Page 22 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 236 © DUMINICA 7 NOIEMBRIE 1971
BZB9B

DIN LUCRURILE PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R.

construlrea,
în ritmul
con­
Cuvîntul! tovarăşului ariei ca „Joc gratuit al fan­ Iul combativităţii, cît şl spiri­ strucţiei socialiste generale, a pe mine, am manifestat o slă­
bire a perspicacităţii Ideologi­
tul Ionic, mobilizator al ope­
teziei", ce se mai vehiculează
ce, nesesizînd la timp gravi­
unei culturi militante, de înal­
relor lor. Şi Irebuie să spu­
pe la periferia lumii noastre
tatea cursclui pe care II lua
nem, aceasta li va ajuta şi pe
artistice. Cit de straniu şl de
aleasă hrană sufletească pen­
trist sună o asemenea profe­ îndrumătorii culturali să adop­ tă ţinută socialistă modernă, această tendinţă, neacţionînd
cu fermitate pentru a-l
opri.
tru poporul nostru şi
nobil
te o atitudine de
adevărată
Gheorghe R dulescu netă sflşlală de cumplite dra­ receptivitate principială faţă mesaj românesc de Idei şi de Pornim acum de la un studiu
siune de credinţă I Pe o pla­
ştiinţific al culturii contempo­
simţire către celelalte popon-
de îndrăzneala creatoare mili­
me umane, într-o epocă a ce­
lor mai grave încleştări socia­ tantă a oamenilor de artă. Ia(ă re. Ne vom consacra toată e­ rane mondiale. Se relevă re­
le. In care cohorte nesfîrşile de arta marc. orîcît de com­ nergia acestui comandament zerve mari de intensificare a
ne, sub influenţa puternic rea eficienţei eforturilor pe le, po baza principiilor mar- de oameni se aruncă în luplă. plicată ar li ea. de partid suprem pentru mun> schimburilor noastre culturale
fUrmare din pag. 1) stimulatoare a revoluţiei teh- care le depune fiecare tară ccist-leniniste, ale internaţiona­ uneori cu preţul vieţii, pentru De pe poziţiile socialismu­ ca noastră şi, trebuie să spun inlernaţlonaQe, de amplificare
nlco-şttlnţifice contemporane, penlru proprla-1 dezvoltare. lismului socialist, reşpectarea Idealul libertăţii, egalităţii şi lui. liletofura şi arfa sînt che­ că, In ce mă priveşte. Intr-un a importului de valori artisti­
va trebui ca şi In ţara noas­ In concepţia partidului nos­ .suveranităţii şi independenţei dreptăţii, Intr-o societate ca a mate să bîciuiască tot coca responsabil spirit autocritic, ce superioare, de esenţă pro­
tră îmbinarea dialectică a tru, dezvoltarea efortului pro­ naţionale, egalitatea deplină în noastră care munceşte din răs­ ce se opune socialismului — gresistă, revoluţionară, avan­
revoluţionara capabilă să du­ cercetării economice cu pro­ priu nu însemnează izolare sau dreptuti, neameslecul în tre­ puteri pentru a se aulodepăşi pentru c5 deşi nu em condus sat umanistă, de îmbogăţire
că la construirea unei socie­ ducţia s& constituie tot mal autarhie, ci încredere în ca­ burile interne, avantajul reci­ pe toate planurile — este po­ ială cura cred că trebuie să direct vechea instituţie, nu am şi diversificare şi pe această
tăţi cu adevărat democratice, mult o latură specifică a dez­ pacitatea clasei muncitoare, proc şl întrajutorarea tovără­ sibil ca artistul să se lase pra­ înţelegem cu loţil chintesenţa reuşit să influenţez, ca îndru­ cale a vieţii artistice româ­
în ■ care masele largi de oa­ voltării economiei noastre na­ în posibilităţile creatoare ale şească. Afirmarea acestor prin­ dă „jocului gratuit al fante­ concepţiei estetice cu adevă­ mător de partid, evitarea gra­ neşti. Ne vom strădui să le
meni al muncii, eliberata de ţionale. Întregului nostru popor. Pro- cipii şi promovarea lor con­ ziei” ? Aceasta nu poate fi rat avansate a partidului nos­ velor fenomene de degradare punem cît mal repede în va­
exploatare şl asuprire, aă se movtnd o astfel de concepţie, secventă au o mare forţa edu­ declt laşitate sau egoism exa­ tru. a acesteia. loare,
bucure pe deplin de roadele In această ordine de idei, partidul nostru militează pen­ cativă. întrucît numai pe baza cerbat. M-am referit la aceas­ Producţia culturală de im­ Stimall tovarăşi,
muncii lor. unul din domeniile de activi­ tru participarea activă a Româ­ lor se tmbină armonios patri­ tă „teorie" nu penlru că ea ar Stimaţi tovarăşi. port a fost revizuită dar, din
Studierea aprofundată a tate care are un rol crescînd niei la schimbul universal de otismul socialist şl sentimen­ avea o răspîndirc cit de cîl Partidul mi-a încredinţat re­ păcate, deocamdată, într-o di­ Dezbaterea ideologică de
marxlam-leninlamulul consti­ în sporirea eficienţei efortu­ bunuri materiale şi spirituale, tele de solidaritate internoţlo- notabilă — se ştie că verita­ cent răspunderea de a condu­ recţie unilaterală, acţionîn- masă care a avut îoc, progra­
tuie o necesitate, (ntrucît ori­ rilor depuse pentru dezvolta­ pe baza principiilor unanim nalistă. bilii noştri oameni dc cultu­ ce nou creatul Consiliu al du-se mai ales prin elimino- mul pe care 11 va adopta ple­
ce problemă a construc|iel rea economiei naţionale este recunoscute ale relaţiilor din­ Conlorm Indicaţiilor tovară­ ră slnt adine pătrunşi de răs­ Culturii şl Cduealiei Socialis­ re. Cu această ocazie a Ieşit nara noastră vor avea, slnt
socialismului este în primul cel al relaţiilor economice ex­ tre state. şului Nicolae Ceauşescu, un punderea scrisului lor, a artei te Tovarăşul Ceauşescu a In relief orizontul nostru des­ convins, repercusiuni profun­
tul de îngust de cunoaştere a
rlnd o problemă politică ce terne. Se ştie că această acti­ In aceeaşi ordine de preocu­ loc important trebuie acordat lor — ci numai pentru a re­ subliniat din nou aici îndato­ de, vor îmbunătăţi şl mal mult
nu poate fl rezolvată cu vitate cunoaşte în prezent şi pări, pornind de la analiza sta­ problemelor extinderii şi di­ leva poziţii de o mare preca­ ririle acestui organism de par­ creaţiei lilerar-artistice mon­ climatul socJal-polttlc şl moraV
care a început să fie purificat
aucces fără cunoaşterea le­ va înregistra în viitor o şi diului atins In dezvoltarea e- versificării relaţiilor economi­ ritate ideologică In via­ tid şi de stat, de care depinde diale noi. Instituţiile însărci­ după Congresul al FX-lea. A­
gilor de dezvoltare a socie­ mal inar.e extindere, adîncire conomicl naţionale şl de la ce şi tehnico-şliinţifice cu ţă­ ta noastră spiriluală care nu in multe privinţe dezvollarea nate cu importul de cultură ceastă acţiune va stimulo for­
tăţii, fără Interpretarea şti­ şi diversificare. Ca urmare, respectarea neabătută a prin­ rile membre ale C.A.E.R. In trebuie numai perşill.itc. ci sănătoasă a vieţii noastre spi­ acţionau empiric, după ureche, ţele înaintate ale societăţii,
cipiilor care călăuzesc înlrea-
inţifică a fenomenelor, fără o în faţa cercetării ştiinţi­ ga politică a partidului şl gu­ această privinţă, probleme de combătute cu toată seriozita­ rituale. Avem de aruncat ba­ nu aveau o viziune clară asu­ poziţiile Înaintate în toate do­
atitudine conştientă, militan­ fice economice, ca şi a vernului lăiii noastre în do­ o însemnătate deosebită leo- tea. lastul unor concepţii si prac­ pra veritabilelor valori de artă meniile de activitate. Prin în­
tă din partea fiecăruia dintre tuturoi lucrărilor din do­ meniul relaţiilor externe, se relică şi practică se ridică în Definirea clară in această tici de administraţie măruntă, contemporane ale celorlalte făptuirea acestui program, se
noi. Datorită activităţii ample meniul şliinjelor sociale şi simte nevoia desfăşurării unei legătură cu participarea activă plenară a rolului militant al al unui spirit de neulralism popoare, achiziţionau lucrări va afirma $1 mal puternic, pe
şi susţinute desfăşurate de politice, se pune de pe acum aclivitătl ştiinţifice mal inten­ a ţării noastre la înfăptuirea literaturii şi ariei are o uria­ ideologic, al unei neputinţe nesemnificative, aparţinînd u­ un plan superior, rolul condu­
partid, sînt create cele mai şi se vor pune şi mai mult se penlru determinarea direc­ programului complex al adîn- şă importanţă principială pen­ de comunicare, de influenţare nor tendinţe lăturalnice, se­ cător al partidului In societa­
tru creatorii din tara noaslră
bune condiţii pentru răspîn- în viilor o serie de probleme ţiilor, căilor şl formelor ce­ cirii şl . perfecţionării colabo­ Aceasta este de natură să-i şi de convingere, al lipsei de cundare sau chiar lucrări cu te, va spori forţa creatoare,
rării şl dezvoltării Integrării
suflu animator. Vom face a­
direa largă a cunoştinţelor cu caracter principial teore­ lor maî avantajoase, mai e­ economice socialiste, adoptat ferească şi de idilism şi de mesaj nociv, urmărind criterii transformatoare a politicii sale
politice, ştiinţifice, economice, tic şi cu puternice semnificaţii ficiente de participare a ţării anul acesta la Bucureşti de negativism, să-i ajute să adop­ cest lucru cu toată îndlrjirea. facile, de ordin mercantil. Cei revoluţionare, marxlst-lenînis-
tehnice, a valorilor culturii politice, precum şi numeroase noastre In diviziunea interna­ către sesiunea o XXV-a a te o pozilie cu adevărat dia­ Dar. poralel cu această ope­ cîliva tovorâşi care am răs­ te, al cărei ţel suprem este
Comitetului
puns din partea
Şl artei. Dispunem astăzi de probleme praclice, a căror so­ ţională socialistă a muncii. A- Consiliului de Ajutor Econo­ lectică (aţă de realităţile noas­ raţie de demolare a vechiului, Central dc acest sector, şl în înălţarea omului pe cel mai
esenţial In munca noastră esle
înalt piedestal al demnităţii şl
vasta reţea a Snvâţâmîntului luţionare la timp este menită ccaslă activitate trebuie să se mic Reciproc. tre sociale, să ridice atil nive- organizarea forţelor pentru primul rlnd mă om In vedere onoarei.
de partid, precum şi de in­ să aducă o contribuţie impor­ bazeze pe analiza concretă şi Aşa cum sublinia’ tovarăşul
stituţiile de stat din dome­ tantă la accelerarea progresu­ definirea clară, pe tratarea şi Nicolae Ceauşescu. acest do­
niul Hnvâţâmîntului, cercetă­ lui economic şi social al ţării interpretarea ştiinţifică a co­ cument line seama de necesi­
noastre, la realizarea cu efi­
rii ştiinţifice, culturii şi ar­ laborării. cooperării şl integră­ tatea unei cooperări multilate­ Cuvîntul tovarăşului
tei, care oferă, într-un cadru cientă sporită n obiectivelor rii economice internaţionale, ca rale şi, In acelaşi limp, de in­
organizat, posibilităţi variate stabilite prin planurile de stat. forme de înfăptuire a procesu­ teresele fiecărei lărl, el bazln- 9
Deşi In ultima perioadă aces­
pentru educarea politică şi tor probleme li se acordă o a­ lui creşterii interdependente­ du-se pe principii acceptabile,
ridicarea nivelului Ideologic tenţie mai mare din partea lor dintre economiile naţiona­ care slnt singurele ce pot asi­
a) tuturor cetăţenilor acestei cercetătorilor noştri, putem to­ le. Desigur, abordarea unor gura o bază solidă relaţiilor
ţări. tuşi afirma că in această di­ astfel de probleme presupune dintre slale. Desigur însă, pro­ Gheorghe Pană
Nu pot să nu fac o compa­ recţie s-au făcut totuşi pină a- luarea în considerare în mod gramul complex trasează nu­
raţie între condiţiile actuale, cinn paşi foarte modeşti. Pro­ complex şl diferenţiat a tutu­ mai direcţiile orientative ale
ror factorilor sub influenţa că­
între situaţia actuală în care blemele participării ţării noas- rora se desfăşoară acest pro­ dezvoltării colaborări) dintre
fiecare cetăţean al ţârii are Ire la diviziunea internaţiona­ ces, natura orîndulrll state­ ţările membre ale C.A E.R. In lipsă de răspundere în înde­ devorat cod de comportare ţoale ţările socialiste, întări­
acces nelimitat la tezaurul lă social ista şi mondială a mun­ lor participante, principiile următorii 15—20 de ani. (Urinare din pag. 1| plinirea sarcinilor. Organiza­ politică şi etică a membrului rea coeziunii sistemului mon­
ştiinţei şi gîndiril marxiste cii ar trebui să ocupe în care slau la baza relaţiilor Penlru determinarea moda­ ţiile de partid au intervenit în de partid — va trebui să ma­ dial socialist, România dez­
şi condiţiile grele, pline de planurile de cercetare ale dintre ele, nivelul dezvoltă­ lităţilor în Care tora noastră mullc cazuri cu întîrziere pen­ nifestăm mai multă exigenţă voltă larg colaborarea cu ţă­
riscuri din anii ilegalităţii, în Academici de Ştiinţe Sociale şi rii lor economice şl altele. poate participa în mod efici­ instituţii ideologice şl ciillii- tru înlăturarea acestor defi­ în activitatea de Întărire a rile socialiste vecine. Ara aici
care mulţi dintre noi, cei pre­ Politice şi Academiei „Ştefan Studiile şl cercetările cu ca­ ent şl cu Iniţiativă la acţiunile ra!-educetive, Inclusiv la unii ciente, pentru tragerea la răs­ rîndurilor partidului. Este ne­ în vedere, în primul rînd,
cesar să luăm măsuri
ener­
pundere a celor ce nu res­
prietenia, colaborarea
multi­
zenţi In această sală, puteam Gheorghiu", ale catedrelor şi racter teoretic de ansamblu concrete de colaborare şl coo­ activişti ai partidului şi din pectă îndatoririle statutare, gice pentru creşterea răspun­ laterală cu Uniunea Sovietică,
să studiem fragmente din o­ laboraloarelor din sistemul Mi­ se cer a fi completate cu ana­ perare care vor fi organizate aparatul de stat, şi-a făcut loc indiferent de gradul şi func­ derii organelor şi organizaţi­ ţara Marii Revoluţii Socialis­
perele Iul Marx, Engels şi nisterului Invătămîntuluî un liza ştiinţifică a problemelor In cadrul C.A.E.R., este nece­ o anumită tendinţă dc negli­ ţia ocupată. ilor de partid fată de calită­ te din Octombrie, cu Partidul
Lenln şl alte lucrări editate loc corespunzător însemnătăţii specifice ale colaborării şl sar să fie cercetată o gamă jare a sarcinilor privind e­ Secţia organizatorică, cu ţile moral-politice ale celor Comunist al Uniunii Sovietice.
de partid, să ne înarmăm cu lor crescinde penlru economia cooperării economice pe ra­ largă de probleme, în vederea ducarea socialistă a maselor, toate eforturile făcute, nu a care solicită primirea în par­ „Nutrim — spunea tovarăşul
ştiinţa Interpretării fenome­ noastră naţională. In această muri $1 domenii de activita­ găsirii unor soluţii realiste, de subapreciere a imporlan- reuşit să sprijine suficient — tid. Ceauşescu — cele mai calde
nelor aocial-politice, să ne fa­ ordine de idei, In lumina ex­ te care, încadrate în tabloul care să corespundă In mod e- tei activităţii politico-educa- aşa cum a apreciat secretarul îndeplinirea sarcinilor mari sentimente de prietenie fală
cem o concepţie despre lume punerilor tovarăşului Nicolae general In continuă evoluţie fecliv intereselor economiei tive pentru formarea omului nostru general — organizaţi­ care ne stau în fală este con­ de popoarele Uniunii Sovie­
şl viaţă. Ceauşescu, preocupările oame­ al relaţiilor economice exter­ noastre naţionale, precum şi nou. In activitatea ideologică, ile dc partid de la uniunile diţionată în cel mai (nalt tice, marea noastră vecină,
Stăruind asupra studieri! n- nilor de ştiinţă economişti, ac­ ne ale tării noastre, să per­ intereselor partenerilor noştri. de propagandă a slăbit ade­ de creatori, cele din presă, grad de pregătirea şi compe­ faţă de comuniştii sovietici.
profundate a materialismu­ tiviştilor de partid, juriştilor şi mită reliefarea avantajelor Lărgirea şi Îmbunătăţirea sea spiritul militant, spiritul de (a radio şî televiziune. Ani tenţa cadrelor. In decursul Vom face totul pentru dez­
lui dialectic şi istoric, ca o ailor specialişti ar fi util să participării noastre la schim­ continuă a activităţii de cola­ combativ fată de mentalită­ de zile, de acesle organizaţii anilor, partidul şi-a format un voltarea prieteniei şl colabo­
necesitate pentru înfăptuirea /ie înlr-o mai mare măsură burile economice şl tehnico- borare şi cooperare internaţio­ ţile şi practicile înapoiate, de s-au ocupat sporadic şi sec­ detaşament puternic de acti­ rării între cele două lărl şi
cu succes a sarcinilor impor­ îndroptale către elaborarea u­ şliinţifice Internaţionale, pen­ nală a ţării noastre necesllâ concepţiile străine ideologiei ţia de propagandă şi cea or­ vişti cerc-şi îndeplinesc în partide".
tante şi complexe pe care le nor studii şi cercetări leore- tru asigurarea unul ritm sus­ nu numai intensificarea preo­ şi eticii noastre comuniste. ganizatorică. Acelaşi fenomen bune condiţii sarcinile încre­ Noul tratat de prietenie,
ridică construirea socialismu­ lice de ansamblu privind con­ ţinui al dezvoltării economiei cupării , ministerelor şi celor­ Comitetele Judeţene, organele s-a manifestat şi la nivelul dinţate. Cu toate acestea, nu colaborare şî asistentă mu-
lui în. tara noastră, as dori ţinutul, caracteristicile şi ten­ româneşti. Este necesar ca ; , organ?. de slat ?i econo­ şi organizaţiile de porIîd nu comitetelor judeţene. Dacă putem trece cu vedere? «mia dimie- ' . . '' Uniu­
dinţele' procesului" obielw / al' studiile.şl cercetările care se au asigurat întotdc?^Q Q
să subliniez, totodată, cerin­ creşterii Interdependenţelor mice In acest domeniu, ci şi drumaro.-f* un conţrol temei­ ccesto organizaţii dc partid ajunsurile caic .'nai există în nea Sovietică consfinţeşte le­
ţa ca această studiere să se dintre economiile naţionale, vor efeclua să ducă la deter­ sporirea grijii orgt”. or s* or" nic asupra activităţii politico- ar fi fost ajutate mai mult, acest domeniu. Sint conducă­ găturile trainice statornicite
minarea cît ma» precisă a in­
desfăşoare In spirit creator. ale intensificării participării tereselor de colaborare ale ganlzaţlîlor de partid penlru educative, lăsînd aceasta, în­ dacă ele ar fi fost mai pre­ tori care manifestă îngăduin­ Intre ţările noastre, hotărîrea
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu fiecărei ţări la diviziunea in­ României şl să finalizeze cu ridicarea continuă a nivelului deosebi, pe seama activiştilor zente în viaţa uniunilor de ţă fată de lipsurile în munca celor două partide şi state de
ne-a atras fn permanenţă a­ ternaţională a muncii. propuneri concrete privind de pregătire politico-ideologică din domeniul muncii de pro­ creatori, ar fi contracarat din şi comportarea celor pe care a intensifica şi amplifica co­
laborarea reciprocă in Inte­
îî conduc. Şi mai grav esle
timp şî în mod energic anu­
tenţia asupra adevărului că In contextul general al in­ promovarea pe baze bilatera­ a lucrătorilor care activează pe pagandă şi de la cabinetele mite manifestări străine care faptul că unele cadre săvîr- resul popoarelor lor, al cauzei
marxism-leninlsmul nu este tensificării muncii Ideologice şl le şi multilaterale a unor lor- tărlmul relaţiilor economice de partid. Consider că o ma­ şi-au făcut loc în unele lu­ şesc ele însele abuzuri de la generale a socialismului şi
o dogmă, un compendiu de politice desfăşurată de partid me moderne şî eficiente şi tehnico-şliinţifice externe, re răspundere penlru acesle crări literare si artistice. Spre disciplina de partid şi de Oa securitâlii internaţionale. Se
directive valabile orlcînd şi şi al confruntărilor de idei cu de cooperare In producţie cu educarea lor în spiritul înalleî neajunsuri revine sediilor de folosul patriei şi al creatori­ normele elice, fală de care lărgesc şi sc diversifică rela­
în orice loc, cl este o învă­ privire la raportul dintre na­ ţările socialiste, precum şi cu responsabilităţi şi exigenţe, al propagandă şi organizatorice ale lor înşişi putea fi determinată organele şi organizaţiile de ţiile economice româno-sovie-
ţătură vie, care. pornind de ţional şl International ca fac­ alte lărl ale lumii, aşa cum normelor moralei noastre co­ Comitetului Central, care nu oparitia mai multor opere va­ partid nu iau întotdeauna şi tice, există perspective largi
la adevăruri fundamentale, tori ni dezvoltării economice şi de multe ori ne-a alras alenţia muniste. au exercitat un control per­ loroase, inspirate din realită­ la timp o atitudine fermă, pentru dezvoltarea cooperării
universal valabile, se dezvol­ sociale, apar oportune cer­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In încheiere, da|i-mi voie să manent şi nu au depus o ac- ţile orînduirii noastre şi din combativă. In producţie între cele două
tă şl se îmbogăţeşte neconte­ cetarea şi demonstrarea, pe In orientarea cercetărilor exprim convingerea că garan­ tivitalc sistematică in vede­ izvorul viu, sănătos, plin de Aţi aflat, probabil, de în­ ţări. De asemenea, se extinde
nit pe baza experienţei fie­ baza analizei concrete a pro­ şliintilice releriloare la pro­ ţia transpunerii în viaţă a ho - rea îndrumării şi sprijinirii puritate, omenie şi forţă mo­ călcările grosolane şi abuzu­ colaborarea în domeniul ştiin­
cărui partid şl a fiecărei ţări priei noastre experienţe, e ex­ blemele participării noastre la tărîrilor pe care le va adopla organelor şi organizaţiilor de rală. care este sufletul popo­ rile săvirşite de Ispas Trainn, ţei, tehnicii, culturii.
socialiste, izvorîtă din reali­ perienţei eelorlolte ţări socia­ circuitul economic mondial plenara noastră o consliluie partid. rului român. lost ministru qI industriei ma­ Doresc să relev dezvoltarea
tăţile şi condiţiile specifice liste şi altor ţări, a rolului ho- csle necesar să se albă perma­ faptul că întregul proces de ri­ Analiza care s-a făcut la Era necesar să ne ocupăm terialelor do construcţii, des­ relaţiilor dintre Partidul Co­
f/ecărei ţări, din cerinţele fie­ lărîtor care revine factorului nent fn vedere faplul că a- dicare a nivelului conştiinţei secţia de propagandă a Comi­ mai organizat dc înarmarea tituit chiar ieri, care pe par­ munist Român şî Partidul Co­
cărei etape istorice. Intern, mobilizării intense $i ceasln constituie o parte inte­ socialiste a oamenilor muncii tetului Central în lumina do­ activului de partid cu cunoaş­ cursul mai multor ani a în­ munist al Uniunii Sovietice,
eficiente a propriilor resurse grantă a politicii exlerne a cumentelor din iulie a scos terea profundă a esenţei hotă* călcat în mod flagrant cele schimburile de delegaţii din
Tovarăşi, , materiale, linanciare şi uma­ partidului nostru, în centrul din taro noaslră este condus In evidentă că una din prin­ rîrilor de partid şi de stal. mai elementare norme de acest an care au contribuit la
Pentru a reflecta tendinţa ne, în dezvoltarea fiecărei ţări, căreia se situează dezvoltarea cu fermitale. înţelepciune şi cipalele cauze ale neajunsuri­ Cunoaştem cu toţii c5 avem conduită şi legile statului. El cunoaşterea reciprocă o ex­
generală care se manifestă şi a rolului factorului extern, colaborării, cooperării şi prie­ clarviziune de l o v a r ă ş u l lor au conslituil-o deficientele holărîri hune, avem indiea|ii- a construit pentru el şi rude­ perienţei în munca de partid,
în evoluţia societăţii moder- menit să contribuie la spori- teniei cu toate ţările socialls- NicoUe Ceauşescu. in slilul dc muncă. Ani de clare, dar. cum sublinia tova­ le sale, unele aduse din pro­ precum şî schimburile de de­
legaţii şi de experienţă lnlre
zile, activişti ai secţiei au ob­ răşul Ceauşescu la întilnirea vincie, apartamente totnlizînd organizaţiile obşteşti judeţene,
25 de camere, a căror valoa­
pe care a avut-o cu secretarii
sesizat o serie de
servat ş»
Cuvîntul tovarăşului fenomene negative pe care comitetelor judeţene ce se re depăşea suma de I milion cele două ţări. Avem convin­
din
oraşe şi întreprinderi
de lei. Se pune pe drept cu-
ocupă de problemele organi­
conducerea secţiei — mă re­
* fer la tovarăşii care au con­ zatorico, nu Întotdeauna ne-am vînt Întrebarea : cum de au gerea că dezvoltarea relaţiilor
putut tovarăşii lui de muncă,
dus raulli ani sectorul ideo­ ocupai de asigurarea condiţi­ colaboratorii apropiaţi din ca­ de prietenie şi colaborare
Dumitru Popescu logic, sau care au lucrat ca în viaţă a acestora. Din a­ drul consiliului municipal şi, tre pe baza principiilor mnr-
dintre ţările şi partidele noas­
ilor şi
organizarea aplicării
şeii
ai secţiei — nu a de­
xism-leninismnlui şi interna­
respectiv, din cadTul ministe­
ceastă cauză, holărîri impor­
pus eforturile necesare pentru
înlăturarea lor. S-a subliniat tante de partid şi de stat slnt rului, cei din biroul comitetu­ ţionalismului socialist cores­
că în sistemul propagandei insuficient cunoscute de toţi lui municipal de partid să punde năzuinţelor poporului
educare, pentru reexaminarea ză convulsiile unei lumi mu­ profundală a acestor noţiuni s-a acordat mai puţină aten­ membrii partidului şi nu se treacă cu vederea, să nu ia român şi ole popoarelor so­
critică neîncetată a stilului în ribunde, arta care glorifică o­ şi tendinle, neelucidind con­ înfăptuiesc peste tot conform cea mai combativă atitudine vietico, serveşte cauzei întă­
(Urmare din pag. S| ţie promovării activiştilor
care gindim, trăim şi muncim! boseala, disperarea, criza mo­ fuziile de fond, de pe poziţiile cerinţelor. Se impune să n- împotriva unor asemenea gra­ ririi unităţii ţărilor socialiste,
Pentru că lnlre autoignorare rală-a clasei îstoriceşle con­ filozofiei noastre malerialist- proveniţi din rlndurile clasei cordăm o mai mare atenţie ve manifestări ? mişcării comuniste şl munci­
şi auloanulare nu mai o a­ damnată, arta viciată ea în­ dialeetice. Şi dacă e să fim muncitoare, încetineala cu că­ perfecţionării sistemului de Trebuie să luăm măsuri ca­ toreşti internaţionale, cnnzeî
ori, în general In munca edu- proape nimic. săşi de acest climat spiritual, sinceri cu noi înşine, trebuie tre au fost înlăturate manifes­ instruire a activului de par­ generale a socialismului şi a
calivă, la opoziţia dintre faple şi care prezintă simptomele să recunoaştem că nu am tările negative şi lipsurile tid şi ridicării calităţii pregă­ tegorice împotriva celor care păcii.
şi nu la aceea dintre moduri Stimaţi tovarăşi, unei boli incurabile, ale ago­ făcut-o aşa cum trebuia criticate in ultimii ani de că­ tirii acestuia, îmbunătăţirii încalcă cinstea, Încalcă mora­
de gîndire, dintre' principii niei drept ale vieţii ? De ce dintr-un spirit de como­ tre conducerea partidului, ca stilului şi metodelor de mun­ litatea, îndatoririle sociale şi Acordăm atenţie, de aseme­
morale şl filozofice. Este astăzi Profundele conflicte etice, nu se impune în avangardă ditate ideologică, dinlr-o por­ formalismul. însuşirea şcolă­ că ale organelor şi organiza­ cetăţeneşti, fală de cei care nea, dezvoltării prieteniei şî
nu-şi respectă familia şi prin
un oarecare divorţ între facto- de mentalitate, de spirit care arta care dezvăluie naşterea nire, conştientă sau nu, de e­ rească, fără legătură cu via­ ţiilor de partid de sus şi pînă comportarea lor devin un fac­ colaborării cu celelalte ţări
socialiste vecine. Bulgaria, Iu­
logia lipsită de idei a ziaris­ se produc între oameni şi în lumii noi, dominată şi de du­ ludare a dificultăţilor pe care ţa, cu practica, a unor teze şi jos. tor nociv In educarea propri­ goslavia, Ungaria pe plan po­
ticii şi ideile nederivate din oameni în această dinamică e­ rerile facerii, dar şi de marea, Ie implică înfruntările teoreti­ noţiuni generale de ordin po­ O atenţie deosebită trebuie ilor lor copii, propagă idealuri litic, economic, ştiînlifîc. teh­
fapte ale filozofiei. Investiga­ pocă revoluţionară pe care o sfînta emoţie a zămislirii? ce complicate. litic, lipsa unor dezbateri con­ să acordăm sporirii rolului e­ morale înalte, iar în viata nic şi cultural, cu parlidele
ţia filozofică militantă concre­ parcurgem reprezintă cea mai Este oare mai pasionant apu­ Nu vreau să minimalizez crete, directe, de clarificare a ducativ al adunărilor genera­ particulară le calcă în picioa­ din aceste tărî. avînd convin­
tă este cu atît mai necesară, originală şi mai generoasă sul plumburiu de iarnă decît succesele reale ale creaţiei li- problemelor ideologice şi po­ le, al întregii vieţi de partid. re. Mai avem unele cadre ca­ gerea că aceasta contribuie
cu cil uneori vechiul şi noul scenă de via|â care s-a des­ răsăritul seînteietor al zilei de terar-arlistice ale ultimilor litice noi, caracteristice ac­ Pentru a înlătura neajunsuri­ re se ocupă puţin de pregăti­ Ia propăşirea fiecăruia dinlrr»
se împletesc în aceeaşi con­ chis vreodată în fata litera­ primăvară ? întunericul decît ani, ottt de fertili în întreaga tualei etape de dezvoltare a le, practica de a înlocui rea lor polîtico-ideologică şi popoarele noastre, la promo­
ştiinţă — oamenii neîmpărţin- turii şi artei. Există astăzi, se lumina? Evident, nul Atunci? noastră viaţă socială, dar cred socialismului. A fost, de ase­ uneori munca politică cu profesională, ceea ce dimi­ varea intereselor socialismu­
du-se net In două categorii ştie, la creatorii de frumos, o Nu cumva, o dată cu lepă­ că nu trebuie minimalizat nici menea, criticată slaba promo­ măsuTi administrative, va nuează eficienţa muncii pe lui, ale înţelegerii şi cooperă­
distincte, Intre buni şi răi, In­ adevărată sete de modernitate. darea unor noţiuni teoretice tributul plătit de unii tovarăşi vare a iniţiativei şi experien­ trebui să orientăm cu mai care o desfăşoară şl duce la rii internaţionale.
tre educali şi needucoţi. Cum In bună măsură ea este de în­ care Invedereau înţelegerea confuziilor. Şi mai ales nu tre­ ţei pozitive, ca şi abandona­ multă insistenţă organele rămînerea lor In urma vieţii.
convieţuiesc, cum se resping ţeles. Ultimele decenii au răs­ dogmatică, constrîngăloare a buie minimalizată acea ruptu­ rea unor forme şi metode e- şi organizaţiile de partid In expunerea prezentată In acelaşi timp, întărim şi
sau cum se influenţează reci­ colit atît de adine lumea. în- sensului de artă realistă, unii ră dintre artist şi viată despre fieîente de desfăşurare a mun­ să pună sistematic In dis­ plenarei, tovarăşul Ceauşescu dezvoltăm colaborarea pe
proc aceste tendinţe în con- cît este întru totul firesc să au lepădat şi interesul pentru care, atît de mişcător si cu cii politice şi culturale dc cuţia comuniştilor princi­ a exprimat cu maximum de multiple planuri cu celelalte
ştiinla omului care se trans­ doreşti să trăieşti în pas cu realitatea socialistă ? De ce să atita amară sinceritate, a vor­ masă, insuficienta cunoaştere palele probleme ale vieţii şi claritate şi concizie ce trebuie I5rî socialiste din Europa,
formă, adică în conştiinţa fie­ epoca. nu spunem deschis, Intr-ade­ bit ieri aici tovarăşul Zaharia de către tovarăşii din condu­ activităţii colectivelor res­ să înţelegem atunci cfnd vor­ Asia şi America Latină.
căruia dintre noi, iată teme de Dar obiectul artei este şi va văr, unii tovarăşi s-au lăsat Stancu. cerea secţiei a realităţilor din pective, să promoveze neabă­ bim despre o înaltă conştiin­ Bunele raporturi pe care le
cel mai stringent interes uman râmîne omul. Or, fenomenele fascinaţi de aşa-zisa noutate Cred că expunerea tovară­ organizaţiile de partid, unde tut în activitatea lor spiritul ţă socialistă. Acesle cerinţe avem cu toate ţările socialiste
pentru cercetarea filozofică, cele mai noi, cele mai moder­ a culturii care clamează des­ şului Nicolae Ceauşescu dă, nu erau prezenţi decît foarte critic şi autocritic, să stabi­ sînt valabile pentru toţi mem­ ilustrează viu justeţea orien­
pentru publicistica noastră, tinul trist al lumii vechi. Iar Intr-un mod complex, esenţial rar. tării date politicii noastre ex­
ne şi mai pregnante, pe plan lească cu mai mult diseernă- brii societăţii noastre, dar cu
pentru televiziune, pentru li­ spiritual, In lumea contempo­ ceea ce este cu adevărat nou şi extrem de stimulator, ima­ In privinţa activităţii sec­ mînt tematica adunărilor, atît mai imperios se impun terne de congresele al IX-lca
teratură şi artă, pentru întrea­ rană, le evidenţiază socialis­ în viata noastră s-au grăbit să ginea exactă a funcţiei de ţiei organizatorice, în care transformînd fiecare organiza­ ele pentru cadrele de la toa­ şi al X-lea ale partidului, ne
ga activitate educativă. mul. Ce poate fi mal grandios catalogheze ca învechit, con- uriaşă importanţă socială pe lucrez de aproape doi ani, îmi ţie de partid şi fiecare adu­ te nivelurile de conducere. întăresc hotărîrea de a perse­
Lucrez de mai mulţi ani In şi mai ispititor pentru un ar­ fundîndu-1 cu ceea ce era de­ care o are arta în ortndufren reproşez direct că nu au fost nare generală într-o şcoală Indiferent de domeniul unde vera în înfăptuirea acestei
politici, aduetndu-ne în
arest
funcţii de râpundere în unele tist declt spectacolul oferit de păşit în accepţiunea veche a noastră şi anume, aceea de sprijinite în suficientă măsură de educare partinică a comu­ lucrează, cadrele de conduce­ fel contribuţia la întărirea u-
din aceste domenii şi Îmi re­ revoluţia conştiinţei umane ? unei noţiuni. Dar oare cînd tribună de luptă în întrunta­ organele şi organizaţiile de niştilor. Se impune ca mem­ re trebuie să acţioneze ca oa­ nitâtii sistemului mondial so­
proşez că n-ara reuşit să de­ Comunicînd lumii această ex­ constatăm că un fonomen este rea dintre nou şi vechi. în partid în exercitarea rolului brii oiganelor de partid, in­ meni politici, să aplice cu cialist. a partidelor comunis­
perienţă omenească fără pre­ interpretat greşit, ne mulţu­ transformarea revoluţionară a lor de conducător politic, Io clusiv membrii Comitetului fermitate în viaţă linia poli­
termin o asemenea abordare, mim să modificăm cuvîntul nivelul cerinţelor actuale, In Central, activiştii de partid tică a partidului, să manifes­ te şi muncitoreşti.
de profundă rezonanţă, o în­ cedent, literatura şi arta so­ care îl defineşte, nu schim­ societăţii, în perfecţionarea toate domeniile de activitate să participe în mod obliga­ te In toate împrejurările o Tovarăşi, am convingerea
socialismului. O asemenea de­
cietăţii
socialiste se pot pla­
fruntării dintre nou şi vechi băm In primul rînd fondul in­ finire nu numai că nu ex­ şi îndeosebi In ce! al muncii toriu la pregătirea şl desfă­ atitudine avansată, revoluţio­ că aplicarea în viaţă a com­
pe planul gîndiril şi moralei. sa în mod indubitabil In avan­ terpretării ? In cazul nostru, se şurarea adunărilor generale plexului de măsuri privind
Mi-a lipsit, poate, forţa nece­ garda crealiei estetice univer­ primă intenţia sau posibilita­ politico-educative. Nu s-au nara, demnă de militanţi co­
sale. In paranteză fie spus, am pare că s-a schimbat o inter­ tea vreunei Îngrădiri n peri­ sesizat Întotdeauna la timp de­ ale organizaţiilor de partid, munişti. educaţia socialistă a maselor,
sară de a învinge rutina şi putea fi mulţumiţi dacă arta pretare greşită cu alta la fel metrului de manifestare a ficienţele existente în munca la informarea comuniştilor, la pe care le cuprinde străluci­
superficialitatea, sau chiar de greşită. Redarea simplistă, acestora şi nu s-au făcut con­ clarilicarea problemelor ce se Tovarăşi, toarea expunere a tovarăşu­
noastră nouă ar ocupa In lu­ creatorului, vreun îndemn spre
eu În6umi am căzut poa­ me locul pe care îl ocupă eco­ schematică a socialismului — închistare sau timorare ci. duceri» partidului propuneri ridică, la stabilirea măsurilor In strînsă unitate cu activi­ lui Ceauşescu, parte integran­
te, uneori, resemnat pra­ nomia românească prin ritmul deci pînă la urmă ncrealistă corespunzătoare. Unele orga­ şi organizarea muncii consa­ tatea partidului, de dezvolta­ tă a măreţului program de
dă rutinei şi superficialită­ ei înalt, şi mai ales, politica — a fost Înlocuită de către dimpotrivă, reprezintă în esen­ nizaţii de partid desfăşoară o crate aplicării lor, să se depla­ re a forţelor de producţie, făurire a socialismului, va
ţă o extindere a însuşi con­
ţii. Resemnarea în faţa difi­ externă, socialistă, dinamică şi unii printr-o „complexitate" ceptului de democraţie socia­ slabă activitate; sint membri seze mai mult in organizaţiile de perfecţionare a relaţiilor duce la ridicarea conştiinţei
cultăţilor duce, în mod Inevi­ profund raţională, închinată inventată, artificială, nebuloa­ listă, în care literatura şî arta de partid şi între aceştia şi de bază pentru a lua contact sociale şi dc făurire a omului socialiste a maselor la nive­
tabil, in munca unui activist, colaborării si păcii, sprijinirii să — tendinţă care are tot slnt înglobate ca factori de o­ unele cadre de conducere din direct cu masa membrilor dc nou, sc află politica interna­ lul cerinţelor actuale şi vii­
la acea atitudine funcţionă­ noului în lume, pe care o pro­ atît de puţin comun cu rea­ unîlălile economice, instituţii, partid, penlru a cunoaşte bine ţională a partidului şi statu­ toare ale dezvoltării socialis­
rească pe care, cu atita jusli- movează partidu 1 şi guvernul lismul ca şi prima dezavuată pinie publică, de participare la ministere şi alte organe cen­ preocupările lor şi a te ascul­ lui nostru Această politică mului.
dezbaterea critica de idei a ce­
îicare, a încriminat-o în expu­ român şi care stîrneşte atita la timpul său. Am greşit 15- tăţii, la asanarea morală a so­ trale, ca de exemplu la mi­ ta părerile şi propunerile. este pusă consecvent în slujba Doresc să încredinţez ple­
Ţintnd scama de rolul spo­
învăţămîntului. co­
nerea sa secretarul general al interes, atîla simpatie şî ad­ sînd să plutească asemenea cietăţii, la defrişarea viitorului nisterele exterior, energiei rit ce revine comuniştilor în intereselor poporului, a nobi­ nara Comitetului Centra! că
lelor idealuri ale socialismu­
merţului
voi face tot ce-mî stă în pu­
partidului nostru. Cit este de miraţie pe toate continentele. confuzii în viaţa noastră cul­ nostru socialist şi comunist. electrice, care participă slab etapa actualii — şi tovarăşul lui şl păcii. Siluind tn centrul tinţă pentru a contribui In a-
valabil îndemnul ca noi, acti­ Nu este oare paradoxal să turală. Am greşit — şi aici la viata de organizaţie, mani­ Ceauscsm a prezentat în ex­ politicii sale externe priete­
plicnrea în viaţă a acestui lu­
viştii de partid, să lacom cel fie considerat „de avangardă" îmi fac o gravă vină proprie O asemenea misiune este în­ festă uneori indisciplină şi punerea sa jaloanele unui a- nia. colaborarea şi alianţa cu minos program.
mai mare efort pentru auto- curentul artistic care înfăţişea- — neorganizînd dezbaterea a­ să incompatibilă cu calificarea