Page 28 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 28
n
ORUMUl SOCIALISMULUI • Nr. 5 237 • MARjl 9 NOIEMBRIE 1971
VIZITA DELEGAŢIEI M ii I JAPONIA Un m esaj
" ‘ y . 1 al lui Nguyen
TOKIO 8. — Coresponden Cu acest prilej, a avut loc La cele două manifestări a Huu Tho ATLA5
tul Agerpres, Florea Ţuiu, o convorbire cordială in pro fost prezent losif Gheorghîu,
transmite: Delegaţia Marii A bleme ce privesc dezvoltarea ambasadorul tării noastre in
dunări Naţionale a Republicii relaţiilor dintre cele două ţări Japonia. VIETNAMUL DE SUD 8 (A-
Socialiste România, condusa de şi contribuţia pe care o pot Deputaţii Ştefan Birlea gerpres). — După cum infor
Aurel Vijoli, preşedinte al aduce, in această direcţie, par şi Mihai Drăgănescu au fă mează agenţia de presă „E Cursa
Comisiei economico-financia- lamentele. cut o vizită la Agenţia liberarea", Nguyen Huu Tho,
rc a MA.N. şi preşedinte în aceeaşi zi, şeful delegaţi pentru ştiinţă şi tehnologie, preşedintele Prezidiului C.C. automobilelor vechi
al Grupului parlamentar pen ei, Aurel Vijoli, a avut o în unde au avut o convorbire cu al Frontului Naţional de Eli
tru relaţiile de priete trevedere cu ministrul nipon al viceministrul administrativ, Ku- berare din Vietnamul de sud,
nie dintre România şi Japo mîomî Umezawa, In probleme a adresat un mesaj de felici Duminică, pe traseul
nia, a făcut luni o vizită la finanţelor, Mikio Mizuta. In tare Coaliţiei populare pentru Londra-Brighton, f nsumînd
ale dezvoltării colaborării şti
Dictă, unde a fost primita de cursul Întrevederii, desfăşura inţifice şi tehnologice dintre pace şi dreptate si Coaliţiei 80 de km, s-a desfăşurat
preşedintele Camerei Repre tă într-o atmosferă prieteneas cele două ţări. naţionale pentru pace din Sta tradiţionala cursă de auto
zentanţilor, Naka Funada, şi că, s-a făcut un schimb de pă tele Unite, in legătură cu suc mobile vechi, fabricate îna
de preşedintele Camerei Con reri în probleme de interes re Scriitorul Aurel Rău s-a în- cesul acţiunilor din cadrul o* inte de 1905. Pe linia de
silierilor, Kenzo Kono. ciproc. Hlnit în Kamakura, oraş din fensivei de toamnă împotriva plecare au fost prezentate
apropierea capitalei, unde sînt războiului din Vietnam, iniţia peste 60 de mărci şi mode
păstrate importante vestigii lă de aceste organizaţii. le, printre care menţionăm
ale istoriei, artei şi culturii In mesaj se subliniază că un „Bcnz-1894", maşini
Demonstrat» şi mitinguri nipone, cu Yasunari Kawoba- propunerile în şapte puncte „Wolseley 104", „Panhard-
ta, laureat al Premiului Nobel
„Renault" etc.
Levessor",
pentru literatură Scriitorul ' . • a» -V ale Guvernului Revoluţionar Potrivit regulamentului fn
împotriva şomajului în Anglia japonez a manifestat interes • .. • v • . Provizoriu al Republicii Viet vigoare, viteza maximă
fată de creaţia artistică şi li , « m m namului de Sud oferă soluţia permisă este dc 32 kmlh.
LONDRA 8. — Corespon prezent, în Anglia, numărul terară a României. pentru o pace adevărată. Această cursă, care se des
LAOS — In fotografic j Convoi militar al Armatei «Ic Eliberare «lin Laos tnclrcpliiutu-sc spic
dentul Agerpres, Nicolae Plo- şomerilor depăşeşte un milion. linia frontului. făşoară pentru a 75-a oară,
peanu, transmite: In cadrul Demonstraţii asemănătoare au comemorează aşa-zisa „e-
campaniei naţionale de protest avut loc ta Plymoulh şi Nor- mancipare“ a automobilu
împotriva creşterii şomajului, wich. lui, intimplată in 1896. Pt
în mai multe oraşe din Anglia La Londra, între Hyde Park nă la această dată, reguli
au avut loc sîmbătă şi dumini şi Trafalgar Square s-a des Sesiunea Comisiei mixfe pe m de l u p t ă din le de circulaţie prevedeau
că puternice demonstraţii şi făşurat un marş, urmat de un m m ca orice automobil să fie
mitinguri, la care au partici miting, la care luat cuvîntul precedat de un om agitind
pat zeci de mii de oameni ai preşedintele Partidului Labu româno-congoleze de cooperare malii de elicoptere pentru a într-o singură acţiune milita
niuncii. La Newcastle, peste rist, Anthony Wedgood Benn. Vietnamul de sud le degaja din încercuire. Du ră, la Chheu Krcch. provincia un steag roşu. Unul din
12 000 cetăţeni au manifestai Campania naţională de pro minică. la aproximativ patru Prey Veng, au Iost scosi din „bolizii" cursei de anul a
pe străzile oraşului. La mi test împotriva şomajului se economica şi tehnica SAIGON 8 (Agerpres). — kilometri nord-est de vechea luptă 50 de soldaţi inamici. cesta n fost condus de cu
tingul ce a urmat demonstra Încheie la 24 noiembrie. Du In cursul ultimelor 48 dc ore, capitală imperială Hue, a avut noscutul pilot de automo
ţiei, a luat cuvîntul Victor pă cum subliniază presa bri lorlele patriotice din Vietna loc o puternică şi lungă luptă bile de curse, scoţianul
tanică. mai multe sindicate au BRAZZAVILLn 8 (Agerpres). Laos Jackie Stewart.
Featber, secretar general al congoleză — de coordonatorul mul de sud au întreprins nu între lorlele Frontului Natio
cerut organizarea, în această — La 7 noiembrie, s-au ter general al serviciilor de pla nal de Eliberare şi un deta
Congresului Sindicatelor Bri meroase acliuni armate împo
zi, a unei greve generale de minat ia Brazzaville lucrările nificare, Ambroise Noumaza- triva trupelor regimului de la şament al primei divizii de XIENG QUANG 8 (Ager-
tanice, care a subliniat, că, în 24 de ore celei de-a treia sesiuni a Co lay. Snigon. A doua divizie de infanterie saigoneză, sprijinit preş). — Purtătorul de cuvint Mari pagube
misiei mixte româno-congole Delegaţia economică a Re infanterie saigoneză dislocată dc artilerie si aviaţie al Comitetului Central al provocate de
ze de cooperare economică şi publicii Socialiste România în provin< i Guang Ngai a în Frontului Patriotic din Laos fi inundaţii în India
tehnică. Protocolul încheiat cu
Declaraţia, principiile şi programul acest prilej marchează o nouă a părăsit Republica Populară registrat, în timpul luptelor Cambodgia dat publicităţii o declaraţie
de
în care denunlă folosirea
de simbălă cu lorlele patrio
Congo în aceeaşi zi.
de acţiune de la Lima etapă în dezvoltarea relaţiilor La aeroport, delegaţia a tice, însemnate pierderi uma către S.U.A. a trupeloo* tni- Intr-o conferinţă ţinută
economice româno-congoleze. fost condusă de secretarul de ne şi in materiale de război. CAMBODGIA 8 (Agerpres). landezc pentru efectuarea u la Camera de Comerţ din
LIMA 8 (Agerpres). — Co naturale în interesul dezvoltă Violente ciocniri s-au produs, — După cum nnunlă Agenţia nor raiduri teroriste în zonele Calcutta, ministrul indian
respondentă de la Viorel Po- rii economice şi bunăstării Documentul a fost semnat, din stat al afacerilor sociale, Elie de asemenea, în provincia Khmeră de Informaţii, forţele de frontieră cu Toilanda. In al informaţiilor a făcut
pescu : In zorii zilei de luni, propriului popor. Orice măsuri partea română, de şeful dele Ilsouhou. A fost prezent, de Binh Dinh şi Delta Melcongu- patriotice au lansat repetate declaraţie sc arată că aseme cunoscut că inundaţiile
delegaţii celor 95 de ţâri în şi presiuni politice sau eco gaţiei noastre, Vasile Răuţă, asemenea, Gh. Gheorghiu. în iui, unde unităţile diviziei a atacuri împotriva trupelor re nea acţiuni — semnalate în şi ciclonul care s-au abă
curs de dezvoltare, membre nomice externe de natură să adjunct al ministrului comer sărcinat a.i. al Republicii So noua de infanterie saigoneză gimului Lon Noi, In provin districtul Hong Sa. provinci tut săptămîna trecută a
ale O.N.U., din America Lati lezeze exercitarea acestui au trebuit să se retragă. Pier ciile Siom Ab, Kompong ile Sayaboury. Moung Nan şi supra statului Orissa au
nă, Alrica şi Asia, care au drept reprezintă o violare fla ţului exterior, iar din partea cialiste România. deri au suferit şi trupele re Thom, Kompong Cham, Prey Luang Prabang— conslituie o
participat, în capitala peruană, grantă a principiilor liberei gimului Thieu staţionate in Veng, Svay Rieng si Kandal» violare lăţişi! a acordurilor de provocat moartea a 25 000
Ia cea de-a doua conferinţă determinări a popoarelor şi provincia Vinh Binh, cursul scoltnd din luptă, în ultimele la Geneva din 1962 privind de persoane. Intre aceştia
ministerială a aşa-numitului neintervenţiei, principii recu inferior al Mekongului. unde două săptâmini ale lunii oc Laosul şi o suveranităţii, in se includ şi aproximativ
„grup el celor 77“, au adoptat, noscute de Carta Naţiunilor a fest nevoie dc intervenţia tombrie 200 militari Tot în dependentei şi integrităţii te 200 de pescari ce ieşiseră fn
în cadrul unei ceremonii de Unite, şi pot. în cazul clnd Vesti din ţările socialiste avioliei, artileriei şi unei for a doua parte a lui octombrie. ritoriale a tării. larg din portul Puri şi ca
închidere, un document inti persistă, să ameninţe pacea şi re nu au revenit tncă in
tulai „Declaraţia, principiile şi securitatea internaţională'*. port. Ministrul indian a
programul de acţiune de la Programul de acliuni su menţionat, totodată, că pa
Lima". Actul final al dezbate gerează un larg evantai de so PRAGA MOSCOVA
rilor marchează o etapă im luţii pentru probleme urgen V i proteste împotriva experienţei nucleare gubele suferite de recolte,
portantă în bătălia de mare te ale dezvoltării (sporirea In anul 2 000, capitala Ce Cea mai nordică conductă comunicaţii, căile rutiere şi
anvergură desfăşurată împo exporturilor, industrializarea, hoslovaciei va ocupa un teri de petrol a Uniunii Sovieti aşezările omeneşti stnt deo
triva subdezvoltării. credite mai avantajoase, trans toriu de zece ori mai mare ce. care leagă exploatarea sebit de ridicate.
Declaraţia de la Lima. rea- decit cel de azi. In jurul cen Ust-Balîk de oraşul Omsk şi efectuate de S.U.A. pe Insula Amchitka
firmlnd principiile fundamen ferul de tehnologie, măsuri în trului aciuai care va fi păs are lungimea de 1 000 km, a
tale în materie de comerţ şi favoarea ţărilor cele mai pu trat ca monument arhitecto atins capacitatea proiectată Ziarul „New York Times" a- nului japonez, la Tokio s-a Circulaţia apelor
dezvoltare consemnate ta pri ţin avansate şi fără litoral). nic vor fi construite oraşe- de citeva 2oci de milioane WASHINGTON 8 (Agerpres). anunţat că majoritatea orga s
ma reuniune ministerială a Declaraţia de la Lima este satelit pentru 100 000-200 000 tone de ţiţei pe an — Efectuarea experienţei nu pieeiazii, intr-un ed i lor ia 1, că nizaţiilor pacifiste de masă, oceanelor
„grupului celor 77" de la Al elaborată în vederea celei locuitori. Clădirile noi care Treisprezece staţii dc pom cleare dc pe Insula Amchitka „detonarea în subteran a bom inclusiv Consiliul japonez îm \
ger, cuprinde un principiu de de-a treia sesiuni a Conferin vor Ii construite In centru se pare reuşesc să asigure a fost inlînrpinată cu vii pro bei cu hidrogen a fost efec i
maximă importanţă pentru pro ţei Naţiunilor Unite pentru vor realiza astfel, îneît să transportul întregii cantităţi teste de opinia publică ameri tuată in ciuda primejdiei gra potriva bombelor atomice şi cu Cercetătorii sovietici au .
ve. nu numai la adresa me
cesul dezvoltării : „Orice ţară comerţ şi dezvoltare, ce va a nu dăuneze vechiului ansam de petrol. In viitor, această cană In majoritatea oraşelor diului înconjurător uman, ci. hidrogen — Gensuikyo — au \ obţinut dovezi certe cu pri- »
adresat telegrame şi moţiuni
are dieptul suveran de a dis vea loc în aprilie-mai 1972, la blu arhitectural al oraşului. linie va fi continuată ptnă mari din Sla»ele Unite — New Administraţiei de la Washing s vire la circulaţia apelor \
pune liber de resursele sale Santiago de Chile. In aceeaşi perioadă se pre în regiunea Povoljie, unde York, Washington, Snn Fran într-un sens mult mai larg, ea ton şi Ambasadei S.U.A. tn \ din Oceanul Pacific in O- *
fn
consliluind un nou impuls dat
cisco. Denver şi atlete — au
vede înlocuirea totală in o se construiesc întreprinderi avut loc duminică, puternice cursei înarmărilor nucleare". Japonia, iar partidele politice ceanul Atlantic, peste Po- \
raş a încălzirii cu lemne, şî ale industriei petrochimice. manifestaţii îndreptate atit îm te de opoziţie au acuzat Statele Iul Nord. Pină in prezent ţ
sc considera că migraţia a- i
Comunicat iugoslavo-canadian mai ales cu cărbuni, prin sis HAVANA potriva cursei înarmărilor nu TOKIO 8 (Agerpres). — Nu Unite de ignorare a cererilor cestor ape sc produce fn *
centrală
teme de încălzire
termică sau cu gaze. ceea ce cleare. a continuării experien meroase adunări şî demonstra opiniei publice. cantităţi practic netnsemna- \
te prin strlmtoarea Bering i
la încheierea vizitei preşedintelui va permite curăţirea ziduri de elevi din şcolile medii din ţelor nucleare, cit Si a răz ţii de protest împotriva expe ki au fost scena unor impre şi că ea nu trece de ţărmuri- )
Oraşele Hiroşima şi Nagasa-
In luna octombrie, 20 000
boiului din Vietnam. Organi
rienţei nucleare efectuate de
lor Pragăi de straturile de
le Pcnissulei Alaska şi Pe- \
I.B. Tito în Canada funingine care s-au depus pe provinciile Havana şi Orien- zaţiile pacifiste si cele care S.U.A. pe Insula Amchitka sionante manifestaţii de pro ninsulci Ciukotka. Stratul L
test si marşuri ale tăcerii In
s-au desfăşurat, duminică, p*
au preocupări legate de con
ele de-a lungul secolelor.
muncă
te au participat la
patriotică în agricultură. servarea mediului ecologic, întreg teritoriul Japoniei — faţa monumentelor ridicate in dc apă din Oceanul Pact- l
OTTAWA 8 (Agerpres). — temul său politic, social şi e- SOFIA grupuri dc savanţi, senatori şi transmite agenţia Kyodo. Du memoria victimelor din auausl
In comunicatul dat publicită cononiic, respectării politicii „Şcoala pe ogoare^ este de pă proleslul oficiat al guver fie curge insă sub calota i
numit programul de educa
ţii la încheierea vizitei preşe de independentă, a integrită Recent, a pornit In prima ţie a elevilor prin muncă, cu alte personalităţi americane de gheaţă a Polului Nord .
dintelui losip Broz Tito în Ca ţii teritoriale şi a inviolabili sa cursă cea mai marc navă o durată de o lună Pe lin şî-au reafirmat duminică opo la adincimi variind intre J
nada, se arată că vizita a tăţii frodowerelor de transport, de 23 500 tone, gă ajutorul pe care îl acordă ziţia faţă de experienţele nu 75 şi 200 m. \
marcat un progres important Examinind situaţia din Eu construită de şantierele na cleare, care. prin stimularea
în relaţiile iugostavo-canadie- ropa, părţile s-au declarat in vale bulgare. In acelaşi timp. la culesul legumelor şi fruc cursei înarmărilor şi a perico s
ne şi a contribuit la o mai favoarea unei conferinţe pri pe calele şantierului naval telor, precum şi a trestiei de lelor pe care le implică, con Evidenţa populaţieî |
bună înţelegere reciprocă, la vind securitatea şi colabora din Varna a începui con zahăr şi tutunului, elevii par stituie o ameninţare gravă la
ticipă în luna respectivă la
promovarea cooperării dintre rea. la care să participe toa strucţia unei nave de 35,8 diferite manifestări sporlive adresa păcii şi viitorului ome cu ajutorul
cele două ţări. Părţile şi-au te statele europene, precum şi mîi tone, prima din cele şa şi culturale. nirii. computerelor
reafirmat ataşamcnlul Iată de Canada şi S.U.A. Părţile con se de acelaşi tip, care vor Waller Hickel, fost ministru
cauza păcii şi securităţii in sideră că ar fi utile consultări fi construite în cursul cin VARŞOVIA în actuala Administraţie, rc-
ternaţionale şi de îmbunătăţi multilaterale în această pro cinalului. ferindu-sc la experienţa din Dundcstagul vest-german |
blemă între toate ţările inte
rea relaţiilor dintre state pe resate. Colectivul Institutului pen Combinatul siderurgic de Insula Amchitka, a declarat a aprobat, in priijiă lectu- )
ba/a principiiloi neamestecu tru construcţii navale dîn la Nowa Hula produce In că „adevărata securitate a lu ră, o lege potrivit căreia, L
lui în treburile interne. rer In calitate de membre ale Varna lucrează în prezent la prezent 4,5 milioane tone otel de la data de 1 ianuarie 1
Comitetului de dezarmare, păr mii nu poate li realizată dc- 1973, fiecare cetăţean al T
nunlării la folosirea sau ame ţile s-au angajai să depună e proiectul unei nave pentru pe an, de trei ori mai mult ctt prin înlăturarea factori
ninţarea cu forţa, respectului iransport de cărbune cu o docil întreaga industrie si R.F. a Germaniei va fi în- i
forturi maxime în vederea lor care pot duce la declan registrat sub un număr /
reciproc şi soluţionării con realizării unui progres concret capacitate de 75 000 tone, iar derurgică a Poloniei dinainte şarea unui război nuclear". La compus din 12 cifre. Nu- \
flictelor prin mijloace paşnice, în cadrul eforturilor orientate după construirea, in 1975, a de război. Alături de combi mărul respectiv înscrie co- \
in conformilate cu telurile şi către stăvilirea cursei înarmă unor noi secţii ale şantieru nat a fost construit un oraş rîndul său, senatorul demo dificat data naşterii, sexul l
principiile Cartei O.N.U. Tot rilor. In timpul convorbirilor, lui din Varna, aici se vor muncitoresc, a cărui popu crat Mikc Gravei a cerul pre şi alte date personale. Mă- '
odată. s-a exprimat convinge părţile şi-au exprimat îngrijo realiza şi nave de 100 000 laţie va fljunqe în curînd la şedintelui Nixon să anunţe sura este luată pentru a sc \
rea că relaţiile de pace dintre rarea faţă de conlinuarea ex tone. 200 000 locuitori. instituirea unui moratoriu a SUEDIA — In ultimul timp In Suedia s-a înregistrat o creş organiza o mai bună eviden- i
state se pot de/.volla numai în perienţelor nucleare, subli supra tuturor experienţelor nu tere slmfitoarc a numărului şomerilor, ca urmare a închiderii a ţă a populaţiei cu ajutorul /
cleare.
condiţiile respectării suverani niind necesitatea interzicerii numeroase uzine $1 întreprinderi. Cei rAinaşi f;\rA lucru. In special
tăţii; a dreplului fiecărui stat generale a experienţelor nu femeile, slnt nevoiţi sA execute tot felul dc munci. In schimbul maşinilor electronice de )
unor retribuţii minore.
de a alege în mod liber sis cleare. in fotografic : Femei rAmase fArA lucru strlnglnd gunoaiele calcul. \
de pe şoselele oraşului Jonkoplng.
TOKIO. — Trei par DAMASC. — In capitala ____ _______________________ \
tide japoneze de opoziţie Siriei s-a deschis o conlerln-
— socialist, soelallst- ţă consacrată examinării u
democratlc şl Komelto nor probleme privind polua
— au prezentat luni Ca rea coastelor orientale ale
merei Reprezentanţilor a Mcditeranei de produsele pe
Dietei japoneze un pro c u m troliere. Participă delegaţi din SEUL
iect de rezoluţie. prin Cipru, Siria şi Liban, precum
care se pronunţă pentru şi reprezentanţi ai principale
normalizarea relaţiilor lor companii petroliere care
dintre Japonia şi Repu transporta ţiţeiul din unele Amfiteatrele universităţi de la Scul a recurs din nou Povara unor alocaţii mili
blica Populară Chineză. state arabe spre porturile lor şi institutelor de învăţă- la teroare şi represiuni şi tare incredibile — 80 la sută
Proiectul preconizează — Mandatul iniţial al Comitetu Mcditeranei — „Taplînc" şi niint superior din Seul şi din la practica înscenărilor judi din buget — şi cheltuielile
anunlă agenţia japone lui fusese fixat la un an. dar „frak Petroleum Company" alte centre universitaro din ciare. La 20 octombrie, un legale de întreţinerea unui
ză Kyodo — luarea de o dată cu lărgirea acestui (IPC). Coreea de Sud sînt din nou tribunal din Seul a condam corp de 50 000 de poliţişti şi
către guvern a unor mă organism, de la 60 la 75 dc pustii. în fata lor fiind pla nat la moarte două persoane, 320 000 de auxiliari pentru
suri pentru normalizarea membri, s-a mărit şi durata BOGOTA. — Organizaţia sate patrule militare, blinda între care un student, şi la sprijinirea regimului anti
cit mai grabnică a rela mandatului său Ia doi ani. Internaţională a Ziariştilor te şi tancuri. cile 15 ani închisoare alte popular sini, de asemenea,
ţiilor dintre Japonia şi (OIZ) a acordat ziarului „Voz Luna octombrie a marcat patru persoane. de natură să amplifice criza
China. TEHERAN. — In capi Prolctaria''. organul Partidu o intensificare fără prece economică şi politică cu ca
tala Iranului sc desfă lui Comunisl din Columbia, dent a demonstraţiilor stu re este confruntată în pre
şoară o nouă rundă dc tra medalia jubiliară instituită denţeşti împotriva politicii zent Coreea de Sud.
PRAGA. — Cea de-a pafra tative intre ţările producătoa cu prilejul aniversării a 25 de antinaţionale şi antipopulare Notă In ce priveşte situalia In-
rundă a convorbirilor preli re de petrol din regiunea ani de la constituirea OIZ. a clicii Pak Cijan Hi, împo văţămintului. în prezent ju
autorităţilor
triva corupţiei
minare inlre R.S. Cehoslova Golfului Persic şl companiile Medalia a fost acordată zia de la Seul, a prezenţei tru externă mătate din locurile în uni
că şl R.F. a Germaniei va a occidentale, consacrată sta rului pentru luptă activă in pelor americane în Coreea versităţi revine colegiilor
vea lor la 18-19 noiembrie, bilirii unui nou sistem de apărarea drepturilor poporu de Sud, pentru democratiza particulare, unde laxele sînt
anunţă agenţia CTK. Delega plăţi, care să compenseze lui columbian rea procesului de învăţă- extrem de ridicate. Anul a-
ţia cehoslovacă va fi condu pierderile suferite dc ţările Secretarul general a) OIZ niînt. Ca şi în alle ocazii, Măsurile represive ale re ceslft, taxele de studii au
să do Jiri Gotz, adjunct al producătoare ca urmare a re a adresat ministrului de in autorităţile marionetă au fo gimului dc la Scul au avut fost dublate şi în învălâ-
ministrului afacerilor externe, terne al Columbiei, Abelnrdo losit armala şi politia pen drept urmare organizarea u niintul de stat, situaţie care
iar cea vesl-germană de Paul centei crize monetare occi Forcrro, cererea de a anula tru reprimarea mişcărilor nor noi demonstraţii de pro duce la întreruperea studii
Frank, secretar de stat la dentale si 9 situaţiei preca «'cnzura impusă recent ziaru sludenleşli, declanşînd un test, mitinguri şi manifestaţii lor a o treime din totalul
Ministerul Afacerilor Exter- re a dolarului. lui „Voz Prolctaria". val de teroare în întreaga ale studenţilor, la care s-au studenţilor.
no al Republicii Federale a ţară. In virtutea aşa-ziselor alăturat şi alte pături ale
Germaniei. „dispoziţii speciale", univer populaţiei. Fată deci că recentele ma
sităţile sud-coreene au fost Această amplă mişcare sc nifestaţii studenţeşti au pro-
ATENA. — Printr-un de închise, .participanţilor la desfăşoară pe fondul unei lunde semnificaţii social-po-
cret al primului ministru ULAN BATOR. — In urma tratativelor desfăşurate în demonstraţii ti s-a aplicat un situaţii economico - sociale lilicc. Valul de represiuni şi
grec, Gheorghlos Papadopou- spiritul prieteniei şi înţelegerii reciproce, la Ulan Bator a tratament umilitor, iar mai deosebit de sumbre. Econo teroare pe care guvernul
los. alegerile pentru „Comi Iost semnal Protocolul privind schimbul de măriuri şl plăţile multe sute de studenţi au mia tării este literalmente Pak Cijan Hi l-a declanşat
tetul naţional consultativ in- Intre Republica Socialistă România şl Republica Populară fost areslati. In «acelaşi timp, falimentară, şomajul afectea împotriva acestora rellectă
sărcinaf cu studierea proiec Mongolă pe anul 1972. aproximativ 14 000 de stu ză aproximativ 7 milioane de o dală in plus dificultăţile
telor de lege" au iost amina- Volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări denţi din Seul şi din alte persoane. Agricullura nu prin caro trece regimul dc
ie de la 28 noiembrie pentru va marea o creştere imporînntă în comparaţie cu anul 1971. centre universitare au fosl reuşeşte să asigure necesa la Seul, teama şi deruta n-
liutusLria chimică (libaneză s-a dczvnliar in cel «lc al pnlru- 12 decembrie ac. Comitetul România va exporta în R.P Mongolă produse chimice, mobi recrutaţi cu forţa in armata
Ica cincinal iirmiml ca in 1!>7S proilucţia să crească fa|ă «Ic 1970 rul de ore/.. Venitul pe c«ap ccsluia în lata acţiunilor de
cil 120-123 la sută. PciUni prima oavA sc produce aici urce, poli- consultativ a fost creai la lă, tricotaje. încălţăminte şi alte măriuri de larg consum, iar regimului-mar ionelă. de locuitor al ţăranului sud- prolest ale maselor populare.
vlniclornl, acl«l clorhidric şi carburanţi dc initliă calitate. slirşilul anului trecut, prin- Mongolia va livrq lorii noastre piei, lină, confecţii dîn pie In încercarea dc a intimi coreean este cel mai mic
In folo;?raflc : Uzina dc nitrac dc amoniu in districtul Fier, ve tr-un decret guvernamental.
dere cxlcrionri. le şi blană, alic mărfuri. . da forţele patriotice, clica din lume t MIHAI FABIAN
Redaclla sl administraţia darala!i Deva, ftf, Dr. P. Groza nr. 35, (Teleloana or. X23 17 şl U 5 88. Tiparul: Întreprinderea poligrafica Deva.