Page 26 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 237 © MARJI 9 NOIEMBRIE 1971
tr 'STAL M Cm
Sîaton chemaţi să contribuim cum se manifestă necesitatea muniştilor, ^ingura cale prin
cadrul fie
care putem atinge marile o-
abordării lor în
blecîlve Istorice stabilite de
cărui
loc de muncă, consti
activ la creşterea rolului condu tuie obligaţia esenţială a co partid.
cător al partidului în societate în procesul eonţkx de educare
a oamenilor muncii, culturii
trebuie să aibă un nivel ridi
(Urmare tfin pog.^1) cat de conştiinţă socialistă.
Acceptind uneori să primim ii revine un rol deosebit
tn iindurile noastre oameni
insuliclent pregătiţi prolesio- st viaţă, In obţinerea unei
ceea ce avem de făcui pen nal si politic n-am făcut un viziuni cît mal cuprinzătoare
tru ridicarea conştiinţei so serviciu creşterii rolului con (Urmare, din pag. 1} pentru toţi oamenii muncii ca
cialiste. ducător al partidului. Am a re trebuie sâ-şl însuşească ce
Una dintre aceste cerinţe vut puterea de a ne da sea le mai înaintate cuceriri ale
de bază e să facem să creas ma la timp de acest lucru, sl turat c*j hotărîre. 1n cea mal ştiinţei şl culturii universale.
că rolul conducător al parti una din cerinţele programu mare parte, moravurile şl ră Secretarul general al parti Laboratorul pentru controlul eemlnţolor Deva. Aspect dlo «ala de aoallzfl a purltAţll seminţelor.
dului tn societate, să spo lui. relevată din nou tn ex măşiţele Influenţei trecutului; Poto l V. ONOID
rească funcţiile statutul In punerea secretarului general creat o nouă orlndulre so dului aublinlazâ că un factor
conducerea vieţii sociale. Spo — abordarea cu maximă exi cialistă, o nouă cultură, s-au Important al educaţiei îl re
rirea rolului condu'cător al gentă a calităţii de membru format alese cadre de Intelec prezintă creaţiile oamenilor de
litere şl artă, literatura şl ar
partidului trebuie înţeleasă — de partid — ne-a găsit pe tuali. a fost asigurată — după ta în complexul lor — proza Legea privind încadrarea şi promovarea in muncă
Si noi, comuniştii din organi noi, comuniştii din uzină, pre cum se remarcă tn expunere —
zaţiile de partid de la turnă gătit! pentru această exigen dezvoltarea Invătămlnlulul, a şl poezia, dramaturgia, muzi
toria I n UzineiVictoria" Câ- tă. ştiinţei, a artei şt literaturii ca ca, pictura şl sculptura — ca
lan, astfel o înţelegem — ca Niciodată mai mult ca acum re, toate la un loc, au fosfc re, pentru a corespunde che PllOCnAMUL I 0,00 MuzlcA rt
pe o necesitate de a creste nu am slmlit importanta care .puse In slujba construirii so mării pe care o au, îi obligă a personalului din unităţile socialiste de sfat nctu&lltfltl; G,J0 ClmnastlcAi 6.43
rolul conducător al fiecărei i se dă organizaţiei de bază cialismului. pe creatori sâ-şl caute conţi BunA dimineaţa, copii I; 7,00 Ra
diojurnal; 7.4S Sfatul medicului.
organizaţii de bază a parti a partidului în elaborarea si nutul de idei şl tematica ope Gripa: 6.00 Sumarul presei; 6,06
dului, puterea de influenţare ducerea la Îndeplinire a holâ- Programul de educaţie so relor lor în năzuinţele poporu Matineu muzical ; 6,23 Moment
si mobilizare a fiecărui comu rtrilor. Acesta c un merit ma cialistă trasează noi sarclnî, lui, In preocupările şl reali poetic; 6.30 La microfon melodia
preferata; 9,00 Buletin de ştiri ;
nist. re al partidului si organizaţi deschide noi perspective îr^ tăţile epocii pe care o trăim. 9,03 La microfon, melodia prefe
E nevoie pentru aceasta de ile noastre de partid, formate Stiinlă şl cultură, In gîn- O atenţie sporită se acor Baie principiale noi penlni rata (continuare!: 0,30 Atlas cul
tural; 10.00 Buletin de ştiri; 10,03
Intransigentă permanentă fală în cea mai mare parte din direa oamenilor, In orga dă în expunere rolului şco Mureş, Mureş. apA llnA — clnteco
de propriile noastre neajun clemente muncitoreşti, se ma nizarea întregii vieţi socia lii ca factor principal de In Q) Jocuri ; 10,30 Opera „C&sâtoria
suri. De curind comuniştii din nifestă Ja Înălţimea acestei le pe baza principiilor etici! struire şl educaţie a tinerel f f € P « c x j © eecrelA” do Clmarosa (fragmen
t e ) ; 11,00 Buletin de ştirii 11,09
organizaţia noastră au dezbă importante. şi echităţii socialiste. Plenara generaţii. Tovarăşul Nlcolae Orchestra Mox Grcger; 11,50 Co
tut un caz de abateri al unui Ni se cere să dezvoltăm Comitetului Central al parti valorificarea superioara a capaci tele apelor DunArll ; 12,00 CtntA
membru de partid. Au făcut-o larg simţul critic si autocritic. dului îndrumă, conturează clar Ceauşescu precizează în aceas Jean PAunescu; 12,10 Recital do
o per A Marleta Grebenlşan ; 12,30
cu toată holârtren. cu con E o cerinţă obiectivă câcj, ne- şl hotărltor, creează premisele tă privinţă i „Pornind de la Tntllnlre cu melodia popularA şl
vingerea de a nu lăsa ca rln- satisfăctnd o, ne-am trezit une desfăşurării viitoare a acestei faptul că şcoala reprezintă Interpretul preferat; 13,00 Radio
jurnal; 13,15 AvanpremterA cott-
durile noastre să slăbească ori tn lata unul spirit auto uriaşe activităţi. In etapa so factorul principal de Instrui dlanA; 13,27 Cîntecul o pretutin
prin tolerarea greşelilor. Co critic tocit. Din experienţa cietăţii socialiste multilateral re şl educare a tineretului, J tăţii creatoare a oamenilor muncii deni ; I4,oo Compozitorul sAptA-
lectivul are putere de mode respectivă se mal desprinde o dezvoltate, cu drumul el drept partidul a luat un şir de mă mlnll — Benjamin Biitton: 14,40
concluzie : conducătorul de suri pentru îmbunătăţirea în- Melodlt populoro i 13,00 Buletin de
lare, e acela care dă cele mai producţie, indiferent ce grad spre comunism, stnt create ştirii 15,03 Opereta „Boccaclo” de
aspre dar juste leclii membri sau ce răspundere are. să În toate condiţiile materiale, Ideo văţămtntulul, pentru legarea SuppO (fragmente) î 13,20 Orches
lor lui. Şi poale să facă acest logice şi social-culturale nece lui mai strînsâ de producţie, Colectivul de muncă din ca profesională. Acest tucm per afişează sau se publică în pre tra Eimfonlcâ a Filarmonicii „Ol
tenia” din Crolova, dirijor Theo-
trunească In persoana lui si de cercetare şl de viaţă". îm
lucru numai dacă e condus un bun conducător politic. sare unei activităţi creatoa drul şantierului nostru o pri mite o mal bună stabilizare a să. Caracterul democrolic al dor Costln; 15,44 Pagini vocale şl
cu pricepere de către comu Astfel înţelegem noi, comu re, multilaterale. în viaţa po plinit, acest minunat dezide mit cu vîu Interes noua Lege cadrelor, creîndu-se pentru fie acestei prevederi este întărit orchestrale dn muzica do estra
dă; 16,00
Buletin
Radiojurnal.
nişti, care pot servi orictnd niştii de Ja Uzina Victoria porului romăn. rat va aduce după sine — prin privind încadrarea şl promo care persoană perspective de prin condiţiile de participare meteo-rutler; 16,15 Melodii de
ca exemplu de comportare în Călnn, că putem aduce o con Consider acest document al grija cadrelor didactice, a fie varea In muncă a personalu promovare în muncă. şl modul de organizare şl des Robert Flnvlnn şl Tltei P opovld ;
producţie, in familie, Sn so tribuţie efectivă la creşterea plenarei un minunat program cărui lucrător pe târîm cultu lui din unităţile socialiste de Apreciez ca deosebit de u- făşurare a examenului sau 16,35 Clntecele noaslre ţ „SInlem
zorii noi” ; 16.50 Publicitate radio;
cietate Un om care vrea să rolului conducător al partidu de luptă şi de muncă ce se ral şi ideologic, prin grija fa stat, adoptată de recenta se (IIS prevederea potrivit căreia concursului. Mal mult, rezul 17.00 nadlocnctclopedle pentru ti
intre tn familia comuniştilor lui In societate. impune ca o necesitate în ac miliei şi a întregii opinii pu siune a Marii Adunări Naţio încadrarea şl promovarea In tatul obţinut trebuie comple neret; 17,30 Concert de muzlcA
Orele serii; 20.00
popularA; 16,00
tat cu recomandările favorabi
tualul stadiu de dezvoltare şl blice — creşterea şi formarea nale. unităţile socialiste de stat se le ale colectivului unde per Tnbletn de pearA de Mlhnea
unul tineret sănătos moral, c-
Tinerii noştri să fie participanţi al cărui conţinut de Idei se ducat în spiritul răspunderii nea prevederilor noii legi în face pe bază dş examen sau soana respectivă şl-a desfăşu preferate; 20.40 Din InreglstrArlle
Gheorghlu;
20.05 Zece melodii
Discuţiile purtate pe margi
concurs. Desigur, acest lucru
identifică
slmtămlntelo
cu
Iul Grlgoroş Dlnlcu; 20.55 Ştiinţa
la zl; 21,00
nevlsta şlagArelor ;
tuturor fiilor acestei târî. socialiste şi comuniste faţă de cadrul colectivului nostru de va permite şl In cadrul şanti rat activitatea tn ultimii dot 21.30 Bijuterii muzicale; 22,00 Ra-
entuziaşti şi responsabili ’ idei ne trezeşte bogat sen muncă şi societate Această o- muncă au scos tn evidenţă ro erului nostru să se facă o Ju ant. Acest lucru vn permite în diojurno). Buletin meteorologic.
de
lui
Conţinutul
lăturarea subiectivismului şl fa
presupune
perâ
complexă
lul Important al legii în ac
dicioasă şl exigenţă selecţio
Sport; 22,30 Concert do 6earA ;
un
timent de mindrie justifi combaterea categorică a mora tuala perioadă a construcţiei nare a cadrelor tn strînsâ co voritismului, aslgurtnd promo 22.55 Moment poetic; 23,00 Con
cert dc searA; 24.00 Buletin
la munca şi viaţa poporului cată I Din multiplele şi varia vurilor. obiceiurilor şl compor societăţii socialiste multilate lui tehnic, ale organizării su varea unor oameni In raport di Ştiri; 0.03—6.00 Estrada nocturnA.
de
relare cu cerinţele progresu
rect cu pregătirea lor profe
ral dezvoltate, urmărind
ca
tărilor străine concepţiei noas
tele idei şi probleme pe care
le prefigurează expunerea, în tre de viată şi, Jn opoziţie cu Întregul proces de încadrare perioare a producţiei şl a mun sională, experienţa, competen
prin sacrificii enorme. Consi realizarea vastului program de aceasta, cultivarea şi educa şl promovare a cadrelor să cii. Pentru muncitori este bi ţa şl capacitatea organizato
der că va trebui să organi educare şl de formare a omu rea tineretului, a tuturor oa contribuie la îndeplinirea la nevenită prevederea prin ca rică, comportarea cetăţeneas
zăm şi în secţia noastră In- lui nou. se desprind sarcinile menilor muncii, in spiritul un nivel calitativ superior a. re încadrarea în categorii de că.
tilniri cu militant! vechi ai ce revin oamenilor de ştiin concepţiilor materialiste. nl sarcinilor deosebite ce ne re calificare 6ă fie făcută pe ba
partidului care să explice atitudinii comuniste fată de vin. In dubla noastră calitate Abordarea pe baze princi
rea nivelului general al cu tinerelor muncitoare adevăra ţă, ştiinţei tn general, factor a- muncă $1 ol dezvoltării calită de proprietari şt producători oi ză de probă practică şl veri piale not a problemei încadră
noaşterii sl pentru a contribui ta cauză pentru care au lup tît de important în dezvolta bunurilor materiale ale socie ficarea cunoştinţelor profesio DEVA î Vise de dragosto —
din plin !a educaţia socialis tat, s5 Ic explice faptul că rea societăţii socialiste şt co ţilor morale specifice con tăţii, trebuie să pornim de la rii şi promovării cadrelor va acriile I U („Patria"); B.D.
tă a maselor. tinerei generalii li revine ro muniste. a înarmării tineretu structorului comunismului. realitatea fundamentală potri nale. In ncest context noi am crea fără îndoială un cadru In acţluno („Arta"); SIME-
niA : B. D. In ulcrtA („Mu
( In secţia noastră, ca de alt- lul de continuator al cauzelor lui, a tuturor oamenilor mun In acest proces complex şî vit căreia proprietatea socia lăcut deja unele propuneri la prielnic de desfăşurare a a- reşul”) ; HUNEDOARA : Tabla
f fel in Întreaga fabrică, pon pentru care ei s-au jertfit. cii cu cuceririle ştiinţei în îndelungat de educaţie, cultu listă asupra mijloacelor de conducerea secţiei, urmtnd ca ccstei acţiuni, valorifictnd viselor („Sldcrurglstul*); Aricii
derea o deţin femeile. Avem Numai cunosctnd aceste ţoale domeniile de activitate ra reprezintă, consider, o ve producţie şi dezvoltarea conti o dată cu intrarea tn vigoare ac nasc fArA ţep) („Construc
printre noi fete de 16-18 ani aspecte, muncitoarele noaslre şi răspîndirea acestora în rîn- rigă importantă pentru crea nuă a economiei naţionale nstfcl superior capacitatea lorul“) ; ni9rtll („Arta*); CA-
I.AN ;
CApUanul Volila („11
dar şi femei mai tn vîrstă mai tinere îşi vor da seama durile largi ale maselor. A rea celei mai înfloritoare so creează tuturor cetăţenilor po- a legii să putem trece la tra creatoare a oamenilor muncii. Itlnlc”') ; TELIUC : Noapte cu
care au familii si copii de ce Înseamnă să lucrezi astăzi ceste cunoştinţe au un rol de cietăţi de pe planeta noastră sibililolca să desfăşoare o ac ducerea acestora in fapt. ecnţA („Minerul*) ; TETRO-
vtrsta colegelor noastre de în hale moderne, în condiţii netăgăduit tn formarea unei şi din istoria de totdeauna a tivitate utilă societăţii. Noi Muncitorii noştri, cadrele de GHEORGHE NIŢESCU ŞANf : Dlsparlfin Iul Time
(„7 Noiembrie”) ; Secretul din
muncă mai tinere. Noi, ccic civilizate de muncă. Numai concepţii avansate despre lume societăţii umane trebuie să participăm nemijlo specialişti au apreciat deose moistru Io Secţia de Santa Victoria („ncpubllcu”) ;
cu ani mai mulţi Ia tîmple, astfel vor fi conştiente de LUPENI : Sprijiniţi-I po şerif
(„Cultural”) ; Semnalo pe drum
cunoaştem poate mai bine ce responsabilitatea ce le revine cit la conducerea si organiza bit de favorabil şl prevederea prospecţiuni şi explorări („MhicrilJ'’) ; PETRI LA : 21-25 nu
au Însemnat pentru fericirea otll în producţie cit si tn Avem datoria să fim totdeauna în frunte rea producţiei şi a muncii, prin care posturile vacante se geologice Poiana Ruscăi se InapolazA („Muncitoresc*);
poporului cei 27 de ani de viata lor particulară. purtfnd In acelaşi timp răs VULCAN : Al 8-lea („Munci- _
viată fliberă Cunoaştem mai dezvoltate. La asemenea as punderea pentru utilizarea Ju lorc.sc"); OnAŞTIE : Lo.n Ta- |
rantos („FlacAra”) ; OEOAOIU- ~
bine începutul — de loc uşor Nouă, membrilor de partid pecte negative s-a referit pe dicioasă a mijloacelor mate nAl : Ultima noapte a copi
larg
secretarul genera)
ol
— al drumului pe care a pă mai vechi, ne revine sarcina partidului şl a subliniat cu riale şi financiaro ale unită lăriei; HAŢEG : Sunetul mu-
şit încrezător, sub steagul să perseverăm neabătut în claritate sarcinile ce revin co ţii din care facem parte zlcil — seriile I II („Pnpu- J
Iar”); B R A D ; Meridianul zero
muniştilor,
tuturor
oameni
partidului, întregul nostru organizarea, îmbunătăţirea ac lor muncii tn legătură cu e- De o deosebită importanţă („Steaua roşie”) ; GUnABAR-
n-
t aminte se desprind din
popor. Am văzut si trăi! mul tivităţii politico-ideologice şi ccst document. Am înţeles ducaţla socialistă, programul pentru adîncirea aplirării de ZA ; Sezon mort — seriile I II
(„Minerul”) ; 1LIA :
Nu
uita
te. Ce ştiu oare copiii noştri, de educare comunistă tn InsA efl munca polltlco-cdu- elaborat în acest sens punfnd mocratismului soci.ilist este gara Lugovala („Lumina”).
munca, tnvăţămtntul şl ştiin
colegele noastre de muncă rîndul muncitorilor tineri. cativA trebuie sâ punâ pe ţa pe primul plan ni activi prevederea prin c.ire promova
primul plan apărarea şl dez
mai tinere, despre anii de foa Trebuie să perseverăm tn ac voltarea proprietăţii socialis tăţii ce 6C desfăşoară pen rea In muncă trebuie adusă la
mete, de condiţiile grele de ţiunea de perfecţionare con te. de stat şl cooperatiste, tru formarea omului nou. Fi cunoştinţa întregului colectiv.
trai şi de muncă ? As zice, tinuă a democraţiei noaslre so deoarece numai aşa va pu ind In fruntea tuturor a c
aproape nimic Cărţile pe ca cialiste pentru a afirma la un ica creşte şl fericirea fiecă ţiunilor care se întreprind Colectivul are dreptul. în vir
pentru progresul şl prosperi
re le-nu cîlit le-au oferit pren nivel tot mai ridicat ro rui cetăţean al patriei. Deşi tatea ţării, comuniştii irebuic tutea noii legi, să-şi spună pă
s-au făcut paşi Însemnaţi In
puţin din lot ce ar trebui de lul de conducător politic «I această privinţa, trebuie eâ să fie exemple personale rerea tn legătură cu arlîvitn-
fapt să cunoască. partidului nostru. Iar tine recunoaştem că In coopera demne de urmat (u muncă şl lea depusă de persoan.i care
De aceea tn lumina lucrări retul trebuie 6ă cunoască tivele agricole mal slnt unii societate. De accca. alături urmează să lie promovată,
de ceilalţi membri al organi
lor plenarei Comitetului Cen faptul că satisfacerea acestor oameni care nu pun la Ini zaţiei de partid de la C.A.P. cei care nu obţin o apreciere
mă interesele majore aţe uni
tral al Partidului Comunist exigente tn cadrul principiilor tăţilor, nu participă la mun Boz, dc toţi cooperatorii, mă favorabilă dîn paTlea colecti 17,25 Handbal masculin — re
Român. a expunerii tovarăşu lundamenlale ale statului nos că atunci dnd arc nevoie voi strădui mal mult ca ptnă priza a dona n meciu
lui R.F.G. — Franţa
lui Nicolac Ceausescu, nouă, tru poale avea loc numai prin cooperativa, nu îngrijesc bu acum să-ml aduc contribuţia vului nepulind fi promovaţi (Trofeul Carpaţl);
comuniştilor, ne revine sarci participarea sa entuziastă şi nurile obşteşti, nu Iau atitu la creşterea producţiei agri Legea asigură, de asemenea, o 16,00 ■misiune UterarA. nevls-
exem
prin
dine fermă Împotriva risipei
cole.
mobllizind
na să educăm tineretul In responsabila da întreaga via şl a sustragerilor. Toate a plul personal şl pe alţi coo repartizare judicioasă a cadre la UterarA TV. „nepor-
lajnl şl reflectarea mul
spirit socialist, să-l facem să tă economică si socială. cestea dovedesc că nivelul de peratori să participe cu în lor In diferite locuri de mun tilaterala a artualKAţil
înţeleagă că zilele însorite de A trata problemele ideolo conştiinţă a) unor oameni nu treaga capacitate la îndepli sorlallsle. PanlrlpA ; Inan
astăzi n-au venit de la sine. gice aşa cum stnt ele 1n rea s-a ridicat corespunzător a c nirea sarcinilor pe care par că In conformitate directă cu Grlgorescu şl Mlhai
Stolan;
tidul le-a pus In faţa lucră
tualei clape de făurire a so
ci s-au dohindit prin luptă, litate, după modul concret cietăţii socialiste multilateral torilor din agricultură. capacitatea şi pregătirea lor 18,25 Interpreţi de muzlcA
popularA : Ancta Stan,
Plnrlen Ungur, Elena Ma-
carie şl TJbcrlu Cela;
18.40 Steaua potnr.V Cahinci de
orientare şcolara ş| pro-
du-sc In vedere şi necesitatea bateri, să constituie o preocu te generală, să critice fără re muncii de educaţie deslâşura- fesionnlA. Emisiune rca-
concentrării forţelor spre şan pare atentă a comitetelor de zervă şi In mod principial lip 13 de organele §i organizaţiile li/.atA In colabnrnre cu
IM/marâ'Jdiri oog. il) Ministerul Muncii — „Ab
tierele care se situează sub partid şi birourilor organiza surile indilerent de persoana noaslre de partid cit şi de solvenţii şl producţia” ;
media realizărilor obţinute pe ţiilor de bază. Nu putem con căreia i se adresează este o ceilalţi factori educaţionali. 10,20 1061 de seri;
jude|. cepe obţinerea de rezultate îndatorire de mare răspunde Perioada de desfăşurare a 19,30 Telejurnalul de eenrA;
ploatările carbonifere vor ori îndeplinirea planului şi a economice fără o intensă ac re a comitetelor de partid şi adunărilor de dări de scamă 20,00 Handbal masculin i ro-
enta dezbaterile în adunări, a- angajamentelor pe 1971 la toii tivitate de partid. Exercitarea birourilor organizaţiilor de ale organizaţiilor de partid prlzn n doua a meciului
România — Norvegia |
doptînd masuri care să con indicatorii, cantitativ şi cali rolului de conducător politic bază. Aplicarea cu perseve coincide aproximativ cu cea 20,30 Cincinalul In acţiune. 10
ducă la îmbunătăţirea aprovi tativ, cu accent pe realizarea al organizaţiilor de partid, si rentă a acestor principii, care In care se ţin adunări de dări milioane tone do oţel;
zionării tchnico-materiale o şi depăşirea sarcinilor la ex tuarea în continuare a comu de fapt ,sînt statornicite In rle seamă şi alegeri tn orga 20,45 Seara de teatru : „FArA
locurilor de munca, creşterea port. pregătirea condiţiilor ca niştilor în fruntea acţiunilor munca şi viata internă de or nizaţiile de sindicat, de final” do N. Damaschln.
PicsA premtatA Ia
con
productivităţii muncii în aba re să permită desfăşurarea la liecare Joc de muncă, exer- ganizaţie, nu poate decît să U.T.C., precum şî ale femeilor. cursul do sconaril TV.;
taje, accelerarea lucrărilor pen Alături de conducerile acestor 22,03 „Intre orgA şl saxofon*.
tru deschiderea de noi fron organizaţii, comitetele de par MuzlcA uşoarA cu Gor
hnrd Rommer şl forma
turi de lucru, organizarea mal tid, birourile organizaţiilor de ţla «a i
buna a activităţii dc produc bază de partid se vor Îngriji nouă descoperire arheologică j 22,25 Oameni şl fapte. „Stator
ţie, astfel ca Intr-un timp cît ca dezbaterile şi măsurile ce nicie”. Emisiune de Vic
mai scurt toate brigăzile care se vor adopta de către orga tor Teodoru şl Serglu
Stejnr;
In prezent stnt sub pion s3 nizaţiile de misă să fie In 23.40 Telejurnalul de noapte;
poatâ progresa, atîngtnd nlvo- concordantă cu obiectivele şi
)ul celor fruntaşe. sarcinile ce şi Ic propun or pe teritoriul judeţului |
Rezultatele merituoase obţi N 0B8ANZAT ganizaţiile de portid. Modul
nute tn industria siderurgica rum orientează şi sprijină or
să constituie un îndemn pen ganizaţiile de poMîd activita
tru continuarea lor cu şi mai tea organizaţiilor de masă va De eurtnd. un grup de tranziţie de fa epoca nouă Vlnd apAi-At do sudiirA e-
mult clan şi dăruire, fură « se trebui să constituie obiect de cadre didactire dc Ja Şcoa a pietrei (neolitic) la epoca Icctrlc, funcţloneazA )a 220 $1
380
motoretă
V
STAS
şl
neglija valorîlicarea deplină a ncstingherilâ a activităţii pe citarea dreptului de control al dueă la stimularea iniţiativei «analiză şi cu ocazia dezbate la generală de fi ani din co bronzului (1900-1700 îe.n.j. „Mobra”. Deva. etr. Crlşan, 6.
marilor rezerve pe care Je a- timp de iarnă, rezolvarea tu organelor şî* organizaţiilor de membrilor de partid, la dez rilor din adunările de dări de muna Almuş-Sălîşte a invi In majoritatea lor, vasele it
vein în ceea ce prîveşle redu turor problemelor legale de a partid cu mai multă eficien voltarea spiritului lor comba scamă şi în plenarele lărgite tat în comună specialişti ai sini confecţionate dintr-o Vlnd urgent tasA ItbcrA, Sl-
cerea consumului de cocs pe sigurarea îndeplinirii in ritm ţă. dezvoltarea combativităţii tiv. la ridicarea conţinutului cu aclîvu) de partid. Muzeului judeţean Deva. pastă bine preparată, ames merla. Şoseaua Naţionala. 29,
★
Atragerea, alături de orga
tona de fonta. îmbunătăţirea corespunzător a planului de acestora stnt probleme de ba adunărilor dc partid şi spori nele de partid, şi a altor co Aîci, pe platoul numit ,,In tecată cu nisip, conţinînd şi Sincere mutţumlrl persona
călit aţii şi elaborarea de noi stal pe 1972 încă din primele ză care fac obiectul analizei rea influentei acestora asupra munişti cu experienţă la în Sâcări", in apropierea unei o cantitate redusă de scoici lului medlco-sanltar Îndrumat
mărci de oteluri, creşterea in zile ale anului viitor slnt de tn fiecare adunare. masei comuniştilor, a celor tocmirea dărilor de seamă şi grote, s-au descoperit clto- şi pietricele line. In cea mai de doctorul Constantin Suctu
spitalul Bala de Crlş, pentru
dicilor de folosire a agregate ziderate majore care lac obiec Nu prezintă mai mică im lalţi oameni ai muncii. va fragmente ceramice, un mare parte. pereţii vaselor grija faţA de bolnavi. Petre
lor, micşorarea substanţială a tul discuţiilor şi al măsurilor portantă de a fi dezbătute in Problemele referitoare la a proiectelor planurilor de fragment din piatră aparti- stnt lustruit! sau neteziţi pe Alexe.
procentului de rebuturi. Să se ce se stabilesc in organizaţi adunări preocupările organiza munca polilico-ideologică şi măsuri ce se prezintă în adu a nînd unui şlefuitor şi chir una sau ambele fote, avlnd ★
nări, participarea efectivă
Vfnd
sufragerie
mobllA >
acorde toată atenţia acţiunii ile de partid din toate unită ţiilor noastre pentru Întărirea culturol-educativă — perle activiştilor comitetelor munici pici rezultat de la o vatră la suprafaţă culoarea neaqră- stil, dormitor francez. Infor
componentă şi esenţială a în
de asimilare a pieselor de ţile economice Sarcinile de disciplinei şi creslerea răs tregii munci de partid — îşi pale, orăşeneşti, comunale şi dc foc. Pe baza fragmentelor eenuşie. cărămizie sau brun- maţii Arad telefon 71767.
schimb, de «uloutilarc, de pre prim ordin pentru organizaţi punderii personale a fiecărui rlin întreprinderi, a întregului ceramice ornamentate cu roşietîcâ. Ti
vind separator lapte — Sln-
gătire şî ridicare a califică ile de partid din unităţile a comunist fată de Îndeplinirea găsesc o amplă reflectare In activ de partid la pregătirea incizii pe buză sau direct Cullurn Colofcnî este răs- tuhalm 72.
istorica expunere a tovarăşu
sarcinilor încredinţate, dezvol
rii cadrelor. gricole de stat şi cooperatis lui Nîcolae Coauşescu la re şi desfăşurarea adunărilor de pe cotpuI vasului, s-au pu pindită pe teritoriul patriei
.
★
Dezbaierilo ce au loc în a te constau in mobilizarea tarea în continuare a princi centa plenară a CC. al P.C.U. partid precum şi a celor ale tut stabili mai multe forme noastre mai ales In Banat, Pierdut carnet dc munrA
dunările organizaţiilor de cooperatorilor, a mecanizato piului democraţiei interne de Este de datoria fiecărui comu organizaţiilor de masă, va de vase : castroane cmisle- Oltenia şî în partea de sud- seri;» p.c. nr. 42747K/I962 eli
partid şi al conducerii colec
partid din întreprinderile de rilor pentru slringerea cit mai tive — in lumina indicaţiilor nist să cunoască şi s3 apro duce la ridicarea conţinutului lîce cu buza îngroşată spre est a Transilvaniei. berat de Consiliul popular al
construcţii vor fi axate, de a- grabnică şi fără pierderi a re fundeze aceste probleme, să )e dezbaterilor şi a măsurilor re interior, pahare, borcane cu Prezenta acestei culturi tn municipiului Deva, pe nume
le Petrescu Millton. II declar
semonea, pc reducerea costu coltelor acestui un şi pregăti recentei plenare a CC. al populari/.rzo in rîndul mase se adoptă, In sporirea influen corpul arcuit, bombai sau judeţul nostru — deci în nul.
vestul
tării — aduce
noi
lui lucrărilor. îmbunătăţirea rea celor mai optime condiţii P.C.R, —, întărirea fără între lor de oameni ai muncii lără tei şi eficacităţii muncii poli cu gît scund rusfrînl în contribuţii la stabilirea ariei ★
rupere a rîndurilor fiecărei or-
calităţii construcţiilor şi a con pentru asigurarea de produc qanizatii cu cei maî merituoşi de partid. Adunările dc dări tice desfăşurate tn jindul afară. ei de răspînrlire, lămurind Imediat, In Orăşiio. Informaţii
V ln d urgent cjisA, o c u p a b llâ
Prinlr-o cercetare amănun
fortului locuinţelor, respecta ţii şi mai mari în anul cc ur oameni care şi-au dovedit pe de seamă vor dezbate $5 o- membrilor de partid, a celor ţită a acestor fragmente pre şi atcslînd legătura dintre Orâştle piaţa Aurel viaicu 2,
rea termenelor de dare tn fo mează. parcurs ataşamentul prin mun rienla deci activitatea polilico- lalţi oameni ai muncii, creînd cum şi a elementelor deco cultura Co|ofeni şi cele neo la etaj
losinţă prin scurtarea durate! Asigurarea unui raport co că fără preget, prin rezultate educalivă viitoare in lumina premise largi pentru obţine rative, sa «'ţunsln concluzia litice caro s au lormat pe ★
Vlnd Volkswagen j ;an. siare
de execuţie; măsurile care se respunzător între problemele le oblinulc Crearea tuturor cuvintării secretarului general rea de rezultate şi maî bune teritoriul judeţului. perfectă. Schorsicu MUwii. co
stabilesc trebuie să conducă legale de activitatea pentru al partidului şi a hotărîrilor în îndeplinirea hotărîrilor c5 ele aparţin culturii Co- muna Miercurea. s;»t Dobir-
nemijlocit la îmbunătăţirea or îndeplinirea planului de stal condiţiilor care să permită fie adoptate de plenara CC. al Congresului al X-)ea al P.C.R. ţofeni — cultură ce se în Prof. MIRCEA DAN LAZAR ca. 186. Judeţul Stblu.
cadrează din
cărui
partidului
punct de ve
membru al
ganizării muncii pe fiecare şi problemele legate de mun să-şi spună in cadru organizat PC.R., acestea «ivind menirea şi a celorlalte sarcini stabili dere cronologic perioadei de Muzeul judeţean Deva Vr
Hu
Itcnnuli-Gordini,
Vînd
şantier, la eliminarea totala a ca şi viata internă de partid, părerea deschisă despre orice să ridice pe o treaptă supe te ulterior de plenarele Comi nedoara. Molarilor .Vi. telefon
risipei dc materiale care mai atil sub aspectul prezentării problemă legată de activita- rioară întregul conţinut a! tetului Central al partidului. 2653.
dăinuie in multe tocuri, avîn- lor în materiale cît şi ca dez-