Page 37 - Drumul_socialismului_1971_11

V 9 .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

De 4 nnl Tratau Cazan, şef de echipa fa Atelierele centrale
ANUL XXIII. Nr. 5 240 VINERI 12 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI din Crlşclor, şi-a in seri.-; numele — ca urmare a dAruIril sale tu
muncA — printre oamenii de nAdcjilc al acestei unitAţi.

r - Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit
CINCINALUL EDIFICĂ Rll pe directorul editurii vest-germane „Rombach“

Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, Colegiul de conducere al ace­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu
MULTILATERALE A PATRIEI Comunist Român, preşedintele leiaşi edituri. volumul apărut In cuprinde
editura
secretar genera! al Partidului
„Rombach", „România pe calea
La primire au participat to­
socialismului ”, care
împreună
Consiliului de Stat,
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, varăşii Paul Niculcscu—Mjzil. cuvîntări. articole şi interviuri
membru al Comitetului Execu­
au primit joi la Palatul Consi­ tiv, al Prezidiului Permanent, ale preşedintelui Consiliului
liului de Stat pe Dr. Fritz secretar al C.C. al P.C.R. şi de Slat al Republicii Socialiste
VENITUL NAŢIONAL CREŞTE IN ACEST CREŞTEREA Hodeige. riireclorul editurii Dumitru Popescu, membru nl România.
Cu acest prilej a avut loc o
Comitetului Execuliv. secretar
CINCINAL INTR-UN RITM MEDIU ANUAL „Rombach", senator de onoare a! C C. al P.C.R. preşedintele convorbire care s-a desfăşurat
al Universităţii din Frieburq,
DE împreună cu soţia sa, Eleonore Consiliului Culturii şi Educaţiei inlr-o atmosferă cordială.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Hodeige—Rombach. Oaspetele
FI a lost insolit de Jourgen Fr. Socialiste. şi tovarăşa Elena Ceauşescu
Dr. Fritz Hodeige a Inmlnat
dejnn.
au relinut oaspeţii la
Van Overstraeten, membru In
Criteriile rare guvernează materiale şi fondurilor bă­ siderurgie, spre exemplu,
structurile şi orientările ac­ neşti cu care sini dolate uni­ se prevăd sarcini mobiliza­ Primul ministru al Republicii Singapore a făcut o vizită
tualului cincimi se axează tăţile economice, prin redu­ toare pentru reducerea con­
ferm pe realizarea in toate cerea consumurilor de mate­ sumurilor specifice de cocs. protocolara preşedintelui Consiliului de Miniştri,
verigile si compartimentele rii prime, materiale, combus­ metal, feroaliaje, utilaj de
economiei naţionale a unei tibil $î energie, precum şi a turnare, materiale refractare,
înalte eficiente. Prin aceasta celorlalte cheltuieli de pro­ combustibili şi energie la ni­ Ion Gheorghe Maurer
cincinalul 1071—1975 răspun­ ducţie. In expresie concretă, veluri comparabile cu cele
de direct şi efectiv sarcini­ pe ansamblul industriei re­ obţinute In ţările cu siderur­ Joi, după-amiază. primul mi­ persoane oficiale române şi Kuan Yew, şî a soliei sale.
lor trasate de Congresul al publicane, se prevede ca pî* gie avansată. In acelaşi timp, nistru al Republicii Singapore, singaporeze. In timpul dineului, care s-a
X-lea al P.C.R. rle valorifi­ nă în 1975, comparativ cu se trasează prevederi pentru Lee Kuan Yew, şi solia sa, au * desfăşurat Intr-o atmosferă
care superioară a muncii 1970, cheltuielile la 1000 lei creşterea valorii metalurgice făcut o vizită protocolara pre­ Preşedintele Consiliului de cordială, preşedintele Consiliu­
naţionale, de a accelera po producţie marlă să sc redu­ a oţelului şi laminalelor, re­ şedintelui Consiliului de Mi­ Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. lui de Miniştri, Ion Gheorghe
această cale creşlerea veni­ că cu 11—12 la sulă. Redu­ alizarea unor mărci de oţe­ niştri, Ion Gheorghe Maurer. a oferit joi un dineu, la Pala­ Maurer, şi primul ministru al
tului naliona), a bunăstării ceri corespunzătoare ale chel­ luri şi tipodimensiuni de la­ Intre cei doi şefi de guver­ tul Consiliului de Miniştri in Republicii Singapore, Lee
poporului. tuielilor se prevăd în con­ minate cu înalţi parametri ne a avut loc o convorbire onoarea primului ministru al Kuan Yew , au rostit toasturi.
Principalul efect al acestei strucţii şi transporturi, pre­ calitativi, care să determine cordială. Republicii Singapore, Lee (Agerprei)
La întrevedere au luat parte
mulalii calitative In econo­ cum şi în unităţile agricole In industria constructoare
mia românească constă în de stal. Toate acestea vizea­ de maşini o mai accentuată
devansarea mai rapidă a eres- ză creşterea gradului de efi­ reducere a cheltuielilor ma­
terii venitului naţional fata cienţă a muncii sociale prin teriale. a tuturor costurilor Lucrările celei de-a IV-a sesiuni a Comisiei
de produsul social, în final, realizarea din aceleaşi canti­ de producţie.
sporirea în ritm înalt a valo­ tăţi de materii prime şi ma­ Ramura minieră, care vn
n fe C 1 rii nou create, mai cu seamă teriale a unui volum sporit marca In actualul cincinal mixte guvernamentale româno-franceze de
în industrie, care constituie de bunuri, cu valori de în­ noi trepte ale dezvoltării şi
ramura conducătoare a eco­ trebuinţare ridicate, de înalt modernizării, esle orientată cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică
J nomiei. nivel calitativ şi de marc în direcţia ridicării eficienţei
competitivitate.
Factorii delcrminanti care
0 t U L i concură la ridicarea eficien­ Efortul complex pe plan pe scama creşterii producti­ Capitală delegaţia guverna­ lehnică. ce se desfăşoară la acţiunilor de cooperare indus­
examinat mersul
îndeplinirii
Joi după-amiază, a sosit In
vităţii muncii şi a reducerii
Bucureşti.
Legea
trială si lehnico-ştiinţifică sta­
se exprimă, tn
tei
★
planului cincinal, printr-un naţional pcnlru ridicarea efi­ consumurilor materiale. In mentală franceză, condusă de In aceeaşi zi. Manea Mănes- - bilite la cea de-a III-a sesiu­
cienţei se reflectă pregnant
Valea
mecanizarea
Jiului.
CEL MAI ÎNALT DIN ÎNTREAGA ISTORIE comDlex de indicatori de În­ şi mullilaleral şî In econo­ intensivă şi organizarea su­ Valery Giscard d'Estaing. mi­ cu, preşedintele Consiliului E­ ne a comisiei mixte. Preşedin­
A ROMÂNIEI semnătate deosebilă In rln- mia hunedoreană. Industria perioară a producţiei va con- nistrul economiei şi finanţe­ conomic, a avut o întîlnirc de ţii celor două părţi au analizat
stadiul dezvoltării schimburi­
Pe această baia, se va realiza o RATA A ACU­ dul acestora primează ca esle confruntată cu sar» ini lor. pentru a participa la lu­ lucru cu ministrul economiei lor comerciale dintre cele
şi finanţelor al Franţei, Va-
MULĂRII DE 3 0 -3 2 LA SUTA, IAR VENITURILE TO­ pondere şi efect economic deosebite în reducerea chel­ crările celei de-a !V-a sesiuni Ipry Giscard d'Estaing. două ţări, mersul lucrărilor
TALE REALE ALE POPULAŢIEI VOR SPORI CU 40 - 46 sarcinile privind creşterea e- tuielilor de producţie, înde­ (Continudre' în pag. a.2*a) a Comisiei mixte guvernamen­ Au participat Cornel Burti­ desfăşurate în cele trei grupe
de lucru ale sesiunii — pen-
LA SUTA. ficicnlei folosirii mijloacelor osebi a celor materiale. In tale româno-franceze de coo­ că, Florea Dumitrescu, Gheor­ Iru cooperare economică si
perare economică, ştiinţifică şi ghe Cioară, Vasile Gliga. industrială, pentru cooperare
Au fost prezenţi Jean Cha- ştiinţifică şî tehnică, pentru
pelie şi Pierre Pelen. schimburile comerciale —, ca­
ARĂTURILE SĂ FIE cutate probleme privind sta­ 8 noiembrie. Ei au avut un
Cu acest prilej, au fost dis­
re şi-au început activitatea la
diul aciuai şi căile de dezvol­ schimb de păreri asupra po­
tare în continuare a cooperă­ sibilităţilor sî căilor dezvoltă­
GRABNIC TERMINATE! şi Franţa. Manea Mănescu şi rii în continuare a cooperării
rii economice dintre România
economice, ştiinţifice şi tehni­
Valery Giscard d’Estaing au ce dintre România şi Franţa. ,
r
Rolu] şl importanţa eîectuârit asemenea situaţie se găsesc cooperatorilor din raza consi­ Ritmuri Intense în domeniul Investiţiilor 1
arăturilor de toamnă sînt bine­ C.A.P. Sâlaşu dc Sus, Rit* Alb, liului intcrcooperalisl Haţeg,
cunoscute de căire toţi lucră­ Unirea şl Sâlaşu de Jos. La ca, prin eîorluri comune şi Unităţile economice bene­ rezultă că pe ansamblul ju­
torii ogoarelor. Ca urmare, în flecare din cooperativele agri­ susţinute, să asigure efectua­ ficiare de investiţii şl colec­ deţului s-a realizat 85.8 la
numeroase unităţi agricole co­ cole amintite ca exemple ne­ rea arăturilor în bune condiţii tivele de constructori acţi­ sută din planul anual de in­
operatiste s-au depus şl se gative restanţele la executa­ pe întreaga suprafaţă stabilită onează eoergic şl eficient vestiţii. din care 81 la sută
depun eforturi susţinute pen- rea arăturilor Însumează cite Pregătirea unei baze temeinice pentru executarea bogatului Ia construcţii montaj.
fru ca recoltei anului viitor 50 — 100 hectare. recoltei viitoare impune ca program de investiţii ce re­ Rezultate meritorii au ob­
să-i lie pregâlile baze temei­ Pentru terminarea grabnică vin Judeţului nostru tn ţinut colectivele de construc­
nice. a arăturilor de toamnă pe toa­ în atenţia conducerilor unită­ acest prim an al actualului tori care au depăşit prevede­
cincinal. Masurile apucare
Datorită eliberării cu opera­ te suprafeţele planiiicafe se ţilor agricole şi a cadrelor rile planului pe 10 1^1 cu
tivitate a terenurilor şi Inte­ impune ca nici o oră din tim­ tehnice să stea permanent şl pentru asigurarea celor mal 2.7 la sută şt au realizat 86.8
resului deosebit manifestai de pul favorabil să nu lie irosită, fertilizarea ogoarelor, adminis­ bune condiţii de execuţie a la sută din planul anual. Da­
mecanizatori pentru folosirea in fiecare secţie de mecaniza­ trarea şi Incorporarea sub noilor obiective industriale torită acestui fapt. au îosf
cu randament sporit a trac­ re şl unitate cooperatistă să şl soclal-culturale, hărnicia puse în funcţiune 67 la sulă
şl priceperea constructorilor
toarelor s-a rcuştf ca în unele se folosească tractoarele cu în­ brazdă a întregului stoc de în­ flcciilicaiorul Aurel IU o Isc. dr Ia M L . OrAştlc, sc menţine dc mult (Imp Io riadul fruntaşl- din obiectivele Industriale $1
cooperative agricole, la data treaga capacitate. Stă în posi­ grăşăminte organice şi a celor lor, dlnd lucrAri care fac dovada (naltei sale califIcArl. se dovedesc rodnice. Din soclal-culturale prevăzute In
actuală, să fie încheiată efec­ bilitatea mecanizatorilor şl a (ostatice. datele bilanţului pe 10 luni acest an.
tuarea arăturilor pe toate su­
prafeţele planificate. Exemple
pozitive în acest sens oferă
C.A.P. Sînpetru, Sllvaş. Pul.
Sîntămărla-Orlea şl Livadia — 5 noiembrie a. c.
unităţi care sînt deservite de Documentele Plenarei C. C. al P. C. R. din 3 -
S.M.A. Haţeg. In raza de acti­
vitate a aceslel staţiuni de
mecanizare a agriculturii au
mai rămas Insă de arat peste
300 hectare, ceea ce reprezin­ PROGRAMUL PROSPERITĂŢII NOASTRE MORAL -
tă mai mult de 30 la sută din
suprafaţa planificată. Dacă la
unele cooperative agricole,
dintre care amintim pe cele
din Haţeg şl Băleştl, In aceste SPIRITUALE, AL DEVENIRILOR DEMNE, COMUNISTE
zile lucrarea respectivă se rea
Uzează pe ultimele hectare,
există cooperative agricole
unde se ridică serioase semne
de Infrebare privind încheierea Adunările grupelor sindicale — In activitatea fiecărui cooperator,
grabnică a arăturilor. Intr-o
locul unde trebuie să se desfăşoare Şcoala —focar al educaţiei să primeze interesele generale
o intensă activitate de educaţie Ridicarea rolului conducător al partidului şi dezvolta­
Responsabilitate Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la rea continuă a democraţiei socialiste presupun creşterea ni­
majoră tată de Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activitâlii ideologice, comuniste a tinerei generaţii velului polilieo-ideologic al tuturor comuniştilor, desfăşura*
rea unei ample activităţi în vederea cunoaşterii, însuşirii şi
ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socia­
siguranţa circulaţiei listă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea Am urmărit cu interes larg orizont spiritual, înar­ tionare, prînlr-o temeinică aplicării In viată a prevederilor expunerii tovarăşului
Nicolae Ceauşescu cu privire In Programul P.C.R. pentru
noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi
comuniste, document programatic de o excepţională însem­ deosebit fiecare idee cuprin­ mat cu tot ceea ce a creat pregătire politică. Profesorul îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului ge­
Printre colectivele de nătate în opera de edificare a societăţii socialiste multila­ să în expunerea tovarăşului mai bun omenirea In dome­ e cel care. prin orice disci­ neral al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru
muncă care concură nemij­ teral dezvoltate, a fost primită de oamenii muncii din muni­ Nicolae Ceauşescu, fiecare niul cunoaşterii, cu cele mai plină ar preda, alături de aşezarea relaţiilor din socictaion noastră pe baza principii­
locit la siguranţa circulaţiei cipiul Deva cu o deosebită satisfacţie. In documentul-pro- document al recentei plenare noi cuceriri ale ştiinţei uni­ cunoştinţele pe care le trans­ lor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In cadrul mun­
pe calea ferată se numără gram al secretarului general al partidului, colectivele de a C.C. al P.C.R. Pentru noi, versale. Fiecare educator, mite, poate şi are datoria să cii educative, aşa cum se subliniază în acest document, tre-
şl cel al districtului din muncitori au simţit din nou marea grijă .pe care o poartă dascălii viitorilor dascăli, ele învăţător şi profesor din în­ facă educaţie. Corelarea cu­ b.uie s3..se acorde 0 a'onlie deosebilă întăririi disciplinei
Brad- Omogenitatea echipe­ conducerea partidului nostru pentru ca toţi oamenii muncii au o însemnătate deosebită. tregul sistem de învătămini noştinţelor dobîndite la di­ şî ordinii, respectării legalităţii socialiste, cunoaşterii şi în­
lor, organizarea minuţioasă să-şi poală desfăşura activitatea într-un climat sănătos, ba­ Sini, as putea afirma, carton trebuie să fie atit un bun verse materii, aplicarea lor făptuirii riguroase a 'legilor statului nostru socialist. In n-
a lucrărilor determină, lu­ zat pe respect si încredere între toţi membrii societălii. de căpătli tn munca noastră specialist în domeniul său, în practică ori ia orele de ceastă privinţă, fiind vorba despre cooper^liva agricolă de
nă de lună, obţinerea unor Un rol de seamă în aplicarea în viaţă a politicii parlî- complexă, de instruire şi e­ cît şi un bun educator co­ laborator, îndrumarea spre producţie din Tuidaş, al cărui membru cooporalor sini şi
calificative superioare în dului revine sindicatelor. ducare a elevilor, spre telul munist. Sini imperative ca­ cercetare, educalia atcist- eu, se poate aprecia că s-n făcut un progres simţitor. Mă­
activitatea de verificare şl Deşi Tezultateie înregistrate pînă acum reprezintă un final, al formării unor con­ re trebuie să ne conducă, a­ ştiinţifică şi patriotică sînt surile luate de partid pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
măsurare a căit ferafe. Pi­ real progres, trebuie să arătăm că in unele sindicate, acti­ structori de nădejde ai so­ semenea unui fir roşu, fieca­ cileva din cîştigurile pe ca­ viaţă ale ţărănimii, cit si rele privind creşterea cointeresă­
cherul Ioan Rob. şelil de vitatea educativă, de ridicare a nivelului de cunoaştere al cietălii viitoare. Cu fiecare re acţiune, fiecare zî dc re trebuie să le ofere fieca­ rii materiale pe baza aplicări! acordului global au avut o
echipă Vladimir Budugan şi salariaţilor, nu se ridică la nivelul dorit. Se mai manifestă nouă lectură a documentelor muncă. re oră de clasă. Orele de di- influentă deosebit de favorabilă asupra participării la mun­
Roman I.a/.ăr — ne inior- serioase neajunsuri în ceea ce priveşte folosirea fondului de adîncă valoare istorică Complexul de măsuri pen­ rigenlie sînt un prilej In că, ceea ce a permis ca lucrările agricole să fîe executate
mează Ştefan Vlad. secreta­ de timp, a materiilor şi materialelor. Se îngăduie nejusti- pentru dezvoltarea societălii tru îmbunătăţirea Invălămin- plus de rotunjire a persona­ la timp şi de calitate. Drept rezultat, producţiile planifica­
rul organizaţiei de bază fical actele de indisciplină, se face rabat la calitatea unor noastre ne dăm seama de e­ tului, pentru legarea lui mai lităţii elevului, dc educare te s-ou depăşit la toate culturile, astfel fiind posibil sa se
P.CR. de la districtul nr. 6 produse, au loc sustrageri din avutul obşlesc. preocuparea xigenţele pe care trebuie să slrinsă de producţie, cerce­ facă o retribuire corespunzătoare a muncii, după eforturile
Brad — sînt doar ciţiva dintre pentru antrenarea salariaţilor la completarea studiilor esle le manifeslăm, în primul tare şi vială, contribuie la Prof. BUCURA JIRLEA depuse şi rezultatele oblinute de fiecare cooperator, şî să
aceia care. imbinînd pregă­ nesatisfărătonre. Din expunerea tovarăşului Nicolae rînd fală de noi, apoi fată transformarea fiecărei unităţi îndrumătoare U.T.C.
tirea profesională cu dărui­ Ceauşescu am înţeles că aceste neajunsuri trebuie răutate de cei la a căror formare şcolare într-un „puternic Liceul pedagogic Deva se suplimenteze contractele In griu, cartofi, carne şi la alte
rea in muncă, aduc certifi­ în preocuparea noastră insuficientă, uneori formală, pe care contribuim cu fiecare oră, cu centru de educaţie în spirit produse. Trebuie arătat şi evidenţiat faptul că in fruntea
carea faptică a modului res­ o parte din cadrele ru munci de răspundere din sindicale fiecare zi. Avem datoria — socialist şi comunist a co­ tuturor acţiuniloi iniţiale în vederea sporirii producţiei agri-
ponsabil dc a satisface exi­ au manifestai-o in activilalca lor. se arată în expunerea tova­ piilor şi tinerilor". Spre a­ (Continuaro în «pag- a 2*a)
genţele impuse de siguran­ TRANDAFIR TANASE răşului Nicolae Ceauşescu — celaşi ţel tinde fiecare ca­ ION PODEANU
ţa circulaţiei pe arterele de preşedintele să creştem un tineret cu un dru didaclic prin auloperfec- (Continuare in pag- a 2*a| secretarul
oţel ale judeţului. (Continuare in pop. a Z-o) Consiliului municipal organizaţiei de partid
a) sindicatelor Deva _______________________________ de (a C.A.P, Turda}