Page 30 - Drumul_socialismului_1971_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 238 O MIERCURI 10 NOIEMBRIE 1971

r

Pe urmele a... __două j^eveniri

Âu fost loate măsurile cuvenite

Ş l D E m iT â T II m In numărul din 18 septem­ din Iscroni a T.C.M.M rămă­

brie a.c. ziarul nostru a publi­ şiţele podului — metal in gre­
cat o fotocriticfi prin care sec­ utate de peste 10 000 kg — nu j
Cunoscînd bine problemele vieţii Preocupare atentă şi permanentă ţiei I.C.M. Hunedoara i se a­ fost ridicate şi transportate Ia j j
mintea pentru a 3-a oară că depozitul I.CM. Livezeni.
nu ridicase din albia Jiului de In ceea cc privcşle spânul :
sociale vom participa activ pentru ridicarea necontenită a la Iscroni rămăşiţele fostului din incinta Fabricii de stîlpi
pr?d peste acest rtu, precum şi
o Însemnată cantitate de şpan
la perfecţionarea ei nivelului de trai al oamenilor muncii din incinta Fabricii de stîlpi hidraulici Vulcan. I C M. a în­
cheiat o minută prin care fn-
la Livezeni icest material.
Gomplexiul de m&suri poli­ lităţile acestea trebuie du­ (Urmare din pag. 1) hidraulici Vulcan. Unitatea în bricn se obligă să transporte
tice, administrative, Juridice blate de cunoştinţele nece­ cauză a trimis redacţiei un ÎCM Hunedoara subliniază
luate 6au Iniţiate de partidul sare în materie. Aş putea s3 se preconizează cuprinderea în Invătămînt a 5 milioane de răspuns în care se spune între în răspuns că în privinţa trans­
nostra In ultimii ani au ca spun din acest punct de ve­ elevi şi studenţi. Cilra aceasta reprezintă de fapt o cotă altele : „Vă informăm că uni­ portării la timp a metalului
■\ scop nobil şi bine definit dere că activitatea de control semnificativă In drumul vertiginos spre civilizaţie şi progres tatea noastră a luat urgente destinat retopirii tntîmpină
lărgirea permanentă a demo­ obştesc In municipiul Deva al patriei noastre. măsuri în vederen soluţionării giculăli din cauza lipsei dc
craţiei, perfecţionarea vieţii e organizată cu oameni care Am reţinui, de asemenea, din expunerea tovarăşului celor cc au făcut obiectul ar­
sociale. In acest complet de posedă astfel de calităţi, nu Nicolae Ceauşescu sarcinile deosebite ce revin activiştilor ticolului". „Revenim la... reve­ vagoane, lucru pe care trebuie '
măsuri, Programul P.GR. însă în totalitate sînt înar­ de partid. In mod deosebit nouă, celor ce lucrăm pe frontul nire". să-l soluţioneze Regionala dc j
pentru îmbunătăţirea activi­ maţi cu cunoştinţele de care muncii ideologice pentru îmbunătăţirea activităţii potilico- Prînlr-n acţiune dc muncă căi ferate Deva.
Frezorul Nicolae Careja, (lin cadrul atelierului
tăţii ideologice, ridicarea ni­ vorbeam. De%ce trebuie nea­ idcologice, de făurire a unei înalte conştiinţe socialiste a este unul din muncitorii fruntaşi care lucrează nici. IU icnllzcază patriotică i n i ţ i rt t ă de către Intervenţia ziarului (păo.ilj
nar/.a,
minei
velului general al cunoaşterii părat această cunoaştere? S-o membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Pentru lucrări dc bună calitate, depăşind (unor sarcinile dc plan In m e­ Consiliul popular n! comunei că a trebuit repetată) $-;i clo-j
şi educaţia socialistă a ma­ născut o dată la magazinul mine personal, acest măreţ program adoptat de partidul dic cu 20—25 la sută. Aninoasa împreună cu secţia verlit eficienta.
selor, pentru aşezarea rela­ de sport din Deva o situaţie nostru 1« propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu con­
ţiilor din societatea noastră paradoxală. Existau stocuri stituie un factor de bază în activitatea pe care o desfăşor
pe baza principiilor eticii şi în magazin dar şl nemulţu­ şi. in acelaşi timp, îmi dau seama de răspupderea ce-mf re­
echităţii socialiste şi comu­ miri din partea cumpărători­ vine ca membru de partid, ca activist în ceea ce priveşte
niste este, In acest complex lor, vînzări slabe. Firul du­ îmbunătăţirea activităţii din domeniul ideologic şi al edu­ Alte 2420 de fami­
de măsuri, firul roşu, coor­ cea departe pînS la comerţul caţiei. Astăzi, a fi comunist presupune, oşa cum spunea
donata principală. Pîrghiile cu ridicata. Cunoscînd aces­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „a fî un om cu multiple cu­
prin care se acţionează pen­ tea, ştiind bine unde trebuie noştinţe ştiinţifice şi culturale, care se ocupă continuu de Oţelăriile hunedorene, cu — După părerea mea. che­ le de plan aproape 500 to­ lii în locuinţe noi
tru întărirea democraţiei şl acţionat am putut recomanda lărgirea orizontului său spiritual, de însuşirea a tot ce este dezvoltarea lor amplă şi de­ ia succeselor dc pînă acum ne de oţel.
perfecţionarea vieţii sociale, măsurile cele mai eficiente, mai înaintat In epoca sa". Acest deziderat este pentru noi finitorie pentru industria constă in pasiunea şi dărui­ In final am stat de vorbă Oraşele $1 centrele Industria-
pentru realizarea acestui mă­ Celui căruia i s-a încredin­ un îndreptar al activităţii cotidiene, o călăuză în întreaga noastră siderurgică, cunosc rea în muncă a tuturor oţe- şi cu tovarăşul inginer Cor­ Ir din judeţul nostru (şi imlio-
reţ program enunţat de se­ ţat mandatul de a exercita noastră atitudine de comuniştii ru flecare zl de muncă noi larilor. Lo grupul nostru de nel Dchcleanu, şeful oţelări- gA|c*c continuu profilul urba­
cretarul general ol partidului controlul în numele maselor fapte de hărnicie, hotărâtoa­ cuploare lucrează t o pi t or i ei Martin nr 2 — prima sec- nistic. Folosind ru pricepere
bună
dnldndiuL
experienţa
6Înt numeroase. Controlul fi ■trebuie multă intransigen­ re pentru finalizarea exem­ cu experienţă, care cunosc lie din Combinatul siderurgic (Ic-A lungul noilor pc scliele
maselor asupra diferitelor tă, să urmărească astfel pro­ Munca, numai ea, defineşte tainele cuptoarelor — condi­ Hunedoara care realizează şl şantiere, constructorii inal-
ţă noi si noi blocuri dc Io
sectoare ile vieţii sociale es­ blemele incit acestea să ca­ plară a sarcinilor de plan pe ţie esenţială In slăpînirea de pe acum o producţie Ia culnjc, f Acînd sA crească pc
primul an al actualului cin­
te una dintre ele. pele nu o rezolvare oarecare posibilitatea umană cinal. Un succes deosebit s-a lor. Acest fapt a făcut ca Ia nivelul sarcinilor de plan pe vertlcnlA $1 orizontală contu­
rul cnrtlerelor. Sc extind, In
Sînt responsabilul unei e- ci cea mai bună rezolvare. obţinut la noua oţelărie Mar­ fiecare şarjă să obţinem o anul 1972. Iată ce ne-a de­ acelaşi (Imp, slrfl/llc, reţelele
cbipe de control obştesc in Şi aici avem un exemplu. (Urmare din pag. 1) tin — cea mai mare din ţa­ producţie sporită şi de bună clarat r tle încălzire, de Apă şi canal
municipiul Deva — formă a Formaţia pe care o conduce ră — realizarea de pe acum calitate. — La oţelăria noastră a Si se creează noi spaţii comer­
controlului maselor asuprn in control Ana Cernăianu a ne şl aici trebuie să acţioneze vel de cunoaştere. Societatea a nivelului de producţie pre­ — Vreţi să aminliti o ci­ ciale destinate deservirii popu­
laţiei.
vieţii sociale. Conlrolul ob­ depistat succesiv mai multa mai energic organizaţia noas­ socialistă multilateral dezvol­ văzut pentru anul 1972. Pe fră care vi se pare dumnea­ devenit o tradiţie ca In tri­ In Vnlca Jiului, la Hunedoa­
ştesc a fost pus In primăvara nereguli la magazinul Î.A.S. tră de partid. De anumite lip­ tată nu se poate construi cu platformă, acolo unde se fă­ voastră mai deosebită? mestrul IV al anului în curs ra, Dova $| In alte aşezări ur­
acestui an pe temeiurile si­ din centrul oraşului. Măsura suri ne facem vinovaţi şi noi, oameni nepregătiţi, care fac uresc adevărate performanţe — Aş dori să mă retor nu­ să sc realizeze o producţie bane din judeţ, s-au terminat
anului
la nivelul
următor.
şl (lot In folosinţă, dc la loco
gure ale activităţii organlza- cea mai nimerită care se ce- cci din comitetul de partid al serviciul din obligaţie, care industriale, am stat de vor­ mai la activitatea din luna Şi de această dată tradiţia puful anului şl pînA in pro :
\ t e, dirijate şi ocrotite de le­ ren era înlocuirea personalu­ minei, pentru că nu om asigu­ nu se dăruiesc trup şi suflet bă cu Ion Bogdan, maistru octombrie, care este caracte­ s-a respectat, indicatorii de zent, 2 420 de Apartamente. Ca j
ge. E o dovadă a importan-, lui magazinului. Şi a deter­ rat întotdeauna o îndrumare producţiei, care se mulţumesc la grupul de cuptoare nr 1 ristică pentru activitatea bu­ urmare, tot ntitea familii au '
pre­
trăit bucuria do a se muta in j
tei pe care i-o dau partidul minat luarea unei astfel de şi un control temeinic asupra cu puţin. Fostul absolvent al şcolii nă din întregul an. La gru­ plan realizaţi pînă în celor locuinţe noi. Aceasta reflectă j
zent fiind la nivelul
şi statul nostru. Din îndelun­ măsuri. muncii politico-educative, de Atitudinea reprobabilă faţă profesionale lucrează aici pul nostru de cuptoare s-au prevăzuţi pentru anul 1972. pregnant grija partidului şi j
gata activitate pe care o des­ Desigur, în această mare formare a omului nou, cu o de muncă, chiulul, aulomulţu- de 13 ani. Dapă cc a termi­ elaborat în fiecnre zi, în me­ indicatori care, firesc, stnt Ntatului nostru pentru Jmhu-
vin(ă
nătAţircn condiţiilor dc
făşor în acest domeniu des­ acţiune dc educare a maselor conştiinţă înaintată, mulţumîn* mirea nu au ce căuta la co­ nat şcoala tehnică a devenit die, 80 dc tone de oţel pes­ Ale oamenilor muncii, Investi­
prind ca necesare clteva tră­ de oameni ni muncii în spiri­ du-ne cu unele măsuri admi­ muniştii noştri, la nici un maistru la nceeaşi secţie un­ te sarcinile de plan, simţitor îmbunătăţiţi, reflec- ţiile mari cute sc fac fn «cest
tind nivelul de producţie al
sături de bază ale acestui tul moralei şi al conştiinţei nistrative care nu şi-au atins membru al societăţii. Trebuie de a lucrat, prima dată. ra scop. Alic blocuri, cupi in/intl
peste 1 000 dc apartamente, se
control al maselor. El devine socialiste comisiile de con­ scopul urmărit. să lucrăm mai mult şi mai bi­ topitor III. Prîm-topitorut Teodor Să- celui de-al doilea an at cin­ nflă tu stntlil avansate de c-
cinalului.
inlr-adevăr de maximă eli- trol obştesc reprezintă, cum Trebuie să ţinem cont că ne, fiecare să dăm totul la lo­ Cum se explică, tovarăşe bău, de la cuptorul nr 0, fa­ xccuţlc şl finisare, Uimind a
fi terminate şl predate Iocaim-
cicntă dacă cei puşi să-l c- am .spus, doar o pîrqhie. tehnica nouă, care îşi găseşte curile noastre de muncă — ce parte din generaţia mai — Cu ce rezultate sc con­ tlfnr In perioada care a mat
xercite sînt oameni principi­ PANTEtlMON BANCIU tot mai mult loc şi în minerit, prin pregătire, pricepere, iniţî- Bogdan, succesele oţelarilor ţinură a oţelăriei. Are 20 dc cretizează acest succes ? rămas pînă la finele anului.
Muncind
cu
sirguinţA
ali. fără idei preconcepute inspector principol Io sucursa­ are nevoie dc oameni tot mai «tivă —, ştiut fiind că rezul­ cu care lucraţi? ani şî lucrează aici dc peste — In luna octombrie, pla­ atrădauie, colectivele dc muu şi
cu un comportament care la Deva a Bon cii Naţionale a bine pregătit!, dar nu doar de tatele depind tocmai de aceşti 10 ani. Ne-a declarat : nul de producţie a fost de­ citorl, maiştri, tehnicieni şt
— Vă mărturisesc că
la
Impune respect celor e căror R S.R., responsabilul unei echi­ simpli profesionişti, ci de oa­ factori Indispensabili progre­ acest prim interviu pe care păşit pe întreaga secţie cu Ingineri de pc şantierele apar­
ţinătoare Trustului de
con­
2 400 tone de oţel. Aş vrea
act i vi t a le o controlează. Ca­ pe de control obştesc meni politici, cu un Înalt ni­ sului, civilizaţiei umane. 11 acord am emoţii. Voi în­ să mai menţionez faptul că strucţii din l)cva, care au c-
Sa se realize­ cerca să trec peste ele ru de la începutul anului, co­ xecutat volumul cel mal marc
obiective
tle locuinţe şl attc
dorinţa de a sublinia cît lectivul de muncă al secţiei social-culturalo şl unităţi eco­
au
nomice tic Interes local,
şi-a depăşit sarcinile de plan
mai bine succesele tovarăşi­ la zi cu peste 24 200 tone de realizat In 10 luni 60,13 la sn-
lor mei de muncă, Noi for­
IA din pic vederile planului n-
FORME MULŢI ze integral avind tu toţii aceeaşi dorin­ otel. Această performanţă ne nunl. Faţă (le sarcinile slabi-
măm cu adevărat o familie,
Iile pc 10 luni, realizările ob-
dă garanţia că sarcinile
do
(iniile
reprezintă
o
depăşire
ţă comună de a realiza sar­
economiile cinile profesionale, de pro­ plan prevăzute pentru onul valorică dc circa II milioane
Ici. Fstc Important dc precizat
îndeplinite e-
viitor vor fi
<A In oraşele Hrad, Haţeg, U-
ducţie, In mod exemplar. Aşa xomplar, întărind tradiţia riconl şl Orăştlo an fosl termi­
M MUNCA POLI si beneficiile se face că echipa noastră hărniciei şi priceperii colec­ toate apartamentele proprieta­
nate şi predate beneficiarilor
tivului oţelăriei noastre
lună
şi-a depăşit în fiecare
te de stat şl personalii, plani­
sarcinile, inr in
octombrie
am elaborat peste prevederi­ MIRCEA NEAGU ficate pc acest an.
Exploatarea minieră Vulcan sim o serie de forme şi meto­ judeţ şi din ţară, popularizea­ şi llie Avram, de la sectorul
— mină cu mare pondere In de în munca polîlico-ideologî- ză excursiile ce se organizea­ IV. Ce făceau ei? In schimbu­
producţia de cărbune a Văii că şi de educaţie a oameniloi ză ; „Gazeta circulaţiei" inse­ rile de noapte veneau la şut,
.' ului — a obţinut, în ultima muncii. rează abateri de Ia regulile de pontau muncitorii, apoi plecau folosirea seminţelor si materialului săditor
i :eme, rezultate notabile, ce Una din aceste forme, care circulaţie, sancţiuni şi amenzi acasă... cu datoria Împlinită, totale pe ansamblul judeţului
(.c mîndria colectivului de sa­ a constituit de curinri subiec­ aplicate, diferite prevederi re­ Dimineaţa se prezentau la mi­ să fie de numai 7 milioane lei.
lariaţi de aici. La temelia suc­ tul unui util schimb de expe­ gulamentare. Ultima latură o nă înainte de terminarea pro­ Cifră este evident nesafîsfă- cointeresării lucrătorilor din u­ ce se vor însămînţa In primă­
cătoarc in raport cu angaja­
ceselor stau buna organizare a rienţă la Vulcan — din iniţia­ hexagonului, care conţine ru­ gramului de lucru spre a-şî mentul anual şi rezervele care nităţile agricole care produc vară se dispune de un impor­
uncii, aprovizionarea ritmică tiva Comitetului municipal de brica „Opinia dumneavoastră", dovedi prezenta. Alteori pon­ există. Cauza constă în prin­ seminţe şi material săditor de tant fond de sămlnţă din cele
ru materiale, creşterea gradu­ pnrlid Petroşani —, este agi­ aduce în atenţie o serie de tau muncitori fictivi. Pătrunşi cipat în insuficientul efort de­ calitate superioară, vor fi or­ mai valoroase soiuri de ovăz,
cu
ganizate anual concursuri
lui de conştiinţă a muncitori­ taţia vizuală, în formele ei probleme legate de gospodări­ de spiritul echităţii sociale, pus dc unele unităţi pentru tatc prevăzule in standardele premii. Important de reţinut mazăre, legume şi plante fu­
rajere. Pentru cultura carto­
lor — reflectată în pasiune şi concrete, informative şi com­ rea şi înfrumuseţarea locali­ comuniştii ne-au informai de­ reducerea cheltuielilor mate­ de stat şî normele înlerne, pre­ este că legea precizează şi fului, unităţile producătoare
dăruire, în pricepere şi disci­ bative, cu o orientare clară, tăţilor, de activitatea asocia­ spre aceste stări de lucruri, iar riale de producţie, indicator la cum şi de a-şi reînnoi sămîn- răspunderea unităţilor care dc sămînţă caro au înmulţit
plină, In responsabilele şi precisă. Primii secretari şi se­ ţiilor dc locatari şî a comisii­ cei doi maiştri, care trebuiau care pe judeţ se constată o la pentru flecare cultură, la produc sau livrează seminţe
soiurile raionale Bînljo, Braşo­
antoexigenlă profesională. Fap- cretarii cu propaganda de la lor de judecată, a deputaţilor, să fie exemple de corectitu­ depăşire dc 30 mîlioane lei. intervalele prevăzute— dc 1—3 sau materia1 săditor necores­ vean, Colina, Măgura şi Mercur
!clor de muncă de aici le-a comitetele orăşeneşti de par­ a comitetelor de bloc etc, dine şl dăruire tn muncă, au Fată de situaţia existentă, ani — pentru fiecare cultură. punzător privând autenticita­ au livrat prin I.P.V.I.LF.
fost şi le este permanent $i tid din Valea Jiului, secreta­ — Tot in domeniul muncii fost puşi în discuţia adunării concluziile se impun de la si­ Producerea seminţelor şî tea si calitatea acestora. su- 1 300 lonc cartofi de să-
competent îndrumător comite­ rii comilctclor de partid ş! politico-ideologice şi de edu­ generale şl traşi la răspunde­ ne. In toate întreprinderile materialului săditor, precum şi porlînd daunele provocate u- niînţă celorlalte cooperative
tul de partid pe exploatare, re pentru faptele lor. este necesar să se acţioneze folosirea acestora este spriji­ nităţîlor beneficiare. Pentru agricole din judeţ Şi s-au mai
membrii acestuia, aflaţi zilnic De cele mai multe ori, pur- cu măsuri energice şî eficace nită de către stat care asigură, respectarea prevederilor le­ primit din alte judeţe, pînă în
I i locurile cheie ale procesu­ VIATA DE PARTID 1ăm discuţii de In om la om si pentru a determina în perioa­ prin unităţile specializate, ba­ gii privind calitatea seminţe­ prezent, aproape 800 tone car­
lui de producţie, acolo undo nu putem spune că ele nu dau da rămasă pină la finele anu­ za materială necesară şi asis­ lor şi materialului săditor, fo­ tofi de sămînţă din categorii
«K hotăreşle calitatea şi can­ rezultnte. Depinde şi de tac­ lui recuperarea depăşirilor în­ tenţă tehnică de speciali tn te, losirea acestora în procesul de superioare ce vor fi înmulţite
titatea cărbunelui extras. tul şl răbdarea noastră, dar si registrate la cheltuielile mate­ precum şi acoperirea unei părţi producţie agricolă se instituie pentru fondul de seminţe ne­
preşedinţii de sindicat dîn uni­ caţie — a adăugat tovarăşul de cei care ne pun probleme. riale de producţie ca şî la toa­
La mică distanta de mina tăţile economice, responsabilii Aurel Bîrlea — noi am iniţiat te capitolele preţului de cost. din cheltuielile de producţie, un control permanent prin cesar anului 1973.
Vulcan, a cărei istorie frămîn- gazetelor de perele şi ai ga­ cîtcva înlîlniri ale membrilor Există si alte forme ale mun­ astfel ca fiecare colectiv să la unele seminţe livralc coo­ inspecţia de stat pentru cali­ Prin măsurile luate cît şi
i .tă este binecunoscută, se a- zetelor satirice s-au întrunit comitelului orăşene.sr de par­ cii politîco-educatîve pc cnre se încadreze în limitele chel­ perativelor agricole sub formă tatea seminţelor şi materialu­ prin acţiunile ce vor fi între­
<lă mina Paroşeni. Deşi lină- înlr-un dialog viu şi intere­ tid cu tineri membri de par­ Ic promovează organizaţiile d«» tuielilor planificate şi să rea­ de subvenţie, in limita sume­ lui săditor. prinse in continuare pe Unic
rS, ea se recomandă ca un iz- sant, au tăcut cunoştinţă cu tid, nm dezbătut în adunările partid din oraşul Vulcan. Am lizeze integral angajamentele lor prevăzute anual în buge­ In scopul realizării sporirii aplicării noii legi privind pro­
\ or principal de cărbune at agitaţia vizuală de la între­ generale teme ca „Socialismul subliniat aici doar cîteva din­ la economii şi beneficii. A­ tul de stat, De asemenea, uni­ producţiei de gnu, secară şi ducerea şi folosirea seminţelor
Văii Jiului, cu oameni harnici prinderile de pe raza oraşului şi personalitatea umană", „Co­ tre ele, a căror utilitate se ceasta cu atît mai mult cu cît tăţile agricole socialiste care orz, fn finul 1972, pc calea fo­ şî materialului săditor, în uni-
şi pricepuţi, ce şi-ou înscris muniştii — promotori ai celor reflectă în faptele de muncă cel de-al doilea an al cinci­ produc seminţe şî material să- losirii în cultură a seminţelor tăţile agricole din judeţ. în
nu o dată numele cu majus­ Vulcan, au audiat materiolelc ale oamenilor. în creşterea nalului aduce sarcini mult mal ditor de colitale vor beneficia de soi produse în acest an tn condiţiile aplicării tehnologii­
cule pe agenda întrecerii în- pe tema agitaţiei vizuale, ou mai înalte idoaluri" etc. Ne-am gradului lor de conştiinţă po­ mobilizatoare pe linia sporirii de preţuri remuneratorii care fermele specializate, s-au pus lor specifice fiecărei culturi,
propus şi acţionăm energic să
schimbai păreri contradictorii,
lie exploatările miniere din litică şî profesională, în via­ eficientei. Pentru îndeplinirea să nsigurc realizarea unor ve­ la dispoziţia cooperativelor a- se vor asigura condiţii pentru
bazinul carbonifer al Văii Jiu­ au dus cu eî o experienţă va­ îmbunătăţim munca polillco- ţa lor socială. Dar mai există lor, mai ales sub aspectul eco­ nituri corespunzătoare In lu­ gricolc în această toamnă pes­ înfăptuirea cu succes a sarci­
cducntîvă tn rinriul tineretului,
loroasă.
lui. Şi aici acţionează un co­ ■—• Fără să ne supraevalu­ să combatem cu tărie tendin­ loc — destul chiar — pentru nomicităţii şi rentabilităţii pro­ mina noii legi. cooperativele te 373 tone sămînţă de qriu nilor puse dc pnrtîd în faţa
mitet de partid energic, ce mo­ ţele de pora7.ili$m şi viată u- maî bine Comitetul orăşenesc ducţiei, trebuie create încă de agricole de producţie pot plă­ din soiurile Be/ostnia, Dacia şi lucrătorilor din agricultură pri­
bilizează şi conduce colecti­ ăm meritele — considera to­ sonră. lărO muncă, să cultivăm de partid Vulcan este conşti­ pe acum condiţii de valorifi­ ti în bani lucrările executate Favorit, 18 tone secară Pelkus vind sporirea producţiei agri­
varăşul Aurel Birlca, secretar
vul spre succese demne do lu­ nl Comitetului orăşenesc de In tineri spiritul datoriei şi al ent, desigur, de ocest lucru. care a tuturor resurselor eco- de S.M.A. pe suprafeţele de şi peste G4 lonc de orz. din so­ cole şi asigurarea unei lume
culturi semînrcre, potrivit ta­
at in seamă. • partid Vulcan — putem spuno responsabilităţii, ni dragostei DUMITRU GHEONEA • nomîce ale întreprinderilor. rifelor legale. In vederen iurile Intensiv <i Ccnnd 345. aprovizionări a populaţiei cti
De asemenea, pentru culturile
produse aqroalimcntnro.
Cu aceste aprecieri In adre- ră acest schimb de experien­ faţă de muncă, at patriotismu­
aa comitetelor de partid dc ţă a fost foarte util, instructiv, lui socialist. In arest sens. in­
h> minele Vulcan şi Paroşeni cei prezenţi au apreciat forme­ să, cadrele didarlice trebuie
a început dialogul nostru cu le agitaţiei vizuale de la În­ să-şi intensifice activitatea, să
tovarăşul Petru Barbu, prîm- treprinderile din oraşul nos- acţioneze cu mai multă con­
secretar al Comitelului orăşe­ 1 ru, şî-au notat lucruri intere­ vingere şi răspundere în no­
nesc de partid Vulcan, avind sante, nu romentot pozitiv $î bila lor profesiune — de in­
ca bază de discuţie înfăptui­ negativ unele aspecte ale pro­ struire şi educare a tinerei
rea sarcinilor ce decurg dm blemei, au venit cu propuneri generaţii. Fac oceaslâ remar­
programul polilico-ideologic $î personale, privind diversifica­ că, deoarece există încă situa­
le educaţie comunistă ela­ rea formelor agitaţiei vizuale, ţii cînrl unii profesori se sus­
borat de conducerea parti­ eficienţa ei in procesul de pro­ trag dc la anumite acţiuni ce Una din sarcinile fundamen­ respectivă în ansamblul ei, să bilitatea conducerii I.A.S. şi vind asigurarea producţiei de ţiunile întreprinse pînă acum
dului nostru. Comuniştii din ducţie. vizează însăşi aceaslâ latură tale puse de partid în faţa desfăşoare o activitate renta­ fermei, ca prin organizarea furaje. In ceea ce priveşte în­ de consiliul de administraţie
ele două organizaţii de par­ educativă a tinerelului — să­ lucrătorilor din întreprinderi­ bilă, eficienţă. O asemenea judicioasă a producerii şi fo­ lăturarea celeilalte cauze in­ al LAS. şî de şeful fermei
tid, asemenea comuniştilor din Un sprijin substanţial şi per­ direa In sufletele elevilor a le agricole de stat este aceea cerinţă acută stă şi în faţa losirii nutreţurilor să fie evi­ vocate, care a determinat di­ pentru permanentizarea îngri­
întreaga ţară, stnt angajaţi ple­ manent in munca polilico-ideo- dragostei faţă de muncă. dc a valorifica întregul lor fermei zootehnice din Bîrcca tate deficientele ce s-au mani­ minuarea producţiei de lapte jitorilor de animale sînt des­
nar In opera dc edificare a logită şi dc educaţie în oraşul Cn o formă de popularizare potenţial economic, de a mo­ a Î.A.S. Slmeria. întrebarea festat fn privinţa asigurării — respectiv procentul ridicat tul de palide şi nu c^crS ga­
homâniei socialiste multilateral Vulcan II dă iotogazeta con­ n succeselor şî a rămînerilor biliza toate rezervele fn vede­ firească ce se pune, în lumina bazei furajere. Ca dovadă, se de sterilitate — planează însă ranţia că măsurile luate pen­
dezvoltate, urmează neabătut fecţionată recent şi montată în in urmă, a fruntaşilor şi a a- rea obţinerii unor producţii sarcinilor actuale, este : cum apreciază că, dalorilă îmbună­ incertitudinea, neprimindu-se tru asigurarea unei baze fu­
’>olitica partidului nostru, în­ centrul cartierului Coroeşli, celorn care nu-şi realizează maxime cu cheltuieli cît maî au acţionat consiliul do admi­ tăţirii .structurii culturilor fu­ încă aprobătâle necesare scoa­ rajere corespunzătoare Îşi vor
făptuiesc cu mntură responsa­ intr-un loc unde se intersec- sarcinile de producţie, ca un reduse. Făcînd o amplă şi te­ nistraţie al 1 A S. şi conduce­ rajere, pentru actuala perioa­ terii din efectiv a exemplare­ găsi realmente concretizarea
bilitate programul elaborat lează zilnic sute, ponte mii, mijloc de mobilizare In între­ meinică analiză asupra activi­ rea fermei pentru a fructifica dă de slahulaţie s-nu asigurat lor sini) productive, deoarece în producţii sporite de lapte
rlc secretarul general ol de oameni şi tot ntîlon inte­ cere între mineri şi intre bri­ tăţii ricslăşurate de LAS, in cu eficacitate ridicală poten­ cantităţi suficiente de mitre- nu este asigurată nîcî înlocui­ atîta lîmp cit prin fermă se
partidului, tovarăşul Nicolae rese şl păreri. Concepută în- găzi, la mina Vulcan s-a con­ cuvântarea linută la consfătui­ ţialul zootehnic, pentru a ob­ perindă fel şi fel de îngriji­
rea pe tară a lucrătorilor din
Ceauşescu. Ir-o interesantă lormă geome­ fecţionat un panou ce prezin­ întreprinderile agricole de stol, ţine o producţie de lapte cît tori, unii aîcî făcîndu-şî uceni­
fotogazelă
mai marc cu minimum
de
trică. respectiva
— pe baza programului de tă, în fiecare dimineaţă, re- secretarul general al par­ cheltuieli pe unitatea de pro­ valorificare * cia, la loturile de animale. O
educaţie comunistă preconizot prezintă importantă prin te­ 7u)talelc din ziua precedentă, tidului. t o v a r ă ş u l Nicolae dus ? mal temeinică analiză asupra
cauzelor fluctuaţiei accentuate
matica diversă pe care o abor­
de conducerea partidului nos- dează. Fiecare din cele şase la­ iar la mina Paroşeni — un Ceauşescu, între altele, su­ Din relatările şefului fer­ a îngrijitorilor, cît şi un con­
:ru — a arătat tovarăşul Pe- turi nlc sale reflectă cile un panou care popularizează tot blinia că ■ ,,Este 'impui să mei, Talmaschi Eusebîo, om trol şl o îndrumare maî efi­
'ru Barbu —, fa nivelul Comi­ domeniu de activitate, contri­ ceea ce trebuie să cunoască înţelegem că nu-i suficient să reţinut că : „faţă de sarcinile ui zootehnic cientă, 2 l de zi, a modulul de
tetului orăşenesc de partid buind 1« educaţia moral-cclă- fiecare salariat, legat de înca­ obţii o anumită producţie, ci de plan aferente fermei exis­ desfăşurare a programului de
Vulcan a fost întocmit un plan ţent^că a locuitorilor, la in­ drarea $i promovarea in mun­ să ne punem permanent înlre- tă o Testantă la fondul de lucru în fermă, care să se sol­
de măsuri, care-şi găseşte fi­ formarea lor operativă asupra că, de programul de lucru şi barea: cît ne costă această stat de peste 1 G00 hl lapte, turi, totalizînd peste 4 000 to­ rea acestora. deze cu măsuri practice ime­
nalizarea zî de zi in organi­ de disciplină, de drepturile şi producţie ? Este ea sau nu inr la venituri prevederile nu ne de fibroase, suculente şi Abordînd şi ahe aspecte din diate, pot şi trebuie să con­
diferitelor evenimente $î feno­ grosiere. Şeful fermei ne re­
zaţiile de bază, în masa de mene ce se petrec pe raza lo­ îndatoririle angajaţilor. este rentabilă ? Ne dă posibi­ sînt realizate cu mai mult de iata că s-au stabilit măsuri activitatea fermei, am aflat In­ ducă la recuperarea unei bu­
să că in mod hotărltor la pro­
comunişti din producţie. Se calităţii lor — in Întreprinderi — E adevărat că oamenii lu­ litatea să reluăm cel puţin la 500 000 lei". Sintetizind cauze­ care să dea posibilitatea ca ducţia nesatisfăcătoare dc top­ ne părţi din restanţa existen­
le care au condus la această
tă la producţia de lepte, ceea
acelaşi nivel producţia, deşi.
constată, astfel, o îmbunătă­ şî instituţii. în afara muncii, crează mai mult şi mai bine, bineînţeles, aceasta nu ne-or situaţie, interlocutorul a pus in anul următor să sporească ic pe cap de vacă furajată — re se va reflecta, fără îndoia­
pe strada sau in localuri. Ru­ că sînt mai exigenţi cu ei în­ simţitor producţia de substan­ planul anual este de 2 700 li­
ţire a disciplinei in muncă $i brica „Azi vă prezentăm" se şişi. precum şî cu cei din satisface deoarece trebuie nu pe un prim plan ncasigurarea ţe nutritive la unitatea dc su­ tri şi se prelimina realizarea lă, favorabil şi asupra costu­
in viata de organizaţie, o mal ocupă dc rezultatele bune sau preajma lor. insă pe ici, pe numai să recuperăm ceea ce furajelor in cnntilăţi suficien­ prafaţă. prevăzîndu-se, printre a numai 2 000 1, restanţa faţă lui produselor livrate. Este dc
aşteptat ca tonte acţiunile pe
te pe perioada dc slabuluţie
am chelluil. dar si să reali­
mare autoexigenţă şi combati­ negative ale colectivelor de colo unii mai încalcă princi­ zăm un anumit beneficiu care trecută şi proccnlul ridicat dc altele, dublarea suprafeţei des­ de producţia totala însumînd care le va întreprinde consi­
vitate în adunările generale, muncă, ale unor salariaţi; „Re­ piile muncii cinslite, corecti­ să ne ajute să dezvoltăm în sterilitate înregistrat Ia ani­ tinate sfeclei furajere, cultură peste 3 500 hi —• a contribuit liul de administraţie al T.A.S.
flectorul" îşi trimite razele tudinea şî onoarea —■ remarca care in acest an a dat o re­ şi fluctuaţia mare a îngrijito­
un spirit partinic mai pronun­ tovarăşul Ghoorghe Săcăluş, continuare, pe o treaptă supe­ malele cc trebuiau să fie coltă medie de 70 tone la hec­ şî conducerea fermei să vize­
fierbinţi asupra manifestărilor rioară, activitatea noastră eco­ scoase din efectiv. Nu punem rilor. Numai în acest an, spre ze încadrarea întregii arlivi-
ţat, o diminuare a lipsurilor. Antisociale ale unor indivizi, secretar al comitetului de par­ nomică şi să asigurăm ridica­ Ir îndoială ei!u$î de puţin in­ tar. ceea ce corespunde unei exemplu, s-au schimbat 15 în­ lă|i n fermei zootehnice în co­
Forţa de înrîurire a muncii asuprn leneşilor si chiulangii­ tid de l;t mina Vulcan. Fală de rea. pc această bn/ă. a nivelu­ producţii de ft 400 unîtălî nu­ grijitori, ceea ce a influenţai ordonatele eficienţei, fiind o
potilico-irieologice este mai lor ţ o altă rubrică „Imagini aceştia din urmă se adoptă lui de viaţă al întregului po­ fluenţa nefavorabilă a factori­ tritive, reprezentind echiva­ nefavorabil buna organizare şi shuaţie anormală ca un sector
şi lapte" prezintă noile obiec­ măsuri corespunzătoare. Cu por". Reiese de aici necesita­ lor respectivi asupra produc­ lentul a 7 000 1 lapte. Aşadar, conducere a muncii în fermă, de producţie de bn/ă nl I.A.S.
puternică deşi, trebuie s-o spu­
tive ce se înallă în oraş, mu­ câtva timp în urmă am fost se­ tea imperioasă ca fiecare fer­ ţiei şi situaţiei economico-fî- cu mai mult interes şi chib­ cunoscindu-sc bine că zooteh­ să diminueze beneficiile ferme­
nem deschis, avem încă mult nicipiu şi judeţ ; „Colţul tu­ sizaţi despre abaterile de ta lor ru nit prolil, să nu-şi poa­
de lucru cu conştiinţa unor oa­ ristic" recomandă diferite o- disciplina muncii n maiştrilor mă şi sector dc activitate ale nanciare a fermei. Era de aş­ zuinţă, sc pot găsi soluţii In nia este un sector care refuză tă acoperi integral r heltuiclilc
teptat însă. şi slălee în posi­
vederea ieşirii din impas pri-
meni. De allmîntcri, noi folo­ bieclîve de interes turistic din Victor Botez, de la sectorul I. I.A.S., cit şi întreprinderea amatorismul şî fluctuaţia. Ac­ din veniturile proprii.