Page 23 - Drumul_socialismului_1971_11

vwm
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 236 « DUMINICA 7 NOIEMBRIE 1971 3

Cuvîntul tovarăşului să fie primiţi în partid. Din terii exigenţei faţă de cei ce ceasta s-o facem nu prin ac­ a deschis o eră nouă în is­
toria omenirii, să felicit
pe
ţiuni dc- campanie, ci In mod
solicită primirea In rindurîle
această cauză, In partid
au
oamenii muncii sovietici pen­
permanent, printr-o muncă pli­
partidului.
putut intra şi oameni care au
comis abateri grave, ajungînd A doua problemă asupra nă de răbdare. In privinţa a­ tru remarcabilele realizări rio-
chiar pînă la încălcarea legi­ căreia doresc să mă opresc ceasta, propun co la Consi­ bîndile în toate domeniile de
activitate şi să le urez
noi
Vasile Patilinet lor statului. Ce autoritate se referă la faptul că nu ac­ cialiste să creăm un resort succese in nobila muncă de
liul Culturii şi Educaţiei So­
ţionăm cu
destula hotărlre
poale să aibă un membru de
construire a comunismului în
care să se ocupe în mod per­
partid care este prins că fură*
mului, a concepţiilor Inopoio-
că înşeală, că, In sfirşit, are pentru combaterea misticis­ manent de aceasta problemă, Uniunea Sovietică, în lupta
abateri de la disciplina de te. Manifestări de misticism un resort care să desfăşoare pentru progres, pentru pace
Cu părere de rău trebuie să necesar să se acorde o aten­ Trebuie să raportăm Insă că partid, de Ia morala de par­ există chiar şi in rîndul unor o intensă propagandă ştiinţi- in lume.
(Urmare1 din pag. 1) constatăm că unii tovarăşi cu ţie deosebita pregătirii, cu lipsurile semnalate de tovară­ tid ? Propun ca plenara noas­ membri de partid, care nu au re­ lică, militînd pentru risipirea Sînt de acord cu toate teze­
munci de răspundere din dife­ răbdare şl grijă, a femeilor şul Nicolae Ceauşescu In ex­ din conştiinţa unor oameni a le din expunerea prezentată
rite organe centrale şl locale, pentru a fl încadrate pe Jocuri punere se găsesc şl In activi­ tră — pe care o consider de nunţat cu totul la concepţiile mentalităţilor înapoiate. plenarei do secretarul gene­
dar cu o slabă conştiinţă co­ de muncă specifice lor, dar un­ o mare importanţă în viaţa religioase. Aceasta reflectă lip­ ral al partidului. Sînt de acord
tind cu uşurinţă tot felul de tatea organelor şl organizaţii­ partidului — o dată cu măsu­ suri ale muncii noastre de Acum, pentru că slntem In
justificări Invocate de cel îna* munistă, duo un mod de viaţă de, !n prezent, lucrează băr­ lor de partid din unităţile mi­ rile ce !e va adopta pentru educare comunistă, de dezvol­ ajunul aniversării Marii Re­ şi cu propunerea tovarăşului
mlc-burghez şl creează copii­
vuţlţl, care an renşlt să trea­ lor lor nn mediu nociv, neo- baţi, urmînd ca acestora s3 litare. Unele cadre militare nu îmbunătăţirea muncii politico- tare a conştiinţelor. De aceea, voluţii Socialiste din Octom­ Emil Bodnaras ca raportul to­
că drept legal doblndite o se­ bllgtndu-l să muncească sau să li se dea o întrebuinţare mai se ocupă cu atenţie do proble­ ideologice, să atragă atenţia cred că trebuie să intensificăm brie. vă rog să-mi permiteţi varăşului Ceauşescu să fie
rie de bunuri care ulterior s-a înveţe, iasîndu-1 să frecven­ utilă. Astfel, In luna octom­ mele muncii politice nu cu­ organelor şi organizaţiilor de propaganda împotriva super­ să salut acesl mare eveni­ inclus în documentele ple­
dovedit că slnt obţinute pe căi teze baruri şi cafenele, creîn- brie a.c, exista pe şantiere şi nosc starea din unităţi, ca re­ partid asupra necesităţii creş- stiţiilor, a misticismului, şi a- ment al epocii noastre, care narei.
necinstite. du-le fn acest fel condiţii ge­ la munci agricole o mare ne­ zultat al slabului contact di­
La ţoale acestea a contri­ neratoare de acte antisociale, voie de forţe de muncă. Pen­ rect cu viala.
buit şi faptul c3 Ministerul de contrare eticii socialiste. A- tru acoperirea cerinţelor ar fl Slnt şi cazuri cînd unii co­ Cuvîntul tovarăşului Yirgil Trofin
Justiţie şt Procuratura Gene­ ceşli părinţi cauzează un ma­ putut fi atra-se braţele de mandanţi încearcă să Inlăreas-
rala nu s-au ocupat îndeajuns re rău viitorului propriilor lor muncă neocupate tn produc­ că disciplina şi ordinea mili­
pentru a controla şi ajuta or­ copil şl In acelaşi timp afec­ ţie, dacă exista mai mul­ tară numai prin pedepse şl
ganele din subordine. tă preocupare din partea chiar practici disciplinare ne­ Slimali tovarăşi, Sindicatclor, se remarcă o în­ doptat in ultimii ani multe folosirea mai judicioasă a bazei
tează serios Interesele socie­ ministerelor economice, a regulamentare, in timp ce legi bune, care reglementează materiale şi a fondurilor alo­
Plnă unde poate duce atitu­ tăţii noastre. unor organe locale de par- Plenara Comitetului Central viorare a activităţii sindicate­ cate de stat In vederea conti­
dinea de guracască şi lipsa de Fără a nega existenţa unor tid şi de stat, care cer cu munca de ta om la om este al partidului dezbate o proble­ lor, o mai activă participare dilerite sectoare ale activităţii nuei îmbunătăţiri a asistenţei
neglijată.
control din partea unor orga­ instrumente legale foarte efica­ insisl;en(ă să Ii se aprobe tot mă de mare importanţă, cu n- In elaborarea şi aplicarea po­ economice şi de stat. Insă pre­
La această stare de lucruri a
ne de partid şi de stat ne do­ ce şl care nu au fost totdeau­ mai multe investiţii, ceea ce contribuit şi faptul că unele dînci implicaţii în viaţa socia­ liticii parlidului şi stalului la vederile unora din aceste legi sanitare a oamenilor muncii.
vedeşte cazul unul afacerist na aplicate, lin să arăt că dis­ este normal, dar cînd este cadre cu funcţii de conducere lă şi politică a ţării, o latură rezolvarea problemelor com­ nu se aplică şi nu se respec­ Tovarăşi,
notoriu, netncadrat în clmpul poziţiile legale existente nu vorba de execuţia investiţiilor, de la M A I. şi C.S.S., un timn inseparabilă a înfăptuirii ho- plexe ale construcţiei socia­ tă încă in toate întreprinderi­ In expunerea prezentată de to­
le. Să luăm. de pildă, Legea
muncii. Acesta, cu sprijinul n- permit, sub sancţiune penală continuă să ceară ca aceasta îndelungat nu au fost în­ tărîrilor şi programului elabo­ liste. Sinlem însă conşlîenli contractelor economice. Ne- varăşul Ceauşescu slnt anali­
nor cadre cu munci de răs­ sau măcar contravenţională, o­ să fie realizată de la centru cadrate in mod organizat ia rat de Congresul al X-Iea al că pentru îmbunătăţirea ac­ zate, Sn spirit autocritic, cau­
pundere de la Consiliul popu­ bligarea celor capabili, dar ca­ sau de către alţii. diferite forme de pregătire Partidului Comunist Român. tivităţii sindicatelor mai avem respectarea contractelor înche­ zele unor neajunsuri care se
lar al municipiului Bucureşti, re se suslrag timp îndelungai Sini demne de remarcat par­ politico-ideologică. Ampla expunere prezen­ încă multe de făcut. Au fost iate, a termenelor de livrare datoresc şi modulnl în care
a reuşit să-şi construiască în sa lucreze, aşa cum se proce­ ticiparea şl aportul Forţelor Secretariatul C.C. al P.C.R., tată plenarei de tovarăşul luate unele măsuri pentru in­ creează nu numai greutăţi în şi-a desfăşurat activitatea Se­
plin centrul Capitalei un bloo dează în alte ţări, unde «o noastre Armate pe şantierele e- analizînd recent stadiul şl e- Ceauşescu, secretarul general tensificarea muncii politico-c- realizarea sarcinilor de plan, cretariatul Comitetului Cen­
de 3 eta>e. cu 7 apartamen­ pune în vedere celor in cau­ conomjei naţionale, unde şi-au flcienţa muncii politice şi de al Partidului Comunist Român, ducative în grupele sindicale, dar duce în mulle întreprin­ tral al partidului, precum şl
te şl diverse anexe, cu bani ză ca într-un anume termen să îndeplinii misiunea primită. Şi pregătire profesională a cadre­ sintetizează, pe baza învăţătu­ la locurile de muncă, unde se deri la lucru In asalt, deter­ tovarăşii care au răspuns de
şi materiale obţinute pe c31 se încadreze in muncă, iar în pe viitor ele vor executa cu lor din unilălile M AI. sl rii mn/xist-leni nişte, a mate­ dezbat cu mai multă responsa­ mină efectuarea unui număr acest domeniu de activitate.
frauduloase. caz contrar sînt judecaţi sl cinste ordinul Comandantului C.S.S., ş stabilit că tn organi­ rialismului dialectic şi istoric, bilitate problemele profesio­ mare de ore pcslc programul
O dată cu dezbaterea do­ condamnaţi le muncă coreclio- Suprem. Este necesar însă ca zarea şi desfăşurarea acestei concepţia revoluţionară, vie, nale, pentru cunoaşterea şi legal de muncă. In unele în­ Personal, port şi eu răspunde­
cumentelor, atenţia a fost În­ nală, militarii să fie folosili pe şan­ activităţi nu au existat o coor­ creatoare, a parlidului nostru respectarea legilor stalului, treprinderi din industria u- rea pentru neajunsurile din
dreptată s! împotriva celor ca­ După nlm se ştie, Constitu­ tiere mari, şi nu pentru a su­ donare unitară, o suficientă cu privire la rolul si impor­ a regulilor de comporta­ .şonră. de pildă, unde, du­ munca organizatorică de care
re obţin venituri pe căi ne­ ţia noastră prevede doar că plini, In unele cazuri, lipsa de preocupare pentru asigurarea tanţa activităţii politice şi re în lamilic şi societa­ pă cum se ştie. lucrează un m-am ocupat clţivQ ani. Tre­
cinstite şl ocupă funcţii de „munca este o îndatorire de organizare şi de antrenare în unui conlinut bogal de idei, ideologice în condiţiile aciu­ te, sc adoptă o atitudine număr foarte mare de femei buie, însă, să arăt In faţa ple­
răspundere. în prezent fiind pe onoare pentru fiecare cetăţean muncă a forţelor existente pe hotărlnd o seamă de măsuri ate ale dezvoltării societăţii mai hotârîtă împotriva diferi­ şi unde coeficientul de schim­ narei că în Secretariatul Co­
rol, din toate categoriile so­ al ţării". Cred Insă că. pentru plan local. pentru ridicarea combativităţii noastre socialiste. telor influenţe ale ideologiei buri este mai ridicat declt în mitetului Central al partidului
ciale, de doua ori mai multe cei care nu înţeleg şi sfidea­ revoluţionare $i a spiritului Hotărlrile adoptate de Comi­ şi moralei burgheze Sindica­ construcţia de maşini s-a nu numai că s-au dezbătut a-
cazuri faţa de 1969 ză munca, ar (i necesar să sn Tovarăşi, militant, pentru cultivarea tetul Executiv nl Comitetului tele dispun de o puternică ba­ lucrat un mare număr de cesle probleme, unele chiar
O alt8 formă In care îşi gă­ studieze de către noul organ înaltelor trăsături morale, pro­ Central al Partidului Comunist ză moterială, de o experienţă ore suplimentare, majoritatea Înainte de Congresul al IX-lea
seşte expresia în mod pregnant, legislativ, ca ş! în Constituţia Legalitatea noastră socialis­ fesionale şi de luptă, cum sini Român — la propunerile tova­ pozitivă care va trebui să o efectuîndu-se in zilele de re­ al partidului, dar s-au şl sta­
parazitismul, o constituie mo­ noastră să se prevadă obliga­ tă — chemata a contribui la curajul, dtrzenia, fermitatea, răşului Ceauşescu — privind dezvoltăm Intruc11 dispunem paus. Ministerul Industriei U- bilit, pe baza concluziilor to­
dul de viaţa al unor elemente, ţia de a munci, a$a cum se consolidarea ordinii şi disci­ vigilenţa şi spiritul de sacrifi­ îmbunătăţirea activităţii politi- dc 20 dc case de cultură ole sonre nu a acţionai cu toată ho- varăşului Ceauşescu, o seamă
care, jfJdfnd normele de con­ consacră In mod expres în plinei sociale — s-a legat pen­ ciu. co-ldeologice In rindurilc mem­ sindicalelor, 4 200 de cluburi tărirea pentru a găsi soluţiile de măsuri concrete pentru
vieţuire sociala, refuză pur şl constituţiile altor ţări, unde se tru totdeauna de numele lovn- Sînt pe deplin conştient că brilor do partid, ridicarea con­ şi săli de cultură, peste 5 000 tehnice şi organizatorice reali­ Îmbunătăţirea activităţii In
simplu să se încadreze In mun­ prevede : „obligaţia tuturor răşului Nicolae Ceauşescu, ca­ eu personal şi activiştii din ştiinţei socialiste a întregului de biblioteci. In prezent In în­ zării planului de producţie în domeniul prese!, radioului, te­
ca. La un sondaj făcut de or­ membrilor societăţii de a pre­ re. animat fiind de cele mai secţia pe care o conduc nu nostru popor au fost aprobate treprinderi şi instituţii acti­ condiţii normale de lucru, la ore leviziunii, al cinematografiei,
ganele de miliţie, In colabo­ sta o muncă utilă". Această înalte idealuri de justiţie şi e- ne-am ocupat suficient de cu entuziasm de oamenii mun­ vează, sub Îndrumarea directă suplimentare urmînd să apele­ în organizarea unor largi dez­
rare cu alte organe de stat şl prevedere trebuie înţeleasă, chîtale sociolă. a reuşit să dez­ controlul permanent pentru cii şi Îndeosebi de clasa noas­ a sindicatelor, peste 4 600 de ze numai In cazuri mal deo­ bateri cu scriitorii şi oameni)
sebite. Nu vom putea trece la
obşteşti, doar la un număr mia după cum se şi subliniază în volte un respect neabătut pen­ îndeplinirea hotârIrilor C C. al tră muncitoare. Sub conduce­ formalii artistice de amatori soluţionarea în perspectivă a re­ de artă, în îmbunătăţirea
de judeţte au fost identifica­ unele constituţii, în sensul că, tru voinţa clasei muncitoare, P.C.R. cu privire la munca po- rea organizaţiilor de partid, care cuprind aproape 70 000 de muncii polltico-îdeologlce . în
te 32 000 asemenea persoane, pentru cei capabili, munca exprimată în legile statului litico-ideologică In unităţile sindicalele au analizat în lu­ oameni ai muncii. In ultimul ducerii săptăminii de lucru, aşa organizaţiile de partid. Dar nu
din care mimai In Capitala sini constituie o obligaţie funda­ nostru. M.P.A., M.A.T., C.S.S. şi justi­ mina acestor măsuri propria nn au luat o amploare din ce cum s-a stabilit de conducerea s-a acţionat cu toată hotărîrea
20 000 care trăiesc din expedi­ mentală, fiind izvorul tuturor Ofensiva revoluţionară pe ţie nu am reuşit să ajutăm sl lor activitate cu masa largă a în ce mai mare diferitele cer­ partidului, pină cind nu vom pentru înfăptuirea lor, în pri­
ente, pe seama părinţilor, fra­ drepturilor, iar cel ce nu care a declanşat-o împotriva mai mult comuniştii din aces­ oamenilor muncii. S-au orga­ curi cu caracter tehnic n- pune stavilă unor asemenea mul rind, de către tovarăşii
munceşte, nu se poate bucura oricăror abuzuri şi samavolni­ te unilăli şi nu am reuşit să praclicî.
ţilor sau altor persoane, Ase­ de drepturi şi protecţie soci­ nizat dezbateri in ţoale uni- plicativ, de creaţie literară, secretari ai Comitetului Cen­
menea elemente parazitare, ală. cii, a necinstei şi n tuturor informăm la timp conducerea l fi ţ i le economice şi social- plastice, la care activează pes­ Jn cursul dezbaterilor din tral, care au răspuns tn de­
netncadrate In munca, au săvîr- Societatea noastră socialistă, ilegalităţilor face din secreta­ partidului pentru deficienţele culiurale. cu conducerile in­ te 40 000 de oameni ai mun­ plenară s-a vorbit despre fap­ cursul anilor de acest sector
tul că In unele ministere
şi
şlt, din totalul infracţiunilor societate modernă, cu toato rul nostru general întruchipa­ constatate. stituţiilor culturale, ale sin­ cii, Sîntem însă conştienţi că instituţii centrale, călcîndu-se de activitate. Cred că va tre­
şl contravenţiilor cercetate şi rea acelui spirit de dreptate Penlru neajunsurile existen­ dicatelor — activitate încunu­ actuala bază materială nu este bui introdusă practica ca şl In
Judecate tn perioada 1970-1971, multiplele măsuri ce se iau socială pentru care poporul te în activitatea de propagan­ nată de analiza şi măsurile o- suficient folosilă. Tocmai de prevederile legale, făclndu-se Secretariatul Comitetului Cen­
aproximativ 25 la sută. pentru creşterea conştiinţei nostru a luptat veacuri de-o dă şi în munca polilico-ideo- aceea sindicatele au stabilit sl abuzuri, un număr important tral să se analizeze modul în
socialiste, nu poate renunţa Io rîndul. logică din unităţile M.F.A,, doptate de plenara Uniunii din rîndul personalului res­
Datorită lipsei unul control luarea măsurilor de conslrîn- Grija neabătută pentru ordi­ M.A.I. şi C.S.S., consider că o Generale a Sindicatelor care în acest sens unele măsuri pectiv a fost ridicat ex­ care secretarii înfăptuiesc ho-
riguros din partea organelor gere împotriva elementelor În­ nea de drept — astfel Incit vină poartă şi Secţia de pro­ a avut floc nu demult. concrete pentru Îmbunătăţirea cepţional la o treaptă maxi­ tărîrile şi măsurile care se a­
de partid, a comuniştilor din răite — puline la număr — nici un cetălcan nevinovat să pagandă, precum şi secretarii Caracleristic tuturor aceslor activităţii. mă de salarizare, pe sea­ doptă.
consiliile populare, organelor care sfidează normele de nu mai fie condamnat şi nici C.C. al P.C.R., care, în de­ dezbateri organizate de sindi­ Conlucrind strins cu Consi­ ma fondurilor generale pen­ Aş vrea să subliniez Impor­
financiare şl de turism asupra convieţuire socialistă şi opi­ nn \inovat să nu scape de ri­ cursul anilor, au răspuns de cate — la care au participat liul Culturii şi Educaţiei So­ tru salarizarea oamenilor mun­ tanţa aplicării consecvente a
modului de folosire a unor nia publică, dovedindu-se re­ gorile legii — a fost imprima­ această secţie pentru care ac­ aproape 4 milioane de oameni cialiste, cu uniunile de crea­ cii. Consider că Guvernul şi măsurilor propuse In expune­
spaţii particulare, s-a ajuns ca fractare la orice măsuri de e­ tă in întreaga noastră legisla­ tivitatea de propagandă în ar­ ai muncii si in cadrul cărora ţie, lichidînd cu hotărire nea­ îndeosebi Ministerul de Finanţe, rea tovarăşului Ceauşescu cu
unii dintre cetăleni să nu mai ducare şi care prin acţiunile ţie $î poartă puternica ampren­ mată nu a constituit o preocu­ au luat cuvîntul peste 80 de junsurile care s-au evidenţiat privire la creşterea rolului Co­
închirieze prin agenţiile de lor sînt un factor nociv care tă a personalităţii sale. pare concretă de zi cu zi, ct mii de tovarăşi — este în pri­ pe larg in dezbaterile care nu care au în răspundere atribu­ mitetului Central al Partidului
ţii importante în domeniu! fo­
turism, sustrăgindu-se de la lezează interesele întregii so­ Tovarăşi. ocazională. mul rlnd reafirmarea deplinei • avut loc, vom asigura ca occs- Comunist Român, al Consiliu­
plata impozitului legal, reali- cietăţi. Dezbaterea acestor docu­ Pătruns de sentimentul res­ adeziuni la politica internă şi te instituţii ale sindicatelor să losirii fondurilor stolului, nu lui de Stat şl al Guvernului în
zînd uneori venituri anuale în­ In continuare, aş dori să mente în unităţile M.F A.. ponsabilităţii politice, de In e- externă a partidului şi statu­ devină puternice focare de acţionează întotdeauna cu (oa­ realizarea programului de fău­
tre 65 000-100 000 lei. Numai subliniez necesitatea ca orga­ C.S.S., M.A.Î. a evidenţiat în­ ceastă înaltă tribună, asiqur lui nostru, angajarea fermă cultură şi de educaţie munci­ lă hotărîrea pentru lichidarea rire a societăţii socialiste mul­
unor manifestări negative din
la un sondaj electunt in Bucu­ nele locale ale puterii de stal că o dală dragostea şi devota­ plenara, ca şi pe dumneavoas­ dc a aplica neabătut holărîri- torească >cvoluţionară. In a­ tilateral dezvoltate, în activi»,
reşti s-au constatat 05 de ca­ şi ministerele economice, aju­ mentul tu Iu r or militarilor fa­ tră, stimate tovarăşe Nicolae le Congresului al X-lea al celaşi timp, consider necesar activitatea unor minislere şi
zuri In care persoanele respec­ tate de comitetele judele ne, tă de partid, fată do Coman­ Ceauşescu, că istoricul pro­ Partidului Comunist Român, a ca îndeosebi în întreprinderi­ instituţii centrale. Trebuie, de tatea politică şi ideologică.
tive şi-au închiriat întregul spa­ municipale şi orăşeneşti, să se dantul nostru Suorem, hotărî- gram de educaţie comunistă pe le nou Înfiinţate, In centrele asemenea, să dăm mai multă Progresele realizate sînt re­
ţiu ; unii dintre aceştia lucrea­ ocupe de folosirea mai depli­ rea lor nestrămutata pentru care 1 -ati dat lării va constitui măsurilor preconizate pentru noi munciloreşti. să se asigu­ alentic respectării legislaţiei marcabile. Ele se oglindesc în
ză în provincie, iar alţii se nă, mai raţională, a braţelor întărirea 'apacităţii de apăra­ pentru mine documentul de îmbunătăţirea muncii de edu­ re In anii următori construirea muncii. In uncie întreprinderi ansamblul măsurilor adoptate
muta la vecini, rude şi prie- de muncă existente pe plan re a tării si a legalităţii so­ căpâtîî In întreaga mea acti­ care marxist-leninislă, de dez­ nu se respectă întocmai legis­ pentru perfecţionarea activită­
tenk local. In acest sens, consider cialiste. vitate dc viitor. voltare a conştiinţei socialiste. unor săli şi cluburi necesare laţia muncii privind încadra­ ţii economice şj sociale, creş­
însuşi modul cum s-au des­ deslăşurărîi acestei activităţi. rea personalului, desfacerea terea şi întărirea democraţiei
socialiste, In realizările obţi­
Apreciez ca o greşeală (aptul
intransi­
făşurat dezbaterile,
Cuvîntul tovarăşului genta revoluţionară faţă de de cluburi şi săli de cultură contractului de muncă, U­ nute în dezvoltarea economică
100
că in ultimii ani peste
nele
ministere
institu­
şl
şi socială a ţării. Este însă ne­
neajunsurile şi rămlnerile In
* urmă, fată de diferitele influ­ au primit o altă destinaţie de- ţii centrale. Ministerul Mun­ cesar, după părerea mea, ca
acţionează, după
pă­
cii
cît cea iniţială.
organizatoric
acestui cadru
enţe ale ideologiei şi moralei
Constantin Pîrvulescu burgheze demonstrează creşte­ sebită atenlie înfăptuirii sar­ rerea noastră, cu multă a­ creat să-i asigurăm In şl mai
Acordînd tn continuare deo­
încetineală
în rezolvarea
mare măsură un conţinut co­
rea continuă a conştiinţei so­
cialiste o celor ce muncesc. cinilor privind dezvoltarea cestor probleme, se manifestă respunzător, precum şi o efi­
industriei, agriculturii, ştiinţei
lipsă de operativitate şi biro­
Este necesar să subliniem şi şi culturii, îmbunătăţirii conti­ cratism. In legălură cu aceas­ cienţă maximă. In acest sens,
Sînt foarte mulţumii că par­ nici. slnt de neînvins fiindcă din perioada de construcţie conducerea fabricilor şi uzine­ cu prilejul acestei plenare că nue a nivelului de viaţă al consider că trebuie să acordăm
ticip la această plenară care sînt toii pentru unul şi unul victorioasă a societăţii socia­ lor au fost pu*ji mun­ bilanţul marilor înfăptuiri ob­ ta aş vrea să arăt că nici u- o deosebită atenţie rezolvării
dezbate una din problemele pentru toţi. Ei creează în mod liste. De aceea, eu cred că. citori — lăcătuşi, strungari, ţinute în anii construcţiei so­ celor ce muncesc, sindicatele niunilc sindicatelor pe ramură mal operative a propunerilor
cele mai importante ale parti­ conştient această solidaritale. pentru a Îmbunătăţi munca mecanici sau de alte meserii, cialiste. succesele remarcabi­ vor acţiona cu toată responsa­ Si nici Biroul Executiv al U- şi sugestiilor oamenilor mun­
dului, de fapt problema de participă activ la stabilirea noastră, trebuie să luptăm şi oameni, fără îndoială, cu bună le înregistrate în realizarea bilitatea in vederea creşterii niuniî Generale a Sindicatelor cii, să întărim şi mai puter­
baz3 a Partidului Comunist politicii partidului, la realiza­ împotriva unor practici ne- pregătire profesională, dar şi sarcinilor ultimului cincinal, şi continue a conştiinţei socialis­ nu au acţionat întotdeauna, cu nic munca colectivă la toate
Român, sarcinile muncii poli- rea sarcinilor partidului, iar qaHve, care s-au Înrădăcinat cu o înaltă conştiinţă munci­ in lunile acestui on, sînt rodul te, a formării şi dezvoltării o­ ţoală hotărîrea, pentru rezol­ nivelurile, răspunderea perso­
tico-ideologice şl cultural-edu- In lupta împotriva duşmanu­ in unele sectoare de activita­ torească. Au făcui minuni in luptei şi muncii eroice a cla­ mului înaintat al societăţii so­ varea acestor probleme con­ nală a tuturor celor care lu­
catlve. Fără îndoiala, noi cei lui comun au ca aliaţi clasa te şi, mai cu seamă, In une­ munca de conducere, dovedin- sei noastre muncitoare, a ţără­ cialiste şi comuniste. Numai form legilor ţării. crează In diferite organe co­
care avem un stagiu mai muncitoare din toate ţările lu­ le organizaţii de partid. îmi du-se mult mai pricepuţi de- nimii, n intelectualităţii, a oa­ astfel sindicatele, care cu­ Sfatul nostru face eforturi lective de conducere, începînd
vechi In partid şl am activat mii, popoarele asuprite din aduc aminle că înainte fie­ cit cei care fuseseră înainlea menilor muncii români, ma­ prind în rlndurile lor clasa deosebite în scopul creării u­ de jos şi pînă la Comitetul
In condiţii grele, putem sa ne toate ţările lumii, pe toţi oa­ cărui membru de partid i se lor. Mulţi diotre ci, ulterior au muncitoare, milioane de oa­ Central al partidului nostru.
dăm seama — şi chiar să re­ menii muncii. cerea să fie un propagandist, devenit ingineri. Şi mulţi dintre ghiari, germani şi de alte na­ meni ai muncii, vor putea ca, nor condiţii oplime pentru Măsurile preconizate penlru
dăm din experienţa noastră — Eu ţin s3 arăt că admir ini­ şi era, de fapt, un propagan­ ei sînt astăzi foarte buni in­ ţionalităţi, virslnici şi tineri, a sub conducerea partidului, să protecţia muncii şl prevenirea perfecţionarea activităţii Co­
ce înseamnă ca un comunist ţiativa tovarăşului Ceauşescu. dist. El trebuia, in cercul gineri şi conduc Întreprinderi milioanelor de femei, a Între­ constituie cadrul propice de îmbolnăvirilor profesionale, mitetului Central al partidului
să fie temeinic pregătit din Trebuie spus că problemele unde activa, să lămurească importante in ţara noastră. gului nostru popor, care în participare la conducerea tre­ pentru îmbunătăţirea asistenţei
punct de vedere ideologic, de educalle sînt indatoriri muncitorii asupra problemelor Eu voiam să arăt două lu­ toţi aceşti ani ai construcţiei burilor economice şi sociale, sociale a celor ce muncesc. prin participarea şi mai acti­
politic, cultural. statutare, norme stabilite In care erau la ordinea zilei. El cruri, care, după mine, cred socialiste, înfruntînd numeroa­ să contribuie din plin la dez­ Guvernul, împreună cu Co­ vă a membrilor săi la elabo­
In ilegalitate tăria fiecărui statut, unde se arată în ce trebuia să fie înarmai cu ar­ că trebuie să ne preocupe se greutăţi, muncind cu abne­ voltarea societăţii noastre. mitetul Executiv al Uniunii rarea şi aplicarea holărîrilor.
membru de partid, tăria Par­ constă activitatea unui comu­ gumente, să combată politica mult mai mult. S-o pus pro­ gaţie şi spirit de sacrificiu, au Trebuie să spunem că une­ Generale a Sindicatelor, a ana­ introducerea practicii de a se
tidului Comunist Român, con­ nist. Avem organe* de partid burgheză de atunci şi să do­ blema c5, în ultimul timp, a urmat şi urmează cu nestră­ lizat aceste probleme, a stabi­ prezenta periodic dări de sea­
sta In conştiinţa lui, în con­ care, în primul rind, trebuie vedească că ceea ce propun slăbit preocuparea pentru pri­ le sindicate nu se ocupă încă lii o seamă de măsuri, dar ca­ mă în faţa Comitetului Cen­
ştiinţa lui revoluţionară, ba­ să vegheze ca prevederile sta­ comuniştii este lucrul cel mai mirea în partid, în primul mutată încredere Partidul Co­ suficient de cultivarea şi sti­ re din nefericire nu se apli­ tral din partea Comitetului E­
zată pe cunoaştere, pe un tutare, normele de partid, li­ important; să poală să-i de­ rînd a muncitorilor. Cred că munist Român, a cărui politică mularea atitudinii noi, înain­ că tn multe întreprinderi. A- xecutiv, a Prezidiului şi Secre­
studiu permanent, pe căuta­ nia politică a partidului să se termine pe oameni să por­ aici nu s-au respectat întru se identifică cu cele mai înal­ tate faţă de muncă, de întări­ sislăm la numeroase acciden­ tariatului, vor determina, evi­
rea şi descoperirea — ele­ înfăptuiască. Trebuie deci nească la luptă pentru pro­ totul prevederile Statutului te aspiraţii pentru progres, rea spiritului de ordine şi dis­ dent. o creştere şi mai puter­
ment fundamental în munca urmărit continuu ca fiecare priile lor interese. Trebuia, partidului, care arată loarte pentru civilizaţie, pentru so­ ciplină al colectivelor, al fie­ te şi îmbolnăviri profesionale, nică o rolului Comitetului
noastră — a argumentelor de membru de partid să devină intr-adevăr, să faci eforturi clar că in partid se primesc cialism şi comunism. cărui muncitor. De aceea, cu iar cei In drept nu iau măsuri Central al Partidului Comunist
bază împotriva regimului intr-adevăr conştient. Con­ ca să fii la înălţimea acestor mai Intîi muncitori şi apoi Noua etapă în care am pă­ toate rezultatele incontestabi­ holărlte pentru prevenirea şi Român tn conducerea întregii
reacţionar burghezo-moşieresc. ştiinţa nu se formează prin exigente — şi, tn acelaşi alte categorii, pentru că a- şit, înfăptuirea cu succes a le obţinute în acest domeniu, lichidarea lor. Oamenii muncii activităţi politice, economice
FărB aceasta nu se putea ca declaraţii. Declaraţii am auzit timp, trebuia să lupţi şi îm­ cesla este partidul clasei sarcinilor făuririi societăţii so­ se mai menţin încă In multe din numeroase Întreprinderi şi sociale din patria noastră.
un comunist să devină luptă­ foarte multe, unele mai fru­ potriva agenţilor siguranţei $i muncitoare. Şi nu orice mun­ cialiste multilateral dezvolta­ întreprinderi serioase neajun­ au adus critici modului In ca­ In încheiere. îmi exprim în­
tor conştient, dîrz, Împotriva moase, altele mai puţin fru­ a organelor de represiune şi citor, ci acei care slnt frun­ te impun ca o necesitate de­ re direcţiile sanitare, consilii­ că o dală adeziunea la orien­
reacţiunil burghezo-moşiereştl. moase ; ceea ce decide este. a unor mentalităţi înapoiate taşi, au o pregătire profesio­ terminantă îmbunătăţirea acti­ suri : o mare risipă de timp, le populare, consiliile sindica­ tările de bază cuprinse în am­
Iml aduo aminte că, atunci însă, rezultatul muncii, şi par­ existente chiar la muncitori. nală bună, care constituie vităţii politice şi ideologice, de materiale şi de fonduri, ca­ le judeţene, Ministerul Sănă­ pla expunere a secretarului
cînd eram arestat, pe zbirii tidul cere fiecărui membru al Comunislul trebuia să dea do­ exemplu în producţie, In fa­ creşterea conştiinţei socialiste re frlnează valorificarea supe­ general al partidului nostru,
de la siguranţă sau pe tem­ său să luple hotărit pentru vada de pricepere, de iniţia­ milie, tn societate, care, In a maselor, a cunoştinţelor de rioară a rezervelor existente, tăţii reuşesc sfi-si îndeplineas­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
niceri li impresionau extra­ realizarea sarcinilor sale. tivă şi mal cu seamă să dea sfirşit, se perfecţionează con­ specialitate, de cultură genera­ dezvoltarea mai rapidă a e­ că atribuţiile ce le revin. Cu şi hotărîrea ca în munca pe
ordinar de mult hotărîrea sl Munca Ideologică ajută pe dovadă că este un revoluţio­ tinuu, îşi ridică şi nivelul la, aşezarea relaţiilor în socie­ conomiei. in unele unităţi con­ toate progresele realizate, în
tăria morala a comuniştilor. comunişti să-şi realizeze sar­ nar din convingere. O dală ce profesional dar şi cel po­ tate pe principiile eticii şi e- tinuă să se mal manifeste un uncie întreprinderi şi circum­ care o am, împreună cu cei­
Hi nu puteau să-şl explice de cinile trasate de partid. Mun­ comuniştii prelucrau şi stu­ litic de cultură genera­ chltăţiî socialiste. spirit de îngăduinţă şi de to­ scripţii sanitare activează un lalţi tovarăşi din conducerea
unde atlta forţă la aceşti oa­ ca ideologica înseamnă studiu diau hotărlrile parlidului,şi ie lă. Noii membri de partid tre­ leranţă care favorizează acte număr însemnat de medici, în­ sindicatelor, să facem totul
meni, care, supuşi, pur şi perseverent, luptă cu sine, însuşeau — şl acestea deve­ buie să aibă, de asemenea, Trebuie să subliniem că de indisciplină, realizarea u­ să munca este dezorgani­ pentru înfăptuirea sarcinilor
simplu, la distrugerea fizică, luptă împotriva propriilor neau holărlrile lor proprii, si un profil moral înaintat, o după dezbaterea din plenara nor produse de slabă calitate, zată ; nu sînt suficient de ju­ ce revin sindicatelor In actua­
le erau mult superiori şi, în slăbiciuni, luptă pentru a luptau pentru a le realiza pu- conştiinţă ridicată, să comba­ Comiletului Centrat al Parti­ furturi şi sustrageri din avu­ dicios folosite cadrele medica­ la etapă de dezvoltare a socie­
ciuda torturilor, rămlneau ferm ajuta ca tovarăşii de muncă, nind în această direcţie toată tă toate manifestările înapoia­ dului Comunist Român a rolu­ tul obştesc. Trebuie însă să tăţii noaslre socialiste, pentru
încrezători In justeţea convin­ tovarăşii de partid să se ri­ pasiunea, toate forţele. Aceasta te. Intre vorbele şi faptele lui şi sarcinilor sindicatelor în vă spun deschis că unele ne­ le. se fac afaceri cu medica­ creşterea contribuţiei lor ta
gerilor lor, în justeţea politicii dice la înţelegerea importan­ se cerea unui comunist atunci comuniştilor trebuie să fie o etapa actuală, a expunerii fă­ ajunsuri existente sînt deter­ mentele statului. Este necesar dezvoltarea conştiinţei socia­
partidului, s) luptau neabătut ţei îndeplinirii sarcinilor. In în condiţiile acelea grele, şi deplină unitate. Comunistul cute de tovarăşul Nicolae minate şi de modul în care se ca atit consiliile populare, con­ liste a oamenilor muncii, la
pentru aplicarea el în viaţa. ultimul timp, noi am obţinut trebuie spus că ei, comuniştii, trebuie să fie exemplu înain­ Ceauşescu cu acest prilej, tn siliile sindicale cîl şi Ministe­ înfăptuirea politicii interne şî
Ce înseamnă a fl comu­ succese foarte serioase, iar şi-au îndeplinit cu cinste ma­ tat prin toate fibrele sale. In urma hotăiîrilor adoptate de respectă şi se aplică unele rul Sănătăţii să întreprindă externe a Partidului Comunist
nist? înseamnă, de fapt, cum eu le consider ca un rezul­ rile îndatoriri. Din mijlocul ultimul timp, se vede treaba, Congresul Uniunii Generale a legi ale statului nostru, Am a- măsuri moi energice pentru Român.
spunea însuşi Marx, a te tat al muncii politice şi Ideo­ lor s-au format oameni minu­ nu s-a prea tinut cont de a­
transforma într-un om nou, a logice a partidului. naţi, printre care şi tovarăşul ceste prevederi şi au intrat
deveni un om nou, ca s3 poţi Noi slntem nemulţumiţi de Ceauşescu, care din simplu In partidul nostru şi unii
să lupţi pentru schimbarea munca politico-ideologică în muncitor, străduindu-se să-şi carierişti, elemente înapoiate, Cuvîntul tovarăşului
societăţii vechi, reacţionare, raport cu cerinţele actuale şi, însuşească principiile învăţă­ care apoi au încălcat şl legile,
într-o societate nouă, socialis­ de aceea, vrem să o punem turii marxist-leniniste, să-şi şi morala, şl etica. 0
tă. Comunistul, dacă vrea In­ pe o bază superioară. In a­ îmbogăţească continuu cunoş­ Partidul nostru trebuie să
tr-adevăr să fie comunist, ceasta constă de fapt scopul tinţele culturale şi ştiinţifice, se ocupe de educarea oame­
trebuie, întotdeauna, sS stea plenarei noastre, care trebuie, iar după eliberare şi cunoş­ nilor cum ne ocupam noi In Leonte Râutu
de vorbă cu conştiinţa lui. intr-adevăr, să arate întregu­ tinţele necesare conducerii ilegalitate, cînd pentru orice
să se întrebe daca într-adevăr lui partid care sînt sarcinile statului, a izbutit să se ridice abatere de la morală sau de
a făcut totul pentru ca să-şi de baza care stau tn fata plnă la postul cel mai impor­ la legile de conspiraţie, un Dragi tovarăşi, actîvîtale a partidului nostru. un antidot împotriva neglijă­
îmbogăţească zi de zi. ceas noastră şi cum trebuie să ne tant în partid şi în stat. Noi comunist era tras la răspun­ Ne aflăm cu toţii sub im­ Cele peste trei luni de dez­ rii sau a subaprecierii a tot ce goarea cu care Partidul Comu­
de ceas, cunoştinţele, expe­ pregătim mai bine pentru re­ nu am avut o şcoală de pre­ dere, fără nici un fel de în­ presia remarcabilei expuneri batere a problemelor activită­ ţine de plămădirea conştiinţei nist Român se ridică împotri­
rienţa, ca să poată înţelege zolvarea lor. gătire specială In arta de a găduinţă, indiferent de mun­ prezentată plenarei de tovară­ ţii politice, ideologice şi cui- socialiste, de formarea omului va viziunii simplificatoare, u-
evenimentele interne şi inter­ Eu cred că noi avem sufi­ conduce stalul şi fim Irecut ca pe care o îndeplinea în şul Ceauşescu, adevărat model tural-educative, care au prece­ nou, a societăţii noi, animat nîlaterale şi de aceea defor­
naţionale. Noi, comuniştii, ciente posibilităţi penlru re­ direct de la Ilegalitate la mun­ partid, pentru c3 prevederile de analiză marxist-leninistă, dc dat această plenară, reprezin­ de claritatea ţelului, de simţul mante a operei de edificare a.
slntem în acelaşi timp pa­ zolvarea acestor sarcini. Dacă ca legală j de fapt, am cu­ statutului sini la fel de obli­ autentic spirit revoluţionar în tă un eveniment fără prece­ responsabilităţii civice, de o socialismului. Făurirea societă­
trioţi ŞÎ intcrnaţionalişli ; pe în ilegalitate de multe ori cerit rînd pe rînd poziţiile, gatorii pentru loti membrii de abordarea problemelor atll de dent în istoria partidului nos­ ţii socialiste multilateral dez­
noi ne interesează ţoală miş­ nu aveam la îndemînă mnte- incepînd de Ia cele mai mici partid, indiferent de locul pe complexe ale ideologici, cul­ tru. Această dezbatere a con­ ideologie revoluţionară şi de voltate, în concepţia partidu­
carea. ţoală dezvoltarea, toa­ riol propagandistic, astăzi sînt pină la cele mai mari. In a­ care II au in partid. Dar nu turii, educaţiei şi ale construc­ stituit un viguros antidot îm­ principii etice înalte. lui nostru, presupune o per­
tă lupta clasei muncitoare, a pline bibliotecile cu cărţi, cu ceastă luptă comuniştii au dat ţoale organele de partid — potriva tendinţelor de practi­ Aş dori să subliniez In n- manentă preocupare penlru
popoarelor subjugate şi le operele lui Marx. Engels. Le­ dovadă de capacitate politică incepînd de la organizaţiile ţiei socialiste în general. Sîn- cism Îngust tn activitatea or­ ceastă ordine de idei două as­ toate laturile, toate aspectele,
sintem prieteni, spri jînitorb mn, cu documente privind şi organizatorică, şi înlre ei rle baz.3 şi pîn3 la comitetele tom în prezenţa unui document pecte de covârşitoare semnifi­
rlupă cum şi ei sînt prieteni întreaga mişcare muncitoreas­ • sînt mulji cei care ne fnc dc partid — chemate să con­ de mare valoare programatică, ganelor şi organizaţiilor de caţie principială ale poziţiei
şi sprijinitorii noştri. Aceasta că revoluţionară, ca şi trecu­ cinste. îmi aduc aminte că, firme pe noii membri — cu­ q cărui înrîurire se va face partid, a organelor de stat şl partidului nostru în probleme­ !ortl|^uart hi 0og.;‘ o 4-o)
este o for ţa uriaşă a comuniş­ tul de luptă al partidului atunci cind am făcut naţiona­ nosc temeinic, sub toate as­ economice, a organizaţiilor le constiucţiei socialiste. Am
tilor. De aceea, ei sînt puler- nostru, bogata sa experienţă lizarea întreprinderilor, ia pectele, pe cel care urmează puternic simţită în întreaga obşteşti, a fiecăruia dintre noi, In vedere, în primul rind, vl-