Page 33 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 33

Preşedintele  Consiliului  de  Stat,
                                                                                                                            PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢI-VA!

                                                                                                                                                                                               Nicolae  Ceauşescu,  a  primit


                                                                                                                                                                                            pe  vicepreşedintele  Consiliului



                                                                                                                                                                                                       de  Miniştri  al  Italiei,


                                                                                                                                                                                                    Francesco  De  Martino


                                                                                                                                                                                              Preşedintele  Consiliului  de   ţie  dc  prietenie  între  poporul
                                                                                                                                                                                            Stat  al   Republicii  Socialiste   român  şi  poporul  italian,   pe
                                                                                                                                                                                            România,  Nicolae  Ceauşescu,  a   înţelegere  şi  respect  reciproc.
                                                                                                                                                                                            primit,  miercuri  după-amiază.   S-a  exprimat  hotărirea  comu­
                                                                                                                                                                                            pe  vicepreşedintele  Consiliului   na  de  a  dezvolta  în  continuare
                                                                                                                                                                                            de  Miniştri  ti  Italiei,  Francesco   legăturile  dintre  cele   două
                                                                                                                                                                                            Do  Martino.                   ţări,  apreeiindu-se  că   exista
                                                                                                                                                                                              La  întrevedere  au  luai  par-   mulliple  posibilităţi  penlru  di­
                                                                                                                                                                                            le  llie  Vcrrleţ,  prim-viccpre-   versificarea  şi  dezvoltarea  co­
                                                                                                                                                                                            şcdinle  al  Consiliului  de  Mi-   laborării  româno-îlaliene,  pen­
                                                                                                                                                                                            nişlri.   Constanlin  Slălescu,   tru  ridicarea  o)  pc  o  treaptă
                                                                                                                                                                                            secretarul  Consiliului  rle  Stat,   superioară,  în  interesul  celor
                                                                                                                                                                                            Corneliu  Măncscu.   ministrul   două  popoare,  al  cooperării  şl
       ANUL  XXIII.  Nr.  5 239                                                JOI  11  NOIEMBRIE  1971                                                          4  PAGINI  -   30  BANI    afacerilor  exlerne.          înţelegerii  internaţionale.
                                                                                                                                                                                              Au  parlicipat  Niccolo  Mos-   Totodată,  au  fost  abordate
                                                                                                                                                                                            calo,  ambasadorul  Italiei   In   unele  probleme  internaţionale
                                                                                                                                                                                             Bucureşti.  Roberto  Ducci,  am­  dc  interes  comun,  evîdonţiin-
                                                                                                                                                                                             basador,  directorul  general  al   du-se  dorinţa  României  şi  fta-
                                                                                                                                                                                             afacerilor  politice  din  Minis­  lîej  dc  a-sî  aduce  şi  în  viitor
                                                                                                                                                                                             terul  Afacerilor  Exlerne   al   contribuţia  la  stabilirea  unor
                                                                                                                                                                                             Italiei,  Alrlo  Conlo   Marolla,
                      v»   A        ___                                      A     y    ___  y                                                                                                                             raporturi  de  bună  convieţuire
                                                                                                                                                                                             ministru  plenipolcnţiar.     între  stalele  europene,  reali­
             DESAVIRŞIT COD MORAL Al ÎNĂLŢĂRII OMULUI                                                                                                                                        avui  lor  între   preşedintele   zarea  securităţii  pe  eontinen-
                                                                                                                                                                                              In  cadrul  convorbirii  care  a
                                                                                                                                                                                                                           lul  noslru.  la  promovarea  co­
                                                                                                                                                                                             Consiliului  dc  Slal  nl  Româ­
                                                                                                                                                                                             niei  şi  vicepreşedintele  Con­  laborării  între  popoare  şi  In­
                                                                                                                                                                                                                           staurarea  unui  climat  de  pace,
                                                                                                                                                                                             siliului  do  Miniştri  al  Italiei   dc  încredere  şi  cooperare  In
                                                                                                                                                                                             a  fosl  rclevnlă,  cu  deosebită   lume
                                                                                                                                                                                             sailsiacţie,  evolulin  pozitivă,   Întrevederea  a  avut  loc  tn-
             PE CEI MAI INAIIPIEDESTA1 Al CONOAŞIEDII                                                                                                                                        lor  bilaterale,  relaţii  înteme­  şi  prîelenic.
                                                                                                                                                                                             în  planuri  multiple,  a  relaţii­
                                                                                                                                                                                                                           Ir-o  atmosferă  de  cordialitate
                                                                                                                                                                                             iate  pe  o  îndelungată  tradi­

                SI DEMNITĂŢII. Al CONŞTIINŢEI SOCIAUSEE                                                                                                                                     90  de ani  de  la naşterea lui  M.  Gheorghiu Bujor



                *                          t    *                     •           •                                                                                                          Adunarea memorială din Capitală


                                                                                                                                                                                               Cu  prilejul  împlinirii  o  90   muncitoreşti  din  tara  noastră,
             A  fi  comunist  în  vorbă  şi  în  faptă                                         Pentru  ca  fiecare                                                                           rle  ani  dc  la  naşterea  lui  Mihai   personalităţi  ale  viol ii  ştiin­
                                                                                                                                                                                             Gheorghiu  Bujor,  militant  dc
                                                                                                                                                                                                                           ţifice,  artei  şi  culturii,  oameni
                                                                                                                                                                                             frunlc  al   mişcării  muncito­  ai  muncii  din   întreprinderile
             „Partidul  nu  este  o  ooţiune   pera  de  construcţie  a  Româ­  niştilor  de  la  C.E.T.  Mintia,  a   om să poată parti­                                                    reşti  din  tara  noastră,  Comi­  şi  instituţiile  Capitalei,   stu­
           abstractă  —  spunea  tovarăşul   niei  socialiste,  contribuabil  c-   tuturor  salariaţilor  de  aici,                                                                          telui  municipal  Bucureşti   a!   denţi  şi  elevi.
           Nicolae  Ceauşescu  în  cuvîn-   nergic,  cu  braţele  şi  cu  min­  fală  dc  măreţul  program  al                                                                               P.C.R.  a   organizai,  miercuri   Adunarea  a  fost  deschisă  de
           tarea  la  încheierea  lucrărilor   tea,  Ia  înălţarea  ei  pe  cele   activităţii  ideologice,  ridica­ cipa la conducerea                                                      după-amiază,  o  adunare  me-   tovarăşul Nicolae  Matei,  secre­
                                                                   partidului,  de  îmbunătăţire  a
           plenarei  C.C.  al  P.C.R.   din   mai  înalte  culmi  do  progres                                                                                                                morială  în   aula  Muzeului  dc   tar  al  Comitetului  municîpe-l
           3-5  noiembrie  a.c.   CI  este   şi  civilizaţie.  Nu  este  ade­  rea  nivelului  general  a!  cu­                                                                              istorie  a  partidului  comunist,   Bucureşti  al  P.C R.
           iormaf  din  oameni  şl  de  telul   vărat  comunîsl  acela   care   noaşlerii  şi  educaţia  socialis­                                                                           a  mişcării  revoluţionare  şi  de­  A  luat  apoi  cuvîntul  tova­
           cum  muncesc  şi  se  comportă   doar  vorbeşte  frumos  în  anu­  tă  a  maselor,  pentru  aşezarea  societăţii este  ab­                                                        mocratice  din  România.      răşul  Leonte  Răutu,  membra
           membrii  săi  depinde  şi  felul   mite  împrejurări,  dar   nu-şi   relaţiilor  din  societatea  noas­                                                                             In  prezidiu  nu  luat  loc  tova­  al  Comitetului   Executiv  al
           de  a  ii  al  partidului".  fntr-o-   face  datoria  la  locul  său  de   tră  pe  baza  principiilor  eti­                                                                      răşii  Leonle  Răutu.  Gheorghe   C.C.  ol  P.C.R.,  vicepreşedinte
           devăr,  tăria  partidului  nostru   muncă  productiv.  Or,  se  ştie   cii  şi  echităţii  socialiste  şl   solut  necesar  să                                                    Stoica.  Ştefan  Voilec,   Miron   al  Consiliului  de  Miniştri,  ca­
           stă  Sn  puterea  membrilor  săi.   că  fiecare  om  este  aprecial   comuniste.                                                                                                  Constanlinoscu.  precum  şi  Ion   re  a  evocai  v/aln.  personali­
           în  capacitatea  lor  de  hoiărî-   după  fapte  şi  nu  după  vorbe,   Se  ştie  că  omul  esle  princi­                                                                         Popcscu-Puturi,  Olclia  Mano-   tatea  si  activitatea  revoluţio­
           re  şi  acţiune,  de  înţelegere  şi   după  rezultatele  muncii  lui.   palul  producător  de  bunuri   cunoască  în                                                             le.  Petre   Conslantinescu-lasi.   nară  a  (ui   Mihai  Gheorghiu
           transpunere  In  fapt  a  politi­  Spun  aceasta  deoarece   se   materiale  şi  spirituale,  care                                                                                Şlelan  Voicu,  Mihail  Crucea-   Bujor.
           cii  marxist-leninisle.  a  dialec­  mai   întilnesc  şi  în   uzina   accelerează   însuşi   mersul                                                                              nu,  Ladislau   Banyai.  Nicolae          ★
                                                                                                                                                                                             Cioroiu,  octivişti  de  partid  cu
           ticii  vieţii  materiale  şi  spiri­  noastră  asemenea   salariaţi.  înainte  al  societăţii  şi  dacă   profunzime  feno­                                                       stagiu  din  ilegalitate,  Mihala-   Cu  acelaşi  prilej,  Ia  Muzeul
           tuale.  A  fi  comunist  înseam­  Dar  ei  sint  onihilali  de  cei   nu  contribuim  toţi,  deopotri­                                                                            che  Mihalache,  muncitor  la  u-   de  islorie  a  partidului  comu­
           nă  a  fi  mereu  în  frunte,  in   mulţi,  de  marea  masă  de  co­  vă,  la  acest  proces  complex,                                                                            zinole   „Vulcan",   Gheorghe   nist.  a  mişcării  revolujionore
           întreaga  activitate,  a  fi  exem­  munişti  pe  care  Si  recomandă   atit   de   necesar.   înseam­  menele economico-                                                         Miclea,   student  la  Institutul   şi   democratice  din  România
           plu  demn  şi  permanent  pen­  faptele  de  muncă  demne  de   nă  că  frînăm  progresul,  dez­                       Hotărîri  ale                    Muncitorul  Romulus  Ga-   de  arhitectură.  Ioana  Stanciu.   s-a  deschis  o  expoziţie   cu-
           tru  semenii  din  jur.  a  te  si­  laudă,  îi  caracterizează  mo­  voltarea,  iar  cu   asemenea                                                   bor,  (lin  scoţia  iintplărje  a   elevă  la  Liceul  nr.  10.  prinzînd  fotografii,  documen­
           tua  înlotdeauna  pe  înaltele   destia,  cinstea  şi  corectitudi­  „calităţi"  nu  se  pot   mîndri                                                 I  I.L.  Oi’Aşlic  işi  aulocon-   La  adunare  au  luat  parte   te.  manuscrise  şi  obiecte  per­
           trepte  ale  cunoaşlerii  şî  dem­  nea.  se  bucură  de  stimă  şi  a­  comunişliî.  Aceaslă  contribu­  sociale  şi  politice   Consiliului         irolea/.A  permanent  calita­  membri  ai  CC.  al  P.C.R.,  ac­  sonale.  privind  viaţa  şi  acti­
                                                                                                                                                                 tea  lucrArilor.
           nităţii  umane.  A  fi  comunist   preciere  în  colectivele  în  ca­  ţie,  insă,  trebuie  să  fie  ma­                                                                         tivişti  dc   partid  şi  de  stal,   vitatea  Iul   Mihai  Gheorghiu
           în  vorbă  şi  in  faptă,  a  mun­  re  lucrează.  Nu  cred  că  e  ca­  terială,  valorică,  toţi  să  pu­  actuale  şi  de   de  Miniştri                                       vechi   militanţi  ai   mişcării  Bujor.
           ci  şi  a  trăi  în  chip  comunist   zul  să  dau  exemple  de  o   nem  umărul  şi  unde  e  uşor
           —  iată  imperative  de  excep­  parte  sau  de  cealaltă.  Mai                                                        Potrivit  unei  hotărîri  a  Con­
           ţională  importanţă  pe  care  le   Important  de  subliniat  mi  se   MIRCFA  FIRTAT,                               siliului  de  Miniştri,   unităţile
           reclama  cu  necesitate   edi­  pare  atitudinea  aceasta  nouă   maistru  principal  de   perspectivă!         \    economice  de  stat  si  instituţii­
           ficarea  societăţii   socialiste   laţă  de  muncă  şî  disciplină,   exploatare,  C.E.T.  Mintia                    le  bugetare  pot  preda  coope­  Trimestrul  IV — hotăritor  pentru  finalizarea
                                       spiritul  de  colectivitate  şi de
           multilateral  dezvoltate.  înţe­                                                      O  condiţie  de  marc  însem­  rativelor  agricole  de  producţie
           leg  prin  aceasta  că  fiecare   dăruire  care-i  caracterizează                   nătate  pentru  dezvoltarea  pe   la  cererea  acestora,  unele  fon­
                                       lot  mal  mult  pe  membrii  noş­                       mai   dcparle  a   democraţiei
           membru  de  partid  trebuie  să   tri  de  partid.  Este  o  dovadă   (Continuate  in  pag.  a  3-a)  noastre   socialiste  în  spiritul   duri  fixe  şi  mijloace  circulan­  exemplară  a  primului  an  al  cincinalului
           Ţie  un  pion  de  nădejde  in  o-  elocventă  a  adeziunii  comu­                  marxîsm-leninismului  este  —    te  casate.  în  schimbul   unor
                                                                                                                                cantităţi  echivalente  de  meta­
                                                                                               a$a   cum  arăta   tovarăşul     le  feroase  sau  neferoase  vechi.
                                                                                               Nicolae  Ceauşescu   în  expu­   Pot  li  predate,  printre  altele,
            Iniţiativa  colectivului  F .C   Orăstie  —                                        nerea  la  Plenara  Comitetului   motoare  cu  combustie  inter­  şi  pregătirea  optimă  a  producţiei  anului  viitor
                  *                                                           p                Central  al  P.C.R.  din  3-5  no­  nă  pînâ  la  65  CP.  pompe,  c-
                                                                                               iembrie  a.c.  —  lărgirea  con­  leelropompe,  utilaje  de  con­
                                                                                               tinuă  a  orizontului  de  cunoaş­  strucţii,  maşinî-unelte  şi  scu­
                   un  răspuns  major  la  programul                                           tere  al  înlregului  popor      le  pentru  prelucrarea  metale­                Prin  hărnicia,  ingeniozitatea
                                                                                                 Oraşul  Orăştie  a  cunoscut
                                                                                                in  ultimii  ani  transformări  în­  lor.  cazane  pentru  aburi  şi  o-
                                                                                                                                pă,  maşini  de  scris  şi  calculat
                                                                                                noitoare.   An  de  an  aici  se   ele.
                    devenirilor  noastre  comuniste                                            construiesc  noi  obiective  In­   Se  recomandă  unităţilor  a­            şi  responsabilitatea  furnaliştilor
                                                                                                          şi  social-eulturale
                                                                                               dustriale
                                                                                                Demn  de  relevat  este  eă  tot   gricole  cooperatiste  ca.  în  ve­
                                                                                                                                derea  obţinerii  unor  asemenea
             Spicuim  <lin  trăirile  aces­  de  dăruire  şi  abnegaţie  in   punzătoare   insă  este   loc   ceea  ce  s-a  ridicol  in  aceaslă   mijloace,  să-şi  conslituîc,  in
           tui  harnic  colectiv  munci­  muncă,  de  corectitudine  şi   pentru   mai  bine   Deviza   localitate  în  anii  socialismu­  prealabil,  fonduri  de   metale
           toresc :                    demnitate  in  societate  şi  fa­  noastră,  a  tuturor  salariaţi­  lui  s-a  făcut  ca  urmare  o  pro­  vechi,  sortate,  la  unităţii*4  în­  Urcă in d ic ii  de  u tiliz a re ,
             ,,/4u  trecut  aproape  două   milie,   Stelian  Toma,   Ion   lor,  a  comuniştilor   între­  punerilor  şi  sugestiilor  locui­  treprinderii  oentru  colectarea
           luni  dc  cind  in  cadrul  unei   Depcea.  Augustin  Ispas,  Ion   prinderii,  să  fie  obţinerea   torilor  oraşului.  Aproape  zil­  metalelor.
           adunari  muncitoreşti,  con­  Ghcorgkc,  lăcătuşi  la  mase   unei  producţii  sporite,  insă   nic,  localnicii  vin  cu  noî   şi
           vocată  la  iniţiativa   mem­  plastice,   Cornel  Mihu  —   cu  indiei   calitativi  cores­  interesante   propuneri  care       *                     coboară  consumul  de  cocs
           brilor  dc  partid,  utecişlilor,   strungar,  Gheorghe  Cătănici,   punzători  exigenţelor  actua­  vizează,  de  fapt,  viitorul  ora­  Consiliul  rle  Miniştri  a  emis
           a  celor  mai  înaintaţi  mun­  rectificator,  Nicolae  Popcs-   lei  etape  de   dezvoltare  a   şului  Numai  în  acest  an.  de   recent  o  hotărîre  privind  mo­
           citori,   tehnicieni   şi  ingi­  cu,  frezor,  de  la   sectorul   societăţii.      pildă,  prin  aportul  direct  al   dul  de  stabilire  a  preturilor  cu
           neri.  colectivul  întreprinde­  malriţeric-sculărie,  exemple   Sînlem  convinşi  că  sala­  cetăţenilor,  s-au  efectuai  lu­  ridicata  pentru  produsele  noi.   Muncitorii  secţiei  I  furnale   peraturii  aerului  insullat,  ela­  şi  reducerea  consumului  spe­
           rii  noastre  n  hnlărit  să  lan­  de  înaltă  calificare,  conşti­  riaţii  întreprinderii  ror  de­  crări  de  înfrumuseţare  in  va­  Hotărirea  precizează  ră  pen­  au  fost  cei  care  la  începutul   borarea  fontei  cu  siliciu  sub   cific  de  cocs  pe  baza  creşterii
           seze  inifiativa  dc  a  declara   inciozitate,  demnitate  şi  dă­  pune  foaie  eforturile  pen­  loare  rle   peslc  10  milioane   tru  produsele  noi,  care   sînt   anului  au  chemat  la  întrecere   I  la  sulă  şi  altele  care  au  fost   consumului  de  combustibil  au­
           fabrica  un  colectiv  a  cărui   ruire  in  muncă,  losif  Hota,   tru  ca  in  cel  mai  scurt  timp   lei.  S-a   construit  un  straiul   destinate  înlocuirii  celor  vechi   celelalte  colective  de  siderur-   iranspuse  in  viată  cu  prompti­  xiliar.  Rczullalele   au  arălnt
           muncă  şi  viată  să  se  ridice   loan  Dobra,  Samoilă  Draqo-   colectivul  nostru  de  munră   modern,  s-a  amenajat  parcul   şi  care  au  valori  de  întrebuin­  gişti  din  cadrul  Centralei  in­  tudine.  Dar  nu  numai  organi­  ră  inlrc  anumite  limite,  cele
           iu  cel  mai  scurt  timp  la  ni­  tcli,   operatori  mase  plas­  să  devină  colectivul  hărni­  mare  al  oraşului,  s-a  înfiinţat   ţare  egale  sau  superioare,  pre­  dustriale  Hunedoara.  La  teme­  zarea  superioară  a  producţiei,   două  importante  obiective  pot
           velul  marilor  cerinţe   ale   tice,   Cornel  Dan,   Vasile   ciei.  corectitudinii,  onoarei   o  micro-grădină  zoologică,  un   turile  cu  ridicata  se  stabilesc   lia  acestei  decizii  au  stat  rea­  gospodărirea  chibzuită  a  re­  fi  alinsc.  Definilivarea  tehno­
           socialismului,  dc  a  transfor­  Dane iu.  llie  Bud,  Constan­  şi  cinstei".      loc  de  joacă  pentru  copii  şi   de  către  ministere.   celelalte   lizările  de  presliqiu  obtinule   surselor  inlerne  au  stat  în  a-   logici  se  va  face  după  o  pe­
           ma  pe  toţi  cei  ce  muncesc   tin  Slrăjan,  de  la  operatori                    altele.                          organe  centrale  locale  şî  coo-   în  anii  precedenţi,  precum  şi   tenlia  furnaliştilor,  ci  şi  pre­  rioadă  de  experimentare  caic
           in  fabrică  inlr-un  colectiv  oxizi,  pilde  dc  hărnicie  şi   Acesta  a  fost  materialul   Cn  toate  realizările  frumoa­  pcialislc  producătoare  în  li­  convinqerca  că  prinlr-o  acti­  ocuparea  vizibilă  de  a  fi  în   să  prezinie  concluzii  clare.
           al  onoarei,  mindriei  munci­  corectitudine  in   muncă  şi   prezentat  la  ultima  emisiu­  se  obţinute  de-a  lungul  ani­  mita  preţurilor  produselor  în­  vitate  la  fel  de  sustinulă  ele   pas  cu  cele  mai  importante   De  fapt,  rezullatele  sînt  în­
           toreşti,  al  abnegafiei  şi  dă­  mulţi  alţii  care  au  adus  o   ne  a  staţiei  dc  radioampli­  lor  de  locuitorii  oraşului  nos­  locuite ;  !a  produsele  noi  des­  vor  fi  amplificate,  ridicate  la   descoperiri  ale  ştiinţei  si  teh­  curajatoare  de  pe  acum,  ex­
           ruirii  în  muncă,  al  cinstei   contribuţie  de  seamă  la  rea­  ficare  a  fabricii.  tru,  în  fruntea  cărora  s-au  si­  tinate  lărgirii   sortimentelor,   noî  cote  calitative.  nicii  din  domeniul  lor  de  ac­  perimentarea  mai  indclungală
           şi  corectitudinii,  inlr-un  co­  lizările  întreprinderii  Angajarea  colectivului  Fa­  tuat  mereu   comuniştii,  mai   preturile  cu  ridicata  se  vor  co­  Preocupările  colectivului  vi­  tivitate  Furnalele  mai  mici  ale   a  lehnoloqiei  urmărind  obţine­
           lectiv  in   care  toţi  laolaltă                        bricii   chimice   Orăştic  a   sini  cetoteni  caKe  nu  răspund   rela  cu  cele  in  vigoare  pentru   zează,  în  principal,   două  o­  Hunedoarei  au  devenit  astăzi   rea  unor  pcrformanlc  superi­
           şi   fiecare  in  parte  să  fie                         constituit,  acum  o  lună   şi   sau  răspund  formal  chemări­  produsele  din  grupa  sau  sub­  biective  majore :  creşterea  in­  adevărate  laboratoare  In  care   oare.  Datorită  folosirii  o\îqo-
           exemplu  de  comportare  iu                              ceva,  răspunsul  comuniştilor   lor  pe  care  le  face  consiliul   grupa  corespunzătoare.   fără   dicilor  intensivi  de  utilizare  a   se  experimentează  noi  lehno-   nului,  colectivul  secţiei  I  fur­
           muncă,  în  familie  şi  socie­                          de  aici  la  programul  de  e-   popular  sau  deputaţii  pentru   însă  a  putea  depăşi  preţul  cel   furnalelor  şi  reducerea  con­  logiî  de  producerea  fontei  cu   nale  a  reuşit  să  economiseas­
           tate                            Im  rmmei,  familie,     ducaţic   socialistă  adoptat   rezolvarea   anumitor  treburi   mai  mare  din  arupo  sau  sub­  sumului  specific  de  cocs  —   scopul  de  a  fi  extinse  ulte­  că  de  ta  începulul  anului  pe­
             Făcind  un  bilanţ  al   pe­                           de  Comitetul  Executiv   al   de  interes  obştesc,  a  unor  ac­  grupa  respectivă.     singurele  căi  de  sporire  a  pro­  rior  şi  la  celelalte  agregate.
           rioadei  care  a  trecut  de  la    societate            C.C  al  P.C.R.,  din  iniţiativa   ţiuni  ce  privesc  viitorul  ora­  Stabilirea  de  preţuri  cu  ri­  ducţiei  de  fontă  şi  a  eficien­  Recent,  la  furnalul  nr  5  s-a   ste  3 000  lonc  rle  cocs  (cu  ca­
           adoptarea   acestei  hotărîri   e o N Ş T I I N l *      şi  la  propunerea  tovarăşului   şului  Cauzele  acestor   feno­  dicata  peste  aceste  limite  se   tei  acesteia.  Conducerea  sec­  trecut  la  folosirea  aerului  îm­  re  a  produs  suplimentar  4 200
           se  poate   afirma  că  între­  SOCIALISTA, CINSTE,      Nicolae  Ceauşescu.  .Atunci.   mene  nu   le-am  adîncit  Insă   poate face numai  cu  nprobarpa   ţiei  şi  comitetul  de  partid  au   bogăţit  cu  oxigen.  Experimen­  tone  rle  fonlă)  şi  implicit  să
           prinderea  şi-a  realizat  zi  de                        comuniştii.   toţi   salariaţii   la  timpul  cuvenit.  a$a  cum  rle   Consiliului  rle  Miniştri.  elaborat  un  amplu  plan  de  bă­  tul  a  fost  pregătit  cu  minu­  realizeze  economii  la  preţul
           zi  toţi  indicatorii  la  toate  DEMNITATE. ONOARE      şi-au  propus  ca,  întregul  lor   fapt  era   necesar  să  facem.   Pentru  comenzile  ocaziona­  taie  în  care  accentul  cade  pe   ţiozitate  Incepîndu-se  cu  şco­  de  rost  in  valoare  de  pesle
           sortimentele.   Astfel,   in                             colectiv,  să  dovedească   in   Ele  trebuie  căutate,  aşa  după   le,  desiinato  investiţiilor,  re­  valorificarea  tuturor  rezerve­  larizarea  personalului  chemat   0  milioane  lei.
           cursul  celor  două  luni  s-au                          muncă,  familie  şi  societate   cum  am   desprins  din   ex­  paraţiilor  capitale  sau  produc­  lor  interne  disponibile.  El  cu­  să  exploateze  instalaţia.  AL  SANDUIESC'J
           realizat  şi   livrai  produse                           conştiinţă  socialistă,  cinste,   punerea  tovarăşului   Nicolae   ţiei  şî  care  se  repetă  fără  a   prinde  utilizarea  energiei  ter­  —  Utilizarea  oxigenului,  de­
           peste  plan  in  valoare   de   Pnnlr-o  muncă   politică   demnitate,  onoare  —  trăsă­  Ceauşescu.   in   preocuparea   deveni  producţie  de  serie,  pre­  mice  şi  chimice,  a  gazului  de   clara  inq  Eugcniu  GălbcnuşS.
           I 674 000  lei,  productivitatea   susţinută.  dc  la  om  la  om,   turi  morale  ce  trebuie   să   noastră  insuficientă  de  a  aju­  turile  cu  ridicata  se  stabilesc   furnal,  menţinerea  în  perfec­  şeful  sccliei,  a  avut  scopul
           muncii  a  crescut  cu  302  lei   s-au  lichidat,  in  majorita­  caracterizeze  modul,  de  via­  ta  oamenii  să  înţeleagă  just   in  limita  celor  practicate  pen­  tă  stare  a  preîncălzîloarelor   să  stabilească  corelarea  optî-
           pe  salariat,  iar  cumulat  dc                          ţă  al  constructorilor  socie­  problemele  actuale  şi  de  per­  tru  ultima  comandă.  de  aer  penlru  ridicarea  tem­  mă  între  sporirea  produclîei
                                        te,  cazurile  de  indisciplină,
           la  ince pulul  anului  ca  a   comportamentul   comunişti­  tăţii  socialiste  multilateral   spectivă  ale  oraşului  In  care
           crescut  cu  2 S93  lei.     lor,  al  salariaţilor  ridicîn-   dezvoltate.          trăiesc  şi  muncesc,  necesita­
             Vorbind  de  responsabili­                               Plenara  C.C  al  P.C R.  din   tea   participării  lor  continue
           tatea   fiecărui  salariat   la   du-sc  la  nivelul  exigenţelor   3-5   noiembrie  ac.,   atot-   Ia   conducerea  şi  rezolvarea                                              gogică  a  realizat  lucrări  si­
           locul  său   dc   muncă,  de   impuse  omului  dc  tip  nou,   cuprinzătoarca  expunere  a   treburilor  obşteşti.  Dacă  ne-am                                                                               chimiei  şi  limbilor  de  largă
           creşterea  conştiinţei  munci­  omul  societăţii  noastre  so­  secretarului  general  al  par­  fi ocupat mai  stăruitor  de  ridi­  AGERPRES  RELATEAZĂ                        milare  în  domeniile  fizicii,  circulaţie.
           toreşti  se  poate  constata  că   cialiste.             tidului,  hotărirea  şi  progra­  care  conştiinţei  socialiste   a
           in  această  perioadă  numă­  Am  dori  ca  aşa  cum  dis­  mul   adojitat  dau  viziunea   tuturor   categoriilor  de  cclă-                                                            Programul  de  duminică  al
           rul  de  absenţe  nemotivate   cutăm  de  realizarea  tuturor   clară  a   întregii  complexi­  ţeni,  participarea  lor  la  ac­
           a  scăzut  simţitor,  de  la  135   indicatorilor  dc  plan  să  vor­  tăţi  a  procesului  dc  forma­  ţiunile   iniţiate  de  consiliul   „Inlavit"  pentru  hrana  viţeilor                unităţilor  comerciale
           zile-om  cite   s-au  înregis­  bim  dc   produsele  fabricii   re  a  conştiinţei  omului  nou.  popular   ar  fi  fost.   desigur,   Un  nou  substiluent   de   mim   şi  arc  un   standard
           trat.  in  trimestrul  al  doilea,   noastre  ca  produse  ce  co­  —  Cind  ne-am  hotărit  să   mult  mai  eficientă.  De  aceea   lapte,  „Inlavit",  a  început  să   igicnico-sanitar   superior.
           la  53  zile-om  in  trimestrul   respund  cerinţelor  calitati­  devenim  un  colectiv  carac­  consider  că  indicaţia  tovară­  fie  folosit  cu  bune  rezulta­  ..Inlavitul"  prezintă,  dc  n-   In  vederea  aprovizionării   deschise   duminică,  14  no­
           nl  treilea  şi,  respectiv,   15   ve  ale  beneficiarilor,  chiar   terizat  prin  conştiinţă   so­  şului  Nicolae  Ceauşescu   de   te  in  hrana  viţeilor.  El  este   semcnca,  o  eficienţă  econo­  in  cit  mai  bune  condiţiuni   iembrie,  piuă  la  ora  13,00.
           zilr-om  în  luna  octombrie.  mai  mult  să  obţinem  pro­  cialistă,  cinste,  demnitate  şi   a  organiza   acţiuni  de  masă   fabricat  pe   bază  de  lapte   mică  sporită.   Comparativ   o  oamenilor  muncii  pentru   U n it ă ţ ile    d e    a l i m e n t a ţ i e
             De  asemenea,  înalta  dem­  duse cu indici  calitativi  simi­  onoare,  incă  nu  aveam  con­  îu  vederea  răspîndirii  cunoş­  ţiraf  degresat.  in  care  se  in­  cu  sistemul  tradiţional,  ad­  sezonul  de  iarnă,  unităţile   p u b l ic ă   v o r   f u n c ţ i o n a   d u p ă
           nitate  a  comuniştilor   din   lari  cu  ai  produselor  dc  pe   turată  precis  necesitatea  ri­  tinţelor  ştiinţifice  este  deose­  troduc  o  seric  de  ingredien­  ministrarea  noului   produs   comerciale  dc  produse  ali­  p r o g r a m u l   o b i ş n u i t   a l   z ilei
                                                                                                                                                                                            mentare
                                                                                                                                                                                                      şi
                                                                                                                                                                                                          nealimentare
           întreprinderea  noastră  este   piaţa  mondială  Facem  apel   dicării  nivelului  general  al   bit  de  actuală       te  ce  satisfac  cerinţele  de   aduce  o  economie  dc  210  lei   din  intreaga  ţară  vor   fi
           dovedită  şi  prin  larga  par-   lo  toţi.  comuniştii,  la   toţi   cunoaşterii  —  ne  relatează   Personal   oprob  din   ţoală   nutriţie  in   primele  săptu-  la  fiecare  viţel                      d c   d u m in ic ă .
           ticiparc  la  acţiunile  de  in­  salariaţii   întreprinderii  să   Ana  Herlea  secretara  comi­  fiinja  mea  programul  elaborat
            teres  obştesc,  cum  ar  fi   lucreze  cu   toată  conştiin­  tetului.  dc  partid  al  fabricii.   de  partid,  program  la  aplica­                                           Şoseaua  Braşov - Vălenii  de  Munte
           a>ţiunca  de  recoltare,  trans­  ciozitatea  pentru  realizarea   Lucrările  de  importanţă  is­  rea   căruia   in  viată  Comite­  Lucrări  noi  la  dispoziţia  elevilor
            portare  şt  depozitare  a  po­  unor  produse  calitativ  su­  torică  ale  recentei  plenare   tul   cvcculiv   nl  Consiliului                                                 Recent,  s-au  încheiat  lu­  magistrală   asigură  turişti­
           rumbului  şi  prin  comporta­  perioare  in  scopul  elimină­  a  Comitetului  Central   al  popular  al  oraşului   Orăşlie   Editura   didactică  şi  pe­  bleme  dc  aritmetică.  Pen­  crările  de  construcţie  pe  o   lor  o  legătură  iranst arpa!i-
            rea   demnă  atit  in  cadrul   rii'  refuzurilor  de  calitate,      ION  MIRZA    îşi  va  aduce  ncintirzîal   con­  dagogică  a  pus  la  dispozi­  tru  cei  care  vor  concura  la   porţiune  de  30  km,  din  cei   că  directă  spre  zone  deose­
                                                                                                tribuţia  ce  li  revine.
            întreprinderii,  cit  şi  in  fa­  mai  mult  sau  mai  puţin  în­                                                    ţia  elevilor  noi  lucrări  au­  examenul  de  admitere   in   70  cit  va  măsura  artera  ru­  bit   de   atractive,   cum
            milie  şi  societate  Ne  min-   temeiate,  care  se  mai  înre­                            PETRU  RUSU               xiliare  necesare  aprofundă­  licee  şi  şcoli  profesionale,  a   tieră   Braşov—Vălenii   dc   sint  Muntele  Roşu,  Cheia
                                                                                                                                                    teoretice
                                                                                                                                  rii  cunoştinţelor
            drim  cu  comunişti  ca  Vic­  gistrează.  Nu  am  vrea  să  se                          secretarul  Comitetului       predate  la   orele  de  curs.   fost  elaborat  un  îndreptar   Munte.  O  dată  cu  aceasta,   In   acelaşi  timp  se   poa­
            toria  Dîrlca,   j ini soare  la   înţeleagă  că  se  produc  şi  se   (Continuare  in .pag.  a  3-a)  executiv  al  Consiliului  Astfel,  penlru  elevii  clase­  de  limba  şi  literatura  româ­  constructorii  au  îndeplinit   le   circula  pe  o  rută  mai
            mase  plastice,  un  exemplu  livrează  produse   necores-                            popular  al  oraşului  Orăşlie   lor  I-IV,  a  fost  întocmită  o   nă.                  sarcinile   ce.   le  reveneau   scurtă  din  Transilvania  spre
                                                                                                                                  culegere  dc  exerciţii  şi  pro­  Editura  didactică  şi  peda-  pe  anul  în  curs.   Noua  Capitală  şi  spre  litoral.
                                                                                                                          J
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38