Page 25 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 25
Adunare memorială consacrata
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂI
aniversării a 70 de ani
de la naşterea lui
Oheorghe Gheorghiu-Dej
Cu prilejul aniversării a 70 Ionică Cimbrescu. strungar la
de «ni de ta naşterea lui uzinele de utilaj chimic „Gri-
Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiu vita Roşie*.
credincios al clasei muncitoa In sală se allau membri si
re. al poporului român, mili membri supleanţi ai Comitetu
lui Executiv al C.C. al P.C.R,
tant revoluţionar de seamă at
membri ai C.C. al P C.R., ai
partidului nostru si al mişcă Consiliului de Stat si ai gu
rii comuniste sl muncitoreşti vernului. conducători al unor
internaţionale, luni după-amin-
instituţii centrale si organiza
AN Ul XXIII. O Nr. 5 237 MARTI 9 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI 7.8, la Ateneul Român a avut ţii obşteşti, vechi militant! al
loc o adunare memorială, or mişcării muncitoreşti, activişti
ganizată de Comitetul muni-
de partid, qenerali si ofiţeri
cipal-Bucureşll al P.C.R. superiori, oameni de stiîntă.
Pe fundalul scenei se afh
artă si cultură, muncitori din
portretul lui Gheorghe Ghcor- întreprinderi bucurestene. stu
INAITARII OMULUI loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, denţi. elevi.
qhiu-Dej.
In prezidiul adunării au tuat
Adunarea a fost deschisă de
Ion Gheorghe Maurer, Emil tovarăşul Gheorghe Stoica,
membru al Comitetului Execu
Bodnaraş, Manea Mănescu.
tiv al C C al P.CR.
Paul Nicu)oscu-Mi2il. Gheor Despre viata lui Gheorghe
PE CEI MAI ÎNALT PIEDESTAL ghe Pană Gheorghe Rădules- Gheorghiu-Dej si activitatea sa
cu, Virgil Trofin. ţlie Verdet,
revoluţionară, indisolubil lega
Leonte Răutu, Gheorghe Stoica.
Mihai Gere, precum si Chivu tă de lupta eroică a Partidu
lui Comunist Român, a (rorbit
Stoica, Constantin Pîrvutes-
tovarăşul Emil Bodnaraş, mem
cu, Petre Constantinescu-
bru al Comitetului Executiv, al
lasi, Gheorghe Vasilichi. Ion
Prezidiului Permanent al G.G.
Popescu-Pulurî, Mihail Roşia-
al P.C.R., vicepreşedinte al
nuv Ştofa n Voîcu, Anlo>n
Consiliului de Stat.
Breitenhoter. Pavel Bojan, ac
Cuvînlarea a fost subllnla-
tivişti de partid cu stagiu din
întregul partid. întregul nostru popor au urmărit cu sentimente de legitima mindrie, de adeziune deplină şi tă cu vii aplauze.
ilegalitate, Ghizela Vass, şef
responsabilitate lucrările Plenarei C .C . ol P.C.R. din 3-5 noiembrie o.c., magistrala expunere a tovarăşului Nicolae
In laboratorul de analize chimice al Centrului de rcreetAri şl de secţiie la CC. al P.C.R., (Agerpres)
C eauşescu, hotărîrea adoptată, care se înscrie ca un eve niment istoric în măreaţa operă prefigurată de Congresul ol proicctArl pentru minereuri neferoase Deva lucrcazA şl laboran
tul Crama Mircca. Conştiinciozitatea şi priceperea Iul aduc o
X-Jeo al Partidului Comunist Român — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul României. Pro contribuţie InsemnatA colectivului In cnre lucreazA.
gramul Partidului Comunist Român pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general ol cu
noaşterii şi educaţiei socialiste a maselor, pentru aşe zarea relaţiilor din societatea noastră pe bazo principi
ilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, tezele şi condu ziile program atice de o inestimabilă valoare teoretică şi Şedinţa biroului
practică conţinute de măsurile propuse în luna iulie a.c. de către secretarul general al partidului, de expunerea sa ADUNARI DE DĂRI DE SEAMĂ
Io plenară reprezintă codul moral ol educaţiei şi comportării socialiste şi com uniste, o contribuţie de o importanţă ex
cepţională la clarificarea însăşi a conceptului de societate socialistă în care Io boza formării mu/ti/otero/e o omului Comitetului
nou stau munca, invăţămîntul, ştiinţa.
După apariţia măsurilor adoptate de Comitetul Executiv ol C.C. al P.C.R.. din iniţiativa şi la propunerea to
varăşului Nicolae Ceauşescu. precum şi in perioada am plei dezbateri din toate orgonizoţii/e de partid şi cu masele de judeţean ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID
oameni oi muncii, redacţia a primit un impresionant număr de scrisori prin care membri şi nemembri de partid, români,
maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, virstnici şi tineri, bărbaţi şi femei, şi-au exprimat din adîncurile inimilor ade
ziunea totală faţă de programul de educaţie socialistă, bofărlreo fără preget de a-i do viaţă. O mare parte din aceste de partid AUREL BULGĂREA
scrisori au fost publicate. De asem eneo. in timpul lucrărilor recentei plenare a Comitetului Central şi după încheierea
lor, categorii largi de oam eni ai muncii s-ou adresat ziarului pentru a sublinia din nou simţămintele lor de neţărmurită Ieri, a avut Ioc şedinţa de secretar al Comitetului judeţean
încredere in politica partidului, in conducerea sa marxist- leninistă, convingerea fermă că program ul partidului de lucru a biroului Comitetului Hunedoara al P.C.R.
judejean Hunedoara al P.CR.
educaţie socialistă este o cerinţă imperioasă a dezvoltării ascendente a societăţii româneşti.
Biroul, împreună cu colegiul
Pentru a veni in intimpinarea acestor nobile simţăminte, o preocupărilor majore care animă viaţa politică a c Ministerului Minelor, Petrolu- O recentă hofărlre a Secre tru ca sarcinile prevăzute pe producţia globalB şl marfă vln-
tuală. ziarul nostru îşi pune coloanele sole la dispoziţia tuturor oamenilor muncii pentru a-şi exprima părerile în legă i lului şi Geologiei, a analizat tariatului C C al P.CR. preci anul viitor să poată fi reali dută şi încasată Centrala mi
tură cu program ul partidului, de educaţie socialistă, pentru o contribui cu soluţii personale la îmbunătăţirea acestei rezultatele obţinute şi sarcini zează — pe baza prevederilor zate In mod ritmic încă din nereurilor neferoase Deva, în
' Ic pe cincinalul 1071-1975 In Statutului partidului — că In treprinderea de industrializare
com plexe activităţi de transformare a oamenilor, de înarmare a lor cu concepţia şi morala socialistă şi comunistă. primele zile, din prima lună.
i activitatea de cercetare geolo- lunile noiembrie şi decembrie Ca urmare a aplicării nea a cărnii Deva, iar l« produc
j gică. de exploatare şi valori ac. vor avea loc adunări dc bătute a indicaţiilor conduce tivitatea muncii unele exploa
ficare a substanţelor minerale dări de seamă, Incepînd dc la rii partidului, comitetul jude tări miniere din cadrul
Sintem chemaţi să Tinerii noştri să In procesul com Avem datoria să utile din judeţul Hunedoara. grupele de partid pină la or ţean, precum şi majoritatea Centralei cărbunelui Petro
La şedinţă, în afara membri ganizaţiile judeţene inclusiv. covirşiloare a organizaţiilor şani, I.M, Hunedoara, U.M.MR.
Punînd în centrul dezbateri
contribuim activ la fie participanţi plex de educare a fim totdeauna lor Comitetului judeţean de lor problemele esenţiale ale de partid din judeţ pol rapor Simeria, precum din unită
şi
partid, ai Colegiului Ministe
forestiere
Oiăş-
ţile
rului Minelor. Petrolului şi muncii de partid, aceste adu ta împliniri substanţiale; pro tie. Haţeg şi Petroşani.
ducţia globală pe 10 luni a
creşterea rolului entuziaşti şi res oamenilor muncii, in frunte Geologiei, au participat cadre nări se remarcă ca un eveni fost realizată In proporţie de Organizaţiilor de partid din u
din
cu munci de răspundere
101,6 la sută, producţia mar
Consiliul Economic, M.M P.G., ment de o semnificaţie maî fă vindulă si Încasată — 102,1 nităţile cu planul de stat în
deplinit doar parţial, celor din
deosebită tn viaţa de organi
conducător ponsabili la munca culturii îi revine Pentru flecare comunist, comisia republicană de rezer zaţie, deoarece consliluie mo la sulă, productivitatea mun întreprinderile industriale, de
pentru flecare om al muncii ve geologice. IJ.GSR, Au mente de analiză temeinică a construcţii, transporturi In ca
din patria noastră Expunerea fost de asemenea prezenţi realizărilor, de confruntare e cii 101 la sulă, obtinindu-se re s-au înregistrat depăşiri ale
însemnate depăşiri ale planu
al partidului şi viaţa poporului un roi deosebit secretarului general ol parti conducători de centrale in xigentă a rez.ultatelor cu posi lui la export, economii sub Dreţuluî de cost planificat, ele
dului.
tovarăşul
Nicolae
Ceauşescu. cu privire la Pro dustriale. directori ai între bilităţile existente în fiecare stanţiale faţă de cheltuielile consumurilor specifice, rebu
gramul P.CR. pentru Imbu- prinderilor miniere din judeţ,
în societate Am citit cu «ten|ie si deo Din studiul atent al ex nâtAtirea activităţii Ideologice, geologi. unitate şi loc de muncă, de de producţie planificate, redu turi etc. le revine o sarcină
sintetizare a experienţei pozi
in plus de a stabili din timp
ridicarea nivelului general al
sebit interes Expunerea tova punerii tovarăşului Nicolae cunoaşterii şi educaţiei socia Analiza ftprofundală a aces tive şi orientarea activităţii ceri la preţul de cost. De sub cauzele ce au determinat a-
liniat aportul semnificativ a
Recenta plenară a Comite răşului Nicolae Ceauşescu cu Ceauşescu. prezentată în ple liste a maselor, pentru aşeza tei probleme, in lumina sarci viitoare. dus In această privinţă de co cestc fenomene negative, pre-
rea
relaţiilor din societatea
tului Central at partidului ur privire la Programul P.C.R. nara Comitetului Central al noastră pe baza principiilor nilor trasate de Congresul al Pretutindeni se depun efor lectivele de muncitori condu zentlndu-le pentru a fi dezbă
mează neabătut practica par pentru îmbunătăţirea activită Partidului Comunist Român, clicii şl echitâtll socialiste $1 X-lea al P.C.R. pentru actua turi susţinute, în această pe se de organizaţiile de partid de tute In adunări, iar pe baza
tidului nostru de a analiza ţii ideologice, ridicarea nive am înţeles mai bine că proce comuniste, rcprezIniA un lul cincinal, a condus la sta rioadă, pentru Încheierea cu la CS. Hunedoara, I.M. Barza, sugestiilor şî propunerilor con
temeinic, in fiecare etapă, lului general al cunoaşterii si sul legic, dialectic, al revolu amplu program dc acţiune la bilirea unui amplu program de succes a planului dc stat pe U.V Călan, F.C. Orăştie. I P B. crete ale comuniştilor să sta
cAcula
sintem
înfăptuirea
stadiul indeplinirii unor mă educaţia socialistă a maselor, ţiei culturale care se produce chemaţi cu toţii sA ne a măsuri In vederea dezvoltării primul an al cincinalului şi Bîrcea. din majoritatea exploa bilească precis în ce direcţie
activităţii
perfecţionării
şi
suri propuse. De la plenara pentru aşezarea relaţiilor din pe baza profundelor schimbări ducem întreaga contribuţie. pregătirea producţiei pe 1972. tărilor miniere din Valea Jiu trebuie acţionai pentru înlătu
Ştim cA marile transformări
din iulie, etnd s - r elaborat societatea noastră pe baza social-ceonomice este un pro petrecute In viaţa economică geologice, pentru sporirea re Esle, deci, firesc ca principa rarea cit mai grabnică a aces
Programul pentru îmbunătăţi principiilor eticii si echităţii ces treptat ce presupune o şi socială a ţării, schimbări zervelor de substanle minera lul conţinut al dărilor de lui, unele unităţi dc industrie tor stări de lucruri.
le utile şi scurtarea termene
rea activităţii ideologice, de socialiste si comuniste. lungă perioadă de transforma le innolioare survenite in lor de punere In exploatare seamă, precum şi al dezbateri locală, şantiere de construcţii Pe lingă problemele comu
satele
ea
patriei
urmare
a
ridicare a nivelului general Am fost impresionată, la re a conştiinţei sociale, a psi cooperativizării agriculturii industrială şi atragere în cir lor să-1 formeze tocmai modul industriale şi social-culturale. ne, care privesc toate organi
ol cunoaşterii si educaţia so fel ca si celelalte munciloa- hologiei, a modului dc viaţă al sînt rodul nemijlocit al poli cuitul economiei naţionale a cum s-au ocupat organizaţiile Se pol mlndrl cu totală în zaţiile de partid, avem sarcini
ticii
înţelepte a
partidului
cialistă a maselor, am stră re ale fabricii noastre, de im populaţiei, cu un cuvînt, un nostru. Urmărind ridicorea bogăţiilor subsolului hunedo- de partid de problemele pro dreptăţire organizaţiile de specifice care se referă la or
bătut o etapă, aceea in care portanta uriaşă a acestui do- proces de educare socialistă nivelului dc trai al întregu rean In acelaşi timp. analiza ducţiei industriale şi agricole, partid dîn unităţile agricole de ganizaţiile de partid din dife
membrii partidului, ai întregii cument-program. dc concluzi lui popor, partidul poartă o şi măsurile stabilite prezintă măsurile ce se impun a li lu stat şi cooperatiste, care ţi rite ramuri de activitate, exis-
deosebită
grijă
ţărănimii. In
societăţi şi-au tnsusil acest ile formulate dc secretarul Si comunistă a celor ce mun ultimul timp fund adoptate o o importantă deosebită pen ate penlru ca toate întreprin nui acesta au răspuns cu re Und pe de «Mă parte. după
program, s-au pătruns de im general al partidului pentru cesc. După cum rezultă din sene de măsuri pentru îm tru dezvoltarea In perspectivă derile şi şanlierele, fără nici zultate merituoase măsurilor cum am arătat mai înainte,
portanta lui. Şi iată că re ridicarea conştiinţei socialis expunerea secretarului gene bunătăţirea condiţiilor dc a judeţului, pentru desfăşura o excepţie, să se prezinte la luate de conducerea partidului disproporţii tn îndeplinire* in
viaţă ale cooperatorilor. Grijii
centa plenară adinceste. In te a oamenilor muncii la ni ral, au fost rezolvate in linii părinteşti ce este purtată ţă rea cu succes a acţiunii de sflrşitul anului cu planul $i şi statului. dicatorilor de plan chiar în
special prin expunerea secre velul exigentelor superioare mari problemele principale rănimii trebuie să-i răspun elaborare a prognozei în pro angajamentele îndeplinite şi Caracteristic pentTu activi unităţile din aceeaşi ramură
tarului general al partidului, ale noii etape de dezvoltare dem şl noi prin fapte de fil teritorial al judeţului nos depăşite ; aceasta fiind de alt tatea comuniştilor este faptul de producţie. De aceea, pro
muncă, prin strădania de a
liniile directoare ale acestui a tării noastre. Sînt conştien care au stat în fata partidu ne însuşi şl susţine înfăptui tru. fel şi condiţia de bază pen- că ei niciodată nu se mulţu filul materialelor ce se pre
program, concrelizînd mai bi tă de măreţele sarcini ce ne lui, a poporului român. pe rea politicii partidului care, mesc cu ce au realizat, tind zintă în adunări, al dezbate
ne pentru noi, comuniştii, revin nouă, membrilor de frontul activităţii ideologice, J tn cele din urmă. este poli mereu spre perfecţionare, spre rilor, precum şi al măsurilor
tica întregului nostru popor.
pentru tot» oamenii muncii partid, de coordonatele noi pe nivelului general al educaţi Este greu. desigur, să se atingerea unor indici şi mai ce se adoptă trebuie să răs
care trebuie să ne situăm ei şi culturii socialiste a ma poată exprima In numai clte- înalt». Avind tn vedere aces pundă pe deplin cerinţelor iz-
ION LASCAU munca noastră pentru ridîca- selor. Intr-un termen scurt, va cuvinte ce Importanţă te valoroase însuşiri comunis vorîte din natura fiecărei ac
expunerea
are
tovarăşului
locţiitor al secretarului calculat istoriceşte, s-nu inlă- Nicolae Ceauşescu şl ce InvA- te, nu se poate trece neobser tivităţi, specificul sarcinilor
comitetului de partid de la CRISTINA MARTIN vată situaţia din anumite u- de îndeplinit din cadrul fiecă
turnătoria I a Uzinei muncitoare la Fabrica „Vidra" OCTAVIAN FLOCA catalin a flo r ea nităti ale căror organizaţii de rui loc de muncă, manifesttn-
„Victoria*' Câlan Oroştie doctor docent cooperatoare la C.A.P. Boi
partid şi comitete de direcţie du-se în acelaşi timp toată
s-au mulţumit să înregistreze qrija ca adunările să aibă un
rezultatele globale, fără a in pronunţat caracter de lucru
(Continuare in pag. a 2*o) (Continuare in pog-.,a 2*o| m (Continuare. in pag. a 2*o) (Continuare in pag- a 2*o) terveni cu măsuri corespunză In cunoştinţă de cauza, or
toare şi la timp care să con ganizaţiile de partid din ex-
ducă la îndeplinirea tuturor
indicatorilor ce alcătuiesc pla
nul de slnt. Se prezintă cu Continuare in pag. a 2* a)
rzr realizări sub posibilităţi la
Principala lucrare pe agenda mecanizatorilor
Hărnicia sătenilor
Duminică, In satole Roz $i
TirnAviţa ale comunei BrA- * AGERPRES RELATEAZĂ
"e xe c u tar e a a r ă turilo r ţiune dc repararea drumurilor
nişca a avut lor. o largă a c
muncă patriotică
pentru
sAteşd. La chemarea deputa îmbunătăţiri în vîmarea cu plata în rate
ţilor au răspuns 1S3 de lo a aparatelor de radîo şî televizoarelor
cuitori. Cele 17 autobasculan
DE TOAMNĂ te aparţlnîntt coloanei lila a In scopul înlesnirii posibilităţilor membrilor cooperali-
întreprinderii de transporturi
auto din Deva şl carierei din
Brănişca au transportat du
minică peste 730 tone de pia velor agricole de producţie şi ţăranilor cu gospodărie indi
viduala de a cumpăra aparate de radio şi televizoare, prin-
tră. Această cantitate «le m a Ir-o holârîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele
Punerea de pe acum a unei ne-a furnizat tovarăşul inginer rul ne spunea că s-au luat o terial a fost aşternută pe o îmbunătăţiri condiţiilor de vînzare cu plata In rate a aces
lungime de 3 km drumuri.
temelii trainice recoltei vii Emit Szekely, directorul Sta serie de măsuri. Dintre ele Dintre participanţii la aceas tor produse.
toare reprezintă o sarcină de ţiunii de mecanizare a agri se impune atenţiei faptul că tă acţiune patriotică s-au e- Potrivit noilor reglementări pot să cumpere în rate te
viilcutiat şoferii Inslf Dohrel
maximă importanţă, la înfăp culturii din Simeria. Intre al s-au stabilit sarcini zilnice de .şl Miron Rus — rare au e- levizoare şi aparate de radio şi ţăranii cu gospodărie indi
tuirea căreia se cer depuse e tele, am reţinut că unităţii res lucru pe fiecare tractor şi xcculat fie«‘arc peste 20 dc viduală. In acelaşi limp, penlru ţăianii cooperatori şi cei cu
transporturi —, cetăţenii Con
forturi sporite din partea coo pective li revine sarcina să e tractorist, a căror înfăptuire stantin Fillp, loan Ctnda, Par- gospodărie individuală, cuantumul acontului ce trebuie achi
peratorilor si a mecanizatori fectueze arături de toamnă pe se urmăreşte cu rigurozitate. tcnle Crlşan. loslf Lucacl, tat la cumpărare a fost redus de la 30-50 la sulă la 15-30
lor. In acest scop, eliberarea •1 260 hectare. Din suprafaţa a De asemenea, pentru a se a Gheorghe .furcă, excavatorîs- la sută din valoarea mărfii, iar numărul ralelor lunare a
grabnică a tuturor supralete- mintită. s-au arat peste 300 sigura obţinerea unor randa tul Cornel Crăciun şl mulţi fosl mărit de la 12 la 24.
alţii.
Jor ce urmează a fi ogorîto hectare, rezultate mai bune mente cit mai mari pe fiecare Merită subliniat faptul eâ, Prin acesle modificări, acontul şi numărul de rate pen
si executarea în limpul cel mai obţinîndu-se la C.A.P. Sime utilaj s-a stabilit ca tractoa «le la începutul anului şl plnA tru ţărani sînt aceleaşi ca şi penlru salariaţi, pensionarii şi
scurt a arăturilor de toamnă, ria, SSntandrci, Turdaş, Bobll- rele din secţii să lucreze gru In prezent, locuitorii comunei membrii cooperativelor meşteşugăreşti.
se înscriu ca acţiuni princi na şi altele, unde slnt ogorî- pate, astfel fiind mai uşoară Rrănişcn au efectuat peste
?0 (100 nre dc munrA patrio
pale pe agenda Jucrălorilor te cite 25—70 de hectare. Su supravegherea şi mai opera tică. Al treilea furnal de 1 700 mc la Galaţi
oqoarelor. Realizarea în cele prafeţe mai mari, cuprinse in- tivă intervenţia în caz de ivi
mai bune condiţii a arăturilor Ire 100—200 hectare, trebuie re a unor defecţiuni. Front de In caitrul programului do La Combinatul siderurgic gatului. Pe baza oxperîenl«
depinde în măsură holărîtoare arate la cooperativele agricole lucru este asigurai în toate dezvoltare a cooperării cu de la Galaţi, construcţia ce dobîndile în realizarea cc<
marile întreprinderi ale eco
de felul cum conducerile din Rapoltu Mare, Pricaz. Bă- cooperativele agricole unde nomiei republicane, la între lui de-al treilea furnal de lorlalle agregate similare si
S M.A., şefii secţiilor de me cia etc. Penlru executarea a s-au concentrat tractoarele. E- prinderea «le industrie locală t 700 mc se desfăşoară in aplică cu succes unele pre
canizare şi fiecare mecaniza răturilor, S.M.A are disponi xislă însă şî unele suprafeţe Pagina a lll-a Orăştlc, care raportează înde tr-un ritm intens. Construc cedee de înaltă productivi
plinirea planului anual, se de
tor se preocupă de utilizarea bile 55 de tractoare, ceea ce de pe care nu s-au strlns şi pun in continuare eforturi torii au asigurat condiţii op tale monile a reduce durat.»
trailoarelor la întreaga capa denolă că există posibililâli transportat cocenii, tărăgăna pentru executarea unor pro time dc lucru pentru sezo de execuţie a acestui împoi •
citate. ca lucrarea să fie încheiată rea acţiunii respective puţind duse de un înalt nivel cali nul rece, alîl în hala dc lanţ obiectiv siderurgic al
tativ. IaiA-i pc lăcătuşii mon-
frina ritmul dc lucru la arat.
In legălură cu stadiul în ca fatorl Lazăr Cărâban şl loan turnare, cil şi in casa agre cincinalului.
re se află această importantă pe întreaga suprafaţă planifi Evitarea unor astfel de situa Cordea cvccniiml montarea
lucrare în unităţile din raza cată in maximum zece zile ţii impune ca în flecare coo unor xubansamble pentru ma
consiliului intercooperatist Si- bune de lucru in cimp. perativă agricolă să se elibe şina dc frezai universală des-
tlnată Uzinei metalurgice din
meria şi cu acţiunile întreprin In scopul îndeplinirii aces reze grabnic de resturi vege Cuglr. A G E R P R E S R E L A T E A Z Ă
se In vederea terminării ei tale loale suprafeţele care tre Foto î V, ONOIU
grabnice. cîtcva amănunte tui deziderat major, directo buie «rate In această toamnă.