Page 20 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 20
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 235 • SIMBATA 6 NOIEMBRIE 1971
Combinatul siderurgic
Hunedoara
IIJCMLE SESIUNII JUBILIARE A
sun Din u iin sovietica cu sediul în str. Or. Petru Groza, nr. 8
ANGAJEAZA DE URGENJA:
CONFERINŢEI GENERALE A U.N.E.S.C.O. - ingineri proiectanţi şi muncitori calificaţi în
OJELARII REALIZEAZĂ O primele cantităţi de oţel e- „Mir* — care va fi cel mai meseria de strungar, pentru care se asigură ime
îectrotehnic folosit la fabri mare petrolier construit pe
PARIS 5, — Corespondentul Ceauşescu a fost urmărit cu constituie un factor important PREMIERA MONDIALA carea unor aparate de uz şantierele sovietice. El va diat locuinţă.
Agerpres, Paul Diaconescu,' deosebită atenţie şi salutat cu al dezvoltării multilaterale a casnic, cum ar fi frigiderele, avea o capacitate de 150 000 - muncitori necalificaţi cu posibilităţi de cîş
transmite : Vineri, au continu aplauze călduroase. societăţii socialiste. Veşti al căror numitor maşinile de spălat, aparatele tone, un deplasament de
at la Paris lucrările Sesiunii Attilio DeeTOro Mâini (Ar Şeful delegaţiei române a comun se exprimă în cu 180 000 tone, lungimea de tig pînâ (a 1 800 lei lunar şi condiţii nelimitate
jubiliare a Conferinţei gene gentina) preşedintele actualei arătat că U.N.E.S.C.O. îşi va vintele „Progres tehnic", so de ras electrice şi altele, 295 m şi lăţimea de 45 m. de calificare in meseriile specifice combinatu
rale a Organizaţiei Naţiunilor sesiuni a Conferinţei generale putea împlini mai bine misiu sesc în aceste zile de la gi încă din anul acesta, uzina Viteza petrolierului va fi de lui siderurgic, după cum urmează :
Unite pentru Educaţie, Ştiinţă a U.N.E.S.C.O., a exprimat, în nea după hotărlrea pătrunsă gantul metalurgic din înde va produce datorită noilor 17 noduri pe oră. In prezent
Si Cullură — U.NE.SC.O. Din numele adunării, calde mul de realism de a fi restabilite părtatul Cerepoveţ. In aceste metode cel puţin 40 000 tone - cocsari, furnalişti, oţelari, laminatori, lăcă
partea statelor membre au lu ţumiri pentru mesajul adresat şi in cadrul acestei organizaţii zile, aici a fost elaborată de oţel electrotehnic, urmînd se află în funcţiune în tuşi, macaragii, strungari, zidari şamotori.
at cuvintul reprezentanţii U- de şeful statului român. drepturile legitime ale R P. prima şarjă de oţel electro ca în anii viitori producţia U.RS.S. petrolierul „Sofia" Se asigură imediat cazare în căminele mun
ruguayului. Indoneziei, Româ In alocuţiunea sa, conducă Chineze. Vorbitorul a remar tehnic, la un cuptor elec să fie sporită considerabil. cu o capacitate de 50 000 citoreşti şi masa la cantină contra cost, cu de
niei, Republicii Arabe Egipt, torul delegaţiei române, Mir- cat, In încheiere, contribuţia tric obişnuit şi a fost pusă tone. „Mir** va putea, după
Mongoliei, Cehoslovaciei şl cea Maliţa, a arătat că Româ pe care directorul general al la punct laminarea acestui O NOUĂ MINA cum se vede, să înlocuiască servire exemplară.
Sudanului. nia sărbătoreşte împlinirea UNESCO., Rene Maheu. o oţel — tot la maşini obiş trei petroliere de tipul „So (302)
De la tribuna Înaltului for unui sfert de veac de la în aduce la împlinirea programu nuite. Se ştie că oţelurile O nouă mină, cu o capa fia", fiind, fin acelaşi timp,
internaţional, şeful delegaţiei fiinţarea U.N.E.S.C.O. în spi lui de activitate al organizaţi electrotehnice sînt produse citate de 4 milioane tone mai economicos decît petro
lierele în prezent 5n exploa
guvernamentale române, M»r- ritul participării sale active şi ei. în cuptoare speciale mici. minereu de fier anual, a fost
cea Mallţa, ministrul Snvăţâ- îndelungate la programele or iar laminarea are loc în a dată în exploatare în apro tare. Noul petrolier va primi
mînfului, a dai citire mesaju ganizaţiei. Vorbitorul a ară parate speciale. In felul a pierea localităţii Kustanai — botezul mării în 1973. La
lui pe care preşedintele Consi tat că oamenii de şliintă şi de Mircea Maliţa a avut cesta, oţelarii Cerepoveţului ICazahstan. Regiunea este cel şantierul naval din Riga se
liului de Stal al Republicii So cullură români au găsit la o întrevedere cu Rene au realizat o adevărată mai important furnizor de construieşte în prezent un întreprinderea
cialiste România, tovarăşul U.N.E.S.C.O. un cadru propice Maheu, directorul general al premieră mondială. Pentru minereu pentru uzinele me vas neobişnuit — bacul
Nicolae Ceauşescu, l-a adresat cooperării internaţionale. Ei organizaţiei. Convorbirea, care construirea unor cuptoare şi spărgător de gheaţă. Acest
organizaţiei. (Textul mesaju au putut aduce In acest for a decurs într-o atmosferă cor laminoare speciale în care talurgice ale sudului Uralu tip de bac este destinat „Marmura Simeria"
lui se publică tn pagina 1). rodul experienţelor unei ţări dială, s-a referit la participa se produc oţelurile electro lui. transportului de maşini şl
Mesajul tovarăşului Nicolae în care educaţia şi ştiinţa rea României Ia programul în tehnice, ar fi fost nevoie de Se prevede ca pînă in -1975 pasageri pe liniile scurte de
curs al U.N.E.S.C.O. investiţii ce se ridică la mi extracţia de minereu de fier navigaţie care îngheaţă în cu sediul în Simeria
a Kazahstanului sâ atingă
Cu acest prilej, Rene Maheu lioane de ruble. „Dar, opi 60 milioane de tone anual, perioada de iarnă.
d transmis şefului statului ro nează directorul uzinei din adică sâ se dubleze faţă de Primul bac-spărgător de strada Cuza Vodă, nr. 24
mân, t o v a r ă ş u l Nicolae Cerepoveţ, V. Vancikov, lau producţia actuală a repu gheaţă va fi dat în funcţiu
ne în 1973 şi va face legă
Reuniunea ministerială de la Lima Ceauşescu, mulţumiri pentru reat al Premiului de stat al blicii. tura între portul estonian ANGAJEAZA URGENT :
atenţia pe care o acordă or U.R.S.S., principalul cîştig 11 Bistra şi insula Muhu. Este
LIMA 5 (Agerpres). —- La re mînd principiile cuprinse în ganizaţiei şi pentru contribuţia constituie timpul. Căci în CONSTRUCJII DE NAVE prevăzut, de asemenea, un şef serviciu livrâri-transporturi.
uniunea ministerială a ,,grupu „Cartea de la Alger", declara României la realizarea unui loc să se aştepte cel puţin Condiţiile pentru ocuparea acestui post sînt:
lui celor 77" de la Lima au ţia relevă dreptul tuturor ţă un an pînâ -la intrarea in bac asemănător pentru a a
luat sfirşît dezbaterile genera rilor de a dispune in mod li climat de colaborare în dome funcţiune a utilajului nou, In U.R.S.S. a fost proiec sigura circulaţia între conti J studii superioare şi 8 ani vechime în funcţii eco
le, consacrate, în special, exa ber de bogăţiile lor, principii niile educaţiei, ştiinţei şi cul în prezent au şi fost livrate tat de curînd petrolierul nent şi insula Sahalin. nomice de specialitate.
minării dezvoltării economice le unităţii şi solidarităţii ţă turii. Limitele de salarizare sînt între 2 550-3 250.
şi relaţiilor comerciale, reper rilor în curs de dezvoltare şi (300)
cusiunilor crizei sistemului . cere ca stalele membre ale
monetar occidental şi ale in ,,grupului celor 11" să dispu
stituirii suprataxei de 10 Ia nă de o mai mare reprezenta
sută la importuri asupra dez re In principalele organisme
voltării economice a ţărilor In internaţionale. Totodată, docu
curs de dezvoltare. mentul subliniază necesitatea
Vineri dimineaţa, delegaţii ca ţările în curs de dezvoltare
le participante la lucrări au să participe la convorbirile
aprobat prima parte a „De privind reforma sistemului
claraţiei de la Lima". Realir- monetar interoecidental.
A s c ăiut nivelul
Rinului
SAN JOSE. — La San Jo
se au luat sfirşît lucrările Nivelul apelor Rinului,
celui de-al IX-lea Congres care este artera fluvială
naţional al Confederaţiei Ge principală a R. F. a Ger
nerale a Sindicalelor oame manici, a scăzut la cota dc COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
nilor muncii din Costa Rica. 1,60 m. Experţii hidrologi
Congresul a examinat pro manifestă o mare îngrijo Oferă din stoc disponibil :
gramul de activitate şi sar rare in legătură cu redu — 119 buc. anvelope 1 700x32
cinile sindicatelor în lupta cerea generală a debitului — 177 buc. camere 1700x32
împotriva dominaţiei capita apelor fluviului. Ca argu
lului străin în economia na ment sc citează faptul că — 78 buc. gulere 1 700 x 32
ţională, situaţia din mişcarea în ultimii ani cota Rinu pentru autocamioane. Informaţii suplimentare se
HAGA. — In cursul lunii sindicală din Costa Rica, in lui a fost de numai cca. pot obţine la serv. aprovizionare C.S.H., telefon
octombrie, numărul şomeri tensificarea coloborării .cu 4,5 metri, ceea ce obliga 2747.
lor a crescut in Olanda cu sindicatele din America La navele să circule cu încăr
15 la sută, ajungînd la tină şi alte ţări ale lumii. cături mult mai mici. Re
72 000. După cum relevă pre ducerea debitului de apă
sa olandeză, la creşterea BEIRUT. — „Libanul esle creează, de asemenea, greu
numărului celor privaţi de dispus să ia parte la orice tăţi f n aprovizionarea lo
posibilitatea de a munci întrunire in interesul arabi I-a Pekin s-a deschis n expoziţie românească _ tehnică şl de bunuri dc Iar* consum, care s-a calităţilor cu apă potabilă.
contribuie aşa-numitul „pro lor", a declarat primul mi bucnrai de un rn£?e' nomă r^ae^Vlzitat ori.
gram guvernamental de eco nistru libanez, Saeb Salam, In fotografie: Macheta unei rafinării de petrol. Mostre de aer de
nomii", aplicat pe seama re menţionlnd disponibilitatea
ducerii construcţiei de insti sa pentru realizarea înţele acum 30 000 de ani
tuţii culturale şi şcolare, a gerii şi unităţii arabe.
construcţiilor rutiere şi a lu Declaraţia lui Saeb Salam C h i l e Cercetătorii sovietici din
crărilor de îmbunătăţiri fun este apreciată ca un răspuns Antarctica au găsit mostre
ciare. la propunerile lui Hafez Îs- dc aer, care făcea parte
mail, consilierul preşedinte
SANTIAGO DE CHILE. — lui Republicii Arabe Egipt Adunarea populară consacrată sărbătoririi unui din atmosfera Pămîntului (205)
in urmă cu cca. 30 000 dc
Preşedintele Băncii Centrale in lcgSfură cu o viitoare în ani. Este vorba dc desco
din Chile, Allonso Inostroza, trunire arabă la nivel înalt. perirea unor bule de aer
a declarat că guvernul a an de la instaurarea guvernului Unităţii Populare în straturile de gheaţă, da
preluat controlul asupra BELGRAD. — Purtătorul tină de Ia form area calo
„Băncii sud-americane" — de cuvint al Secretariatului tei îngheţate a continentu-
cea de-a doua ca mărime din federal iugoslav pentru a SANTIAGO DE CHILE 5. — .un şomaj în proporţie de 8.4 realităţi sociale pe care le .’ 1 ' ndlc. Pentru a ajunge
tară, anunţă agen|ia Pren- facerile externe, Dragoliub Corespondentul Agerpres, Eu la sută, iar în septembrie anul construim. De aceea, săolămî- \ ia cavernele respective şi a Oficiul de îmbunătăţiri
sa Latina. Această mă Vuiţa, a anunţat că pre gen Pop, transmite: Pe Sta curent, el a scăzut la 4,8 la na viitoare voi înainta Con- ( se capta acrul din ele a
sură a fost realizată prin in şedintele Tito va face o vizită dionul naţional din Santiago sută-, a menţionai preşedintele. greşului naţional un proiect ; fost necesară forarea unor
termediul Corporaţiei pentru ia Londra, in zilele de 7 şi de Chile, a avut loc o aduna Djn. ianuarie ptnă în noiem care stabileşte sistemul uni- 1 sonde cu adincimi de cca
dezvoltarea producţiei — or 8 noiembrie, la întoarcerea re populară !a care au parti brie 1970, creşterea costului cameral in locul Senatului şi ( 500 dc metri. funciare Deva
ganism statal — care a achi din Canada. cipat peste 100 000 de persoa vieţii a fost de 33 la sută, in al Camerei Deputaţilor. Un !
ziţiona! (39 la sută din acţiu ne, consacrată sărbătoririi u- timp* ce în aceeaşi perioadă a parlament unicameral va în- 7 200 mp pentru
nile „Băncii sud-americane". SANTIAGO DE CHILE. — niii an de la instalarea gu acestui an, ea a fost de mai semna o adecvare a sistemu- ţ
In acest fel, statul exercită Ministrul comerţului exterior vernului Unităţii Populare. puţin de 15 la sută". lui la realitatea noastră po- t ANGAJEAZA DE URGENŢA :
controlul asupra a 65 la sulă al R.S. Cehoslovace, AndreJ Intr-o cuvlnlare rostită cu In continuare, preşedinlele litică şi socială, maî multă ) restaurarea cupole• • inginer mecanic, tehnician pentru u
din instituţiile linanciare din Barcak. care se ailă într-o acest prilej, preşedintele Sal Allende a spus: „Am avut se rapiditate Sn adoptar.ea legi- %
Chile. vizită oficială la Santiago de vador Allende a făcut un bi rioase dificultăţi — cutremu lor", » lor mănăstirii tilaje ;
Chile, a declarat, în cadrul lanţ al înfăptuirilor Frontului re, furtuni, erupţii vulcanice Relcrindu-se la politica ex- .
CAMBODGIA. — După unei conferinţe de presă, că Unităţii Populare. Controlăm — dar poporul a mers înain ternă a guvernului Unităţii ' • buldozerişti ;
cum anunţă agenţia khmeră există toate condiţiile pentru in prezent, a spus preşedinte te. Am avui dificultăţi şi de Populare, preşedinlele Allen- ^ Pentru restaurarea cupo • excavatorişti ; “
de informaţii, in perioada 20 dezvoltarea relaţiilor econo le. 90 la sută din băncile par ordin economic. Inflaţia din de a trecut in revistă o serie ^ lelor mănăstirii Novospas-
august — 20 octombrie, for mice şi comerciale dintre ticulare. Mai mult de 70 de lumea occidentală face să plă de acţiuni pe plan internaţio- - ski din Moscova, a doua ca • şoferi ;
ţele patriotice cambodgiene Cehoslovacia şi Chile, rela întreprinderi monopoliste au tim mai mult pentru ceea ce nai, inTe care slabi irea de \ mărime din monumentele • tractorişti rutierişti.
au scos din luptă 4 500 mi tează agenţia CTK. Colabo fost expropriate, rechiziţiona trebuie sâ importăm. Este ade relaţii diplomatice cu o serie i vechii arhitecturi din capi
litari ai regimului Lon Noi. rarea este avantajoasă pen te sau ‘etatizate. Sîntem stă- vărat că am preluat o rezer de lări, printre care Republica ' tala sovietică, au fost uti- DE ASEMENEA, RECRUTEAZĂ :
au dobori! nouă avioane şi tru ambele ţări, a subliniat pinii bogăţiilor noastre natu vă de 400 milioane dolari, dar Populară Chineză, R P.D Co- \ I ir o fi "r.ui rnrfr; Hătraţi de
au distrus numeroase piese ministrul cehoslovac, întru- rale — cuprul, cărbunele, fie am preluat şi o datorie exter reennă, R D. Vietnam şi Cuba. i n ,'M din aur. In prezent, • candidaţi pentru şcoala de mecanici
de artilerie ale inamicului. cit economiile noastre naţio rul, salpelrul. Am intensificat nă de 2 500 milioane dolari". 01 a menţionai de asemenea, ^ mănăstirea a recăpătat în utilaje terasiere seria 1 decembrie 1971.
nale se pot completa reci Referindu-se la sarcinile de întărirea relaţiilor cu ţările la- \
Totodată, au fost. aruncate in proc. Chile dispune de re procesul reformei agrare. Pe viitor, preşedintele a subliniat tino-americane membre ale ^ făţişarea de acum citeva Condiţii :
aer trei- depozite de muniţii. surse materiale importante, ste 1 300 de latifundii au fost necesitatea întăririi bazei po grupului andin. La baza reia- secole In timpul lucrărilor
expropriate;
trăiesc
acolo
Potrivit sursei menţionate, care acum sini în mina po 10 000 de familii. litice a Unităţii Populare şi a (Iilor noastre, a relevat Allen- \ de restaurare, aici au fost — candidaţii să aibă 18 ani împliniţi ;
porului, iar Cehoslovacia
în provincia Tukeo a fost a de, guvernul Unităţii Populare ( descoperite fresce datină — să fie absolvenţi ai şcolii generale.
poate ajuta Republica Chile Unul dintre cele mai impor realizărilor Sn domeniul eco pune principiile de drept în- ’ din secolul XVII şi infăţi-
nihilat, in numai riou3 zile, in eforturile sale de a dez tante rezultate ale politicii so nomic. „Trebuie sâ fixăm, fl ternaţional, ale egalităţii intre \ Şcolarizarea gratuită cu durata de 3
un batalion inamic. volta baza de materii prime. ciale îl reprezintă micşorarea spus el, noi obiective pentru state, neamestecul în treburi- ţ şind pe Pieton* Plutarh şi luni. înscrierile se pot face pînă la 15 no
Pt.nlntneii
şomajului, a spus vorbitorul. anul 1972. Să transformăm in le interne, dreptul fiecărei ţări \ iembrie a.c.
„In septembrie 1970, aveam stituţiile, adaptlndu-le noilor de a-şi hotărî singură soarta. I.
VIETNAMUL DE SUD. — Comitetul Frontului Naţional Informaţii la sediul unităţii din str. A.
de eliberare şi comilelul popular revoluţionar din provincia Vlaicu, nr. 17, telefon 12607— 12728 De
Phu Yen au dat publicităţii o declaraţie de protest în legă
tură cu folosirea pe scară largă de către forţele americane va.
şi saigoneze a unor substanţe chimice toxice în zone dens (289)
populate, anunţă agenţia de presă Eliberarea, in declaraţie Saptămino viitoare io televiziune
se arată că in zona bazei aeriene Dong Tac şi in localî-
lolea Phu Lom, 90 la sulă din populaţie are acum de su-
lerit de pe urma răspîndîrîi substanţelor toxice, fiind dis
truse in acelaşi timp culturile pe întinse suprafeţe. DUMINICA, 7 NOIEMBRIE creşterii potenţialului economic priza a ll-a a meciului Iugo Cadran Internaţional; 22,40 Me
şl a nivelului dc trai; 20,10 Do slavia — Spania (Trofeul Car lodiile serii. Aluziei uşoară ro
8,30 Sport şl sănătate; 9,00 cumentar Tv.; 20,35 Film serial: paţi) — Galaţi; 18.00 Micii meş mânească In prim* audiţie;
Matineu duminical pentru co Aghiotantul excelenţei sale teri mari; 18,25 Mult c dulce $1 22,50 Telejurnalul de noapte.
pii ; 10,00 Viaţa salului ; 11,30 (IX ); 21,35 Prim plan. Arhitec frumoasă...; 18,40 Tineri solişti SECŢIA PENTRU EXPLOATAREA
Bijuterii muzicale: „Nocturna- tul Cezar LAzârescu; 22,00 Stea de mu2ic* popular*. Solişti Flo VINERI. 12 NOIEMBRIE
tle Claude Debussy („Serbări", ua îftrA nume — muzică uşoară. rica Dumn, Ileana Sfctcu, Nicu-
„Nori", „Sirene*). InterpreteazA Prezint* Dan Deşliu. Concurenţi llna Blănării, Dumitru Margi 18.00 „Căminul*... la Stoici-
orchestra simfonică a Filarmo in etapa f: Szabo Adriana ne, Ghcorgltc Roşoga; 18,50 neşll; 18,50 Lumea copiilor.
nicii Jiu Cluj; 12,00 De straJA (Miercurea Cluc); Carmen Pâ- Confruntări. Factorii care pri „Cintaţl cu noi*; 19,10 Tragerea CONDUCTELOR MAGISTRALE
patriei; 12,30 Emisiune In limba tru (Reghin); Tasica Comprat mează. Adaptarea producţiei la loto; 19,20 1001 de seri; 19,30 T e
m aghiar*; Postmeridlan: 14,00 (Galaţi) ; Adriana Piţu (laşi) ; cerinţele dinamice ale econo lejurnalul de seară; 20,00 Cin
Spori. Rugby: Dlnamo — Grl- 22,45 Din ţările socialiste. .Dur- miei naţionale; 19,10 Tragerea cinalul In acţiune. Judeţul B o
vi|a Roşie (divizia A). Trans res — poarta maritim* a Alba pronoexpres; 19,20 1001 de seri; toşani — azi şl In 1976; 20,10 DE GAZ METAN
misiune dlrectA de la stadio niei*. Reportaj filmat; 23,00 T e 19,30 Telejurnalul dc seară; Cronica politică Internă de Eu
nul Dlnamo; Sportivi sovietici lejurnalul dc noapte. 20,00 Handbal masculin: reprl-' gen Mândrie; 20,25 Interpretul
in arena internaţională. Retro za a ll-a a meciului Romflnia sâptăminll: Angela Buclu; 20,40
spectiva filmată; 16,00 Magazin; MARŢI, 9 NOIEMBRIE — Franţa (Trofeul Carpaţi) — Film artistic: Jobenul. Cu Fred
18, OS Film serial pentru tine Galaţi; 20,30 Tclecincmateca : Astalre şi Gloger Rogers; 22,15 In ziua de 11 noiembrie a.c. orele 8, va avea
ret: Planeta giganţilor; 18,SS Ve 17.25 Handbal masculin: repri Procesul maimuţelor. Cu: Spen- Univers XX. Alimente din pe
tre folclorice: Pe plaiuri ară- za a ll-a a meciului R.F.G. — cer Tracy, Gene Kelly, Frede- trol; 22,3Ş Telejurnalul de noap
denc; 19,20 IOOi de seri; 19,30 Franţa (Trofeul Carpaţi) — Ga ric March, Florcnce Eldrlge, Re te; 22,45 B o x: România — loc un concurs pentru ocuparea unui post de
Telejurnalul «Ic scarA; 20,00 Re laţi; 18,00 Emisiune literar*. Re gia Stanley Kram cr; 22,35 Pa R.D.G. (sala sporturilor Fio-
portajul sAptâmlnil. 36S dc zile vista literar* Tv; 18,25 Inter gini celebre din operele; 22,S0 reasca). maistru mecanic.
dlntr-un an. Un reportaj filmat preţi de muzică populară: Anc- Telejurnalul dc noapte.
despre DArAgan; 20,2S Varietăţi ta Stan, Florica Ungur, Elena SIMBATA. 13 NOIEMBRIE
tle pretutindeni; 21,00 Film a r Macarie şi Tibcrlu Ceia; 18,40 JOI. 11 NOIEMBRIE Doritorii vor prezenta o cerere şi următoarele
tistic: Mesagerii etemltAţll. In Steaua polar*. Cabinet dc orien
terpreţi: I. Laplkov, I. Kalurov, tare şcolar* şl profesionala. Ab 17,30 Emisiune In limba m a 16,15 Emisiune In limba ger acte :
G. luhtin, V. Safonov, N. Tro- solvenţii şl producţia; 19,15 P u ghiar*; 18,30- Timp şi anotimp mană; 18,00 Bun* seara, fete !
fimov; 22,2S Stele ale muzicii blicitate; 19,20 1001 dc seri; 19,30 in agricultură; 18,45 Handbal Bună seara, băieţi !; 18,45 Pri
uşoare pc micul ecran; 22, SO Telejurnalul de seară. Cincina masculin — repriza a ll-a a ma semifinală a turneului Inter — act de studii in original şi copie dactilografi
Telejurnalul dc noapte. Sport. lul fo acţiune. 10 milioane tone meciului Iugoslavia — Ungaria naţional de handbal masculin. ată
tle oţel; 20,00 Handbal mascu (Trofeul Carpaţi) — Galaţi ; „Trofeul Carpaţi* (repriza a
LUNI, 8 NOIEMBRIE lin: repriza a ll-a a medului 19,15 Publicitate; 19,20 1001 de ir-a) - Galaţi; 19,15 Publicita
te: 19.20 1001 de ecrl; 19,30 T e
România — Norvegia (Trofeul seri; 19,30 Telejurnalul de sca lejurnalul de seară; 20,00 A — adeverinţă pe timpul cit a lucrat in producţie
18,00 Muzică popular* cu Ma- Carpaţi) - Galaţi; 20,30 Seară ră. Cincinalul in acţiune. Cote doua semifinală a turneului In
rla Butaclu, Iile lovlţ* (cimpoi), de teatru: Fără fina) — de N. le înalte ale Industriei de au
Nicolae Tlmofte (clarinet) şl un Damaschin; 21,SS Intre orgă şl... tovehicule; 20,00 Handbal m as ternaţional de handbal mascu — buletin de analiza sîngelui şi radiologie
grup dc dansatori; 18,ÎS Ecra saxofon. MuzicA uşoară cu Ger- culin — repriza a ll-a a m e lin, „Trofeul Carpaţi* (repriza
nul — emisiune de Informaţie Itard Rominer şl formaţia sa; ciului România — R.F.G. (Tro a Il-a) - Galaţi; 20,30 Săptă- — memoriu de activitate tehnică.
şi crlllc* cinematografică; 18,43 22.ÎS Oameni şl fapte; 22,30 Te feu) Carpaţi) — Galaţi; 20,30 mlna internaţională; 20.45 TeJe-
Stop-cadru; 19.ÎS Publicitate ; lejurnalul de noapte. Un interpret, două instrumen enciclopedia; 21,45 Teledlvertls-
19,20 1001 de seri; 19,30 Telejur MIERCURI. 10 NOIEMBRIE te: Dorin Culbaru (taragot şi ment. Dicţionar mu2ical-dlstrae- Concursul se va ţine la sediul instituţiei din
nalul de scară; 20,00 România saxofon); 20,45 Pagini de umor. tiv. Literele E şl F ; 22,4S Tele Deva, str. Progresului, nr 4.
BRAZILIA. — Vedere din capitala ultramodern* Brasilia, clă (203)
ti lift cu 11 ani in urmă. •73. Venitul naţional — izvorul 17.25 Handbal masculin: re Stan şl Bran — aviatori; 21,50 jurnalul de noapte. Sport.
R e f a r U j et «âmlaislralla ziarului i geyft fir» f)r« P» grozt nr. 35» Telefoane nr» *2317 şl 1 1588. Tiparuli întreprinderea pol (gratiei Deva»