Page 33 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 33
Preşedintele Consiliului de Stat,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
Nicolae Ceauşescu, a primit
pe vicepreşedintele Consiliului
de Miniştri al Italiei,
Francesco De Martino
Preşedintele Consiliului de ţie dc prietenie între poporul
Stat al Republicii Socialiste român şi poporul italian, pe
România, Nicolae Ceauşescu, a înţelegere şi respect reciproc.
primit, miercuri după-amiază. S-a exprimat hotărirea comu
pe vicepreşedintele Consiliului na de a dezvolta în continuare
de Miniştri ti Italiei, Francesco legăturile dintre cele două
Do Martino. ţări, apreeiindu-se că exista
La întrevedere au luai par- mulliple posibilităţi penlru di
le llie Vcrrleţ, prim-viccpre- versificarea şi dezvoltarea co
şcdinle al Consiliului de Mi- laborării româno-îlaliene, pen
nişlri. Constanlin Slălescu, tru ridicarea o) pc o treaptă
secretarul Consiliului rle Stat, superioară, în interesul celor
Corneliu Măncscu. ministrul două popoare, al cooperării şl
ANUL XXIII. Nr. 5 239 JOI 11 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI afacerilor exlerne. înţelegerii internaţionale.
Au parlicipat Niccolo Mos- Totodată, au fost abordate
calo, ambasadorul Italiei In unele probleme internaţionale
Bucureşti. Roberto Ducci, am dc interes comun, evîdonţiin-
basador, directorul general al du-se dorinţa României şi fta-
afacerilor politice din Minis lîej dc a-sî aduce şi în viitor
terul Afacerilor Exlerne al contribuţia la stabilirea unor
Italiei, Alrlo Conlo Marolla,
v» A ___ A y ___ y raporturi de bună convieţuire
ministru plenipolcnţiar. între stalele europene, reali
DESAVIRŞIT COD MORAL Al ÎNĂLŢĂRII OMULUI avui lor între preşedintele zarea securităţii pe eontinen-
In cadrul convorbirii care a
lul noslru. la promovarea co
Consiliului dc Slal nl Româ
niei şi vicepreşedintele Con laborării între popoare şi In
staurarea unui climat de pace,
siliului do Miniştri al Italiei dc încredere şi cooperare In
a fosl rclevnlă, cu deosebită lume
sailsiacţie, evolulin pozitivă, Întrevederea a avut loc tn-
PE CEI MAI INAIIPIEDESTA1 Al CONOAŞIEDII lor bilaterale, relaţii înteme şi prîelenic.
în planuri multiple, a relaţii
Ir-o atmosferă de cordialitate
iate pe o îndelungată tradi
SI DEMNITĂŢII. Al CONŞTIINŢEI SOCIAUSEE 90 de ani de la naşterea lui M. Gheorghiu Bujor
* t * • • Adunarea memorială din Capitală
Cu prilejul împlinirii o 90 muncitoreşti din tara noastră,
A fi comunist în vorbă şi în faptă Pentru ca fiecare rle ani dc la naşterea lui Mihai personalităţi ale viol ii ştiin
Gheorghiu Bujor, militant dc
ţifice, artei şi culturii, oameni
frunlc al mişcării muncito ai muncii din întreprinderile
„Partidul nu este o ooţiune pera de construcţie a Româ niştilor de la C.E.T. Mintia, a om să poată parti reşti din tara noastră, Comi şi instituţiile Capitalei, stu
abstractă — spunea tovarăşul niei socialiste, contribuabil c- tuturor salariaţilor de aici, telui municipal Bucureşti a! denţi şi elevi.
Nicolae Ceauşescu în cuvîn- nergic, cu braţele şi cu min fală dc măreţul program al P.C.R. a organizai, miercuri Adunarea a fost deschisă de
tarea la încheierea lucrărilor tea, Ia înălţarea ei pe cele activităţii ideologice, ridica cipa la conducerea după-amiază, o adunare me- tovarăşul Nicolae Matei, secre
partidului, de îmbunătăţire a
plenarei C.C. al P.C.R. din mai înalte culmi do progres morială în aula Muzeului dc tar al Comitetului municîpe-l
3-5 noiembrie a.c. CI este şi civilizaţie. Nu este ade rea nivelului general a! cu istorie a partidului comunist, Bucureşti al P.C R.
iormaf din oameni şl de telul vărat comunîsl acela care noaşlerii şi educaţia socialis a mişcării revoluţionare şi de A luat apoi cuvîntul tova
cum muncesc şi se comportă doar vorbeşte frumos în anu tă a maselor, pentru aşezarea societăţii este ab mocratice din România. răşul Leonte Răutu, membra
membrii săi depinde şi felul mite împrejurări, dar nu-şi relaţiilor din societatea noas In prezidiu nu luat loc tova al Comitetului Executiv al
de a ii al partidului". fntr-o- face datoria la locul său de tră pe baza principiilor eti răşii Leonle Răutu. Gheorghe C.C. ol P.C.R., vicepreşedinte
devăr, tăria partidului nostru muncă productiv. Or, se ştie cii şi echităţii socialiste şl solut necesar să Stoica. Ştefan Voilec, Miron al Consiliului de Miniştri, ca
stă Sn puterea membrilor săi. că fiecare om este aprecial comuniste. Constanlinoscu. precum şi Ion re a evocai v/aln. personali
în capacitatea lor de hoiărî- după fapte şi nu după vorbe, Se ştie că omul esle princi Popcscu-Puturi, Olclia Mano- tatea si activitatea revoluţio
re şi acţiune, de înţelegere şi după rezultatele muncii lui. palul producător de bunuri cunoască în le. Petre Conslantinescu-lasi. nară a (ui Mihai Gheorghiu
transpunere In fapt a politi Spun aceasta deoarece se materiale şi spirituale, care Şlelan Voicu, Mihail Crucea- Bujor.
cii marxist-leninisle. a dialec mai întilnesc şi în uzina accelerează însuşi mersul nu, Ladislau Banyai. Nicolae ★
Cioroiu, octivişti de partid cu
ticii vieţii materiale şi spiri noastră asemenea salariaţi. înainte al societăţii şi dacă profunzime feno stagiu din ilegalitate, Mihala- Cu acelaşi prilej, Ia Muzeul
tuale. A fi comunist înseam Dar ei sint onihilali de cei nu contribuim toţi, deopotri che Mihalache, muncitor la u- de islorie a partidului comu
nă a fi mereu în frunte, in mulţi, de marea masă de co vă, la acest proces complex, zinole „Vulcan", Gheorghe nist. a mişcării revolujionore
întreaga activitate, a fi exem munişti pe care Si recomandă atit de necesar. înseam menele economico- Miclea, student la Institutul şi democratice din România
plu demn şi permanent pen faptele de muncă demne de nă că frînăm progresul, dez Hotărîri ale Muncitorul Romulus Ga- de arhitectură. Ioana Stanciu. s-a deschis o expoziţie cu-
tru semenii din jur. a te si laudă, îi caracterizează mo voltarea, iar cu asemenea bor, (lin scoţia iintplărje a elevă la Liceul nr. 10. prinzînd fotografii, documen
tua înlotdeauna pe înaltele destia, cinstea şi corectitudi „calităţi" nu se pot mîndri I I.L. Oi’Aşlic işi aulocon- La adunare au luat parte te. manuscrise şi obiecte per
trepte ale cunoaşlerii şî dem nea. se bucură de stimă şi a comunişliî. Aceaslă contribu sociale şi politice Consiliului irolea/.A permanent calita membri ai CC. al P.C.R., ac sonale. privind viaţa şi acti
tea lucrArilor.
nităţii umane. A fi comunist preciere în colectivele în ca ţie, insă, trebuie să fie ma tivişti dc partid şi de stal, vitatea Iul Mihai Gheorghiu
în vorbă şi in faptă, a mun re lucrează. Nu cred că e ca terială, valorică, toţi să pu actuale şi de de Miniştri vechi militanţi ai mişcării Bujor.
ci şi a trăi în chip comunist zul să dau exemple de o nem umărul şi unde e uşor
— iată imperative de excep parte sau de cealaltă. Mai Potrivit unei hotărîri a Con
ţională importanţă pe care le Important de subliniat mi se MIRCFA FIRTAT, siliului de Miniştri, unităţile
reclama cu necesitate edi pare atitudinea aceasta nouă maistru principal de perspectivă! \ economice de stat si instituţii
ficarea societăţii socialiste laţă de muncă şî disciplină, exploatare, C.E.T. Mintia le bugetare pot preda coope Trimestrul IV — hotăritor pentru finalizarea
spiritul de colectivitate şi de
multilateral dezvoltate. înţe O condiţie de marc însem rativelor agricole de producţie
leg prin aceasta că fiecare dăruire care-i caracterizează nătate pentru dezvoltarea pe la cererea acestora, unele fon
lot mal mult pe membrii noş mai dcparle a democraţiei
membru de partid trebuie să tri de partid. Este o dovadă (Continuate in pag. a 3-a) noastre socialiste în spiritul duri fixe şi mijloace circulan exemplară a primului an al cincinalului
Ţie un pion de nădejde in o- elocventă a adeziunii comu marxîsm-leninismului este — te casate. în schimbul unor
cantităţi echivalente de meta
a$a cum arăta tovarăşul le feroase sau neferoase vechi.
Nicolae Ceauşescu în expu Pot li predate, printre altele,
Iniţiativa colectivului F .C Orăstie — nerea la Plenara Comitetului motoare cu combustie inter şi pregătirea optimă a producţiei anului viitor
* p Central al P.C.R. din 3-5 no nă pînâ la 65 CP. pompe, c-
iembrie a.c. — lărgirea con leelropompe, utilaje de con
tinuă a orizontului de cunoaş strucţii, maşinî-unelte şi scu
un răspuns major la programul tere al înlregului popor le pentru prelucrarea metale Prin hărnicia, ingeniozitatea
Oraşul Orăştie a cunoscut
in ultimii ani transformări în lor. cazane pentru aburi şi o-
pă, maşini de scris şi calculat
noitoare. An de an aici se ele.
devenirilor noastre comuniste construiesc noi obiective In Se recomandă unităţilor a şi responsabilitatea furnaliştilor
şi social-eulturale
dustriale
Demn de relevat este eă tot gricole cooperatiste ca. în ve
derea obţinerii unor asemenea
Spicuim <lin trăirile aces de dăruire şi abnegaţie in punzătoare insă este loc ceea ce s-a ridicol in aceaslă mijloace, să-şi conslituîc, in
tui harnic colectiv munci muncă, de corectitudine şi pentru mai bine Deviza localitate în anii socialismu prealabil, fonduri de metale
toresc : demnitate in societate şi fa noastră, a tuturor salariaţi lui s-a făcut ca urmare o pro vechi, sortate, la unităţii*4 în Urcă in d ic ii de u tiliz a re ,
,,/4u trecut aproape două milie, Stelian Toma, Ion lor, a comuniştilor între punerilor şi sugestiilor locui treprinderii oentru colectarea
luni dc cind in cadrul unei Depcea. Augustin Ispas, Ion prinderii, să fie obţinerea torilor oraşului. Aproape zil metalelor.
adunari muncitoreşti, con Ghcorgkc, lăcătuşi la mase unei producţii sporite, insă nic, localnicii vin cu noî şi
vocată la iniţiativa mem plastice, Cornel Mihu — cu indiei calitativi cores interesante propuneri care * coboară consumul de cocs
brilor dc partid, utecişlilor, strungar, Gheorghe Cătănici, punzători exigenţelor actua vizează, de fapt, viitorul ora Consiliul rle Miniştri a emis
a celor mai înaintaţi mun rectificator, Nicolae Popcs- lei etape de dezvoltare a şului Numai în acest an. de recent o hotărîre privind mo
citori, tehnicieni şi ingi cu, frezor, de la sectorul societăţii. pildă, prin aportul direct al dul de stabilire a preturilor cu
neri. colectivul întreprinde malriţeric-sculărie, exemple Sînlem convinşi că sala cetăţenilor, s-au efectuai lu ridicata pentru produsele noi. Muncitorii secţiei I furnale peraturii aerului insullat, ela şi reducerea consumului spe
rii noastre n hnlărit să lan de înaltă calificare, conşti riaţii întreprinderii ror de crări de înfrumuseţare in va Hotărirea precizează ră pen au fost cei care la începutul borarea fontei cu siliciu sub cific de cocs pe baza creşterii
seze inifiativa dc a declara inciozitate, demnitate şi dă pune foaie eforturile pen loare rle peslc 10 milioane tru produsele noi, care sînt anului au chemat la întrecere I la sulă şi altele care au fost consumului de combustibil au
fabrica un colectiv a cărui ruire in muncă, losif Hota, tru ca in cel mai scurt timp lei. S-a construit un straiul destinate înlocuirii celor vechi celelalte colective de siderur- iranspuse in viată cu prompti xiliar. Rczullalele au arălnt
muncă şi viată să se ridice loan Dobra, Samoilă Draqo- colectivul nostru de munră modern, s-a amenajat parcul şi care au valori de întrebuin gişti din cadrul Centralei in tudine. Dar nu numai organi ră inlrc anumite limite, cele
iu cel mai scurt timp la ni tcli, operatori mase plas să devină colectivul hărni mare al oraşului, s-a înfiinţat ţare egale sau superioare, pre dustriale Hunedoara. La teme zarea superioară a producţiei, două importante obiective pot
velul marilor cerinţe ale tice, Cornel Dan, Vasile ciei. corectitudinii, onoarei o micro-grădină zoologică, un turile cu ridicata se stabilesc lia acestei decizii au stat rea gospodărirea chibzuită a re fi alinsc. Definilivarea tehno
socialismului, dc a transfor Dane iu. llie Bud, Constan şi cinstei". loc de joacă pentru copii şi de către ministere. celelalte lizările de presliqiu obtinule surselor inlerne au stat în a- logici se va face după o pe
ma pe toţi cei ce muncesc tin Slrăjan, de la operatori altele. organe centrale locale şî coo- în anii precedenţi, precum şi tenlia furnaliştilor, ci şi pre rioadă de experimentare caic
in fabrică inlr-un colectiv oxizi, pilde dc hărnicie şi Acesta a fost materialul Cn toate realizările frumoa pcialislc producătoare în li convinqerca că prinlr-o acti ocuparea vizibilă de a fi în să prezinie concluzii clare.
al onoarei, mindriei munci corectitudine in muncă şi prezentat la ultima emisiu se obţinute de-a lungul ani mita preţurilor produselor în vitate la fel de sustinulă ele pas cu cele mai importante De fapt, rezullatele sînt în
toreşti, al abnegafiei şi dă mulţi alţii care au adus o ne a staţiei dc radioampli lor de locuitorii oraşului nos locuite ; !a produsele noi des vor fi amplificate, ridicate la descoperiri ale ştiinţei si teh curajatoare de pe acum, ex
ruirii în muncă, al cinstei contribuţie de seamă la rea ficare a fabricii. tru, în fruntea cărora s-au si tinate lărgirii sortimentelor, noî cote calitative. nicii din domeniul lor de ac perimentarea mai indclungală
şi corectitudinii, inlr-un co lizările întreprinderii Angajarea colectivului Fa tuat mereu comuniştii, mai preturile cu ridicata se vor co Preocupările colectivului vi tivitate Furnalele mai mici ale a lehnoloqiei urmărind obţine
lectiv in care toţi laolaltă bricii chimice Orăştic a sini cetoteni caKe nu răspund rela cu cele in vigoare pentru zează, în principal, două o Hunedoarei au devenit astăzi rea unor pcrformanlc superi
şi fiecare in parte să fie constituit, acum o lună şi sau răspund formal chemări produsele din grupa sau sub biective majore : creşterea in adevărate laboratoare In care oare. Datorită folosirii o\îqo-
exemplu de comportare iu ceva, răspunsul comuniştilor lor pe care le face consiliul grupa corespunzătoare. fără dicilor intensivi de utilizare a se experimentează noi lehno- nului, colectivul secţiei I fur
muncă, în familie şi socie de aici la programul de e- popular sau deputaţii pentru însă a putea depăşi preţul cel furnalelor şi reducerea con logiî de producerea fontei cu nale a reuşit să economiseas
tate Im rmmei, familie, ducaţic socialistă adoptat rezolvarea anumitor treburi mai mare din arupo sau sub sumului specific de cocs — scopul de a fi extinse ulte că de ta începulul anului pe
Făcind un bilanţ al pe de Comitetul Executiv al de interes obştesc, a unor ac grupa respectivă. singurele căi de sporire a pro rior şi la celelalte agregate.
rioadei care a trecut de la societate C.C al P.C.R., din iniţiativa ţiuni ce privesc viitorul ora Stabilirea de preţuri cu ri ducţiei de fontă şi a eficien Recent, la furnalul nr 5 s-a ste 3 000 lonc rle cocs (cu ca
adoptarea acestei hotărîri e o N Ş T I I N l * şi la propunerea tovarăşului şului Cauzele acestor feno dicata peste aceste limite se tei acesteia. Conducerea sec trecut la folosirea aerului îm re a produs suplimentar 4 200
se poate afirma că între SOCIALISTA, CINSTE, Nicolae Ceauşescu. .Atunci. mene nu le-am adîncit Insă poate face numai cu nprobarpa ţiei şi comitetul de partid au bogăţit cu oxigen. Experimen tone rle fonlă) şi implicit să
prinderea şi-a realizat zi de comuniştii. toţi salariaţii la timpul cuvenit. a$a cum rle Consiliului rle Miniştri. elaborat un amplu plan de bă tul a fost pregătit cu minu realizeze economii la preţul
zi toţi indicatorii la toate DEMNITATE. ONOARE şi-au propus ca, întregul lor fapt era necesar să facem. Pentru comenzile ocaziona taie în care accentul cade pe ţiozitate Incepîndu-se cu şco de rost in valoare de pesle
sortimentele. Astfel, in colectiv, să dovedească in Ele trebuie căutate, aşa după le, desiinato investiţiilor, re valorificarea tuturor rezerve larizarea personalului chemat 0 milioane lei.
cursul celor două luni s-au muncă, familie şi societate cum am desprins din ex paraţiilor capitale sau produc lor interne disponibile. El cu să exploateze instalaţia. AL SANDUIESC'J
realizat şi livrai produse conştiinţă socialistă, cinste, punerea tovarăşului Nicolae ţiei şî care se repetă fără a prinde utilizarea energiei ter — Utilizarea oxigenului, de
peste plan in valoare de Pnnlr-o muncă politică demnitate, onoare — trăsă Ceauşescu. in preocuparea deveni producţie de serie, pre mice şi chimice, a gazului de clara inq Eugcniu GălbcnuşS.
I 674 000 lei, productivitatea susţinută. dc la om la om, turi morale ce trebuie să noastră insuficientă de a aju turile cu ridicata se stabilesc furnal, menţinerea în perfec şeful sccliei, a avut scopul
muncii a crescut cu 302 lei s-au lichidat, in majorita caracterizeze modul, de via ta oamenii să înţeleagă just in limita celor practicate pen tă stare a preîncălzîloarelor să stabilească corelarea optî-
pe salariat, iar cumulat dc ţă al constructorilor socie problemele actuale şi de per tru ultima comandă. de aer penlru ridicarea tem mă între sporirea produclîei
te, cazurile de indisciplină,
la ince pulul anului ca a comportamentul comunişti tăţii socialiste multilateral spectivă ale oraşului In care
crescut cu 2 S93 lei. lor, al salariaţilor ridicîn- dezvoltate. trăiesc şi muncesc, necesita
Vorbind de responsabili Plenara C.C al P.C R. din tea participării lor continue
tatea fiecărui salariat la du-sc la nivelul exigenţelor 3-5 noiembrie ac., atot- Ia conducerea şi rezolvarea gogică a realizat lucrări si
locul său dc muncă, de impuse omului dc tip nou, cuprinzătoarca expunere a treburilor obşteşti. Dacă ne-am chimiei şi limbilor de largă
creşterea conştiinţei munci omul societăţii noastre so secretarului general al par fi ocupat mai stăruitor de ridi AGERPRES RELATEAZĂ milare în domeniile fizicii, circulaţie.
toreşti se poate constata că cialiste. tidului, hotărirea şi progra care conştiinţei socialiste a
in această perioadă numă Am dori ca aşa cum dis mul adojitat dau viziunea tuturor categoriilor de cclă- Programul de duminică al
rul de absenţe nemotivate cutăm de realizarea tuturor clară a întregii complexi ţeni, participarea lor la ac
a scăzut simţitor, de la 135 indicatorilor dc plan să vor tăţi a procesului dc forma ţiunile iniţiate de consiliul „Inlavit" pentru hrana viţeilor unităţilor comerciale
zile-om cite s-au înregis bim dc produsele fabricii re a conştiinţei omului nou. popular ar fi fost. desigur, Un nou substiluent de mim şi arc un standard
trat. in trimestrul al doilea, noastre ca produse ce co — Cind ne-am hotărit să mult mai eficientă. De aceea lapte, „Inlavit", a început să igicnico-sanitar superior.
la 53 zile-om in trimestrul respund cerinţelor calitati devenim un colectiv carac consider că indicaţia tovară fie folosit cu bune rezulta ..Inlavitul" prezintă, dc n- In vederea aprovizionării deschise duminică, 14 no
nl treilea şi, respectiv, 15 ve ale beneficiarilor, chiar terizat prin conştiinţă so şului Nicolae Ceauşescu de te in hrana viţeilor. El este semcnca, o eficienţă econo in cit mai bune condiţiuni iembrie, piuă la ora 13,00.
zilr-om în luna octombrie. mai mult să obţinem pro cialistă, cinste, demnitate şi a organiza acţiuni de masă fabricat pe bază de lapte mică sporită. Comparativ o oamenilor muncii pentru U n it ă ţ ile d e a l i m e n t a ţ i e
De asemenea, înalta dem duse cu indici calitativi simi onoare, incă nu aveam con îu vederea răspîndirii cunoş ţiraf degresat. in care se in cu sistemul tradiţional, ad sezonul de iarnă, unităţile p u b l ic ă v o r f u n c ţ i o n a d u p ă
nitate a comuniştilor din lari cu ai produselor dc pe turată precis necesitatea ri tinţelor ştiinţifice este deose troduc o seric de ingredien ministrarea noului produs comerciale dc produse ali p r o g r a m u l o b i ş n u i t a l z ilei
mentare
şi
nealimentare
întreprinderea noastră este piaţa mondială Facem apel dicării nivelului general al bit de actuală te ce satisfac cerinţele de aduce o economie dc 210 lei din intreaga ţară vor fi
dovedită şi prin larga par- lo toţi. comuniştii, la toţi cunoaşterii — ne relatează Personal oprob din ţoală nutriţie in primele săptu- la fiecare viţel d c d u m in ic ă .
ticiparc la acţiunile de in salariaţii întreprinderii să Ana Herlea secretara comi fiinja mea programul elaborat
teres obştesc, cum ar fi lucreze cu toată conştiin tetului. dc partid al fabricii. de partid, program la aplica Şoseaua Braşov - Vălenii de Munte
a>ţiunca de recoltare, trans ciozitatea pentru realizarea Lucrările de importanţă is rea căruia in viată Comite Lucrări noi la dispoziţia elevilor
portare şt depozitare a po unor produse calitativ su torică ale recentei plenare tul cvcculiv nl Consiliului Recent, s-au încheiat lu magistrală asigură turişti
rumbului şi prin comporta perioare in scopul elimină a Comitetului Central al popular al oraşului Orăşlie Editura didactică şi pe bleme dc aritmetică. Pen crările de construcţie pe o lor o legătură iranst arpa!i-
rea demnă atit in cadrul rii' refuzurilor de calitate, ION MIRZA îşi va aduce ncintirzîal con dagogică a pus la dispozi tru cei care vor concura la porţiune de 30 km, din cei că directă spre zone deose
tribuţia ce li revine.
întreprinderii, cit şi in fa mai mult sau mai puţin în ţia elevilor noi lucrări au examenul de admitere in 70 cit va măsura artera ru bit de atractive, cum
milie şi societate Ne min- temeiate, care se mai înre PETRU RUSU xiliare necesare aprofundă licee şi şcoli profesionale, a tieră Braşov—Vălenii dc sint Muntele Roşu, Cheia
teoretice
rii cunoştinţelor
drim cu comunişti ca Vic gistrează. Nu am vrea să se secretarul Comitetului predate la orele de curs. fost elaborat un îndreptar Munte. O dată cu aceasta, In acelaşi timp se poa
toria Dîrlca, j ini soare la înţeleagă că se produc şi se (Continuare in .pag. a 3-a) executiv al Consiliului Astfel, penlru elevii clase de limba şi literatura româ constructorii au îndeplinit le circula pe o rută mai
mase plastice, un exemplu livrează produse necores- popular al oraşului Orăşlie lor I-IV, a fost întocmită o nă. sarcinile ce. le reveneau scurtă din Transilvania spre
culegere dc exerciţii şi pro Editura didactică şi peda- pe anul în curs. Noua Capitală şi spre litoral.
J