Page 24 - Drumul_socialismului_1971_11

4
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5236 • DUMINICA 7 NOIEMBRIE 1971

DIN LUCRĂRILE PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R.

letar pe care partidul le-a păs­ daiu cea mat înaltă preţuiie De numele Iul este Indisolu­ dată cu convingerea că profun­
Cuvîntul tovarăşului ani de Ilegali tale şi teroare, excepţionalei contribuţii a to­ bil legat aportul original al cument vor acţiona ca un pu­
dele idei cuprinse în acest do­
de
trat neîntinate în cei 20
Partidului Comunist Român la
varăşului Nicolae Ceauşescu la
ternic factor de dinamizare şi
realizarea strălucitelor succe­
în toţi cei peste 50 de ani de
Ieniniste Internaţionale, aport
existenţă, se materializează se ale politicii interne şi In­ îmbogăţirea glndirii marxist- de stilizare s activităţii noas­
azi cu vigoare şl neabătută ternaţionale ale partidului nos­ despre care putem şi trebuie tre ideologice şi politice, cît
Leonte Râutu consecvenţă atît în politica tru, rolului său In abordarea să vorbim fără vreun «enti- partidului nostru, ca forţă con­
şi a activităţii de ansamblu a
şi analizarea tn spiritul mar-
ment de falsă modestie.
noastră internă, cîl şi în cea
externă. Partidul nostru, între­ xism-leninismului creator a îmi exprim deplinul acord ducătoare şi călăuzitoare a
gul popor, prietenii noştri de problemelor majore, teoretice cu expunerea prezentata de construcţiei socialismului şl
bunătăţirea şi perfecţionarea tească a tineretului, de la cea ar constitui un eveniment de peste hotare cunosc bine şl şi practice ale socialismului. tovarăşul Nicolae Ceauşescu o comunismului.
activităţii Informative. mai.fragedă vîrstă ptnă (a pă­ 6oamâ al vieţii noastre ideo­
(URMAM OIH FAO.;Vj a)
Succesele orînduirii noastre şirea dQ sine stătătoare I«n logice. Mă fac în această pri­
pe tărimu) dezvoltării învăjă- viaţa socială, implică răspun­ vinţă şi interpretul unor pă­
mîntului ne plasează printre deri sporite pentru , noi toţi, reri exprimate in adunările ac­ Cuvîntul tovarăşului
toate procesele caracteristice ţările înaintate în ce priveşte cei care ne ocupăm de pro­ tivului de partid la care am
societ iţii în fiecare etapa a gradul de cuprindere a popu­ blemele învăţămîntului, creşte­ participat.
dezvoltării ei — creşterea for­ laţiei în diferite forme de în- rea operativităţii şi tenacită­
ţelor de producţie, perfecţiona­ văţămînt, nivelul învăţâmîntu- ţii în înfăptuirea hotărîrilor Intrucît lucrez — aşa cum
rea relaţiilor de producţie, în­ lui obligatoriu, numărul şl partidului privind perfecţionări­ se spune — „pe linie dc stat", Miron Constantinescu
aş dori să mă refer la adierea
făptuirea în practică a unei ponderea specialiştilor pe ea- le de structură şi de conţinut
democraţii reale, un grad de înal­ re-i pregăteşte şcoala. In pe­ în învăţămîntul de toate gra­ de vlnt proaspăt pe care a a­
dus-o dezbaterea problemelor
tă conştiinţă şi cultură, afirma­ rioada care s-a 6curs de la dele. ideologice în adunările activu­
rea unor principii superioare plenara din aprilie 1968 s-au In sistemul de mijloace ale lui de pajtid din ministere şi ţiei artistice, că nu se aduo Gheorghiu" tş! are partea sa
ale eticii şi echităţii, condiţii obţinut însemnate realizări tn educaţiei şi ale formării ideo­ alte otgane centrate de stat. In Raportul elaborat şi pre­ cesele sociale, probleme in­ clarificările necesare în pro­ de răspundere pentru faptul
optime pentru afirmarea de­ aplicarea în practică a direc­ rîndul comuniştilor din aceste zentat plenarei de tovarăşul dustriale şi economice agrare, că la unele cadre şi activişti
plină a personalităţii umane. tivelor privind dezvoltarea în- logice. politice, civice a tine­ organizaţii a avut o mare re­ Nicolae Ceauşescu reprezin­ probleme de istorie in jude­ bleme de conţinut şi orienta­ de partid şi de stat care şi-au
re ale activităţii în aceste do­
Prodigioasa activitate prac­ văţâmîntului. Trebuie Insă să relului, de care dispune şcoa­ zonanţă îndemnul secretarului tă o profundă analiză a activi­ ţele Argeş, Bacău, Braşov, menii importante. Informez făcut studiile în această in­
la, una din verigile cele mai
tică a conducerii de partid, am­ declar sincer că aceste reali­ general al partidului ca fieca­ tăţii politice, ideologice şi e­ Constanta, Cluj, Vaslui, Vran- plenara că Prezidiul Acade­
cea, Timiş şi altele.
plitudinea extraordinară a zări ar fi fost mult mai mari importante — dacă nu cea mai re membru de partid, indife­ ducative din ţara noastră, cu­ In domeniul ştiinţelor isto­ miei a întocmit planuri de stituţie au început să se ma­
preocupărilor ce o caracteri­ dacă atit eu cit şi ceilalţi to­ importantă — este predarea rent de locul Iui de muncă, să prinde o mare bogăţie de idei, acţiune, un program special nifeste tendinţe de automul-
zează reprezintă o materiali­ varăşi care au răspuns pentru ştiinţelor sociale. Pentru creş­ numeroase teze teoretice şi rice au apărut cîteva sinteze de măsuri — care a început ţumire, de comoditate, o a-
zare a concepţiei sale privind problemele învăţămintuluî, con­ terea influentei pe care o c- acţioneze ca om politic, ca ideologice de însemnătate nu de istoria României, istoria să fie îndeplinit din luna oc­ numitâ slăbire a spiritului de
caracterul mulfilateral, com­ ducerea Ministerului Invăţă- xercită asupra conştiinţei ce­ militant activ pentru transpu­ numai internă, ci . şi interna­ Dobrogei, istoria mişcării tombrie — pentru o prezenţă răspundere şi de combativi­
plex- al operei de edificare a mîntului am fi acţionat cu mai lor tineri, pentru sporirea efi­ nerea în viaţă a liniei parti­ ţională. Astfel, sint cuprinse muncitoreşti, a formării par­ mai activă şi mai eficientă a tate. La acestea aş vrea sft
tidului ; în colecţia Bibliotheca
noii orlnduirl. multă fermitate în aplicarea cienţei lor educative, este ne­ dului, ca fiecare propunere, importante idei cu privire la Historica Românie au văzut Academiei in dezbaterea fe­ adaug şi faptul că prezenţa
relaţia dintre existenta şi con­
fiecare document care emană
cesar, înainte de toate, să se
Am In vedere, în al doilea hotărîrilor partidului, a preţi­ pună capăt modului speculativ, de la aceste organe să poarte ştiinţa socială, la contradicţi­ lumina tiparului pînă acum 56 nomenului cultural contempo­ colectivului Academiei „Ştefan
rlnd, respingerea de către par­ oaselor şl permanentelor In­ abstractizam de prezentare a girul unei înalte competente, ile din societatea socialistă, de volume tn limbile engle­ ran, pentru Intărireo conlu­ Gheorghiu" în viaţa ideolo­
tid a modului de tratare de pe dicaţii ale conducerii superioa­ teoriei materialismului dialec­ să constituie o contribuţie e­ la dialectica unităţii, la tre­ ză, rusă, franceză, germană crării între Academie şi oa­ gică a ţârii nu a fosb întot­
poziţiile unui automatism fa­ re de paitld. îndeosebi, într-u- tic Şi istoric, punlndu-se in fectivă la soluţionarea proble­ cerea de la socialism la co­ pentru a face cunoscută ade­ menii de creaţie, criticii lite­ deauna la nivelul cerinţelor!
talist a rămlnerii în urmă a na din problemele capitale — miezul predării fundamentale melor fundamentale ale politi­ munism, la lupta dintre nou vărata istorie a României pe rari şi de artă, esteticienii, alţi trebuie sâ fim într-o măsură
conştiinţei fată de dezvoltarea problema legăturii între şcoală politicii partidului, problemele cii partidului. şi vechi, la cunoaşterea şi di­ plan mondial. specialişti preocupaţi de ace­ mai mare promotori consec­
bazei materiale. Unui aseme­ şi producţie — noi am proce­ teoretice şi practice esenţial® rijarea proceselor sociale, la Slntem convinşi însă că leaşi probleme. venţi ai combativităţii revo-
nea mod de tratare care n-are dat muH tinvp cu timiditate, ale construcţiei socialismului, Desigur, pentru aceasta este rolul eticii şi echităţii In so­ ceea ce am obţinut în aces­ Sintem complet de acord ca ■ luţionare faţă de ideologia
nimic comun cu concepţia cu Jumătăţi de măsură. Lucrul aprecierile partidului privind nevoie, în afară' de temeinice cietatea socialistă, la relaţia te domenii este de abia un Academia de ştiinţe sociale burgheză, faţă de concepţiile
marxistă privind relaţia între acesta se referă şi In îmbună­ principalele fenomene şi pro­ cunoştinţe de specialitate, do dintre tradiţie şi revoluţie, la început. Multe lucrări nu şi politice, în colaborare cu iraţionaliste, mistice, ideailiste,
infra şi suprastructură, parti­ tăţirile de structură, atit în în- cese ale lumii contemporane. studiul aprofundat al concep­ contribuie îndeajuns prin alte instituţii, sa organizeze retrograde.
ţiilor teoretice ale partidului,
dul nostru li opune o atitu­ vâţâmîntul superior, cîl şi In Trebuie spulberată prejude­ relaţiile dintre ţările socialis­ puncte de vedere noi la îm­ cercetări şi dezbateri asupra Va trebui să realizăm îna­
dine activă, revoluţionara, a- cel de cultură generală. cata. mărturisită sau nu, că o nî concluziilor pe care le tra­ te şi partidele comuniste. In bogăţirea teoriei noastre In unor orientări fundamentale inte de toate cerinţa formu­
ge din experienţa construcţiei
vlnd drept obiectiv armoniza­ A avut loc o serioasă slă­ acelaşi timp, raportul este un filozofie, în gîndirea economi­ în literatură şi artă care să lată în raport, de a asigura
rea activităţii ideologice, poli­ bire a preocupării Ministerului asemenea orientare ar putea socialiste. Este nevoie, totoda­ adevărat şi profund program că, In ştiinţele politice şi ju­ contribuie la clarificarea unor o legătură tot mai strînsă în­
tice, educative cu cerinţele o­ lnvăţămlntului pentru proble­ afecta, chipurile, ţinuta ştiin- tă, de stîrpirea spiritului func­ de acţiune multilaterală co­ ridice, In istorie, în pjactica probleme principiale şi teo­ tre învăţămlnt, cercetare şi
munista.
biective ale dezvoltării societă­ mele activităţii ideologice şi ţlfico-teoreticâ a predării. Dim­ ţionăresc. de lichidarea flage­ socială. retice şi să stimuleze creaţia activitatea practică.
ţii socialiste. politico-educative, In contrast potrivă! Anemia • prelungita do lului birocratismului care e­ Mă voi referi pe scurt doar După adunarea de partid a literară şi artistică. Am încer­ In prezent mai mult de ju­
xercită un efect paralizant asu­
care suferă, din păcate, pe pla­
Ne-a fost prezentat aici un cu rolul său, de înalt for al nul creaţiei ştiinţifice facultă­ pra activităţii organelor noas­ la cîteva probleme : Comitetului municipal Bucu­ cat In anii 1970-1971 să des­ mătate din activităţile prevă­
In
expunerea tovarăşului
bilanţ impresionant al realiză­ educaţiei despre care a vor- ţile noastre de filozofie, multe tre de stat, fiind uneori ali­ Nicolae Ceauşescu subliniin- reşti, biroul Prezidiului Aca­ făşurăm astfel de studii în le­ zute în planul de învăţămlnt
rilor obţinute în domeniul răs- vit aici tovarăşul Nicolae catedre de ştiinţe sociale, se da­ mentat chiar de anumite pre­ du-se cu fermitate „primatul demiei a analizat In spirit gătură cu problemele teatru­ se desfăşoară sub forma apli­
pîndirii ideologiei marxist-lenl- Ceauşescu. torează tocmai neabordării pro­ vederi ale actelor normative condiţiilor vieţii materiale a­ autocritic munca sa şi a luat lui şi artei dramatice, cu ope­ caţiilor practice.
niste, ridicării gradului de cul­ Recentele hotărîri adoptate blemelor de fond ale realităţii. pe care Ie întocmim. Critici supra conştiinţei", se arată în măsuri de depăşirea unor ra lui Vasile Alecsandri, Gaal O preocupare de bază
tură al poporului, dezvoltării de conducerea/ de partid depă­ Problemele de adine interes întemeiate s-au făcut în aces­ acelaşi timp importanţa deo­ atitudini intelectualiste care Gabor, Octavian Goga, Lucian a colectivului de comunişti
lnvăţămlntului, ştiinţei, cultu­ şesc cu mult ca importanţă teoretic puse în discuţie în te adunări deficientelor In or­ s-au manifestat şi la noi, şi Blaga; vom trece acum la e­ de la Academia „Şte­
rii, creaţiei artistice, realizări simplele măsuri operative de expunerea de astăzi, ca şi în ganizarea activităţii de decizie sebită a nivelului conştiinţei, de Întărire a legăturii cerce­ xaminarea mai largă în spiri­ fan Gheorghiu" este aceea
tul raportului a unor proble­
care au determinat profunde îmbunătăţirea lnvăţămlntului. alte documente de partid o­ şi control a ministerelor, pre­ a rolului ideilor revoluţiona­ tării cu viaţa, pentru concen­ me fundamentale de artă şi de a realiza o îmbună­
mutaţii în conştiinţa oamenilor. Este vorba în fapt de o coti­ feră un admirabil program pen­ cum şi practicii extrem de râs- re şi ştiinţifice în orientarea trarea eforturilor spre elabo­ literatură. tăţire radicală a activităţii de
activităţii sociale. Este subli­
Aceste mari şi incontestabile tură radicală în viaţa şcolii, tru activitatea de investiqara pîndite de pasare a răspunde­ niată problema cervtrală a ridi­ rarea de studii şi lucrări pe
succese constituie realmente o cotitură care presupune şi si generalizare teoretică a ca­ rilor pentru luarea unor hotâ- problemele pe care le ridică In domeniile ştiinţelor eco­ educaţie comunistă, de forma­
unul din principalele rezulta­ schimbări în optica şi menta­ tedrelor noastre de ştiinţe so­ rlri de la un nivel la altul. cării conştiinţei socialiste şi dezvoltarea economică, socia­ nomice, juridice, sociale exis­ re şi dezvoltare a trăsăturilor
a transformării ei într-o imen­
te ale revoluţiei socialiste fn litatea unor cadre didactice, în ciale. Consider că noi, cel pe care lă şi politică, ideologică şi tă ma] cu seamă In anumite activistului de partid, de for­
să forţă propulsivă a dezvol­
patria noastră. Este adevărat sistemul de transmitere a cu­ Trebuie menţionate şi caren­ partidul ne-a trimis să lucrăm tării societăţii socialiste. Con­ culturală, studii care să ser­ ramuri o răminere în urmă î mare a caracterelor comu­
Secţiile Academiei de ştiinţe
vească
partidului la soluţio­
niste, de modelare a profilului
că pe fondul lor au apărut pe noştinţelor , In organizarea pro­ ţele pe planul fermităţii ideo­ In cadrul Consiliului de Mi­ sider că este absolut justifi­ narea unor probleme puse de sociale şi politice examinează
alocuri tendinţe de automulţu- cesului de învăţămlnt în an­ logice şi a poziţiei militante în niştri, în Biroul său Permanent, cată critice ce se face in ra­ perfecţionarea vieţii noastre ramură cu ramură aceste râ- moral-politic al militantului.
mire şi suficienţă şi mulţi din­ samblul lui. Mă refer tn spe­ predarea ştiinţelor sociale. Noi va trebui să studiem cu mo- port modului fatalist de a sociale. mlnerî în urmă pentru stimu­ Vom lucra pentru formarea
tre noi am plătit tributul u­ cial la măsurile vizlnd înfăp­ nu slntem înconjuraţi de un re atenţie concluziile ce se privi teza răminerii în urmă larea cercetării şi dezbaterii de activişti care sâ se ca­
nor asemenea tendinţe. De a­ tuirea unei legături organice vacuum ideologic; îndeosebi desprind din aceste dezbateri, a conştiinţei faţă de dezvol­ Academia a acordat multă şi înlăturarea neajunsurilor. racterizeze prin înalta exigen­
ceea a fost atit de salutară in­ între învâţâmînt, producţie şi la facultăţile şi instituţiile cu în vederea înlăturării deficien­ tarea vieţii materiale. atenţie organizării unor dez­ Ca un militant în domeniul ţă faţă de propria muncă, de
bateri pe teme de actualitate
tervenţia din iulie a secreta­ cercetare, introducerea dublei profil umanistic, dar nu numai ţelor existente şi aplicării fer­ ştiinţelor sociale ţin să subli­ munca celorlalţi tovarăşi, prin
rului general al partidului nos­ subordonări a unităţilor de acolo, şi datorită slăbiciunilor me şi perseverente a indîcaţil- Conştiinţa socialistă nu se teoretică şi practică, pregătirii niez în faţa Plenarei C.C, al spiritul critic şi autocritic, res­
şi bunei
desfăşurări a unor
tru, dezvăluirea deschisă, in­ învâţâmînt superior, «institui­ în activitatea noastră ideolo­ îor repetate ale conduceri* do formează singură, ea se dez­ congrese internaţionale găz­ P.C.R. că mă consider direct ponsabilitatea pentru îndepli­
voltă ca o reflectare a exis­
transigentă a slăbiciunilor şl rea unui sistem de burse acor­ gică se manifestă atitudini ne­ partid — indicaţii asupra că­ tenţei sociale sub îndruma­ duite de tara noastră. responsabil pentru neajunsu­ nirea sarcinilor primite, mo­
golurilor din activitatea poli- dat de unităţile socialiste, or­ critice, obiectiviste, clteodată rora s-a insistat şi în actuala rea directă a avangardei mar- In anul trecut s-au ţinut 27, rile ce au existat şi mai exis­ destie şi conduită morală e-
tico-educativă, criticarea unor ganizarea activităţii producti­ apologetice faţă de anumite plenară — privind perfecţio­ xist-leniniste a clasei munci­ iar în anul acesta, pînă la 1 tă încă în acest domeniu. xemplarâ; înainte de toate, vi­
fenomene de inerţie ideologi­ ve în întregul învăţămlnt de concepţii idealiste, iraţionalis­ narea şi ridicarea Ia un nivel toare. Dar conştiinţa socialis­ noiembrie, 42 asemenea dez­ Prezidiu] Academiei, Biroul zăm perfecţionarea activităţii
că, a indolenţei faţă de men­ cultură generală, îmbunătăţiri­ te In filozofie, estetică, psiho­ superior de organizare a acti­ tă nu este numai o reflectare, bateri. Au avut un ecou favo­ Prezidiului şi cu mine perso­ organizaţiei de partid din Aca­
talităţi şi comportări incompa­ le In structura Snvâţămtntului logie, istorie. La toate acestea vităţii în domeniul administra­ ci este şi un proiector, care rabil dezbaterile care s-au o­ nal, analizînd lipsurile noastre demie, îneît ea sâ constiuie o
tibile cu climatul nostru soci­ mediu, pentru a-i imprima o contribuie şi penuria de lu­ ţiei de stat. Fenomenele de în­ proiectează lumină, care lu­ cupat de critica fascismului în In muncă, vom lupta pentru înaltă şcoală revoluţionară,
al, faţă de influentele ideolo­ finalitate precisă, şi, în sflrşit, crări care să ofere tineretului călcare a legilor ţării In or­ minează înainte viaţa socială. România, de combaterea teo­ cît mai grabnica lor înlătura­ care sâ cultive fidelitatea şi
giei şi moralei străine. structurarea unui sistem uni­ repere solide de orientare pen­ ganele administraţiei de stat, De aceea modul de a socoti riei convergentei, de elabora­ re. ataşamentul de nestrămutat
tar de predare a ştiinţelor so­ unele foarte grave, fac necesar Tovarăşi, permiteţi-mi să
In expunerea tovarăşului tru judecarea unor astfel de ca o necesitate rămînerea în rea tezelor şliinţei conduce­ faţă de cauza partidului nos­
Geauşescu au fost supuse ana­ ciale şi de intensificare a edu­ concepţii. Se fac auzite uneori un control mult mai exigent şi urmă a conştiinţei faţă de rii societăţii, de studierea con­ adaug citeva cuvinte despre tru. spiritul revoluţionar co­
lizei si greşelile care s-au ma­ caţiei şi activităţii politico- ecouri ale unor teorii la mo­ sistematic din partea Consiliu­ dezvoltarea materială poale secinţelor sociale, precum şi activitatea Academiei „Şlefan munist, cinstea, hărnicia şi
îdeologice.
nifestat In trecut In activita­ dă care încearcă să prezinte lui de Miniştri asupra activi­ sâ ducâ la o atitudine pasi­ militare ale revoluţiei ştiin- Gheorghiu'’'. dăruirea faţă de idealurile no­
tea jdeologică-educativă. In­ In scurtul timp ce s-a scurs anumite tare ale societăţii ca­ tăţii ministerelor, control dîn vă, lipsită de iniţiativă, poate ţifice-tehnice, de analiză a o­ Programul de măsuri adop­ bile ale socialismului şi co­
tr-adevăr, atunci, tendinţele de la adoptarea acestor hotă- pitaliste drept tare proprii ori­ care consider că nu poate lip­ să împiedice tocmai lupta perei lui Lucian Blaga sau a tat de Comitetul Executiv în munismului.
puternice de dogmatizare a u­ rlri s-au şi luat o serie de mă­ cărei societăţi, tarele specifi­ si urmărirea modului în care pentru cunoaşterea prezentu­ lui Octavian Goga. iulie se referea şi Ia perfec­ In acelaşi timp urmărim ca
nor teze ale marxism-leninis- suri concrete de aplicarea lor ce statului burghez, drept tare aceste organe aplică hotărîri- lui şi pregătirea viitorului, Am reţinut din raportul to­ ţionarea pregătirii cadrelor activitate© de educaţie comu­
mului slăbeau puterea de in- In practică, dar euforia pri­ Ale unui imaginar stat în ge­ le de partid privind selecţio­ varăşului Nicolae Ceauşescu de partid, a activiştilor pentru nistă a cadrelor care studiază
rlurire a activităţii noastre melor rezultate nu trebuie să nere. Nu aş putea spune că narea şi promovarea cadrelor pentru susţinerea ideilor noi, pasajul privitor Ia demasca­ toate domeniile muncii de în Academie sâ fie orientată
ideologice, sărăceau contribu­ ne facă să uităm că este vor­ lipsesc declaraţii despre ne­ de conducere. revoluţionare. întreaga ştiin­ rea fascismului. Nu numîj în partid, de stat, economice. In pe concepţia că educaţia co­
ţia ei la analizarea şi soluţio­ ba nu de o campanie, ci de o cesitatea combativităţii ideolo­ Consider, de asemenea, că ţă a viitorului se bazează pe Italia, ci şi in alte ţări capi­ lunile care au urmat, condu­ munistă presupune însuşirea
cerea partidului cu participa­
narea problemelor stringente ecţlune de lungă durată care gice în predarea ştiinţelor so­ organizaţiile de partid din previziune, pe posibilitatea ca taliste se observă o încercare rea nemijlocită şi contribuţia a tot ce s-a creat mai
ale revoluţiei şi construcţiei solicită mari eforturi şi care ciale. Lipseşte însă adeseori* o- organele centrale de stat tre­ Intemeindu-ne pe datele rea­ de a reanima neofascismul. deosebită a secretarului gene­ bun, mai valoros de că­
sociatiste. trebuie urmărită cu maximă bordarca concretă a problemei buie să primească un sprijin lităţii socialiste să prevedem, Analiza istorică a fascismului tre cunoaşterea umană, stu­
perseverentă de toţi cei care mai substanţial din partea or­ să proiectăm, să planificăm ral al partidului, a luat o se­
Subaprecierea bogatelor tra­ combativităţii, cu alte cuvinte, în România — demascarea şi rie de măsuri pe această linie. dierea cuceririlor ştiinţei îna­
diţii naţionale ale poporului avem răspunderi in acest do­ concentrarea atenţiei asupra ganelor dc partid, a secţiilor dezvoltarea viitoare. Iar aces­ înfierarea lui — a făcut o­ Intre aceste măsuri se în­ intate. In acest sens am
nostru şi a tradiţiilor sale meniu, inclusiv, bineînţeles, manifestărilor concrete cu care Comitetului Central, a condu­ te previziuni se petrec mai biectul unei largi dezbateri a scrie şl Hotărîrea Comitetului adus unele îmbunătăţiri şi în
sociale a dus la ignorarea de către organele locale de ne intllnim Intr-un mediu sau cerii ministerelor pentru creş­ Intii în conştiinţă bazindu-se istoricilor. economiştilor şi Executiv cu privire la organi­ planurile de învâţâmînt ale
partid şi de stat.
terea
înrîurirli lor
asupra
sau negarea unor valori au­ altul, criticarea cu argumen­ mersului lucrurilor în ministe­ pe realitale, pe datele exis­ sociologilor din România în zarea noii instituţii de lnvă- Academiei, menite sâ asigure
tentice ale glndirii şi cultu­ Avem,- o ştim cu toţii, un ti­ te ştiinţifice convingătoare a re, potrivit cu atribuţiile ce tenţei materiale. luna februarie a.c. ; întreaga tămînt superior de partid şi un larg orizont cadrelor de
rii româneşti. neret studios minunat, animat concepţiilor sou a punctelor de le sînt conferite, Îndeosebi în Multă vreme In literatura analiză a fost publicată de de stat — Academia „Ştefan conducere pe care le pregătim;
vedere potrivnice marxism-le-
Elanul creator al scriitorilor de un spirit sănătos. Dar toc­ ninismului. direcţia creşterii simţului de marxistă s-a menţinut un spi­ Editura politică într-un volum Gheorghiu". Sarcinile deose­ s-au introdus noi discipline
mai pentru că pornim de la
şi artiştilor ora adeseori jugu­ sublinierea rolului imens ot Pentru lichidarea lipsurilor răspundere în minuirea imen­ rit necritic faţă de înseşi pro­ „împotriva fascismului". Dar bite care revin Academiei ca sociologia religiei, ateismul,
lat de ingerinţe administrati­ arătate este necesară, înainte selor resurse materiale pe ca­ blemele societăţii socialiste. aceasta nu e de ajuns pentru „Ştefan Gheorghiu" sint stabi­ literatura română, etica, este­
ve. Se manifestau frecvent tineretului în societatea noas­ de toate, intensificarea preocu­ re le gospodăresc aceste minis­ Se ştie că Wjihelm Liebknecht lămurirea tineretului. Vom lite cu claritate în această tica. teoria culturii.
tră, cea dc astăzi ca şi cea de
tendinţe de nesocotire a spe­ mline, nu putem închide o­ pării Ministerului Invăţămin- tere, respectării stricte a legi­ şi August Bebel au ţinut in continua studiile şi publica­ hotărîre, iar coordonatele de Ne concentrăm acum toate
rea unor noi lucrări.
cificului creaţiei literare şi ar­ chii asupra unor fenomene tului, a senatelor şi consiliilor lor, promovării unui spirit cri­ sertar notele lui Marx („Cri­ bază ale orientării activităţii eforturile spre organizarea In­
tistice, deşi, aşa cum just a negative, asupra rebuturilor pe profesorale, a organizaţiilor de tic şi autocritic faţă de lip­ tica programului de la Gotha") Sintem pe deplin de acord noastre pentru îndeplinirea stitutului central de perfec­
spus aci unul dintre vorbitori, care le mai dă şcoala, asupra partid din învăţămlnt pentru suri, cultivării cinstei, corec­ timp de 15 ani pentru ca cu cr 11 ici Ie întemeiate ros­ acestor sarcini au fost formu­
puteam găsi bune surse de in­ comportării necorespunzâtoaro problemele activităţii ideologi­ titudinii, lichidării stării de ideile critice ale fondatoru­ tite de tovarăşul Nicolae late In cuvîntul rostit de se­ ţionare a cadrelor economice
şi de stat, precum şi a cursu­
spiraţie in această privinţă a unor tineri în şcoală, fami­ ce, ca şi ale educaţiei in ge­ toleranţă faţă de orice abate­ lui socialismului ştiinţific să Ceauşescu la adresa Acade­ cretarul general la şedinţa de
chiar in operele clasicilor noş­ lie, societate. Sint tineri, care neral. Totodată, se simte nevo­ re de la normele moralei şi nu lie larg cunoscute de mi­ miei, în sensul unei insuficien­ constituire a consiliului de rilor de specializare de scurtă
te prezenţe în viaţa ideologi­
tri, începînd cu lucrările din ca un nou „conu Leonida", ia ca Academia de ştiinţe so­ echităţii socialiste. litanţii partidului. Acest fapt că şi culturală a ţării. Exami- conducere al Academiei. durată; este un sector de cea
In prezent, eforturile noas­
tinereţe ale lui Marx. ciale şi politice să acorde un Citeva cuvinte de încheiere. 6-a mai repetat în istoria miş­ tre sînt îndreptate în direc­ mai mare însemnătate care
nind activitatea secţiei de fi­
In ce mă priveşte, sînl pe consideră că societatea, sta­ sprijin mai direct şi mal per­ S-a subliniat nu o dată că re­ cării muncitoreşti. De aceea lozofie trebuie să constatăm ţia elaborării măsurilor con­ trebuie să asigure perfecţio­
deplin conştient de răspunde­ tul le datorează tot, că de ace­ manent întregii munci didac­ zultatele obţinute în construc­ este atit de importantă ana­ că multe din problemele pe crete menite să asigure înfăp­ narea politică şi de specialita­
ea e stat, fără să se glndeas-
rea ce-mi revine in această tice şi ştiinţifice a cadrelor, ţia socialistă reprezintă prin­ liza realităţii socialiste, cu care le studiază nu sînt cele tuirea în practică a obiective­ te a cadrelor economice şi
privinţă, date fiind sarcinile pe câ la ceea ce datorează ei catedrelor şi facultăţilor de cipalul nostru aport la creşte­ toate laturile ei. mai cerute de desfăşurarea lor stabilite de conducerea administrative. In scurt timp
care le îndeplineam în perioa­ societăţii. Vina pentru exis­ ştiinţe sociale din învăţămîn­ rea forţelor socialismului In Modul de a aborda proble­ luptei dintre materialism şi partidului, Academiei. acest institut va lua fiinţă şi
tenţa unor fenomene de acest
da respectivă in conducerea fel trebuie căutată în deficien­ tul superior. lume. Lucrul acesta este per­ mele contradicţiilor din socie­ idealism, împărtăşesc observa­ Desigur, Academia „Ştefan vor începe atît cursurile de
muncii ideologice. Aş do­ tele muncii formativ-educati- Consider de excepţională fect adevărat şi el se referă tatea socialistă, ale luptei ţiile critice făcute la adresa Gheorghiu" are mari merite lungă durată (2 ani; 1 an) cît
şi cursurile de scurtă- durată.
ri să încredinţez plenara că ve ale scolii, cit şi tn lipsuri­ importantă indicaţiile adresate atit la marile realizări pe dintre nou şi vechi, probleme­ cercetării noastre filozofice. în pregătirea cadrelor de
m-am străduit să trag pentru le din activitatea organizaţiilor Academiei de a aborda cu mai care le obţinem în mod con­ le eticii şi echităţii socialiste, De aceea, la mijlocul lunii partid; un sfert de veac a Doresc sâ asigur conduce­
propria mea activitate toate noastre de tineret. mult curaj noile probleme ale stant în construcţia economică, critice unor laturi negative octombrie a avut loc o adu­ desfăşurat o intensă şi rodni­ rea superioară a partidului,
Învăţămintele din aceste lip­ Este necesar să dăm mal dezvoltării sociale, naţionale cit şi la alte aspecte esenţia­ ale dezvoUării sînt menite să nare de lucru a filozofilor din că muncă în această direcţie. Plenara Comitetului Central,
suri şi greşeli. multă atenţie educării tinere­ şi internaţionale, de a deveni le ale edificării socialismului: ducă la întărirea neîncetată a Capitală şi a unor reprezen­ Pornim însă de la constata­ că întregul colectiv de comu­
Evident, evocarea greşelilor tului studios în spiritul patrio­ — citez — „un pulernic cen­ înfăptuirea unităţii şi coeziu­ societăţii socialiste, la iâuri- tanţi din alte centre ale ţării rea că în activitatea de pre­ nişti ai Academiei „Ştefan
din trecui nu are o semnifica­ tismului socialist, al moralei tru de dezbatere liberă a tu­ nii de nezdruncinat a întregii rea societăţii socialiste multi­ în care s-au discutat în spirit gătire şi perfecţionare a ca­ Gheorghiu" este ferm hotârît
ţie strict istorică; ea consti­ socialiste, al dragostei de mun­ turor problemelor legate de societăţi, a tuturor claselor şi lateral dezvoltate. critic şi autocritic sarcinile ce drelor s-au manifestat serioase sâ nu precupeţească nici un
tuie înainte de toate o rea­ că şi de meserie, al conştiin­ progresul ştiinţelor sociale". grupurilor sociale care o com­ Expunerea secretarului ge­ efort pentru a-şi îndeplini
firmare a hotăririi partidului ţei îndatoririlor civice ; trebuie Cred că aceste dezbateri ar pun, găsirea de soluţii pro­ neral se referă in mai multe revin sectorului filozofic din neajunsuri în privinţa asigu­ sarcinile puse în faţa noastră
nostru de a nu admite, sub nici ca fiecare tlnăr să cunoască Irebui să fie deschise unui cerc prii pentru dezvoltarea şi a- locuri la Academia de ştiinţe recentele documente de partid. rării cunoaşterii de către a­ de conducerea de partid, că
o formă, o reînviere a lor. Sînt întreaga măsură a „miracolu­ cit mai larg de participanţi, dincirea continuă a democraţi­ sociale şi politice. Sensul ge­ In lumina indicaţiilor tova­ ceste cadre a ştiinţei condu­ ne vom strădui sâ folosim din
cunoscute măsurile luate pen­ lui românesc" despre care vor­ cunoscut fiind adîncul interes ei socialiste, consecvenţa cu neral al acestor referinţe îl răşului Nicolae Ceauşescu a cerii vieţii economice şi so­
tru lichidarea unor astfel de beşte întreaga lume şi care ce se manifestă la noi pentru care partidul a dat o rezolva­ înţelegem astfel: semnalarea fost elaborat un program de plin cadrul nou care s-a creat
fenomene negative din viaţa este rodul muncii titanice şi problemele de filozofie, isto­ re marxist-leninistă problemei critică a neajunsurilor muncii ciale, a metodelor moder­ pentru perfecţionarea ( pregă­
Ideologică şi culturală, îndeo­ sacrificiilor întregului popor, rie, ştiinţe politice, artă şi li­ naţionale. Acestei contribuţii noastre şi indicarea direcţi­ acţiune, cuprinzind măsuri ne de organizare şi de tirii cadrelor de partid, de stat
sebi după Congresul al îX-lea, rodul înţelepciunii şi clarvl- teratură. valoroase la creşterea forţei ilor în care să concentrăm e­ pentru intensificarea cercetă­ muncă în diferite domenii,
rolul personal al tovarăşului ziunii partidului. Mi-aş permite să repet şi o şi prestigiului socialismului forturile noastre. Noi tragem rii ştiinţifice şi concentrarea că s-au făcut simţite lipsuri şi din economie.
slntem îndreptăţiţi să-î adău­
Nlcolae Ceauşescu in revitali- Două condiţii slnt, după pă­ propunere mai veche, şi anu­ găm politica noastră externă, cu toată seriozitatea conclu­ ei pe temele principale, apro­ Pornim la un drum lung şi
zarea activităţii ideologice şi rerea mea, esenţiale pentru o me, ca sub egida Academiei ziile teoretice şi practice ne­ pierea ei de practică, pentru în pregătirea politico-ideolo- cu unele dificultăţi în cale,
leoretice, In crearea unei at­ radicală îmbunătăţire a acti­ de ştiinţe sociale şi politice a cărei clarviziune a fost de cesare. gicâ a unor cadre şi că s-a dar avem încrederea deplină
mosfere propice manilestârii vităţii educative în şcoală, fie să apară o publicaţie perio­ atltea ori confirmată de via­ Planul unitar de cercetare o participare mult mai efi­ manifestat o Insuficientă le­ că. sub conducerea partidului,
nestingherite a tuturor forţe­ că e vorba de şcoala de cul­ dică consacrată confruntării ţă, activitatea Partidului Co­ pentru ştiinţele sociale, mai cientă a filozofilor la dezba­ gătură a cunoştinţelor teore­
lor creatoare în îmbogăţirea tură generală, profesională, li­ de păreri de pe poziţiile mar­ munist Român de militant În­ ales programul de teme se­ terea problemelor ideologice colectivul nostru va putea în­
întregii vieţi spirituale a tă­ ceu sau institut de învăţămlnt xismului militant cu diferite flăcărat pentru unitatea şi lective, prioritare, cuprinde o actuale, la activitatea de dez­ tice cu sarcinile practice ale făptui sarcinile ce-i revin.
frăţia ţârilor socialiste, a par­
rii. superior. Prima: realizarea u­ curente ale glndirii contem­ tidelor comuniste şi muncito­ scrie de lucrări, studii pe pro­ voltare a conştiinţei socialis­ muncii de partid, de stat şi Pentru noi, propunerile din
porane în domeniul filozofi­
Expunerea făcută în această nei unităţi organice între in­ ei, sociologiei, economiei, es­ reşti, pentru afirmarea în re­ bleme importante ale ştiinţei economice. Unele discipline iulie, cuvîntâriîe de atunci şi
plenară a pus în lumină în­ strucţie şi educaţie in între­ teticii, istoriei. Cred, de ase­ laţiile dintre partidele comu­ te. Lunar, secţia de filozofie cuprinse în programul de în­
treaga amploare a sarcinilor gul proces de învăţămlnt, A menea, că este timpul ca pre­ niste şi statele socialiste a ,§i practicii. Orientarea spre a Academiei noastre va orga­ vâţâmînt al Academiei „Şte­ mai cu seamă raportul din
cu care ne înfruntăm în noua doua: participarea efectivă a sa noastră, inclusiv cea coti­ principiilor marxist-leninîste, domenii actuale, promovarea niza dezbateri, dar mai ales plenară reprezintă nu numai
etapă de dezvoltare socialistă totalităţii cadrelor didactica diană, să facă mai mult loc singurele cnre corespund ce­ contractelor cu unităţi direct conferinţe publice, în care se fan Gheorghiu" erau încăr­ un vast şi mobilizator pro­
a României în domeniul trans­ la munca educativă, ceea co în coloanele ei dezbaterilor rinţelor epocii contemporane productive şi diferite institu­ vor prezenta problemele ac­ cate cu elemente tehniciste, gram de acţiune al partidului
formării conştiinţei şi moralei presupune o temeinică înar­ ideologice pe teme de mare ac­ şi singurele care pot cheză- ţii interesate sint menite să descriptive şi istoriciste în
oamenilor, al aşezării pe noi mare ideologică a acestora, o tualitate. şui o unitate reală. tuale ale filozofiei marxiste, — dar şi un exemplu de ana­
baze a relaţiilor intre oameni, pregătire adecvată, metodolo­ In fine, aşa cum au mai spus Simt nevoia să spun aici că întărească caracterul aplicativ se vor combate diferite cu­ dauna problematicii actuale liză marxistă, un model şi un
cit şi între om şi societate, al gică, ştiinţifică şi practică a şi alţi vorbitori, consider că pentru noi, cei intraţi în miş­ al cercetărilor, să ducă la o rente filozofice potrivnice ca a conducerii politice, a acti­ impuls pentru ridicarea între­
însuşirii de către mase a con­ cadrelor didactice pentru a pu­ apariţia unei Istorii a Partidu­ carea revoluţionară încă in a- finalizare mai practică a iraţionalismul, misticismul ş.a. vităţii concrete, a înarmării gii munci de partid pe o
cepţiei înaintate despre viaţă. tea îndeplini cu succes dubla lui Comunist Român, in cure nil regimului capilalisto-mosîe- acestora. Alături de Consiliul Cul­ studenţilor cu cele mai efi­
De aci decurg exigenţe spori­ lor misiune : de predare a cu­ să se sintetizeze experienţa Is­ resc, ca de altfel pentru toţi In vara acestui an zeci de treaptă superioară. In aceiaşi
te faţă de şcoală, ca principal noştinţelor de specialitate şl torică acumulată de partid în membrii partidului, este un turii şi Educaţiei Socialiste ciente metode necesare în timp, ele poartă pecetea per­
factor de educaţie şi cultură de educaţie comunistă. decursul existentei sale. in­ izvor de Înaltă satisfacţie şl echipe de cercetători, socio­ ne simţim răspunzători pentru munca de partid. sonalităţii creatoare a secreta­
de care dispune societatea, (nalta răspundere ce incum­ destructibila sa legătură cu de mare mîndrie faptul că tra­ logi, economişti, arheologi, is­ faptul că se dezbat insuficient Sîntem, de asemenea, con­ rului nostru general, tovarăşul
noi cerinţe In ce priveşte îm­ bă şcolii în modelarea sufle­ istoria patriei şi a poporului, diţiile internaţionalismului pro­ torici au studiat pe teren pro- problemele culturii, ale crea- ştienţi că Academia „Ştefan Nicolae Ceauşescu.
Redacţia şl administraţia ziarului* Deva, tir. Dr. P. Groza ar. 35. Telefoane or. 12317 şl 115 88. Tiparul i întreprindere* poligrafici Deva.