Page 21 - Drumul_socialismului_1971_11

«PROLETARI, DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ!
Avem în faţa noastră

o măreaţă perspectivă

izvorîtă din realităţile

lumii contemporane. Să

muncim în aşa fel în cît

să transformăm pers­

pectiva în realitate vie.

(Dîn expunerea tovarăşului Nieolae Ceauşescu,
cu privire Ia Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea
activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al
cunoaşterii şi educaţia socialistă o maselor, pentru
aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza
principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste).
ANUL XXIII. Nr. 5 236 DUMINICA 7 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

DIN LUCRĂRILE PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R.

Cuvîntul tovarăşului Cuvîntul tovarăşului

Gheorghe Râdulescu Gheorghe Pana

Pe baza orientărilor şl In- punerea în viată a acestui tui an. Ne apropiem de ritmul reviste din perioada dina­ Plenara Comitetului Central ternic spirit de responsabili­ făurirea noii societăţi sin t a' conştiinţei sociale faţă de
dicaliilor cuprinse In propu­ program. de creştere de 12 la sută, pe inte de război, conduse ne­ este consacrată dezbaterii li­ tate şi de principialitate par­ indisolubil legate de vasta ac­ schimbările în existenta so­
nerile tovarăşului Nieolae Tovarăşi, care ni l-am propus să-l rea­ mijlocit de partid sau aflate nei probleme de mare impor­ tinică, de exigentă şî comba­ tivitate politico-ideologicâ, e­ cială nu numai că nu repre­
Ceauşescu, propuneri care In mod deosebit doresc să lizăm pînă la sfirşitul anului. sub influenţa sa. care poartă tanţă pentru mersul înainte al tivitate, cei peste 2,5 milioa­ ducativă desfăşurată do partid zintă o fatalitate, sublinia to­
s-au bucurat de însuşirea de­ subliniez excepţionala valoa­ Concomitent cu constatarea titluri ca „Era nouă". „Stin­ societăţii noastre, pentru ridi­ ne de participanţi au dat o de-a lungul anilor. In pre­ varăşul Nieolae Ceauşescu,
plină a Comitetului Executiv re teoretică şi practică a ex­ rezultatelor pozitive obţinute gă", „Cuvîntul liber". „Re­ carea rolului conducător al Înaltă apreciere măsurilor sta­ zent, toţi oamenii muncii, fără dar socialismul creează pre­
al Comitetului Central, pro­ punerii, prezentată la plenara pînă în prezent, profunda ana­ porter", „Bluze albastre", ca partidului în toate sectoarele bilite de Comitetul Executiv, deosebire de naţionalitate, din misele obiective şi subiective
blemele îmbunătăţirii activită­ noastră de către secretarul ge­ liză ştiinţifică, raarxist-lenînis- de activitate. Expunerea de o au subliniat cu deosebire o­ toate domeniile vieţii sociale, pentru continua dezvoltare a
ţii politice şi cultural-educati- neral al partidului, care de­ tă, cuprinsă în expunerile to­ să amintesc numai cîteva din excepţională însemnătate, de portunitatea şî necesitatea lor. înfăptuiesc neabătut politica vieţii spirituale a oamenilor,
ve, ale ridicării pe o treaptă monstrează încă o dată spiri­ varăşului Nieolae Ceauşescu, acelea pe care le-am cunos­ o mare valoare teoretică şi Cu acest prilej, s-au combă­ Internă şi externă a partidu­ pentru refleotarea rapidă în
superioară a nivelului con­ tul creator, ştiinţific, partinita­ cît şi dezbaterile care au avut cut direct, vom constata cu practică prezentata plenarei tut diferite stări de lucruri si lui, programul său de făuri­ conştiinţa lor a transformări­
ştiinţei socialiste au făcut o- tea profundă, combativitatea Ioc în cadrul organizaţiilor de legitimă mîndrie şi emoţie că de către tovarăşul Nieolae manifestări negative, s-a luat re a societăţii socialiste multi­ lor care au loc tn viaţa ma­
biectut unor ample dezbateri revoluţionară, clarviziunea şi partid au relevat faptul că între linia politico-ideologicâ Ceauşescu, ca si propunerile poziţie fermă fată de acei lateral dezvoltate. terială,
ale comuniştilor şi tuturor ce­ fnalta ţinută morală comu­ aceste rezultate nu sînt încă a partidului din anii ilegali­ sale adoptate de Comitetul membri de partid care nu-şi Apreciind la justa lor va­ „Pe diferite trepte de pro­
lorlalţi oameni ai muncii în nistă, caracteristice persona­ la Înălţimea cerinţelor etapei tăţii şi cea de astăzi nu nu­ Executiv în iulie, reflectă îndeplinesc îndatoririle statu­ loare toate realizările obţinu­ prietate — arăta Marx — pe
cadrul organizaţiilor de partid, lităţii tovarăşului Nieolae actuale, a construcţiei socialis­ mai că există continuitate, ci înalta responsabilitate pe ca­ tare, dovedesc insuficientă te, trebuie însă să privim cu condiţiile sociale de existen­
organizaţiilor de tineret şi or­ Ceauşescu. Mă asociez la pro­ mului în tara noastră. In a­ actuala linie politică, aşa cum re secretarul general al parti­ preocupare şi răspundere spirit critic lipsurile care s-au ţă se ridică o întreagă supra­
ganizaţiilor obşteşti, în presă, punerea care a fost făcută aici ceastă privinţă, lucrările ple­ în mod magistral a definit-o dului nostru o manifestă pen­ pentru îndeplinirea sarcinilor. acumulat în domeniul politîco- structură de sentimente, de
la radio şî televiziune. de tovarăşul Bodnaraş, ca a- narei noastre, hotărîrile care tovarăşul Ceauşescu în ra­ tru soluţionarea problemelor De asemenea, s-a relevat e­ educativ. Doresc să subliniez mentalităţi şi concepţii despre
Această dezbatere, care a ceastâ expunere să devină do­ vor fi adoptate vor duce ne­ poartele sale la congresele făuririi noii societăţi în tara xistenta unor deficienţe în că împărtăşesc întru totul a­ lume. întreaga clasă (clasa
cuprins întregul popor, riclî- cument al plenarei noastre. îndoielnic la intensificarea al IX-lea şî al X-Iea, pre­ noastră. stilul şi metodele de muncă naliza critică făcută de tova­ muncitoare — n.n) le creează
cînd probleme vitale care pre­ Tovarăşi, muncii politico-ideologice pen­ cum şl în documentele re­ Rind pe rind, toate marile ale organelor şi organizaţiilor răşul Nieolae Ceauşescu ne­ şi le modelează pe baza con­
ocupă pe fiecare fiu al patriei Doresc şi eu să relev am­ tru a imprima activităţii co­ cente şi în expunerea de probleme jalonate la Con­ de partid, făcîndu-se nume­ ajunsurilor existente în acti­ diţiilor ei materiale şi a rela­
noastre socialiste — muncitor, pla activitate creatoare pe ca­ lectivelor de oameni ai mun­ astăzi reprezintă aplicarea gresul al X-lea au fost luate roase propuneri pentru îmbu­ vitatea politico-ideologică şi ţiilor sociale corespunzătoa­
ţăran, intelectual, tînâr sau re partidul nostru o desfăşoa­ cii din toate compartimentele In dezbatere de către condu­ nătăţirea muncii de viitor. cultural-educativă. Aşa cum re". Aşadar, noua conştiinţă
virstnic, constituie o ilustrare ră pe planul teoretico-ideolo- vieţii economice, sociale, ştiin­ concepţiei generale a partidu­ cerea partidului, studiindu-se Primite cu deplină aprobare, s-a arătat la consfătuirea de nu se formează, nu se dezvol­
vie a democratismului profund gic şi al educaţiei comuniste, ţifice şi culturale un caracter lui la condiţiile actuale din cu atenţie şi răspundere mo­ măsurile cuprinse în docu­ lucru cu activul din domeniul tă de Ia sine, automat, ca ur­
sî a stilului de muncă ce ca­ rezultatele pozitive ce se ob­ profund partinic, revoluţionar, ţara noastră. Pe bună drep­ dul cum se aplică în viată mentele din iulie şi analiza în ideologiei, precum şi în cadrul mare a schimbării condiţiilor
racterizează întreaga activita­ ţin în condiţiile aplicării mă­ corespunzător ideologiei parti­ tate, putem afirma că parti­ programul construirii societă­ spiritul lor a activităţii proprii dezbaterilor care au avut loc sociale de existentă. Dezvol­
te desfăşurată de partid în surilor adoptate în luna iulie dului nostru. dul nostru aplică marxism- ţii socialiste multilateral dez­ a organelor şi organizaţiilor în organizaţiile de partid, tarea conştiinţei socialiste, pe
vederea realizării sarcinilor de Comitetul Executiv al Co­ Plin aceasta se accentuea­ leninismul în mod creator în voltate. Trebuie să arătăm, de partid, vor determina, aşa munca politico-ideologică, de baza transformărilor din exis­
trasate de congresele alIX-lea mitetului Central. ză procesul de transformare a opera de construire a socia­ deşi sînt sigur că Întreaga cum o ştim cu totii, fără în­ tenta socială, este şi poate ft
şi al X-lea. pentru dezvolta­ In activitatea comuniştilor, conştiinţei comuniste într-o lismului în România. tară ştie bine acest lucru, cl doială, îmbunătăţirea activi­ formare a conştiinţe! socialis- numai rezultatul unei activi­
rea societăţii noastre româ­ a tuturor oamenilor muncii au uriaşă forţă construclîv-revo- Construirea societăţii socia­ abordarea, analizarea şî solu­ tăţii de partid, a activităţii le a populaţiei, a rămas In tăţi conştiente, organizate, a
neşti. sporit preocupările pentru îm­ lutionară a societăţii noastre, liste multilateral dezvoltate, ţionarea problemelor vitale comuniştilor şi a celorlalţi urmă fată de dezvoltarea ge­ clase! muncitoare, a partidu­
bunătăţirea conţinutului poli­
nerală a societăţii. Unii mem­
Aş dori să arăt că particî- tic al activi t ăl îi lor, creşterea pentru ca prin munca susţinu­ către a cărei realizare sînt care privesc dezvoltarea so­ oameni ai muncii. Aceasta bri ai societăţii noastre mani­ lui comunist. In felul acesta,
pînd la plenare ale activului combativităţii,şi a intransigen­ tă a tuturor oamenilor mun­ îndreptate eforturile susţinute cietăţii noastre au fost întot­ confirmă justeţea măsurii de conştiinţa socialistă se poate
rie partid dîn judeţul Teleor­ tei fată de lipsuri şi de aba­ cii mobilizaţi şi conduşi de ale întregului nostru popor, deauna iniţiate de către tova­ a se organiza o asemenea festă o atitudine înapoiată fa­ dezvolta în pas cu cerinţele
man, din Ministerul Finanţe­ teri de la etica comunistă. partid, sarcinile actualului cin­ nu este de conceput fără a­ răşul Nieolae Ceauşescu, dezbatere cu comuniştii, cu tă de muncă, fată .de avutul progresului întregii societăţi,
lor, Banca Română de Comerţ Sînt continuate cu mai mult cinal să fie îndeplinite şi de­ bordarea şi rezolvarea în con­ cîrmacîul ferm şi clarvăzător, toţi ceilalţi oameni ai muncii, obştesc, fată de legile ţării, poate Îndeplini rolul unei im­
Exterior, Secretariatul Gene­ entuziasm tradiţiile revoluţio­ păşite. diţiile cerute de viată a mul­ atent Ia toate marile proble­ precum şl justeţea practicii sâvîrşesc abateri de la norme­ portante forte motrice a aces­
ral al Consiliului de Miniştri, nare ale partidului, se înmut- Tovarăşi, titudinii de probleme noi, me ale politicii interne fi ex­ conducerii partidului — prac­ le socialiste de convieţuire, tui progres. Iată de ce mani­
am avut 1 ;ni consUl tică încetăţenită după exem­ de la principiile moralei şi e- festării*^ Tifian'tivrt crilIcAt*» în
tesc V ° r " yiiVmc. <;( practice, pe care terne câie se pun re20|.
încă o dată ataşamentul de­ oamenilor muncii de toate nâtâţirea activităţii ideologi­ vay* diferite Pj.'ape ale dez­ plul secretarului nostru gene­ cnitatii sociauste, precum şi documentele din iulie nu pot
plin al comuniştilor partici­ vîrstele, se organizează bri­ ce şi de educaţie comunistă le ridică înfăptuirea ’u'fj voltării ^CUTuâniei. In acest ral — de a se sfătui cu în­ octe antisociale. Persistă, in­ avea o explicaţie obiectivă şi
panţi la aceste plenare faţă găzi de muncă voluntară. în­ cuprind o mare bogăţie de pere de o asemenea amploa­ context trebuie privite şî cu­ tregul nostro partid, cu mase­ clusiv la unele cadre de con­ sînt consecinţa carenţelor In
de politica partidului şi sînt tregul popor nu precupeţeşte idei, reprezintă un amplu re şi complexitate. Din a­ noscutele propuneri ale tova­ le, asupre problemelor care ducere, influente ale menta­ activitatea politico-ideologică
bucuros să-mi îndeplinesc nici un efort pentru a-şi aduce program politic de însemnă­ ceasta decurge necesitatea or­ răşului Ceauşescu, referitoare privesc viitorul tării, dezvolta­ lităţii burgheze $i mîc-bnrghe- şi educativă.
mandatul pe care ei mi l-au o cit mai mare contribuţie la tate deosebită. Aceste docu­ ganizării însuşirii de către co­ la îmbunătăţirea activităţii po- rea diferitelor sectoare de ac­ ze, manifestări individualiste, Neajunsurile existente tn
încredinţat, de a transmite dezvoltarea tării noastre socia­ munişti, de către noi toţi, de litieo-ideologîce, de educare tivitate. de carierism şi căpătuială, de aotivitatea politico-ideologicâ
Comitetului Central, dumnea­ liste. mente constituie. în acelaşi către toţi oamenii muncii a marxist-lenînistă a membrilor Este o realitate incontesta­ a situa mai presus interesele sînt indisolubil legate de mun­
voastră, tovarăşe Ceauşescu, îmbunătăţirea muncii politi­ timp, aplicarea creatoare la materialismului dialectic şi partidului, a tuturor oameni­ bilă că în anii construcţiei personale decît cele generale. ca desfăşurată de organele şi
aprobarea unanimă a măsuri­ ce şi educative în toate dome­ cerinţele actuale şi de per­ istoric, concepţia ştiinţifică a lor muncii. socialiste, îndeosebi după Con­ De multe ori în fata unor a­ organizaţiile de partid, de ca­
spectivă a liniei politice pe
lor adoptate de Comitetul E­ niile a avut un rol important care partidul nostru a formu­ clasei muncitoare despre lu­ Măsurile adoptate de con­ gresul al IX-lea al partidului, semenea realităţi, unii tova­ dre, de toţi comuniştii care
xecutiv din iniţiativa dumnea­ în afirmarea şi mai puternică a me şi societate, care şi-a de­ ducerea partidului în vederea care a dat un puternic impuls răşi recurg la explicaţia că lucrează in acest domeniu. La
voastră, măsuri pătrunse de o capacităţilor creatoare ale cla­ lat-o încă de la Întemeierea monstrat viabilitatea în prac­ îmbunătăţirii activităţii poli- muncii ideologice, activităţii rămînerea în urmă a conştiin­ unele organe şi organizaţii de
ariîncă principialitate marxist- sei noastre muncitoare, clasa sa. Dacă recitim „Scînteia" şi tica socială ca singura teorie tîco-ideologice şi cultural-edu- teoretice şl gîndiriî sociaî-po- ţei sociale este un fenomen partid, de masă şi obşteşti,
leninistă şi de un înalt ataşa­ cea mai Înaintată a societăţii „Lupta de clasă" ilegale sau cative au avut. precum se ştie, lîtice, au fost obţinute rezul­ obiectiv, că transformările în
ment faţă de popor, precum si noastre, în accelerorea ritmu­ documente ale partidului nos­ un profund ecou în rîndurîle tate însemnate în dezvoltarea conştiinţa socială şi, deci, şi
angajamentul ferm al organi­ lui de dezvoltare, în creşterea tru din anii ilegalităţii, sau partidului, al întregului nos­ vieţii spirituale a poporului, în psihologia socială, slnt mai
zaţiilor de partid de a depune eficientei activităţii desfăşura­ răsfoim filele îngălbenite de (Continuare in pag. a 2*d) tru popor. In cadrul dezbate­ în educarea socialistă a mase­ lente. In societatea noastră (Continuare in pag. a 2*a|
toate eforturile pentru trans­ te în primele 10 luni ale aces­ vreme ale unor colecţii de rilor desfăşurate într-un pu­ lor. Victoriile dobîndite tn socialistă rămînerea în urmă
Cuvîntul tovarăşului Cuvîntul tovarăşului

»
Dumitru Popescu Vasile Patilineţ

Stimate tovarăşe secretar lucru nu în sine, ci în raport Pentru că astăzi, în blocul de sînt de esenţă autentic socia­ Stimat» tovarăşi, Ceauşescu, care, în aceste deletnicire cotidiană. Spre de­ şi-au sporit fermitatea, mal
general, cu concluziile intime pe care marmură preţioasă, dar încă listă şi care nu, pentru a în­ Ca şi antevorbitorii, îmi ex­ condiţii de dezvoltare tumul­ osebire de aceasta, aşa cum sînt cazuri cînd unele instan­
Onorat prezidiu, se cuvine să Ic tragă fiecare insuficient prelucrată a socia­ făţişa expresiv şi convingător prim totala mea admiraţie ş» tuoasă a economiei naţionale, rezultă din expunerea tovară­ ţe pronunţă pedepse bllnde
Dragi tovarăşi, dintre noi, militanţii comu­ lismului, s-au trasat conturu­ bogata galerie de tipuri u­ acordul deplin cu documente­ e pus în lumină necesitatea şului Nieolae Ceauşescu la împotriva unor hoţi şi delapi­
Asupra problemei aflate la nişti. A fost poate cea mai rile grandioasei statui vii a o­ mane noi, identificind totodată le ce se dezbat în această ple­ raportului dialectic ce trebuie actuala plenară, datorită men­ datori, nu se stâi-uie în su­
ordinea de zi a plenarei noas­ profundă lecţie revoluţionară, mului superior de mîine. A­ tipurile anacronice ce trebuie nară, ca şi cu expunerea ma­ să existe Intre ritmul dezvol­ talităţilor generate de clasele ficientă măsură pentru efectu­
tre am discutat, ne-ara fră- vie, pe care am primit-o. Am vem Încă mult de cioplit, de supuse dispreţului, ironiei sau gistrală a tovarăşului Nieolae tării economice şi nivelul con­ exploatatoare, continuă să e­ area la timp a urmăririi pena­
mîntat, am reflectat — in co­ înţeles, poate mai bine ca ori- modelat trăsături si expresii, indignării publice. Ne întîl- Ceauşescu — expresie a grijii ştiinţei sociale. xiste tendinţe de parazitism le şi a judecării cauzelor, ce­
lectiv si fiecare în forul său cînd, că între aulomultumire, de şlefuit nuanţe ale acestui nim încă frecvent cu genera­ sale părinteşti, pentru sănăta­ Aceste documente, care ope­ din partea unui număr restrîns ea ce afectează destul de grav
interior — cu cea mai mare aulololeranţă şi autobirocrati- portret — dar cit e de frumoa­ lităţi exprimate într-o termi­ tea spirituală a poporului nostru rează cu instrumente riguros de cetăţeni care trăiesc pe rolul educativ al hotărârilor
gravitate, timp de aproape pa­ zare nu este decît cile un pas. Şi să si de nobilă această muncă! nologie contorsionată, ■ prolixă, — ce sintetizează experienţa ştiinţifice ale materialismului seama altora, pe care, de fapt, judecătoreşti pronunţate. în
tru luni de zile. ce este un activist birocrati­ Unii poate, aiurea, vor privi aşa-zîs profesională — remi­ construcţiei socialiste în Româ­ dialectic şi istoric, fac o ana­ Ii exploatează. cursul semestrului I al aces­
In perioada care a trecut, zat, un militant căruia i s-a cu neîncredere, cu ironie şi niscenţă a ermetismului ve­ nia şi trage concluzii de o liză a societăţii româneşti în Participînd la dezbaterea do­ tui an, 16-20 Ia sută din
ni s-a înfăţişat şi mai clară, atrofiat simţul revoluţionar, blazare această temerară în­ chilor sisteme filozofice de ca­ inestimabilă valoare teoretică uriaşa mişcare ce are loc prin cumentelor In judeţe, organe infracţiunile privind avutul
în adevăratele sale dimen­ decît un conservator? In con­ cercare a comuniştilor români. binet, a tipului de filozofie de şi practică ş» care vor consti­ transformările economico-so- centrale şi militare, asemenea obştesc, au fost sancţionate cu
siuni, însemnătatea excepţio­ diţiile socialismului, aces­ Dar dacă vom reuşi, şi fără castă. tui o călăuză sigură in activi­ ciale ş» cultural-educallve din manifestări au fost înfierate întîrzîeri de 1-3 luni peste
nală a aşa-numitelor „teze din ta este unul dintre tipurile u­ îndoială că vom reuşi, prin Cred că în socialism filo­ tatea viitoare a întregului par­ patria noastră, stabilind căile, cu tărie, ca pe o plagă străi­ prevederile legale.
iulie" ale tovarăşului Nieolae mane cele mai detestabile şi, noî şi prin urmaşii noştri, vom zofia trebuie să devină o ştiin­ tid ş» popor. metodele şi mijloacele de ca­ nă socialismului, eticii comu­ Propaganda juridică, deşi
Ceauşescu. El s-a ridicat cu in acelaşi timp, cele mai dău­ fi săvirşît cea mai mare ca­ ţă de masă. Renuntînri la orice Consider şi eu că măsura re dispune societatea în vede­ niste. mai eficientă ca în trecut, nu
forţa spirituală pe care i-o nătoare — şi aceasta în raport podoperă socială a tuturor pretenţii aristocratice, ea tre­ luată, de a se publica docu­ rea formării conştiinţei socia­ Că numărul şi gravitatea a cuprins întreaga populaţie,
cunoaştem împotriva mersului cu înălţimea locului pe care timpurilor. buie să se transforme într-o mentele înainte de plenară, a liste, care devine forţa mo­ multora dintre faptele de pa­ printr-o muncă vie In rlndul
de la sine, împotriva cursului îl ocupă în ierarhia socială. Esenţa oricărei metamorfoze disciplină democratică, de lar­ avut o deosebită importantă, trice a edificării societăţii maselor largi ale celor ce
automat al vieţii sociale în- Ajuns aici, cel în cauză pier­ spirituale pozitive, şi cu atît gă circulaţie, într-un instru­ deoarece s-au creat astfel con­ noastre. razitism — ca de altfel orice muncesc, Aşa se explică ne­
Ir-un domeniu fundamental: de conştiinţa dezagregării sa­ mai mult a celei comuniste, ment de cunoaştere şi auto- diţii pentru aprofundarea a­ In acest consens, documente­ alte manifestări antisociale — cunoaşterea de către unii a
transformarea revoluţionară a le politice şi, dacă este prea este înţelegerea, cunoaşterea. cunoaştere a întregului popor. cestui program complex de în­ pot fî reduse, rezultă dîn în­ legilor tării. Membrii de par­
conştiinţei şi gindirii omului. mare în grad, multă vreme Activitatea pe care ne-o Multe din lucrările filozofice semnătate excepţională şi, în le puse în dezbatere reprezin­ săşi scăderea înregistrată în tid folosesc încă In mică mă­
tă marxism-leninismul aplicat
S-a ridicat împotriva unilate­ nu se mai găseşte nici prin propunem va determina în nu prezintă interes, nu au e­ acelaşi timp, au început să se acest domeniu, ca urmare a sură mijloacele de influenţa­
ralităţii unor organizaţii de jur cine să i-o redea. Cred primul rînd un salt al po­ cou în public pentru că con­ ia un şir de măsuri practice de in mod creator la condiţiile ţă­ ansamblului de măsuri poli­ re şi de prevenire specifice
tico-ideologice şi organizatori­
partid şi a unor activişti care, că pe mulţi dintre noi i-a tre­ porului pe tărîmul cunoaşterii. ţinutul lor de observaţie şi natură să îmbunătăţească în rii noastre si. în acelaşi timp, activităţi» judiciare. Astfel, In
absorbiţi de preocupările, şi ele zit marea bătaie de gong din Al cunoaşterii ştiinţei actuale reflecţie socială actuală este mod hotârltor activitatea par­ constituie o originală şi pre­ ce tot mai eficiente. semestrul 1/1971 au (ost jude­
de altfel foarte importan­ dulie si de ieri. — în absenta căreia orice om foarte inconsistent. tidului, munca politico-ideolo­ ţioasă Contribuţie a tovarăşu­ Aşa, de pildă, acele categorii caţi la fata locului numai 6.5
te, ale organizării şi con­ Stimat» tovarăşi, se găseşte, măcar pe un plan Unii se întreabă : ce să mai lui Nieolae Ceauşescu la ne­ de infracţiuni care exprimă
strucţiei economice, tindeau Expunerea făcută de tova­ al existentei sale. cu multe aducem nou în materialismul gică atît la Comitetul Central, muritorul tezaur al marxism- mai pregnant modul de viaţă la sută din infractori» care au
păgubit avutul obştesc. Au fost
dt şi la organele centrale, tn
să piardă din vedere o­ răşul Nieolae Ceauşescu în decenii în urmă. Ştiinla mo­ dialectic şi istoric? Iată ce; organismele judeţene, în mi­ leninismului. care va îmbogă­ parazitar, In trimestrul III/1971 prelucrate hotărîrile de con­
mul, conştiinţa şi gîndi- faţa plenarei actuale ne-a dernă a schimbat radical re­ confruntarea şi înfruntarea o- nistere. pe scara întregii vieţi ţi experienţa de construire a — adică în perioada dezbate­ damnare a celor vinovaţi în
rea socială, emputînd iprin a* deschis, la capătul confrun­ prezentările despre univers, mulul cu sine însuşi — una sociale. societăţi» socialiste. rii documentelor — a scăzut colectivele unde au muncit
ceasta ceva esenţial din fizio­ tărilor şi investigaţiilor ulti­ despre natură, despre materie, dintre cele mai spectaculoase Fără îndoială că istoria pa­ cu o pătrime ţaţă de trimestrul
nomia muncii de partid, din melor luni, panorama extra­ despre viată; fără înţelegerea şi mai dramatice bătălii care Dezbaterea documentelor în triei noastre va consfinţi în 1/1971. numai în 25,5 la sută dîn ca­
zuri, ceea ce este mult prea
atribuţiile partidului nostru în ordinar de amplă, de cuprin­ acestora, filozofia noastră ris­ se dă aici, in această ţară, sub toate organizaţiile de partid paginile sale glorioase locul Descreşterea putea să fie şi
contextul conducerii generale zătoare, de diversă si fin că să rămînă debilă, schema­ ochii noştri. Dacă absentează din viaţa civilă şi militară a ce i se cuvine personalităţii mai substanţială dacă toii co­ puţin fată de cei peste 17 000
a societăţii. nuanţată a vieţii interioare a tică, anacronică, neputincioa­ de pe acest front, filozofia Îşi însemnat o manifestare înflă­ tovarăşului Nieolae Ceauşescu, muniştii din organele de stat, jurişti existent» în ţară.
Legea privind controlul a-
să să ne racordeze la lungi­
cărată a unităţii de voinţă şi
In luciditatea şl forţa societăţii româneşti contem­ mea de undă a gindirii avan­ semnează actul de condam­ care, pe bună dreptate, şi-a economice ş» obşteşti, dîn or­ verllor — instrument dintre
cu care tovarăşul Nieolae porane, a proceselor care se sate a epocii. De aceea, con­ nare. acţiune a întregului popor, cit clştigat un prestigiu nepieri­ ganele de miliţie, securitate, cele mai eficace în lupta îm­
Ceauşescu a ridicat probleme­ produc in conştiinţa socială, sider de cea mai mare impor­ Critica faptelor dăunătoare şi o confirmare strălucită a tor de cîrmaci înţelept şl cu­ procuratură şi justiţie ar fi potriva tendinţelor de căpătu­
le dîn iuli e In fata conducerii precum şî a direcţiilor şi mo­ tantă propunerile tovarăşului sau reprobabile este şi va fi justeţei politicii interne şi ex­ rajos, care ştie să conducă în manifestat mai multă fermi­ ială, de îmbogăţire fără mun­
partidului, în fata întregului dalităţilor de dirijare in con­ Ceauşescu privitoare la o nouă în continuare bună, dar şi mai terne a partidului nostru. mod strălucit construcţia mul­ tate şi operativitate pen­ că — a fost aplicată cu une­
partid şi popor, se exprimă tinuare a transformării revo­ organizare a explicării ştiin­ necesară este critica raţiona­ Sînt pătruns de legitimă tru aplicarea întocmai a le rezultate în multe din ju­
spiritul adevăratului revoluţio­ luţionare a omului. ţei In masele populare din ţa­ mentelor care le generează, mîndrie şi satisfacţie, deoare­ tilaterală a socialismului în prevederilor legale în descope­ deţele tării, descoperindu-se
nar comunist, al adevăratului Asemenea probleme pot fi ra noastră. a izvorului lor de gîndire vi­ ce cu cît tara noastră este patria noastră. rirea şi combaterea parazitis­ 900 rie cazuri de îmbogăţire
conducător marxisMeninîst, puse in faţa societăţii cind ea Cu aceeaşi stringentă se pu­ ciat, a mentalităţilor şi prin­ şî o vom face tot mai puter­ După cum se ştie, poporului mului şi a pagubelor ce s-au
care nu se împacă cu lince- a ajuns la o anumită înălţime ne problema ridicării gradului cipiilor retrograde care le gu­ nică, cu cit poporul este mai român, producătorul tuturor adus avutului obştesc. pe cai necinstite, persoanele în
zeala, cu amorţirea, cu obo­ morală, la o anumită maturi­ de cunoaştere filozofică a so­ vernează. La acest nivel ara­ strîns unit. ca un zid de oţel, Aşa se explică şi faptul că cauză insuşindu-şi valori de
seala spirituală. Chiar dacă o tate, la o adîncâ conştiinţă a cialismului de către oameni. reori se ridică publicistica în jurul partidului, al tovară­ bunurilor materiale şi, în ace­ există astăzi mii' de cazuri de peste 50 milioane lei, din avu­
minoritate anchilozată putea valorii sale şi a posibilităţilor Socialismul este o lume infi­ noastră, radioteleviziunea, lu­ şului Nieolae Ceauşescu — care laşi timp, proprietarul mijloa­ infracţiuni cu autori nedesco­ tul obştesc şî veniturile oame­
să nu înţeleagă imediat, el a sale. La această înălţime se nită de acle umane, de ropor- crările filozofice. De altfel, a­ se bucură de o lot m*w celor de producţie, li slnt ca­ periţi, unii de mai mulţi ani, nilor muncii.
aclionat cu întreaga responsa­ află astăzi poporul român, ca l.uri sociale, de fapte, de atitu­ celaşi tratament au adesea şi mare stimă, încredere, autori­ racteristice hărnicia, agonisirea ceea ce reprezintă un grav pe­ Din lipsa de preocupare sl
bilitate pe care i-o conferă urmare a neobositei munci re­ dini si reacţii, de opţiuni mo­ faptele meritorii — ele sînt tate In ţară şi în lume — cu a- ricol social din partea acesto­ a organelor judeţene de par­
misiunea încredinţată de par­ voluţionare de o jumătate de rale concrete. Sintem depar­ v'ăduvite de relevarea mobi­ tit este şl va fi mai greu din prin muncă a celor necesare ra, care rămaşi necunoscut», tid, unele comisii de cerceta­
tid şi de popor, biciuind atitu­ secol a partidului comunist. lului intim care le justifică, şi partea oricui, ca, sub orice traiului, apărarea integrităţii în stare de libertate, pot să- re şi instanţe judecătoreşti au
dinea de inerţie fată de vechi, Trăim, cred, unul din marile te de a fi. pus acest univers care exprimă noul socialist în formă, să atenteze la indepen­ avutului obştesc. Munca, uni­ vîrşi în continuare acte anti­ rezolvat anumite cazuri de da
stîmulind cursul progresist al momente ale istoriei naţiona­ clocotitor şi pasionant sub conşl"n,ă. Ne oprim, de multe denta, suveranitatea si integri­ sociale. poziţii împăciuitoriste, accep-
României şi pe plan spiritual le, una din acele clipe revela­ lupa observaţiei filozofice, tatea teritorială a patrie» noas­ cul izvor de bunuri materiale Deşi comuniştii şi nemem­
$i, prin aceasta, întregul pro­ toare care galvanizează exis­ pentru a explica semnificaţia, tre scumpe. şi spirituale, a devenit de brii de partid, care activează
ces revoluţionar al dezvoltării tenţa unei întregi generotii şi resorturile intime care declan­ (Continuare in pag. o 2*o) Doresc să subliniez şi eu mult pentru aproape toată în sistemul organelor de mili­ (Conţinuore in pag. o 3-a)
societăţii noastre. care au o înriuiire radicală şi şează toate aceste realităţi, meritul tovarăşului Nieolae populaţia majoră a ţări» o în­ ţie, securitate şi judiciare*
Am tinut să subliniez acesl îndelungată asupra viitorului. pentru a detecta care dla ele