Page 32 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 32
* 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 238 • MIERCURI 10 NOIEMBRIE 1971
0 DEZBATERE CEA DE-A 18-A ANIVERSARE
A INDEPENDENTEI CAMD0D6IEI
MESAJUL LUI PEN NOUTH ADRESAT POPORULUI
Corespondentă de la Naţiunile Unite
PEKIN 9 (Agerpres). — nitate, democraţie, progres,
Samdech Pen Nouth, preşedin prosperitate şi integritate teri
tele Biroului Politic al Comi torială.
Dezbaterile din Comitetul sau a ameninţării cu forţa con Irlandei, Suediei — trebuie
pentru problemele politice şi stituie condiţia esenţială a u accelerate pregătirile In vede tetului Central al Frontului In numele Frontului Natio
de securitate al Adunării Ge nor raporturi normale, a dez rea convocării conferinţei ge- Naţional Unit al Cambodgiei, nal Unit al Cambodgiei şi al
nerale a O.N.U. asupra apli voltării colaborării şi întăririi neral-curopene pentru secu prira-ministru al Guvernului Guvernului Regal de Uniune
cării declaraţiei cu privire Ja securităţii internaţionale. A ritate şi cooperare. Opinia a Regal de Uniune Naţională, Naţională, Samdech Pen Nouth
întărirea securităţii interna ceastă condiţie sine qua non numeroase guverne, exprima a adresat un mesaj poporului a evocat memoria compatrioţi
ţionale, la care au luat cu- a creării unei lumi a păcii şi tă la Naţiunile Unite prin re cambodgian cu ocazia celei lor şi combatanţilor cambodgi-
vfnlul peste 80 de reprezen securităţii a fost subliniată de prezentanţii lor, este că secu de-a 18-a aniversări a indepen
tanţi ai statelor membre, s-au numeroşi vorbitori — cu refe ritatea europeană impune un denţei ţării, anunţă agenţia eni care au căzut pe cfmpurile
încheiat in urmă cu clteva rire in principal Ja războiul sistem de angajamente clare China Nouă. de bătălie în lupta pentru eli
zile. Ele au evidenţiat că purtat de Statele Unite in În din partea tuturor statelor, ca Mesajul subliniază că în pre berare. El a adresat calde fe
menţinerea păcii si securităţii doctrina şi Ia războaiele colo şi măsuri concrete care să o zent administraţia de la Pnom licitări comandanţilor şi lup
internaţionale este strlns le nialiştilor portughezi In An fere fiecărei ţări garanţia de Penh nu mai poate decit să-şi
gată de adoptarea unor măsuri gola, Mozambic şi Guineea- plină că se află Ja adăpost de exercite tirania asupra popu tătorilor, şi îndeosebi munci
concrete pe linia dezarmării Bissau — care au evidenţiat, orice pericol de agresiune sau laţiei paşnice a Cambodgiei şl torilor şi ţăranilor pentru lup
generale şi totale, asigurarea totodată, că securitatea nu de orice acte de folosire a for asupra funcţionarilor care sc ta lor eroică împotriva agre
progresului economic şi so poate fi clădită decit pe ba ţei sau ameninţare cu forţa şi mai află incă sub controlul ei sorilor imperialişti, in ciuda tu
cial al statelor fin curs de dez zele solide ale respectării să-i asigure dezvoltarea paş temporar. După puciul militar,
voltare, transpunerea in viată dreptului popoarelor la auto nică intr-un climat de destin libertatea şi celelalte drepturi turor dificultăţilor şi sacrificii DtipA cum se ştie. receni a fost parafat ta Tokio un acord cu privire la limitarea exportu
a hotărîrilor O.N.U. privind determinare, independentă şi dere, înţelegere şi cooperare. democratice prevăzute de Con lor pină la obţinerea victoriei rilor japoneze dc produse textile pc piaţa amerlcanA. Iteactia muncitorilor din Industria icxitIA a
lichidarea ultimelor bastioane suveranitate naţională, ne Concluzia generală a dezba stituţie au fost suprimate, finale. fost prompta. Tesle 2 000 de muncitori japonezi dio industria textU& au organizat o marc demon
straţie de protest împotriva acestui acord.
ale sistemului colonial, respec amestec în treburile interne, terilor este că pină la realiza populaţia cambodgiană fiind su In fotografie: Aspect dc la dcmonstrafiA muncitorilor lextlllştl.
tarea de către toti şi lată de egalitate în drepturi şi avantaj rea unor paşi majori în direc pusă dictaturii şi bunului plac
toii a principiilor dreptului, reciproc, principii înscrise In ţia întăririi securităţii inter al lui Lon Noi—Sirik Matak.
justiţiei şi eticii internaţio Carta O.N.U, naţionale se impune pe prim Populaţia paşnică, funcţionarii
nale. Dezbaterile din Comitetul plan ca statele să nu Între guvernamentali, sludenlii şi
Una dintre concluziile fun politic au scos cu pregnantă prindă nici o ac|iune de na elevii, se subliniază in mesaj, Fam Van Dong-despre eşecul politicii
damentale degajate din dez în relief corelaţia dintre secu tură să sporească punctele de nu se simt în siguranţă ; Con
baterile din acest an, eviden ritatea internaţională şi secu tensiune şi conflict tn lume
ţiază faptul că respectarea ritatea europeană, subliniin- sau să le agraveze, ci, dimpo tradicţiile din sinul echipei de
dreptului fiecărui popor la e- du-se că aceasta din urmă o trivă, să acţioneze cu hotărlre la Pnom Penh s-au ascuţit la americane de „vietnamizare"
xislentă liberă, a dreptului său condiţionează direct pe prima pentru stingerea lor, facililînd maximum.
de a-şi hotărî singur destinul, şi ca atare — după cum de astfel negocieri fructuoase în
excluderea totală din relaţiile clarau, printre alţii, repie- dreptate spre statornicirea u Mesajul lui Pen Nouth lan
interstatale a folosirii forţei zentantii Finlandei, Austriei, nui climat de pace, securitate sează un apel la unitate în a războiului din Indochina
şi colaborare In folosul tutu vederea eliberării întregii ţări | Cifra record
ror naţiunilor, al comunităţii şi a întregului popor, iar apoi
mondiale. \ Aproximativ jumătate
a reconstituirii patriei In con HANOI 9 (Agerpres). — Du de altă par le, combativitatea Van Dong a subliniat ca. în din cele 3,5 milioane dc
C. ALEXANDROAIE diţii de independentă, suvera pă cum relatează agenţia sporită, plină dc eroism, a pă starea do ră/.boi impusă tării ) bilete pentru inlîlnirilc
V.N.A., înlr-un interviu acor turilor celor mai largi ale de agresiunea americană, acta- ţ sportive din cadrul Jocu
dat ziarului suedez „Atton- populaţiei. El a subliniat lup alele eforturi vizează omelio- t rilor olimpice, care vor n-
bladel", primul ministru al ta politica din Vietnamul do rarca condiţiilor de viată alo * vea loc în 1012, la Miln-
Lucrările Conferinţei R.D. Vietnam, Fam Van Dong, a sud pentru un nou guvern la poporului, întărirea potentialu- \ chtv......... r- HfwflMc,
lui economic şi a capocilăţii l au anunţat organizatorii.
Saigon, lovorabil păcii, inde
sublinia! că, in prezent, carac
teristica siluaţie? din lndochi- pendentei, neutralităţii şi de de apărare. Trebuie să uc|io- . Printre cumpărători se
O. N. U. pentru Alimentaţie na conslă in accentuarea con mocraţiei, care să înceapă ne num pentru rezolvarea marilor | numără amatori de sport
edili' „rea ţ din peste 100 de ţări ale
probleme puse de
gocieri serioase cu Guvernul
tinuă a eşecului poli 1 icii ame
ricane de „vietnamizare" a Revoluţionar Provizoriu al vieţii noi, soi ialislc, conform ^ lumii.
şi Agricultură a menţiona! înfringerile cu Republicii Vietnamului dc Sud realităţilor Vietnamului şi spi \ Accident aviatic
războiului. Pe plan militar, el
ritului poporului nostru.
in vederea formării unui larg
caracter strategic suferite de guvern de înţelegere naţiona Poporul suedez, ii continuat ( militar
ROMA 9. — Corespondentul creşterea bunurilor alimentare la în Vietnamul de sud Du Fam Van Dong, a sprijinit întol- J
Agerpres, Nicolae Puicei, In lume, îndeosebi in Extre trupele marionetă, sprijinite să cu perseverentă, paralel cu dcauna lupta noastră pentru ) Două avioane militare a
masiv de artileria şi
aviaţia
transmite; Cea de-a 16 Confe mul Orient. Cu toile acestea, americană, in Laos, Cambod- lupta militară şi diplomatică, salvarea naţională şi a a» or- ^ mericane s-au ciocnit in
rinţă a Organizaţiei Naţiunilor a spus el. „aceste acţiuni nu gia şi în Vietnamul de sud, această activitate polilică va dat poporului nostru vielno- . aer in timpul unor mane
Unite pentru Alimentaţie şi se sprijină pe un suficient pro iar pe plan politic, neputinţa mez un ajutor material umani- 1 vre desfăşurate in stalul
Agricultura (F.A.O.) şi-a conti gres economic şi social. Şi, contribui la o soluţie dc pace tar. El a arătat că. după ho- ţ Nevada. Piloţii nu reuşit sa
nuat lucrările în cadrul unor fără acest progres, ridicarea şi dezintegrarea crcscindă a justă şi onorabilă pentru Sta- turîroa privind stabilirea de i se salveze, calapultindu-se.
lele Unite, aşa cum s-a preco
Saigon,
administraţiilor dc la
şedinţe plenare. Momentele nivelului general de viată în Pnom Penh şi Vientiane. niza! în propunerile in şapte relaţii diplomatice între Suc- ' Comandamentul forţelor
principale ale acestei zile au ţSxîle in curs de dezvoltare puncte ale G R P, a subliniat dia şi R.D. Vietnam, raporlu- > aeriene a hotă rit efectua
fost : raportul directorului ge riscă să nu se realizeze*. Boer Refcrindu-se la situaţia poli rile bilaterale au cunoscut, pc 1 rea unei anchete.
neral al organizaţiei, A. K. ma a arătat apoi că „F.A.O. tică în plină efervescentă din primul ministru. ţoale planurile, o dezvoltare ] Monede speciale
Boerma, asupra problemelor pe îşi va intensifica eforturile în Vietnamul de sud. Fam Van Abordînd, în continuare, favorabilă, cu perspective. Şi l
care le înfruntă, în prezent, cadrul înfăptuirii strategiei Dong a reliefat, pe de o par probleme ale construcţiei eco conformă cu interesele celor / de 100 yeni
F.A.O. în îndeplinirea sarcini sale, spre mobilizarea resurse te. fragilitatea regimului, iar pe nomice din R.D. Vietnam, Fam două popoare. 1
lor sale; primirea de noi lor pentru dezvoltarea rurală, Ministerul dc Finanţe al
membri; începerea dezbateri eliminarea deficitului de pro Japoniei a început baterea
lor generale, in cadrul cărora teine, folosirea soiurilor de unor monede speciale de
iau cuvîntul şefii delegaţiilor cereale de înalt randament, 100 de yeni, care vor fi
lansate pc piaţă cu ocazia
celor 125 de ţări membre. Ac obţinerea şi economisirea de Jocurilor olimpice de iar
ţiunile declanşate- în ţările In dfcvîzfc de către ţările in curs nă de la Sapporo, din 1072.
curs de dezvoltare, care au ca de dezvollare. In ce priveşte Semnarea actului final al elaborării Inccpind din ianuarie anul
obiectiv sporirea substanţială resursele umane, a arătat el, viitor, vor fi puse in cir
a producţiei agricole, a spus tn F.A.O. va acorda o aten{îe culaţie circa 30 milioane
raportul său A. K. Boermi, specială problemei reformei a legislaţiei necesare aplicam reformei agrare dc asemenea monede come
continuă să justifice speranţe grare. „In legătură cu această morative.
le ce s-au pus în ea. Progre chestiune un comitet speciali i
sele realizate pină acum în ca zat al organizaţiei a pregătit „Careul alb” pentru
R. D. G. — Iii oraşul Dcssau, regiunea Hallc, s -a construit ALGER 9. — Coresponden mânturile deţinute de colonia
acesl bloc de lip „Y”. Esfc un nou semn caracteristic ol oraşu drul programelor F.A O. şî al un raport ce va fi supus con crea cooperative agricole de
lui, care a fost distrus 90 Ia suiA in timpul celui de-al doilea răz tul Agerpres, Conslanlin Ben lişti şi diverse companii străi producţie. filme cu subiecte
boi mondial. altor organisme internaţionale ferinţei. ga, transmite: Preşedintele ne, ceea ce a consliluit .,o pri Guvernul algerian a luat o
Directorul general al Orga „poluante”
au contribuit considerabil la Consiliului revoluţiei şi şeful mă fază" a transformărilor din scrie de măsuri în sprijinul
nizaţiei a analizat apoi condi statului algerîan, Houari agricultura algeriană. maselor dc ţărani, în scopul Orice film care conţine
ţiile dificile existente în unele Boumediene, a semnat o ordo Actuala „Cartă a revoluţiei Îmbunătăţirii metodelor dc
zone ale globului, „unde popu nanţă care marchează actul fi agrare" prevede. între altele, cultivare a păminlului şi di scene dc violenţă sau alte
moral
subiecte poluante
laţia este slab nutrită sau su nal a) elaborării legislaţiei ne desfiinţarea marilor proprie versificării culturilor.
TIRANA. — La Tirana a avui loc un mifinej cu prilejul sud-coreene a diferitelor fa feră de foame, unde milioane pentru micii telespectatori.
celei de-a 30-a aniversări a creării Partidului Muncii din Al cultăţi şi măsurile represive de oameni nu găsesc de lu cesare aplicării reformei agra tăţi funciare private pc care , Revoluţia agrară este îna vor trebui semnalate pe
exploatează
posesorii lor Ic
bania şi încheierii lucrărilor celui dc-at Vl-lca Congres al luate împotriva studenţilor, cru". Totodată, a spus el. în re, denumită oficiol „Carta re folosind munca braţelor ţăra inte dc toate, un act de drep ecran prin proiectarea u-
voluţiei agrare". Pregătit
cu
partidului. Enver Hodja, prim-secretar al C.C. al P.M.A., a inclusiv exmatriculări şi a lume există regiuni cu „sur mult timp înainte, proiectul nilor săraci şî a tuluror ce tate. scrie înlr-un editorial nm careu alb — este de
rostit o euvintare. restări, declaraţia relevă jus plusuri" de produse agricole. dc reformă agrară a fost su lor obligaţi să-şi vindă torta ziarul „El Moudjahid". Ea părere deputata conserva
teţea acţiunilor tineretului pus dezbaterii maselor de fe- de muncă. Ea prevede, de ase contribuie nu numai la lichi toare Salh/ Oppenheim. A-
sud-coreean împotriva corup Eslimaliile asupra producţiei lahi şi, pc baza îmbunătăţiri darea marii proprlelătî, ci si cext. sistem al „careului
agricole mondiale relevă că,
ţiei şi a nedreptăţilor exis in 1980, chiar dacă producţia lor aduse, a întrunit acordul menea, recuperarea suprafeţe la desfiinţarea exploatării o alb" este folosit cu succes
tente în tară. lor agricole apnrlînînd per mului de către om in mediul de televiziunea franceză,
agricolă va spori cu 39 la su Consiliului revoluţiei şi al gu rural. Reforma agrară depă iar eficienţa sa a determi
PEKIN. — Go Mo-jo, vice ducerea acestei lupte", a de tă, 42 de ţoii în curs de dez vernului algerian reunite în soanelor absenteiste care, Ia şeşte cadrul unei simple re nat mai mulţi pedagogi şi
preşedinte al Comitetului clarat ministrul canadian al voltare, avind o populaţie dc şedinţe comune. ră a depune o activitate di forme funciare, fiind, in esen- ^ educatori să propună a fi
Permanent al Adunării Re mediului înconjurător şi pes TRIPOLI. — In capitala circa 1 400 000 000 de oameni, Reforma agrară este un rectă in agricultură, obţin din tă, un complex dc măsuri în ^ instituit şi pc ecranele
prezentanţilor Populari din cuitului, Jack Davis, la des I.ibiei au început audierile vor continua să dispună de vechi deziderat al maselor ţă B B.C.-ului şi ale reţelei in
întreaga Chină, a oferit un chiderea unei reuniuni pre in procesele intentate unor calorii inferioare nevoitor mi răneşti algeriene, care au acest sector venituri conside vederea transformării radicale ^ dependente de televiziune
banchet în cinstea delegaţiei gătitoare a Conlerinlci O.N.U, foste oficialităţi din timpul nime. luptat pentru eliberarea tării rabile, folosind munca felahi- a situaţiei economice, sociale din Marea Britanic.
italiene, conduse de Pielro asupra mediului inronjuro- monarhiei lui Idris. abolită In continuarea lucrărilor dc sub dominaţia colonialistă lor săraci. Pe toate terenurile şi culturale a populaţiei m-
Ncnni, fost vicepremier şi lor, prevăzută a avea loc la la I septembrie 1969 Agen sale, conferinţa a aprobat pri şi sînt angajate in prezent în ce vor fi expropriate se vor rale". | 120 kg haşiş ţ
ministru dc externe al Italiei, Stockholm in 1972. ..Orice ţia lihiană de ştiri precizea mirea in rîndurile sate a sase efortul naţional pe calea dez
senator pe viată, aflată in tară ale cărei ape sini ame ză că inculpaţii sint acuzaţi noi memb'î : tJ-ihrein, t idji, voltării. După cucerirea in \ capturate de politia \
vizită la Pekin, la invila{ia de corupţie. Republica Maldîvelor, Oman, dependentei, una dintre pri olandeza
guvernului chinez, informea Aceeaşi sursă informează, Qunlar Si Swaziland. mele măsuri ale statului alge s
ză agenţia China Nouă. pe de altă parte, că la Tri rian, a fost, după cum sc ştie, Poliţia olandeză a captu \
poli au fost reluate audierile In cadrul dezbaterilor gene restabilirea suveranităţii asu rat la Amsterdam o can
începute (a 23 octombrie în rale. au luat cuvîntul şefii de 160 ani de la crearea institufiei titate de 120 kg haşiş cu
PARIS. — „Societatea fran procesul unor foşti lideri po legaţiilor Venezuciei, Finlan pra bogăţiilor naturale. In con o valoare la bursa neagră
ceză pentru studii şl statis litici libicni. dei şi Italiei. text, au fost naţionalizate pă „Academ ia Tiberina" de aproximativ 100 000 do
tici*' jS.O.F.R.E.S.) a între lari. Unul dintre traficanţi
prins recent un sondaj pen a fost arestat.
tru ziarul „Sud Oucst", inti SEUL — Un tribunal din ROMA 9. — Corespondentul Pentru „merite în domeniul Teste fotografice
tulat „Francezii şt generalul Seul a condamnat la moarte Agerpres, Nicolae Puieea, artei $î culturii pe plan euro
dc Gaiille", in legătură cu pe patriotul sud-coreean Pak, transmite : Cu prilejul celei pean" titlul de membru al a efectuate de sonda
principalele acţiuni şi iniţia cadru al Partidului Revolu Stare de incertitudini politice de-a 160-a aniversări a creării cestei academii i-a fost confe- ţ
tive ale activităţii fostului ţionar pentru Reunilicare din prestigioasei instituţii italiene rit şi lui Octav Enigărescu. In „Mariner-9”
preşedinte al Franţei. 52 la ninţate cu poluarea nu poa Coreea de sud. Patriotul sud- şi atmosferă de teroare în preajma de cultură „Academia Tiberi cadrul aceleiaşi ceremonii, ce Sonda interplanetară a
sulă dintre cei chestionaţi te răminc inactivă în fata coreean — arată agenţia na" din Roma — din rîndurile a avut loc luni la Roma, au mericană „Mariner-9" a
consideră că apropierea acestui pericol1*, o spus mi ACTC — s-a ridicat împotri alegerilor prezidenţiale din Uruguay căreia au făcut parte oameni mai fost distinşi cu titlul de efectuat luni seara, in timp
Franţei de ţările din Europa nistrul canadian, care a apre va regimului de asuprire in de ştiinţă ca Marconi, Mărie membri ai „Academiei Tiberi ce se afla la 1 367 942 kilo
răsăriteană a constituit ac ciat că „libertatea mărilor nu staurat de guvernanţii de la na" artiştii lirici Virgina Zeanî metri distanţă de planeta
ţiunea cea mai pozitivă a ge înseamnă libertatea de a dis Seul, împotriva ocupării Co MONTEVIDEO 9 (Agerpres). vane electorale a frontului. Sklodowska Curie, Enrico Fer (de origine română) şi Nicola Mărie, de care se apropia
neralului de Gaulle. truge mediul înconjurător". reei de sud dc trupele ame — Cu numai 20 de zile înain Un copil in virstă de li ani a mi, muzicieni ca Rossinî, Rossî Lemeni. precum şi alţi cu o viteză de 11 265 km
ricane si a chemat populaţia
Bellîni, Respighi — au
fost
sud-corceană la luptă pen tea alegerilor prezidenţiale, în fost ucis de gloanţele care au decernate noi titluri de mem valoroşi reprezentanţi ai cul pe oră, o serie dc teste fo
Uruguay domneşte o stare dc
BRUXELLES. — Consiliul SEUL. — „Consiliu! Naţio tru salvarea naţională. incertitudini politice şi o at pătruns In locuinţa unde se turii şi artei din R.F.G., Belgia tografice. Cele două came
re dc luat vederi instalate
Ministerial al Pieţei comune, nal pentru apărarea demo Sentinţa de la Seul arată, mosferă de teroare instaurată afla. bri al academiei. şi Italia. la bordul navei, au înre
întrunii la Bruxelles sub pre craţiei" din Corcea de sud a o dată în plus, adevărata Ia in urma reactivizării elemente gistrat 27 de imagini pe
şedinţia şefului diplomaţiei tă a regimului sud-coreean, lor de dreapta. Numeroase care le-au retransmis, trei
italiene, Aldo Moro. a hotă- dat publicităţii o declaraţie, care recurge la orice mijloa personalităţi ale opoziliei, se ore mai tirziu, spre insta
ril angajarea de convorbiri în care cere respectarea li ce de intimidare pentru a diile coaliţiei forţelor de stin laţiile laboratorului Insti
pentru încheierea unui acord bertăţilor cetăţeneşti. Amin gă „Frenle Amplio". ca si în tutului de tehnologic de la
comercial cu ţările Asocia tind recenta ocupare de că slăvili lupta maselor împo trunirile electorale ale candi Pasadena (California) A
ţiei Europene a Liberului triva politicii sale antipopu daţilor acestui front au deve ceste fotografii sînt desti
Schimb (A.C.L.S.), care nu tre lortele armatei şî politiei lare. nit linia provocărilor la ori nate verificării funcţiona
sint candidate la C EC. (Aus ginea cărora se află elemente rii instalaţiilor dc bord,
tria, Elveţia Finlanda, Portu iresponsabile. deoarece, din cauza distan
galia, Islanda şi Suedia).
Un exemplu, cel mai recent, ţei mari faţă de Marte, nu
î! constituie alenlatul eşuat, furnizează detalii suplimen
TOKIO 9. — In continuarea vizitei sale In Japonia, dele tare in comparaţie cu ima
HELSINKI — Secretariatul gaţia Marii Adunări Na|ionale a Republicii Socialiste Româ care a avut loc duminică In ginile obţinute prin tclcs-
Consiliului Mondial al Păcii nia, condusă dc Aurel Vijoli, a lost marţi oaspete al Centru oraşul Rocha, situat ta 210 km coapcle terestre. La Pasa
a adresat preşedintelui S.U.A ., lui de radio şi televiziune nipon Hoso Kyokat (N.H.K.). Pre nord-est de Montevideo îm dena s-a anunţat că mier
Richard Nixon, o telegramă şedintele acestei mari societăţi, Y. Macda, a inlormat pe par potriva candidatului la postul curi, cind nava sc va
de protest în legătură cu ex lamentarii români despre activitatea centrului şi preocupările de preşedinte din partea coa afla la 861 000 km distanţă
plozia nucleară electuatâ de pcnUu îmbunătăţirea programelor transmise, despre relaţiile liţiei „Frente Amplio" — Li de Marte, va începe trans
Statele Unite in Insula Ani- bune exislenle intre N.H.K. şi Radioleleviziunea română. misia de imagini, care vor
chitka. Prin electuarca aces In onoarea membrilor delegaţiei române, preşedintele ber Scregni. După cum infor conţine detalii inedite, ca
mează agenţia Prensa Latina,
tei explozii, se spune in te Camerei Reprezentanţilor, Naka Funada, şi preşedintele Ca litatea lor imbunătăţindu-sc
merei Consilierilor, Kenzo Kono, au oferii marţi scara o re Scregni, caro sc afla intr-un pe măsură ce .,Marincr“ se
legramă, autorităţile S U.A.
cepţie. Au participai deputaţi ai tuturor partidelor politice din grup de simpatizanţi, după ce va apropia dc „Planeta Ro
au demonstrai că ignorează Japonia şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Exlerne. şie". Simbătă, sonda spa
interesele vitale ale popoa Au fost prezenţi, de asemenea, losif Ghcorghiu. ambasadorul participase la un miting elec ţială lansată la 30 mai a c.,
relor iubitoare de pace. larii noastre in Japonia, membri ai ambasadei şi agenţiei toral din acest oraş, a fost u urmează să fie plasată,
economice şor rănit de un terorist care conform programului, pc o
In toasturile roşiile cu acesl prilej, preşedinţii celor două s-a repezit asupra sa cu un orbită marţiană dc pe ca
OTTAWA. — „In absenta camere au subliniat bunele relaţii existente intre parlamente pumnal. Numai intervenţia ce re va transmite timp de
le român şi japonez si s-au pronunţat pentru întărirea cola peste trei luni rezultatul
oricărei reglementari inter
borării bilaterale spre binele ambelor ţări şî popoare şi al lor din jur a făcut ca liderul cercetărilor aparaturii şi
naţionale Împotriva poluării păcii. Conducătorul delegaţiei române. Aurel Vijoli. a subli lui „Frenle Amplio" să rămî- instalaţiilor dc la bord,
oceanului mondial. statele niat preocupările pe plan extern ale ţării noastre pentru des nă in viată. Inlt-un alt oraş, inclusiv imagini detaliate
riverane trebuie să-şi asume tindere. pace şi bună înţelegere intre popoarele lumii. Caslillo, elemente teroriste au In fotografic, vedere genera IA a Expoziţiei automobilului, dcscliisA la Londra, la care participA ale unor mari zone ale su
fabrici binecunoscute dc auto mobile din (arA şl sLrAlnâtaic. prafeţei planetei.
deschis Ioc asupra unei cara
Redacţia şl administraţia ziar uitai i Q ţvţ ţtf« Pf. P< GfOjl or. 3S< £elefoano or. 1 23 17 şl 115 88. Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva.