Page 29 - Drumul_socialismului_1971_11

Şedinţa Comitetului Executiv

PROLETARI D'ÎN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA?
al Comitetului Central al P.C.R.

In zlna de 9 noiembrie 1971 a avut loc şe­ (ă de respectarea termenelor de livrare, a
dinţa Comltelulul Executiv al C.C. al P CR., condiţiilor de calitate şl a celorlalte clauze,
prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prevăzute în conlracle. De asemenea. Comite­
secretar general al Partidului Comunist Ro­ lui Executiv a trasat sarcină ministerelor, ce­
mân. lorlalte organe centrale să acţioneze în con­
Au participat, ca Invitaţi, miniştri şl alţi tinuare — atît in proiectare cîl şl în execu­
conducători al onor organe centrale. ţie — pentru elaborarea unor soluţii tehnice
Comitetul Executiv a analizat stadiul pre­ eficiente, pentru reducerea consumului de
nieial în construcţii şi extinderea folosirii pre­
gătirii condiţiilor pentru realizarea planului fabricatelor din beton, pentru respectarea con­
de investiţii pe anul 1972 şl a stabilit măsu­ sumurilor specifice în cadru) cantităţilor de
rile ce trebuie luate de Consiliul de Miniştri, materiale de construcţii prevăzute în planul
de ministere şl celelalte organe centrale, pen­ de stat pe anul 1972.
tru a se asigura punerea In funcţiune a obi­
ectivelor prevăzute Ia termenele planiiicatc. In continuare. Comitetul Executiv a exa­
minai proiectul de decret privind organizarea
In acest scop. Comitetul Executiv a stabilii
şi funcţionarea Ministerului Invâţăminlului şl
să se urgenteze încheierea acţiunii de con­ proiectul de lege privind gospodărirea pădu­
tractare a instalaţiilor şl utilajelor tehnologi­ rilor administrate de comitetele executive ale
ce. să se ia măsuri tehnlco-organlzalorice pen­ consiliilor populare comunale şi a hotărit ca
ANUL XXIII. Nr. 5 238 MIERCURI 10 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI tru dezvoltarea şl folosirea raţională a capa­ acestea să (ie supuse spre adoptare Consiliului
cităţilor de producţie In uzinele producătoare de Slal, respectiv Marii Adunări Naţionale.
de Instalaţii şl utilaje tehnologice ale Ministe­ Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a apro­
rului Industriei Construcţiilor de Maşini şl bat principalii indicatori telinico-cconomici ai
ale celorlalte ministere economice. pentru unor lucrări de Investiţii şi a soluţionat alte
creşterea răspunderii unităţilor furnizoare la- probleme ale activităţii curente.
DESÂVfRŞIT COD MORAL Al ÎNĂLŢĂRII O U Primirea de către tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU a
PE CEI MAI INAIIPIEDESTA1 Al CUNOAŞTERII delegaţiei Biroului Comitetului

Centrai al Partidului Comunist

din Grecia (interior)

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mişcării comuniste şi munci­ punzător intereselor popoare­
secretar general al Partidului toreşti. lor român şi grec, cauzei uni­
Comunist Român, a primii zi­ Delegaţia Biroului Comite­ tăţii partidelor comuniste şi
lele trecute delegaţia Biroului tului Central al Partidului Co­ muncitoreşti, a tuturor forţe­
Munca, numai ea, defineşte Preocupare atentă şi permanentă Succesiune noul, modern*, Comitetului Central al Parli- munist din Grecia (interior) a lor antiimperialiste, cauzei pă­
edificatoare pentru oraşele mi­ dului Comunist din Grecia avut convorbiri c j delegaţia cii şi colaborării internaţio­
personalitatea umană pentru ridicarea necontenită a nerilor din Valea Jiului. (interior), care face o vizită dului Comunist Român, forma­ nale.
Comitetului Central al Parli-
Foto: N. GHENA
in tara noastră. Delegaţia este
Cu acest prilej, s-a expri­
formala din tovarăşii Anlonis lă din tovarăşii Paul Nicules- mai Îngrijorarea Comitetului
Tezele din SnlJe a.c. ale to­ a maselor nu se pot realiza în nivelului de trai al oamenilor muncii Brillakis, Nicos Knras. llins cu-Mizil, membru al Comitelu- Executiv al Comitetului Cen­
varăşului Nicolae Ceauşescu, afara muncii, a muncii cinsti­ Staveris. membri ai Biroului lui Executiv, ol Prezidiului tral at Partidului Comu­
dezbătute pe larg în organiza­ te, ordonate. Omul nou, sănă­ C.C. al P.C.G. (interior). Sla- Permanent, secretar al C.C. al nist Român faţă de recenta a-
ţiile de partid, de masă şi tos, moral, cu o Înaltă con­ Studiind cu otcntic expunerea tovarăşului Nicolae vros Karas, membru al C.C. al P.C.R., Mihai Cerc, membru reslare a tovarăşilor Haratara-
obşteşti, au primit adeziunea ştiinţă politică, etică şi prole- Ceauşescu la plenara C C. al P.C.R, care a analizat şi apro­ PC.G. (interior) şi Takis Hn- supleant al Comitetului Exe­ bos Dracopulos, secretar a!
unanimă şi deplina aprobare sională trebuie să fie adine bat programul partidului de îmbunătăţire a activităţii ideo­ Revizii în flux gidimitris. activist a! secţiei cutiv, secretar al C. C, al Biroului C.C. al P.C.G. (inte­
a comuniştilor şi au devenit pătruns de necesitatea mun­ logice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia internaţionale a C.C. al P.C.G. PCR., Ghizela Vass. şef dc rior), Dimitris Parlsalides,
acum program pentru întregul cii, să manifeste dragoste pen­ socialistă n maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societa­ (interior). secţie la C.C. al P.C R. membru al C.C. at P.G.G. (In­
nostru partid, pentru toti oa­ tru meserie, pentru ridicarea tea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste tehnologic Cu acest prilej, a avut loc In cursul întrevederilor s-a terior), veteran al mişcării co­
menii muncii. Este un program continuă a pregătirii sale mul­ şi comuniste, îmi exprim deplina adeziune faţă de acest mă­ o informare reciprocă In le­ afirmat hotărîrea de dezvolla- muniste gieceşti şi a altor
director — parte integrantă a tilaterale. reţ program adoptat de partidul nostru. gătură cu activitatea celor re a relaţiilor între cele două conducători comunişti caje au
programului edificării socialis­ In calitatea mea de şei de Am reţinu» în mod deosebit eforturile pe care parti­ Colectivele atelierelor dc două parlide şi un schimb de partide pe baza principiilor avut un rol de soamă In lupta
te multilaterale a ţSrii noastre brigada, de secretar al orga­ dul nostru le-a făcut si le face pentru asigurarea unui ni­ reparaţii şi întreţineri apar­ păren (n probleme actuale ale marxist-lenîniste, ale interna­ de rezistenţă împotriva fascis­
— privind îmbunătăţirea acti­ nizaţiei de partid din sectorul vel de trai ridicat pentru toţi oamenii muncii din ţara noas­ ţinătoare întreprinderii dc situaţiei internaţionale, ale ţionalismului proletar, cores­ mului şi în mişcarea democra­
vităţii ideologice. ridicarea VI şi de membru în biroul co­ tră. Faptul că veniturile oamenilor muncii au lost în cin­ transporturi auto Deva a­ tică din Grecia, şi s-a mani­
nivelului general a! cunoaşte­ mitetului de partid al minei, cinalul recent încheiat de 2,5 ori mai mare declt in cinci­ plică în prezent un nou festat solidaritatea comunişti­
nalul 1951 — 1955, sau că numai sporul veniturilor reale pc
rii şi educaţia socialistă o ma­ sînt conştient că acestea sînt o persoană în 1975 fală de 1970 va fi aproximativ egal cu mod dc organizare, menit să ÎN P A G IN A A III-A lor, a oamenilor muncii din
selor, pentru aşezarea relaţii­ Îndatoriri fundamentale pen­ înlicg venitul mediu anual pe o persoană, realizat in pri­ scurtezo imobilizarea auto­ Republica Socialistă România
lor din societatea noastră pe tru mine, pentru toţi comuniş­ mul cincinal, este o dovadă elocventă a permanentei pre­ vehiculelor în reparaţii şi cu lupta comuniştilor, forţelor
baza principiilor eticii şi echi­ tii. Noi trebuie să milităm con­ ocupări a partidului pentru continua Îmbunătăţire a vieţii să conducă la creşterea ca­ UNIVERSITĂŢILE POPULARE IN NOUL AN DE democratice, progresiste şi pa­
tăţii socialiste şi comuniste. secvent pentru cultivarea la oamenilor muncii şi, totodată, ne obligă să ne sporim efor­ litativă a reparaţiilor exe­ triotice din Grecia pentru eli­
La mina Lupeni — cea mai tinerii noştri a spiritului mun­ turile la locurile noastre de muncă, în uzină, pe ogoare, în cutate. INVAŢAMINT berarea celor arestaţi, pentru
mare exploatare de cărbune cii, a dragostei pentru profesia instituţii. Este vorba de executarea dezvoltarea unei Grecii demo­
cocsificabil a tării — avem aleasă, să luăm atitudine o­ De o însemnătate deosebită sînt măsurile luate de parti­ reviziilor tehnice de gradul Program dinamic, bogat conţinut cratice şi independente, pentru
un colectiv puternic, harnic şi portună împotriva acelora ca­ dul nostru pentru asigurarea bazei materiale, dezvoltarea şi II în flux tehnologic, cu cauza progresului social şi
păcii.
priceput, recomandat de re­ re nu merg în pas cu noi. Es­ perfecţionarea învăţămtntului de toate gradele, menite să specializarea meseriaşilor
zultatele sale. de hotărîrea cu te evident că. în ultimul timp, ducă la ridicarea gradului de cultură si civilizaţie a tine­ pentru fiecare operaţie în de Idei în educafia multilaterală întrevederile s-au desfăşurat
care transpune în viată politi­ am făcut un salt însemnat pc rei generaţii, a întregului nostru popor. Acest lucru este part o. într-o atmosferă caldă, tovă­
ca partidului şi statului nostru. lărimul cunoaşterii, că s-au oglindit în faptul că numărul elevilor din 1nvă|ămîntul obli­ Paralel, prin acţiunea dc a oamenilor muncii răşească.
Dar trebuie să recunoaştem produs schimbări esenţiale în gatoriu de cultură generală, liceal, profesional, de speciali­ autoutilarc, fiecare loc de
că printre aceşti mineri destoi­ conştiinţa oamenilor. Există zare postliceată, de maiştri, piecum şi al studenţilor din muncă a fost dotat cu scule
nici şî curajoşi mai sînt şi Insă destul Ioc pentru mai bi- învălămintul superior a crescut de la 1690 503 în 1938/
unii — puţini la număr — ca­ 1939 la 3 9Î6 408 în 1970/1971. Plnă la sfirşitw! cincinalului şi dispozitive, instalaţii şi
re au o atitudine înapoiată fa­ VASILE RUŞITORU EUGEN AVRAM agregato moderne, capabile Folosirea seminţelor şi materialului săditor
ţă de muncă, nu folosesc raţi­ miner şef de brigadă, sectorul secretar ol Comitetului municipal să asiguro ritmul normal al
onal timpul de lucru, na se VI, E.M. Lupeni Hunedoara al P.C.R. executării în flux a repara­
preocupă de ridicarea lor pro­ ţiilor.
fesională, fac Tabat de Ia obli­
gaţiile de serviciu. Or, ridica­ (Continuare în pag. a 2*o) (Continuare in pag^ a, 2*a) de calitate asigură sporuri substanţiale de recoltă
rea nivelului general al cu­
noaşterii şi educaţia socialistă
Este îndeobşte cunoscută ducţii medii de 3 000 — 3 600 peratislc Halcg şi Toleşli, un­
Prosperitatea şi progresul au la temelie grija faţă de avuţia obştească Simpozionul naţional importanţa folosirii (n agricul­ lui dc toamnă în multe unităli de găsesc condi|ii favorabile.
kg la hectar la cultura griu­
tură a seminţei şi materialului
săditor cu înalte valori biolo­ agricole dîn judeţ, ca urmare Producţiile obţinute de pe su­
Expunerea făcută de secre­ aceasta asigurîndu-se dezvol­ continuu pentru dezvoltarea nilor iniţiate pentru valorifi­ gice şi culturale, factori hotă- a folosirii în producţie a soiu­ prafeţele destinate producerii
tarul general al partidului, tarea conştiinţei socialiste a proprietăţii socialiste de stat carea cit tnai deplină a po­ „Din istoria agri­ rltori în valorificarea condiţi­ rilor raionale Bezostaia 1. Da­ şi îmbunătăţirii seminţelor
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenilor muncii şi ridica­ şî cooperatiste, să pună pe tenţialului productiv al uni­ ilor specifice diferitelor zone cia şi Favorit, capabile să va­ constituie fondul dc seminle
în cadrul recentei plenare a rea Toiului lor în făurirea primul plan interesele po­ tăţii. Ca urmare a rezultate­ de cultură, precum şi a inves­ lorifice din plin condiţiile cre­ pentru iclnnoire care, alături
Comitetului Central al Par­ conştientă a propriului des­ porului muncitor, Inţelegînd lor obţinute în sporirea pro­ culturii în România" tiţiilor efectuate prin lucrările ate, obligă la generalizarea in de seminţele obţinute pe lo­
tidului Comunist Român re­ tin, în mersul victorios al că între interesele personale ducţiei agricole, cooperativa de Îmbunătăţiri funciare, iri­ turile semincere proprii ale
prezintă pentru comunişti, patriei noastre pe drumul şi cele generale ale întregii agricolă a avut posibilitatea Io!re S—I noiembrie 1371, s-a gaţii. chimizare şi mecanizare, cultură a acestor soiuri, dar şi întreprinderilor agricole de
pentTU întregul nostru popor construirii socialismului si societăţi nu există nici o să livreze cantităţi tot mai desfflşurat la Iaşi, sub egida menite să ducă la sporirea la asigurarea unui agrofond stat şi cooperativelor agricole,
un amplu şî complex pro­ comunismului. contradicţie ci, dimpotrivă, mari de produse la fondul de Academiei de ştiinţe sociale .şi continuă a producţiei agricole superior. Aceleaşi concluzii se vor asigura londul seminlelor
politice a Republicii Socialiste
gram de acţiune a cărui în­ Din studierea expunerii există o slrînsă unitate dia­ stat. acesta constituind un România şl a Institutului de vegetale, la îmbunătăţirea ca­ pot trage şi din producţiile ob­ pcnlru producţie al judeţului.
făptuire are drept scop for­ secretarului general al parti­ lectică, ca bunăstarea perso­ răspuns concret Ia ajutorul Istorie şl arheologie „A. D. lităţii acesteia. Organizarea ţinute la alte plante cultivate In lumina noii legi, specia­
marea şi educarea omului dului, Ia fel ca oricare co­ nală este strîns legată de pe care statul ni l-a acordat Xenopol- din Iaşi, al doilea sim­ producerii şi Îmbunătăţirii se­ ca : orz. ovăz, porumb, legu­ liştii din unilă(i:e agricole da
pozion naflonal de istoric a
nou, multilateral dezvoltat, munist, am putut desprinde bunăstarea întregului popor, în vederea dezvoltării pro­ agriculturii. minţelor şi a materialului să- me. cartofi şi plante de nutreţ. sia( şi coopci aii vele agricole
constructor conştient al so­ numeroase concluzii practi­ că asigurînd dezvoltarea ge­ prietăţii obşteşti, cit şi o re­ Iniţiativa organizării a fost dilor In unităţile specializate Din verificările făcute în leren care au organizat ferme speci­
cialismului si a! comunismu­ ce, folositoare pentru întrea­ nerată a ISrîi. asigură ridi­ cunoştinţă faţă de măsurile detcrratnatA de necesitatea cu­ s-a constatat tnsă că nu peste alizate pentru producerea de
lui. De asemenea, dezbateri­ ga activitate de viitor. Defi­ carea şi a nivelului său de Inate de partid pentru îmbu­ noaşterii şl înţelegerii istorici şi pc loturi semincere, con­ tot s-a acordat atenţia cuveni- seminţe Si material săditor, cil
sub
poporului nostru
toate
le caTe ou avut loc au sub­ nirea comunistului ca om trai". Fn contextul acestui nătăţirea condiţiilor de via|ă formele sale <le manifestare trolul aplicării tehnologiilor In lă calităţii seminţelor folosite Si cei din unităţile cu lolur/
liniat cu putere necesitatea cinstit, curajos şî demn, ca­ deziderat major se înscriu şi ale ţărănimii Daloria noastră materială şl spirituală. Acesta toate etapele de producere, în cultură, ceea ce a dus la semincere proprii răspund d
însuşirii pe deplin şi aplică­ re luptă cu ardoare pentru eforturile ţăranilor coopera­ de căpetenie, a comuniştitor reprezintă, prin participarea prelucrare, depozitare, cir­ obţinerea unor rezultate de aplicarea tehnologiilor specii,
vast
largă şi prin domeniul
rii neabătute în viaţă a Pro­ adevăr, pentru dreptate $i tori din Geoagiu Datorită si cooperatorilor, este ca. în al temelor abordate, dovada culaţie şi folosire a seminţelor producţie sub posibilităţi. ce liecărei culturi, soi san
gramului pentru îmbunătăţi­ libertate cuprinde toate atri­ muncii rodnice desfăşurate continuare, să manifestăm Interesului crcsclnd al cerce­ şi materialului săditor precum Introducerea In cultură In hibrid, prin execuiaren lucră­
ro ­
rea activităţi î ideologice, butele ce se cer unui om al în comun pentru dezvoltarea maximă Tăspundere pentru tătorilor şl specialiştilor celei şt stabilirea obligativităţii de cadrul judeţului a celor mai rilor speciale rle izolare, cas­
mâni pentru studierea
pentru ridicarea nivelului ge­ societăţii noastre socialiste. zootehniei, pomiculturii şi le- sporirea şi apărarea proprie­ mal vechi ocupaţii stabile a reînnoire a acestora şi-au că­ valoroase soiuri dc plante cul­ trare, purificare. întreţinere
neral al cunoaşterii si educa­ In acelaşi timp însă, referin- gumîculturii. în ultimii ani tăţii cooperatiste, să nu în­ poporului nostru, agricultura. pătat un cadru juridic o dală tivate este una din preocupări­ recoltare, condiţionare şi păî
ţia socialistă a maselor, pen­ du-se la omul comunist, to­ avuţia obştească — izvorul găduim ştirbirea cu nimic a Simpozionul a vizat, in acelaşi cu adoptarea de către Marea le majore ale Direcţiei genera­ Irare pină la valorificare. Uni
timp. fundamentarea unei no]
tru aşezarea relaţiilor din varăşul Nicolae Ceauşescu creşterii bunăstării tuturor avuţiei făurite prin munca In tradiţii ia viaţa ştiinţifică din Adunare Naţională a Legii le pentru agricultură, industrie futile agricole socialiste, mem­
societatea noasjră pe baza arată că: „El trebuie să iu­ cooperatorilor — a sporit dr* comun. Ttomânta — aceea a manifes­ privind producerea, folosirea alimentară, silvicultură şi ape brii coopcrnlori şi producălo-
principiilor clicii şi «chilăţii bească munca, să depună e­ aproape trei ori, comuniştii AUREL PERA tărilor periodice ale istorici­ şî controlul calităţii seminţe­ Avînd la bază rezullalele com­ rii cu gospodării individuale
pâmîntul
lor Agriculturii pe
socialiste şi comuniste, prin forturi şi să se preocupe situîndu-se în fruntea acţiu­ preşedintele C.A.P. Geoagiu patriei. lor şi materialului săditor pen­ portării acestor soiuri In con­ au obligaţia de a folosi numai
tru producţia agricolă vege­ diţiile pedoclimatice ale jude­
tală. ţului. stabilite la Centrul de seminţe sau malerial săditor
Rezultatele obţinute In pro­ încercare a soiurilor Gurasado. din soiurile sau hibrizii care
ducţie In acest, an de către la Staţiunea experimentală Îndeplinesc condiţiile de calî-
SA SE REALIZEZE INTEGRAL ECONOMIILE Şl BENEFI­ colă Geoagiu, Întreprinderile gricole de stat, s-a trecut la inginer principol la Laborato­
Staţiunea experimentală agri­
Geoagiu şi
întreprinderile a­
AURELIAN MARELE
agricole de stat şi cooperative­
producerea In mod organizat a
le agricole din judelui nostru seminlelor de cereale tn ferme rul pentru controlul seminţelor
eficienţa
au pus In evidentă
specializate In cadrul coopera­
CIILE SUPLIMENTARE PREVĂZUTE IN ANGAJAMENTE factorului săminţă In condiţii­ tivelor agricole do Deva, inr Deva
produclie
le aplicării In mod corespun­
Geoagiu, Vaidei.
zător a tehnologiilor specifice
liecărei specii de plante, soi cartofii de sămîntă s-au obţi­ (Continuare in pag- a 2*o)
nut tn 6 cooperative agricole
şî hibrid. Obţinerea unor pro­ aparţinlnd consiliilor intercoo-
Coordonatele majore de or­ prime şi materiale, a preţului re desfăşurate stăruitor pe menea, cu rezultate pozitive doara se Înregistrează o de­
din calitativ ale actualului de cost al producţiei şi obţi­ parcursul acestui an s-au sol­ la Centrala cărbunelui Petro­ păşire substanţială a cheltuie­
cincinal directionează ferm nerea unui important volum dat cu o substanţială reducere şani. FC Orăştie, I.M.C. Bîr- lilor la 1 000 lei producţie
activitatea economică, efortu­ de beneficii suplimentare. a consumurilor specilice de cea, I P.B. Deva, precum şi la marfă — urmare directă a con­ METODE EFICIENTE
rile colectivelor din industrie. In această perioadă, cind se cocs, metal, utilaj de turnare, unele unităţi de industrie lo­ sumului exagerat de lemn de AGERPRES RELATEAZĂ ALE SI DER URCI.ŞTI LOR
HUNEDORENI
Înspre valorilicarea deplină, mină — fapt ce a condus la
mereu mal intensivă a resur­ depăşirea cu 33,3 la sută a ANALIZA ASISTENŢEI NOI OBIECTIVE LA UZINA Siderurglşlll combinatului de
selor în vederea creşterii ge­ dotaţiilor planificate înlr-o si­ MEDICALE la Hunedoara au aplicat metode
eficiente de elaborare $i prelu­
tuaţie asemănătoare se găseş­
principalele acţiuni ce trebuie Trimestrul IV — hotărltor pentru finalizarea te IM. Barza La această în­ PENTRU SALARIAŢI DE APA DIN ORADEA crare a oţelului. Ca rezuiut al
nerale a eficienţei. Sintelizlnd
prelungirii duratei de funcţiona­
re a lingolleretor şl a oilor in­
Întreprinse pentru rldlcaiea treprindere. Irunlasă de altfel Brigăzi comune ale Minis­ stalaţii aferente turnArii m eta­
eficienţei economice, Legea In îndeplinirea indicalorilor terului Sănătăţi!. U.G.S.R. şl Marţi au Intrat In func­ lului lichid, datorliâ bunel În­
planului cincinal, adoptată re­ exemplară a primului an al cincinalului cantitativi, se constată din Ministerului Muncii efectu­ ţiune. cu două luni înainte grijiri a acestora, In sectorul
cent de Marea Adunare Na­ partea conducerii o insuficien­ ează actualmente o analiză de termen, noi obiective fn oţclArli s-au economisii, de la
inceptiliil anului şl plnA acum,
ţională, atenţionează în mod tă preocupare pentru sporirea a modului in care este or­ cadrul Uzinei de apă din O­ mai mu li de 1 000 lone de utila­
deosebit asupra reducerii con­ şi pregătirea optimă a producţiei anului viitor eficientei. Ca urmare a depă­ ganizată asistenţa medicală je de turnare.
In cadrul laminorului do prn-
sumurilor specifice şi a tutu­ şirii cheltuielilor materialo de pcnlru salariaţi. radea. Este vorba de o pri­ llle uşoare s-a extins folosirea
ror cheltuielilor de producţie, producţie planificată cu 14,6 Obiectivele propuse au în ză pentru captarea apei din ghidajelor cu roJe Iu laminarea
utilizarea raţională a mijloa­ la sulă, prelul de cost al pro­ vedere asigurarea asistenţei albia Crişului Repede, o sta­ tuturor barelor rotunde, ceea ce
celor materiale şi băneşti, în materiale refractare, combus­ cală. Efectul acestora se con­ ducţiei s-a depăşit cu 7,7 mi­ dc medicină generală, prio­ ţie dc tratare şl de un sis­ a dus la micşorarea deşeurilor
şl economisirea a peste 110 to­
scopul creşterii economicităţii pregăteşte încheierea cu suc­ tibili şi energie electrică, fapt cretizează pe ansamblul indus­ lioane Ici. ceea ce a făcut ca rităţi pentru consultaţiile de ne de metal. Tot aici se aplicâ
laminarea
şi rentabilităţii producţiei. ces a primului an al cincina­ ce a determinat ca după trei triei judeţului în reducerea volumul do taliilor planificate specialitate, orientarea me­ tem de repartizare prin cîm- cu rezultate bune dimensiuni
lului, în mod justificat se ri­
profilclor miel, de
Cerinţele ridicării mai ac­ dică întrebarea : Cum se înde­ trimestre să se oblină econo­ cu 1.49 lei a cheltuielilor la sa fie mai marc cu 9,7 la sută. dicală dc profilaxie, precum puri de filtrare. cit mai apropiate de cele nece­
centuate a eficienţei, expri­ plinesc angajamentele privind mii din reducerea preţului de 1000 lei producţie marfă şi Exemplele de această natu­ şi posibilităţile dc Înfiinţa­ Prin intrarea în tuncţiiine sare reallzArli produselor finite.
I*rm aplicarea diferitelor for­
mate de altfel prin sarcini deo­ sporirea eficienţei, care este cost în valoare de 20,5 milioa­ realizarea pe această bază a ră nu se limitează, din păca­ re a unor noi servicii de a acestor instalaţii, debilul me şi procedee avansate dc lu­
sebit de mobilizatoare pentru aportul real al colectivelor la ne lei. Diminuarea costurilor 75 milioane lei beneficii su­ te. aici. în ce priveşte prelul medicină a muncii. uzinei a crescut cu 17 000 cru. în secţiile de producţie ale
întreprinderi, au lost pe de­ realizarea acestei cerinţe esen­ totale ale producţiei, în para­ plimentare. de cost ai producţiei, un nu­ Analiza efectuată In co­ Combinatului siderurgic Hune­
doara şl Uzinei „Victoria- CA-
plin Înţelese şi de către co­ ţiale a cincinalului? Analiza lel cu perfecţionarea calitati­ Comparativ cu sarcinile, an­ măr dc 5 întreprinderi au de­ mun de Ministerul Sănătăţii. mc în 24 de ore. asigurin- lan s-a economisii, in perioada
lectivele de muncă din jude­ datelor de bilanţ degaja con­ vă a activităţii, n condus în gajamentele şi posibilităţile păşii prevederile cu 16,2 mi­ U.G.S.R. şi Ministerul Mun­ du-se necesarul dc apă po­ care a irccut din acest an, o
ţul nostru. Sub conducerea or­ cluzia că marca parte a în­ aceeaşi perioadă la obţinerea reale, rezullalele cilate nu sînt lioane de lei, fapt ce a deter­ cii cuprinde pentru începu! tabilă şl industrială al mu­ eanlllatc de metal echivalenta
ganizaţiilor de partid. în în­ treprinderilor hunedorene se unui volum dc benei ivii su­ însă de natură să dea o sa­ minat ca volumul economiilor judeţete : Prahova. Bacău. nicipiului Oradea pentru cu materia priinA nccesarA pen­
treprinderi s-a desfăşurat o plasează, prin realizările obţi­ plimentare în valoare (le 41,3 tisfacţie deplină. Aceasta mai Carar-Severin. Timiş. Bu­ tru fabricarea a peste 250 trac­
largă acţiune de identificare nute. înlr-o dinamică sănă­ milioane lei. cu seamă datorită neajunsuri­ Ing ŞT. CORNESCU zău, Sibiu. Teleorman. Har­ următorii ani. toare.
şi valorificare a rezervelor e­ toasă a creşterii eficienţei. Acţiuni energice pentru lor ce se constată în unele ghita. Ialomiţa, Covasna şi
xistente, în acest sens formu- întreprinderi pe linia realiză­ Vilcca. dar ea va continua,
lîndu-sc importante angaja- Este pozitivă în acest sens fructificarea rezervelor de spo­ rii indicatorilor de eficienţă. (Continuare in pag. a. în alte două etape şi în ce­ AGERPRES RELATEAZĂ
rire a economicităţii şi renta­
menle privind reducerea con­ experienţa sidei urgiştilor hu- lelalte judeţe.
sumurilor specifice de materii nedor«ni. Acţiunile de amploa­ bilităţii «• desfăşoaiă, de ase­ Asa de pildă la IM. Hune­