre întreprin­
trebuie să preia şi să ridice la să subliniez că nouă, tuturor, său general abordează proble­ aplic cu toată lermitatea ide­ Doresc, totodată, să menţio­ de istorie a mişcării comunis­ litici — nu am dorit, nicide­ derea cinematografică ju­
un nivel superior tot ceeo ce a ne-au lăsat o amintire de ne­ mele vitale ale lumii contem­ ile şi indicaţiile cuprinse în nez aici contribuţia personală te şi muncitoreşti internaţiona­ cum, să afirm că In activita­
deţeană, în colaborare cu
creat mai bun şi valoros evo­ uitat marile realizări ale po­ porane. expunere. a tovarăşului Ceouşescu la e­ le. Un fapt isloric de uriaşă tea noastră de partid şl de Comitetul judeţean Hune­
luţia anterioară a societăţii. porului chinez, munca lui sîr- In încheiere doresc să ex­ După Congresul al IX-Iea al laborarea şi adoptarea Consti­ rezonantă internaţionalistă es­ stat nu nu existot In trecut —
Valorificarea moştenirii pro­ guincioasă, tenace, disciplina prim încă o dată convingerea partidului — s-a făcut mull tuţiei Republicii Socialiste şi în acest domeniu — lipsuri doara al U.T.C., pe margi­
te însuşi mersul nostru glori­
gresiste a trecutului este o la­ şi entuziasmul cu caro înfăp­ mea profundă că aplicarea în peniru îmbunătăţirea muncii România, legea de bază a în­ os pe drumul socialismului, şi neajunsuri, sau că nu mai nea unor filme artistice şi
tină esenţială a aplicării legi­ tuieşte politica partidului său viaţă a hotăririlor plenare! noastre în cultivarea tradiţii­ tregii vîeţî sociale şi de stal. mărelul drum parcurs de |ara avem nimic de făcut. documentare româneşti. Pu­
tăţilor generale ale construc­ comunisl. In fabrici şî uzine, Comitetului noslru Central, lor progresiste, democratice, Ceea ce formula Lenin, ca o noastră sub conducerea par­ In ultimii ani conducerea blicului i-au fost prezenta­
ţiei socialiste la condiţiile con­ pe şantiere, in comune popu­ consacrate îmbunătăţirii mun­ revoluţionare ale poporului şi cerînlă esenţială In asigurarea tidului In făurirea societăţii partidului, tovarăşul Nicolae te filmele „Asediul*, „Va­
crete ale liecărei ţări. un pu­ lare, în universităţi, institute cii ideologice şi politico-edu- egalităţii naţionale tn drepturi socialiste. Ccauşescu. s-au tnlllnit de mai lurile Dunării*', „Secretul
ternic imperativ al fuziunii or­ de cercetări şi instituţii de calive, va inllucnla în mod îndeosebi ale clasei muncitoa­ n tuluror oamenilor muncii, şi multe ori cu oameni de cultu­ eifrului'* precum şi filmul-
ganice a marxism-lcninismului cultură am constatat cu sa­ decisiv sporirea în continuare re şi ale partidului comunisl. anume, ca legea supremă a Lenin spunea că adevărat ră maghiari şî germani, cu documenlar „Vizita delega­
cu realităţile naţionale. tisfacţie că in anii construcţiei o rolului conducător al parti­ dar maî este de făcut şi In a­ statului socialist să statorni­ internaţionalism există unul consiliile oamenilor muncii ţiei de partid şi guverna­
singur : munca plină de ab­
Aclîonind în acest spirit, socialiste poporul chinez a ob­ dului in viaţa socială a ţării, cest domeniu. Sint încă nu­ cească drepturi egale tuturor negaţie pentru dezvoltarea maghiari şi germani La acesle mentale, condusă de tovară­
partidul noslru işi îndeplineşte ţinui rezultate remarcabile în va crea cele mai bune condiţii meroase figuri revoluţionare naţionalităţilor, în Constituţia mişcării revoluţionare, a lup­ intîlniri au fost ridicate o sea­ şul Nicolae Ceausescu, In
înalta sa misiune de exponent dezvoltarea industriei şi agri­ pentru înaintarea cu succes a tării noastre şi*a găsit o întru­ tei revoluţionare în propria ta mă de probleme specifice vie­ unele ţări asiatice".
al intereselor clasei muncitoa­ culturii, în şliintâ. în promo­ României pe drumul făuririi care ar merita pe deplin statui, chipare clară. ţară şi sprijinirea acestei lup­ ţii naţionalităţilor Sludiindu- Cu prilejul prezentării a-
re ale tuluror oamenilor mun­ varea progresului tehnic, le­ societăţii socialiste multilate­ busturi, case memoriale, plăci O contribuţie importantă a te şi numai h acestei linii di­ le, s-au găsit soluţii dc rezol­ cctor filme, în cadrul unor
cii. de purtător al celor mai garea învăţăminlului de prac­ ral dezvoltate. comemorative, făcînd din lo­ tovarăşului Ceauşescu la îm­ rectoare — cu propaganda, cu vare a unora, iar la altele se expuneri şi simpozioane, au
glorioase Iradifii de luptă ale tică. în îmbunătăţirea condiţi­ Cu rindurile slrinse în jurul curile acestea tot atllca punc­ bogăţirea tezaurului marxist- solidaritatea, cu mijloace ma­ caută, dc asemenea, soluţii co­ luat cuvîntul activişti de
poporului român. ilor do viaţă ale populaţiei. în Comiletului Central, al secre­ te dc pelerinaj pentru tinere­ leninist al problemei naţionale teriale — In loate ţările. respunzătoare După cum ve­ partid, cadre didactice, o
Stîmnli tovarăşi, formarea şi dezvoltarea con­ tarului general, partidul, cla­ este formularea răspunderii di­ fiţeri, care au evocat pa­
ştiinţei revoluţionare a mase­ tul noslru. La noi a existat Ială cît de just, cit de le­ deţi, partidul nostru nu pri­ gini eroice din lupta şi ac­
Expunerea I o v a i ă ş u I ui lor. Am pulul să ne dăm seo- sa muncitoare, întregul popor recte a organelor locale ale ninist esle ceea ce spune to­
Nicolae Ccauşescu conţine o ma de fermitatea cu care Par­ vor acţiona şi pe viitor „ca o tradiţia contribuţiei materiale statului socialist pentru aplica­ varăşul Ceauşescu — şi ceea veşte problema naţională — tivitatea Partidului Comu­
strălucită analiză marxisl-leni- tidul Comunist Chinez îşi ex­ familie unită care doreşte să benevole a cetăţenilor peniru rea neabătută a politicii naţi­ ce face partidul nostru — şi ca de altfel nici una din pro­ nist Român.
nislă a siluatiei internaţionale. ercită rolul conducător în e­ ridicarea de statui, busturi. Ar onale a partidului şi statului anume, că. luptînd neobosit blemele construirii socialismu­
<i proceselor complexe legate conomic, în ştiinţă, în cultură, ocupe, in lume, un loc tot trebui- reînviată această tradi­ pe leritoriul lor de competen­ pentru îndeplinirea exemplară lui — în mod static, metafizic,
de dezvoltarea şi întărirea for­ jn lootc domeniile construcţiei mni respectat şi demn, loc tă, idee concretizată în Legea a sarcinilor construcţiei soci­
ţelor socialismului, de afir­ socialiste. cucerit prin muncă şi printr-o ţie pe plan local, judeleon şi consiliilor populare Astfel, aliste In ţara noastră, îndepli­ antidialectic, ci în spiritul ma­
marea relaţiilor de tip nou din­ Comunicatul comun adoptat in unele cazuri chiar pe plan ele dispun azi şi de inslrumen- nim o sarcină naţională şi in­ terialismului dialoctic şi isto­ Au îndeplinit
tre ţările socialiste, dintre politică de prietenie şi pace", nalionol, ceea ce ar avea şi un le juridice pentru aplicarea în ternaţionalistă In acelaşi timp. ric, analizind-o ca şi pe loate
partidele comuniste şi munci­ în urma vizitei oglindeşte ho- aşa cum ne-a spus in cuvinte puternic efect mobilizator şi viaţă a politicii partidului şi Cu fiecare succes al construc­ celelalte probleme sociale
toreşti, de intensificarea luptei tărirea ambelor partide şi ţări alit de calde şi frumoase to­ educativ. statului în problema naţională. ţiei socialiste In ţara noastră planul anual
împotriva imperialismului, pen­ de a dezvolta relaţiile bilate­ varăşul Nicolae Ceauşescu. si găsind soluţii după necesi­
Una din problemele ideolo­ Munca desfăşurată de tova­ întărim forţele socialismului In tăţi. Reiese, de Asemenea, că
gice dc care clasicii marxism- răşul Ceauşescu, lucrările lui lume, ne aducem conlribu|ia parlidul nu priveşte problema Activitatea rodnică desfă­
leninismuluj, partidul noslru din ultimul timp, care cuprind efectivă la victoria marxism- naţională numai ca o proble­ şurată în acest an dc colec­
tivul de muncă al I.A.S.
comunist s-au ocupat in perma­ contribuţii foarte valoroase şi leninismului în lume. mă economică, o problemă de • ,,.Avicola"* Mintia sc concre-
nentă, este teoria rezolvării în acest domeniu, sint deose­ Cred că — In această ordine limbă sau de cultură, ci ca o j fizează tn realizări de pres-
marxisl-lcninislc a problemei bit de vaste. Este cu totul fi­ de idei — este foarte instruc­ problemă complexă : economi­ figiu. Tovarăşul ing. Glieor-
naţionale. învăţătura marxisl- resc ca tn această perioadă, tiv să cităm aici şi ceea ce că. social-cullurală şi juridică i ghe Diaconescu, directorul
leninîstă despre problema na­ cind ne ocupăm mai intens spunea revoluţionarul maghiar El nu neglijează niciodată nici j întreprinderii, nc-a ifnfor-
! mat că planul anual la pro-
ţională, nobilă Ideologie a in­ de îmbunătăţirea activităţii i­ Zallko Mate, celebrul general una din laturile acesteia, ci se j ducţia de ouă şi carne dc
ternaţionalismului prolclnr, deologice, să se acorde o mai Lukocs, din brigăzile interna­ preocupă de rezolvarea ei în pasăre s-a îndeplinit cu do-
străbate ca un fir roşu întrea­ mare atenţie şi însuşirii teori­ ţionale comuniste, ale luptelor toată complexitatea în care sc | uă luni mai devreme. I ii
ga politică internă şi externă ei marxist-leniniste, a politicii din Spania: «Da, sintem inter­ prezintă si corespunzător eta­ j bună măsură, succesul se
a partidului nostru. întreaga partidului şi statului nostru naţionalişti — spunea el — pelor de dezvoltare a societă­ j datoreşte punerii in funcţi-
sa luptă şi muncă desfăşurată privind problema no|ională şi dar dragostea cea mai fierbin­ ţii. El nu tratează problema j unc cu trei luni mai devre-
j mc faţă do lormenul sl a bi -
în fruntea maselor, pentru eli­ iniei naţionalismul proletar, te a inimii noastre va rămîne naţională ca o chesliune tac­ I Iii a noilor capacităţi dc |
berarea socială şi na|ională. studierii mai aprofundate a pămîntul nostru natal. Dacă tică, dc conjunctură, ci ca una ' producţie.
comuniste I
pentru făurirea noii orînduîri. documentelor de partid, a nu-ţi iubeşti patria, unde din problemele strategiei sale Sînt asigurate condiţiile
Pentru noi, membrii Parti­ cuvintărilor t o v a r ă ş u l u i te-ai născut şi ai crescut, pă- generale de eonslruire a soci­ ca şi ultima fermă să trea­
că cu 15 zile mai repede
dului Comunist Român este o Ceauşescu referitoare la aces­ mînlul care le-a hrănit, cerul, etăţii socialiste şi la sistemul pc baterii, ceea
mîndtie laplul că partidul nos­ te probleme. copacii, casa părintească, a- în ţara noastră. ce va permite ca numoi pe
această calc să sc realizeze
o producţie suplimentară dc
circa 2 milioane ouă In
La Atelierele ecnlrate Crişcior se execută o gamă largă de lucrări de reparaţii 9I construcţii total, depăşirea prevederilor
metalice. Fotoreporterul nostru, Virgil Onoiu, l-a surprins pc lăcătuşul $ef de echipă Francljc planului anual la producţia
Koci, $1 pc ajutorul sAu, loau LazJlr, cxccutlnd montarea unor bazine pentru galvanizare. Fond de premii; 467 635
L O T O de ouă va fi de circa 10
lei. milioane bucăţi. De menţi­
onat că depăşirile dc pro­
dlodivertisment; 15.00 Duletin dc zică uşoară; 13,00 Radiojurnal ; din 5
ştiri; 1G.00 Radiojurnal. Buletin 13,15 Viaţa de concert a Capita­ 16.15 Deschiderea emisiunii. DEVA ; Parada circului Exlr. a Il-a: 62. 73. II. ducţie se reflectă lavorabil
meteo-rutler; 17.00 Şilintă. tehni­ lei; 13,40 Recital de operetă Nl- („Patria"); Romanticii („Ar­ noiembrio 1971 ; şi în situaţia economicn-fi-
că, fantezie; 17.30 Muzică popu­ colac Târanu ; 14,00 Buletin de Emisiune In limba ger­ ia "); SIMBRIA : Prizoniera 79, 32. 66. 31. nanciară a unităţii.
mană ;
lară; 18.00 Orele s c rii; 20.00 T a- ştiri; 14,05 De toate peniru toii din Caucaz („Mureşul"); Hu­
oleia de scoră. de Mlron Con- (reluare); 15,05 Miniaturi Instru­ 18,08 Bună seara fele 1 nedoara : Aşteptarea („Side­ 56. 7. Fond de premii: 507 819
siantlncscu; 20.05 Zece melodii mentale; 15,20 Din muzica popoa­ Bună scara, băieţi !;
PROGRAMUL I : 6,00 MuzicA şl ru rgicul"); Război şl pace — 41, 65. 53. 44. lei.
actualităţi; 6.20 Jurnal agrar ; preferate; 20,40 ştiinţa la zl ; 20.45 relor; 15,30 Radio-şcoală: ig.oo 19.15 Publicitate ; seriile lir-IV („Constructo­
0,30 Gimnastică; G.45 Dună dimi­ La hanul melodiilor; 21..70 Revista Radiojurnal; 16.15 Concertele 19.20 1001 de seri; rul"); CALAN : 100 dc dolari
neaţa, copil !; 7,00 Radiojurnal ; şlagărelor; 22,00 Radiojurnol ; brnndenburglce de J. S Dach ; pentru şerif („11 Iunie"); TE-
22.30 Expres melodii; 22,55 Mo­
7.45 Sfatul medicului: 0,00 Sum a­ ment poetic. Din Unea poeţilor 16.35 Pagini din opereta „Vra­ 19,30 Telejurnalul (Ic seară; LtUC : Primăvara pe Odcr Familia Cervcncovici a­
rul presei: 8,08 Matineu mu?.lcal; ja muzicii" dc Rodgere ; lti,35 20,00 Românin ’7S; („Minerul"); GHtLAH : O nunţă cu durere incelarea
H.25 Moment poetic. Versuri de nordici; 23,00 Expres melodii : Sfatul medicului: 17.00 Buletin do 20,10 Sâptămina inlernnţlonMlA; poveste veche, veche („Mine­ din viaţă a scumpului lor
Ştiri; 0,05-0,00
24.00 Buletin de
Szasz JOnos; 0,30 La microfon, Estrada nocturnă. ştiri ; 17,03 Concert de muzică ru l"); PETROŞANI : îndră­
melodlo preferată; 9,00 Buletin populată; 17.30 Toairu seriol Ha­ 20,23 Tele-euriclopedia; gostiţii („7 Noiembrie*); O turile minime vor fl cuprinse părinte, Cervencovicl An­
dc ştiri; 9.03 La microfon, melo­ PROGRAMUL II r G.00-8,05 Pro­ nii Ancuţei; 10.00 Publicitate ra­ 21.20 Tolcriiverlismcnl. floare şl doi grădinari — se­ Intre 3 şi 6 grade, iar maxi­ drei. S-a născut la 11 mar­
dia prefcratA (continuare); 9.30 gram muzical de dimineaţă; 6,05 dio; 18.20 Opera pentru toţi; l'J.OO Dicţionar inu'/.icaNdisirac- riile i-ll („Republica"); LU- mmm tie 1898, dinlr-o familie de
Mioriţa; 10.00 Duletin dc ştiri ; Buletin de ştiri; 7,00 Radiojurnal; Buletin dc ştiri; 10.05 Melodii dc PENf ; Căpitanul Florian mele Intre 13 şl 16 grade. Di­
10.05 Duete din opereta „Vânză­ 8,05 Tot înainte; 8.20 Formaţia estradă; IU.30 Revista revistelor (iv. Lllcra D (II) ; („Cultural") ; LONEA : Oraşul mineaţa — ceaţă locală. muncitori. Din anul 1940 a
torul de pAsArl"' de Zeller; 10.20 ,.I muslcl*: 9.00 Coruri de copil; culturale; iB.-tO Jocuri populare ; 22.20 Telejurnalul de noapte. viselor („Minorul"); Mihai Vi­ activat, ca membru de sin­
MuzicA instrumentală: 10,30 Din 9.15 Cintece şi jocuri populare ; 19.50 iMoupte bună. copil; 20.00 Spori; teazul — .seriile I I I („7 No­ dicat. în diferite organiza­
t A r 11 e socialiste. Emisiune de la 9.30 Duletin dc ştiri; 9.35 Sclcc- Concertul capodoperelor. Lucrări iembrie"); VULCAN: Serala PENTRU 24 ORE
Moscova; 11,00 Duletin dc ştiri ; ţlunl din opera „Cldul" de Miis- de Joseph Haydn: Buletin de 22.3S Spcrtacol festiv consacrat |„Muncitoresc") ; URICANI ; PENTRU URMĂTOARELE ţii muncitoreşti. In anul
11.05 Melodii de Florentin Del- scnct: 10.05 Cenaclul artelor: 10.30 ştiri: Scriitori la microfon — Paul 7.lle( de 7 Noiembrie. Caietul albastru („7 Noiem­ 2 ZILE 1955 a devenii membru al
mav; 11,15 Radioclub turistic; Călătorie muzicală — muzică u- Angliei; 22,00 Romanţe; 22.30 Lee- Transmisiune dc Im Mos­ brie"); RAROAt e n t : Iu fleca­ P.C.R
11.30 Album dc cintece patriotice şomiA; 10.50 Melodii populare : unl la cererea iubitorilor de li­ cova ; re seară la ora II (..G Au­ Vrcmoa va cnnliuua (A sc
şl muncitoreşti: 11.50 Cotele ape­ 11.15 Piese pentru vioară de Frţtz teratură : 22.50 Orchestra de mu­ 23,05 Romanţe şi cinterc dc r i i sl") ; ORAŞTIE: Aurul („Fla­ iurâlzcascA. Cerul vn fl va­ Vreme tn general călduroasă, Corpul neinsufleflt este
lor Dunării; 12.00 Disc în foile­ Kreisler; il,35 Muzică uşoară de zică uşoară a Radlotelcvlziunli ; petrecere cu: Lulgi ln- căra"): GEOAGIU-BAI: Ro­ cu cerul schimbător. Vinlul depus în sala Casei de cul­
ton : Gillos D rcu: 12.10 Recital compozitori sovietici; 11.55 Ştiin­ 23.00 Duletin de ştiri; 2.1.05 Muzi­ meo şi Julioiia; HA JEGi Ul­ riabil. Viului va sufla potri­ va sufla slab din nord-vest.
ţa la zi: I2.no Buletin de ştiri; că dc dans; 23.55 Mişcare sim­ nescu, Gcorge Carabulea, timul drum („Populnr") ; tură a municipiului Hune­
Mario Lanza; 12,30 intilnire cu vii, cu unele Intensificări lo­ Temperatura — In uşoară
12.03 Avanpremieră cotidiană; fonică dc LiViu Glodcanu; 0,06 orchestra condusă dc Io­ BRAD: Cei 5 «lin cer („Stea­ doara. iar înhumarea va a­
melodia populară şi Inlerpretul ii.ili Ciulă Constantin Dobre şl Trio peniru pian, vioară şl vio­ nel Budişleanu. ua roşie*); ILIA; Mexic ’70 cale, din nord-vest. Tempera­ creşierc. vea loc duminică, 7 noiem­
preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.13 Dumitru Pană muzică populată ; loncel de P 1. Ccalkovslci; 0,55­ („Lumina"). brie 1971, orele 15.
Avanpremieră cotidiană; 13,30 Ra- 12.30 Solişti şl orchestre de mu­ 1,00 Buletin de ştiri.