Page 38 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 240 • VINERI 12 NOIEMBRIE 1971
2

PREMISE PENTRU UN AN 9 : STUDIU

m m m prosperităţii noastre m h &l
TEMEINIC M MVATAMftlUL DE PARTID

S P ITO âLE. AL ^VENIRILOR DEMXE,

Instrument de majoră Im­ deosebită faţă de cel anteriori, re la cele 25 de puncte şl cen­ tid din organizaţiile munici­
portanta pentru promovarea determinată de amplul program tre de Informare şl documen­ piului ?
In rlndul maselor largi de oa­ de educaţie comunistă a între­ tare de pe raza municipiului', — In condiţii optime. S-a cest timp, latura educaţiona­ de la clubul elevilor, unde
meni ai muncii a politicii si gului popor elaborat de secre­ Întocmirea orarelor de funcţio­ înregistrat, de la primele şe­ lă a oricărei acţiuni. Numai aceştia pot să-şi lămurească
ideologiei partidului, învâtă- tarul general al partidului nos­ nare a cursurilor, populariza­ dinţe de învăţămînt, o prezen­ Adunările grupelor în toamna aceasta, elevii unele probleme, de coltul
raîntul de partid a demarat in tru şi aprobat de Comitetul rea lor In rlndul tuturor ace­ ţă bună a cursanţllon propa­ noştri au efectuat 20 000 ore presei, prezent aproape in
aceste zile sub cele mai bune Executiv al C C. al'P.G.R. Pen­ lora care le vor frecventa. gandiştii iu ţinut lecţii inte­ muncă patriotică la culesul flecare clasă. Intenţionăm
auspicii. In toate organizaţiile tru a cunoaşte cum a fost pre­ — Ce criterii au stat la ba­ resante, au prezentat expuneri sindicale—o intensă porumbului, peste 500 de ore Înfiinţarea unei săli de do­
de partid din Judeţul nostru, gătit, cum este organizat şi za recrutării propagandiştilor de un nivel politic accesibil la curăţarea si amenajarea cumentare politică pe Ungă
deschiderea noului an de stu­ cum a început noul an în tn- şl lectorilor? auditoriului, în care s-au îm­ curţii scolii. Ii învăţăm să bibliotecă.
diu In învătămlntul politic a văţămţntul de partid tn Valea — Experienţa anilor trecuţi binat armonios elementele de respecte munca, realizările Rezultatele preocupărilor
fost pregătita cu majora res­ Jiului, am purtat o discuţie cu ne-a dovedit că In faţa cursan­ politică a partidului cu proble­ activitate de educaţie ei. La internat, camerele fe­ noastre, mal exigente în ul­
ponsabilitate. Au fost recrutaţi tovarăşul Teodor Rusu, direc­ ţilor nu s-au aflat întotdeauna me ce preocupă producţia, co­ telor sint ornate cu lucruri timul timp, In lumina indi­
din vreme lectorii si propagan­ torul cabinetului municipal de comunişti foarte bine pregătiţi lectivele de muncă. De ase­ de mină lucrate de ele; cla­ caţiilor geniale ale secreto-
diştii — tn baza indicaţiilor partid Petroşani. din punct de vedere polltio şi menea, a începui activitatea $i • 1 semenea, este necesar ca sele, la fel, denotă gust şi rului general al partidului.
organelor superioare de par­ — Pornind de la expunerea profesional, cu experienţă In la punctele de informare şi la adunările respective să atenţie pentru ceea ce-i în­ Încep să-şi dea roadele. Re­
tid —, s-a efectuat instruirea tovarăşului Nicolae Ceausescu munca de partid, competenţi si documentare, la care se reali­ (Uimartt din pag. t) participe activ şi cadrele cu conjoară. „Ziua felelor In marcăm deja mai multă com­
lor, au fost alcătuite progra­ la consfătuirea de lucru a ac­ autoritari, buni cunoscători ai zează informarea operativă şi munci de răspundere, care să şcoală" a fost una dintre ac­ bativitate la elevi în atitudi­
mele de studiu pentru anul in tivului de partid din domeniul politicii şi ideologiei partidu­ sistematică a propagandiştilor tină cont de propunerile ce ţiunile iniţiate în scopul a­ nea faţă de muncă, în atitu­
curs, axate pe studierea apro­ ideologiei şi al activităţii po­ lui, ai realităţilor contempora­ şi agitatorilor cu sarcinile ce Pentru ca toii salariaţii să Ie fac salariaţii şi să le re­ propierii lor de munca spe­ dinea pe care o iau fată de
fundată a politicii partidului litice şi cultural-educatîve, în ne ale societăţii noastre socia­ derivă din documentele de se integreze organic In pro­ zolve, ştiind că numai astfel cific feminină, de pregătirea unele mici abateri ale cole­
nostru, în deplină concordantă care se accentua asupra nece­ liste. Din această cauză, şi ţi- partid şi de stat, cu probleme gramul educaţional adoptat oamenii vor căpăta o şi mai pentru viaţă. Reuniunilor de gilor, mult mai multă preo­
cu aspectele economice şi so­ sităţii ca învătămintul de par­ nlnd cont de faptul că buna concrete ale unităţilor econo­ de partidul nostru trebuie să mare încredere de a veni sîmbătă seara le conferim un cupare pentru viaţa social-
ciale concrete pe care le re­ tid, întreaga propagandă să desfăşurare a lnvăţămlntului mice, cu aspecte ale vieţii so­ întreprindem măsuri hotârîte mereu cu alte şi alte propu­ pronunţat caracter educativ. polilîcă a ţării.
„Să valorificăm folclorul na­
clamă actuala etapă de dez­ contribuie mai activ la clarifi­ de partid depinde în măsură ciale. in vederea creşterii rolului neri. Să luptăm cu toată ho­ ţional" — se intitula ultima Chemarea partidului adre­
voltare socialistă multilatera­ carea rolului şi poziţiei comu­ considerabilă de calitatea lec­ Există, deci, premise ca no­ sindicatelor, al grupelor sin­ tărîrea împotriva practicii de sată nouă, cadrelor didacti­
lă a tării noastre. De altmin­ nistului în societate, la însuşi­ torilor şi propagandiştilor, bi­ ul an de studiu în învâtârnin- dicale. Se cunoaşte că adu­ pînâ acum ca în adunările seară distractivă menită să ce, este, de fapt, chemarea
gustul,
dezvolte
dragostea
teri, instrucţiunile cu privire rea programului şi politicii roul comitetului municipal, tul de partid, din Valea Jiului nările generale ale grupelor generale de grupe sindicale pentru frumuseţea portului $i
la învăţământul de partid si partidului, noi am luat din organele şi organizaţiile de să se desfăşoare în condiţii sindicale constituie locul unde să se discute numai printre obiceiurilor populare. datoriei noastre de făuritori
propagandă prin conferinţe timp măsuri pentru deschide­ partid s-au orientat să inves­ dintre cele mal bune, să depă­ se adună practic totî salaria­ altele şi despre problemele ai viitoarei generaţii. Aici
prevăd ca In centrul propa­ rea în cele mai bune condiţi- tească cu această muncă de şească substanţial, sub toate ţii. E deci mediul cel mai de educaţie. Educaţia politică are un rol se cuprind obligaţii de mare
gandei în acest an să se afle urîi a anului de învăţămint răspundere pe cei mal buni aspectele, nivelul anului tre­ propice pentru a discuta sî Plenara din februarie a Co­ determinant în formarea pro­ răspundere socială. cărora
studierea creatoare a operelor politic — ne-a spus tovarăşul comunişti — muncitori, maiştri, cui. Pentru aceasta, însă, se dezbate problemele de edu­ mitetului Central al Parti­ filului moral al tinerei ge­
lui Maix, Engels si Lenin, In Teodor Rusu. tehnicieni, ingineri şi alte ca­ impune de pe acum, de la caţie, de producţie, de com­ dului Comunist Român a pre­ neraţii. Informările politice, căutăm să le dăm viaţă, con­
strînsă legătură cu realităţile — In ce au constat ele ? dre, Adică s-au avut in vede­ primele lecţii, controlul şi în­ portament, de viată. Ca să cizat pe larg sfera de acti­ orele de ştiinţe sociale, cer­ tribuind astfel la ridicarea
contemporane, însuşirea apro­ — In primul rlnd în recru­ re comunişti pe deplin conşti­ drumarea permanentă $î alen- poată creşte si mai mult ro­ vitate a sindicatelor. Deci, cul de filozofie şî etică, sînt continuă a nivelului Invăţă-
fundată a holârlrilor si docu­ tarea şi instruirea propagan­ enţi de menirea învătăraintului tă din partea birourilor şi lul grupelor sindicale trebuie ştim ce avem de făcut. Sin­ completate de coltul politic mîntului românesc.
mentelor congreselor Partidu­ diştilor ş» lectorilor, in alcătu­ de partid, cu capacitate de a comitetelor de partid din în­ să creăm in cadrul lor acel dicatelor Ie revine sarcina
lui Comunist Romăn, ale Co­ irea programelor de studiu imprima activităţii pe care o treprinderi şi instituţii, a ca­ climat care sâ-l facă pe fie­ de a aduce toată contribu­
mitetului său Central, a legi­ penlru fiecare din cele $nse desfăşoară un pronunţat spi­ binetului municipal de parlid, care salariat să discute li­ ţia care ni se cere le trans­ In activitatea fiecărui
lor statului, a expunerilor si lorme de învăţămînt, în orga­ rit combativ, de a cultiva în a tuturor acelora care se ocu­ ber, fără rezerve, In spirit punerea în viaţă a progra­
articolelor secretarului gene­ nizarea punctelor de informa­ rîndul cursanţilor exigenţa pă de munca de propagandă critic şi autocritic După pă­ mului de educaţie socialistă
ral al partidului, tovarăşul re şi documentare, în consli- partinică, spiritul critic şi au­ în Valea Jiului, materializând rerea mea. acest ton Începe
Nicolae Ceausescu, politica in­ tuirea colectivelor obşteşti ca­ tocritic, atitudinea fermă îm­ astfel documentele celui de de la modul cum se întoc­ — opţiune a întregului nos­ cooperator, să primeze
ternă sl externă a partidului re vor asigura desfăşurarea potriva manifestărilor negative al X-Iea Congres al partidului, mesc dările de seamă. De e- tru popor.
nostru, principiile muncii de activităţii punctelor de infor­ din producţie, a necinstei şl hotărîrile şi masurile preconi­
partid si al« conducerii colec­ mare şi documentare şi a gru­ actelor antisociale, a oricăror zate In vara acestui an de se­ interesele generale
tive, ale eticii comuniste si pelor de lectori ale comitete­ influenţe şl mentalităţi retro­ cretarul general al partidului ScoaSa —focar al educaţiei
echităţii sociale, alte aspecte lor municipal si orăşeneşti de grade —, comunişti ei înşişi nostru, t o v a r ă ş u l Nicolae t * a-i face pe toţi cooperatorii
legate de edificarea societăţii parlid. A urmat, apoi. înca­ exemple demne de urmat în Ceausescu, privind îmbunătăţi­ să înţeleagă necesitatea de
socialiste multilateral dezvol­ drarea cursanţilor — aproape munca de partid. în cea pro­ rea muncii polîtîco-ideologice a pune pe primul plan inte­
tate. 19 000 la număr — în formele fesională, In întreaga viaţă şi de educaţie comunistă a în­ comuniste a tinerei resele generale ale societăţii,
După cum se $tle, acest an de lnvătămînt prevăzute de sociala. tregului popor. de a contribui cu întreaga
de studiu în învălămtntul de Secretariatul C.C. al P.C.R., — Cum a debutat noul an de role s-au situat comuniştii. lor capacitate si putere de
partid prezintă o importanţă crearea fondurilor documenta­ studiu în învătămlntul de par­ DUMITRU GHEONEA Prin exemplul lor personal, muncă la înfăptuirea sarci­
generaţii comuniştii Ştefan Orb, Pa- nilor economice ce revin co­
ladee Todor, Maria Toldea,
Acs Ida şi alţii i-au mobili­ operativei, la valorificarea
jută efectiv în orientarea c- zat la muncă pe cooperatori, superioară a Întregului el po­
levitor astfel îneît aceştia i-au făcut să înţeleagă că tenţial productiv. Acţionlnd
Dezbatere m i m r n u r n i - (UfBMri/idln pag.~1) să dobindească cunoştinţe cit Ia baza progresului coopera­ In lumina sarcinilor sî indi­
ne­
mai bogate, deprinderi
cesare pe tot parcursul vie­ tivei agricole şi a ridicării caţiilor reieşite din expune­
Nicolae
tovarăşului
bunăstării lor stă munca cin­
rea
cu tema comunistă. La un liceu ue- ţii. Şcoala e factorul princi­ stită, grija pentru dezvolta­ Ceausescu, ne vom aduce o
pal de instruire şi educare,
dagogic, unde educăm viitori
educatori trebuie să ţinem elevii petreeîndu-şi aici cea rea avuţiei obşteşti. contribuţie tot mai preţioasă
„Literatura şi m m u i m u m m m u u cont permanent de faptul că, mai mare parte din în timpul Stnlem pe deplin conştienţi la transpunerea în viaţă a
mod
lor. Ne preocupă
Minerii din Petrila au înche­ cesc cu multă hărnicie si răs­ alle măsuri cu efect. Una din­ aşa cum îi învăţăm no! azi, deosebit — şi secretarul ge­ Insă că nu s-au epuizat nici măreţului program de edifi­
coatemporane- iat cu succes bilanţul întrece­ pundere pentru a-şi îndeplini lre acestea o constituie „Mo­ vor putea, peste ani, să în­ neral al partidului insista pe departe rezervele de spo­ care a societăţii socialiste
sarcinile. Osie un aspect care
veţe ei generaţiile viitoare.
mentul N T.S.". In ce
rii din primele 10 luni
ale
conslă
ii acestui an. Ei au extras 13 507 trebuie subliniat. Deosebii de el ? Zilnic, la intrarea în mi­ Documentele plenarei ne a- asupra acestei datorii — mo­ rire a producţiei, că moi a­ multilateral dezvoltate In pa­
dul In care este consumat a-
tria noastră.
vem multe de făcut pentru
nă, timp de 10 minule, cadre
itatea“ tone de cărbune brut peste important este şi faptul că in pregătite vorbesc minerilor
rîndul minerilor noştri, datori­
sarcinile stabilite penlru peri­
oada amintită, inregistrlnd tă activităţii comuniştilor, s-a despre unele aspecte ale secu­
La Casa de cultură din astfel unul dinlre cele mai creat o opinie sănătoasă fată rităţii muncii. In plus nu exis­
Petroşani a avut loc. dumi­ bune rezultate din ultimii ani. de muncă. tă nici o indulgentă faţă de
nică. întllnirea creatorilor — Avem oameni harnici si Secretarul de partid se re­ cei care Încalcă normele de DIMflÂ-ORi Hi EDUCARE A RĂSPUNDERII COLECTIVE
literari din municipiu in pricepuţi — ne spunea maistrul feră la lucruri care vorbesc tehnica securităţii.
dezbaterea cu tema „Litera­ foan Bodenloz Fiecare se stră­ despre răspunderea şi exigen­ Un efect pozitiv pentru des­
tura şl contemporaneitatea". duieşte să-şi facă dotoria şi ta oamenilor pentru activita­ făşurarea activităţii producti­
Discuţiile largi, referitoare la să stăpînească bine meseria. tea colectivului şi a fiecărui ve îl are şl răspunderea cu S-a tnlipărit în mintea mul­ genţic. Modalităţile de poten- clasă, rezumîndu-se doar la departe de a îi o simplă tre­
sarcinile ce revin creatorilor Eu sini sigur că ne vor res­ salariat in parte. In cadrul u­ care se acţionează pentru rea­ tora amintirea orei de dirigon- lare a valorii lemei propuse aspectele generale din referi­ cere în revistă a notelor ob­
în lumina actualelor docu­ pecta angajamentele luate. nei adunări a salariaţilor s-a lizarea propunerilor minerilor. tio co ora dc motivare a ab­ sînt multiple Pentru a argu­ rile dirigintelui. Dacă discuţii­ ţinute şi de motivare a ab­
mente de partid s-au concre­ Rezultatele obtinule tn cele cerut conducerii exploatării să Sub îndrumarea comitetului de senţelor, de prezentare a no­ menta ideea de bază, profeso- le ar fi fost conduse cu tact senţelor. Fără discuţie, sînt
tizat In dese accentuări asu­ 10 luni confirmă aceste apre­ organizeze un control asupra partid, conducerea minei şi telor şi rezolvare a probleme­ rul-dîriginle, Dumitru Laţcu. spre concluziile ce se des­ necesare si asemenea ..tre­
pra necesităţii inspiraţiei cieri. Minerii, maiştrii, tehnici­ felului cum obţin unii certifi­ sindicatul dau salariaţilor lor administrative ale clasei. a făcut apel la exemple din prind dintr-o accepţiune greşi­ buri administrative", dar ele
din realităţile pafriei socia­ enii si inginerii de la această cate medicale. Se bănuia că răspunsuri scrise despre modul Exigentele procesului instruc- cele mai proeminente ale li­ tă a prieteniei, ca şi spre con- trebuie să primească un
liste, a oglindirii muncii, a exploatare au sintetizat expe­ există şi bolnavi închipuiţi în care se rezolvă propunerile tiv-educativ actual cer ca ora teraturii, artei şi vieţii socia­ lurarea ideii demnităţii, ab­ profund caracter educativ. Pro­
legăturii strinse a artiştilor rienţa bună acumulată, au vn- care chiulesc cu „acte". Şi lor. Prin aceasta se creează de dirigentie să se situeze, le. Aspecte ale prieleniei din­ solut necesare Intr-o adevă­ fesorul trebuie să-i stimuleze
cu viaţa. lorificat-o cu pricepere. Sec­ n-au fost doar simple bănuieli. condiţii ca Întregul colectiv prin valoarea sa educativă, la tre Marx şi Engels, Eminescu rată prietenie, şi aceasta nu pe elevi în a-şi exprima opi­
Vorbitorii, printre care toarele II si III l$i disputau de Prin controlul făcut s-a desco­ să-şi aducă mai bine aportul acelaşi nivel şi importanţă cu şi Creangă au constituit pre­ numai la nivelul teoretic, ora nia, combativitatea, crilicind
Petru Eana. Constantin Das- multă vreme întiietaten. Fieca­ perit că Văleanu Cornel, din la conducerea şi organizarea oricare alt obiect de studiu, misa desprinderii unor idei de si-ar fi atins pc deplin scopul, pe cei care au înregistrat no­
călu, Dumitru N'echilor, Du­ re a acumulat cltevn mii de sectorul VI, losif Manca, din producţiei. fiind locul propice educaţiei valoare în ceea ce priveşte ar fi fost slrîns legală de via­ te slabe sau au absentat ne­
mitru lonaşcu. Florian Pa- tone de cărbune peste sarcini­ sectorul V ş! alţii obţinuseră Forţa colectivului amplifica comuniste a elevilor. In lumi­ noţiunea supusă discuţiei. E- ta şcolii. Elevul care a greşit, motivat. Se educă astfel spi­
raschlvcscu, s-au referit pe le de plan. Dar nu sint singu­ certificate meriicole fără să fie mereu succesele In producţie. na amplului program educa­ xemplcle cu care elevii au ar fi simtit că opinia publică ritul răspunderii colective
larg la programul vast de rele cu asemenea realizări. In­ realmente bolnavi. Asemenea Numai luna trecută, minerii ţional iniţiat de secretarul ge­ venit să completeze, ori să ilus­ a clasei nu ii împărtăşeşte fap­ pentru buna pregătire şi com­
educare socialistă dezbătut ginerul Ioan Cherecheş, secre­ fapte s-au dezbătut pe larg în de la Petrila au extras cu neral al partidului, ea se im­ treze aceste îdeî demonstrau ta, că n-a dat dovadă de prie­ portare demnă a întregii cla­
recent de plenara Comitetu­ tarul comitetului de partid, grupele sindicale, autorii lor 2 500 tone cărbune mai mult pune ca o oră de educaţie a faptul că esenţa temei a fost tenie, ci dimpotrivă a făcut se $i, în acelaşi timp, răspun­
lui Central al P.C.R., la pla- ne-a spus : au fost crlticoti Ia gazeta sati­ decît era planificat. In trimes­ răspunderii personale a elevu­ bine înţeleasă, că ora respec­ un deserviciu colegilor, pres­ derea individuală în fata co­
lui în fata colectivului. Se in­
nurilede perspectivă izvorl- — întregul nostru colectiv rică şl n-au fost remuneraţi în tru] III s-a redus consumul de tegrează ora de dirigentie în tivă a însemnat cu adevărat tigiului clasei. lectivului. Aceasta însă îl o­
Exem­
un moment educativ.
perioada pentru care prezenta­
te din ideile de o deosebită acţionează .organizat pentru lemn cu 5 mc la 1000 lone cadrul acestor necesităţi dic­ Din cele relatate succint se bligă pe profesor să-si pregă-
plul viu are însă cea mai
valoare cuprinse în acest bunul mers al producţiei. seră certificate medicale fic­ cărbune extras, faţă de pri­ tate de sarcinile mari puse mare putere de convingere. desprinde, concluzia că atinge­ Icască pînă tn cele mai mici
tive.
grandios îndrumar. Dacă mi-aţî cere să vorbesc mul trimestru al anului. Prin In faţa şcolii ? Am căutat răs­ Apelul la dezbaterea unul cnz rea eficientei maxime a ore­ detalii lecţia de dirigentie. să
schimbarea soluţiilor tehnice
Au iost dezbătute, in ace­ despre cei mai harnici, ar tre­ Pentru educarea oamenilor în care un elev a şoptit „din lor de dirigentie necesită o nu se mulţumească cu pune­
laşi timp, modalităţile de bui să amintesc zeci de nume, şi întărirea disciplinei tn mun­ la unele lucrări de investiţii, puns intr-o asemenea oră la prietenie", cu o zi Înainte, la pregătire temeinică a profe­ rea în discuţie a unor teme
că, la Petrila s-au iniţiat
şi
sprijinire, prin texte adec­ pentru că zeci de brigăzi mun­ se realizează economii de cî- una din şcolile Hunedoarei. ora de istorie, ar fi fost sorului, cunoaşterea profundă general valabile. Pentru că şi
vate, a brigăzilor artistice teva milioane de Iei, Acestea Tema majoră dezbătută In „punctul culminant", central al a fiecărui elev. E necesară In ora dc dirigentie trebuie să
de agitaţie din Valea J*’>- sint doar clteva spicuiri din- cadrul orei de dirigentie a a­ orei de dirigentie dacă Învă­ mullă răbdare, mult tact peda­ se facă educaţie comunistă.
lul. ' imperativ M s im ta ! tr-un bilanţ meritoriu. Ele ara­ nului I B ai Liceului nr. I Hu­ ţămintele le-ar fi desprins ele­ gogic, pentru a stimula la e­ Si nu în general, ci la modul
cel mai concret posibil, prin
Işî
levi acele trăsături de carac­
tă că minerii dîn Petrila
întăresc renumele cu noi fap­ nedoara— „Prietenia, cuvlnt vii cu toată maturitatea şi pro­ ter care sâ-i conducă spre solicitarea elevului, prin edu­
Ziua a! dezvoltării economica te de hărnicie şî vor încheia cu largi ecouri umane" — aduce funzimea. Latura răspunderii ideea majoră pusă în dezba­ carea acelor trăsăluri de ca­
9? primul an al cincinalului cu un argument în plus în favoa­ implicate de prietenie, a exi­ racter care să răspundă che­
M loarea marilor eforturi finan­ planul şi angajamentele depă­ tere, să determine transfor­ mărilor şi solicitărilor socie­
întreprinderi (Urmare din pag. 1) ciare făcute de stat penlru şite. T. ANDREI rea semnificaţiilor educative gentei faţă de prieteni, a ră­ mări ale conduitei. tăţii.
dezvoltarea şi modernizarea
deosebite ale orelor de diri-
mas, însă, puţin adlncită de
mineritului hunedorean. Ora de dirigentie este, deci, I. LASCU
La Casa de cultură din
Reducerea
consumurilor
Petroşani s-a desfăşurat tra­ duce la creşterea productivi­ specifice, o cheltuielilor ma­
diţionala „21 a întreprinde­ tăţii fizice a muncii cu a­ teriale, utilizarea cu chibzu­
rii" dedicată salariaţilor proape 40 la sută, in timp inţă a resurselor economico- Conferinţa de constituire a nâilă. Nicolae Georgescu, Du­
O.C.L. alimentara. ce consumul de lemn de mi­ financiare sînt, aşadar, ele­ Comitetului de partidei comu­ mitru Sălăjan. Ioan Drăgulescu
nei Ghelar, care a avut loc
După o trecere în revistă nă la 1000 tone cărbune mente imperative, hotărîtoa- acum 3 ani, a stabilit un bogat Soluţionarea problemelor sociale şi Ioan Vîţa.
a situaţiei comerţului ali­ extras va cobori sensibil sub re pentru ridicarea eficientei program de activitate în care Organele locale manifestă
mentar din Valea Jiului, cu 20 mc, îndeosebi ca urmare activităţii economice în toa­ un loc Important 11 ocupă re­ un larg interes penlru dezvol­
evidenţierea fruntaşilor şl a a extinderii susţinerii meta­ te unităţile. Rezultatele pozi­ zolvarea problemelor de ordin tarea bazei materiale în ve­
participanţilor la olimpiada lice. Metodele moderne de tive înregistrate în primele derea desfăşurării unei susţi­
exploatare şi suslinere vor social, ridicarea gradului de
tinerilor lucrători din co­ deveni preponderente Ia 3 trimestre nle anului în aces­ civilizaţie a comunei şi sate­ ale comunei-o preocupare de prim nute activităţi culturale. Pînă
in prezent au fost dotate cu
merţ, realizată de directo­ toate exploatările miniere din te domenii evidenţiază clar lor aparţinătoare, in concor­ mobilier, Jocuri distractive, a­
rul O.C.L. alimentara. Ca- judeţ, determinind In extrac­ hotărîrea colectivelor din danţă cu cerinţele puse de parate de radio şi televiziune,
întreprinderile judeţului de a
zlmlr Davldovlcl, a urmaf ţia şî prepararea cărbunelui, îndeplini exemplar aceste Conferinţa Naţională a partidu­ căminele din Ruda şi Plop. Do­
lui.
un reuşit program al brigă­ a minereurilor feroase Şi ne­ prevederi deosebit de Impor­ tarea unităţilor în care se des­
feroase un grad de eficienţa tante pentru accelerarea pro­ Acum, !a mai bine de trei făşoară activitate politico-ideo-
zii artistice de agllaţle. ani de la acel eveniment, co­ ordin a organizaţiei de partid
care să exprime real va­ gresului economic al ţării. logicâ şl culturală este însă
muniştii, to|i locuitorii comu­ Incompletă. Staţia de radioîica-
nei Ghelar constată cu mîn- re din centrul de comună, de
drie şi satisfacţia împlinirilor pildă, care deserveşte o reţea
că aşezarea lor minerească ridică la peste 900 000 de Iei. iar într-o perspectivă mol lar­ tă iniţiativă şi spirit întreprin­ de 420 de difuzoare instalate
şi-a schimbat — prin efortu­ Un mare număr de cetăţeni a gă alte 400 de apartamente ş! zător. Numai In acest an ei în locuinţe, cămine şi institu­
rile lor — înfăţişarea, şi-a în­ participat la amenajarea tro­ 200 de garsoniere, un cinema­ si-au format un comitet de ţii, nu poate fi utilizată In
suşit elemente noi care fac tuarelor, zonelor verzi, Ia tograf şi alte unităţi social- cetăţeni şi au trecut la o e- condiţiuni bune din cauza lip­
viala oamenilor de aici lot plantări de pomi şi flori, ame­ cullurale. uergică acţiune. Sprijiniţi în­ sei unor elemente de strictă
mai frumoasă, mai plină de najarea de baze si terenuri deaproape de către consiliul necesitate. Este vorba de cet
satisfacţii, apropie comuna, sportive, construcţia de fin­ In întreaga preocupare pen­ popular comunal, locuitorii mi­ puţîn două magnetofoone. un
prin caracteristicile sale, de un ii nî. poduri şi podeţe etc. In tru schimbarea înfăţişării co­ rului cătun au realizat racor­ microfon de transmisie (în mo­
autentic centru urban. An de acest an, tn centrul de comu­ munei eforturi deosebite au darea aşezării lor la sursa de mentul de fală se fac trans­
an organizaţiile de partid, con­ nă a fost dotă in folosinţă cea depus comuniştii şi deputaţii, apă potabilă, înstollnd o con­ misii cu ajutorul unui mi­
siliul popular, comuniştii, de­ de a (reia grădiniţă de copii printre care Arsenie llca, Ioan ductă de peste 2 km. Tot In crofon împrumutat de la ox-
Lobonl, Zaharia Pascu, Viorel
putaţii. tineretul şî femeile fiu cu 30 de locuri. acest an, prin contribuţia In ploalarea minieră) Trebuie
întreprins nenumărate acţiuni Alic, Constantin. Chirită. Pau­ bani si In muncă, cetăţenii de continuată dotarea căminelor
ultimii anî atenţia orga­
In
de muncă patriotică prin care nelor locale a fost orientată la Popa, Sofia Gostian si mulli aici si-au construit un frumos culturale din Plop şî Mînăsti-
şi-au rezolvat multe cerinţe de alţii. cămin cultural precum şl o rea. Un sprijin de nădejde tre­
interes social. intr-o mare măsură spre dez­ Merilă consemnat, de ase­
voltarea reţelei comerciale şi menea, faptul că comitetul co­ şcoala pentru clasele 1-IV. Or­ buie să-l acorde In această di­
Principalele eforturi au fost a unităţilor de servire a popu­ ganizaţia de bază de partid, recţie Comitetul judeţean pen­
concentrate, cum e şi firesc, In laţiei Fată de cile va prăvălii munal de partid şi consiliul care numără 11 comunişti, a tru cultură şi educaţie socia­
centrul de comuna, unde, de existente cu ani tn urmă. as­ popular au orientat astfel ac­ reuşit să însufleţească pc toti listă, precum si Comitetul exe­
fapt, şi locuieşte cea mai ma­ tăzi comuna are 22 unităţi co­ ţiunile de gospodărire şi în­ locuitorii, sâ-i mobilizeze ac­ cutiv ol Consiliului popular
re parle a cetăţenilor. Aici, merciale diversificate pentru frumuseţare înclt $i satele a- tiv la acţiunile întreprinse. Un municipal Hunedoara.
penlru liceul din 1 oca 1 îl a I e an satisfacerea unei game largi de parţinăloare să simtă din plin aport deosebit la soluţionarea Prin puterea lor dc dăruire,
fost construite şi amenajate cerinţe. Aici, ca şi în alic di­ iniţiativa novatoare, dc trans­ acestor probleme au adus Mar­ prin masivele lucrări gospodă­
mai multe anexe gospodăreşti recţii. s-au conjugat bine in­ formare. In satul Ruda, de pil­ gareta Jeler. secretarul orga­ reşti pe care le realizează în
— magazii, spălătorie etc. O vestiţiile făcute de stat cu e­ dă. a fost construit un cămin nizaţiei de partid, Elvira Boji, acest an, locuitorii comunei
mare parte din eforturile or­ forturile cetăţenilor. Dc altfel, cultural, în satul Plop — o Ghelar se înscriu cu hotărîr*
ganelor locale şi ale celăţeni- aceasta nu este singura direc­ sală de festivităţi şi un maga­ Gheorqhe şi Vălean Jeler. Pe­ pe lista comunelor candidate
lor au fost orientate spre re­ ţie in care stalul a investit şî zin sătesc, la Govăjdia s-a re­ tru Topliceanu, Avei Boji si la titlu de fruntaşe In între­
pararea si întreţinerea drumu­ continuă să investească sume novat un frumos cămin cultu­ alţii. O contribuţie însemnată cerea patriotică din judeţ. Va­
rilor. Mai bine de 32 kilome­ importante pentru dezvoltarea ral etc. Un fapt cu toiul deo­ la Întreprinderea şi finaliza­ loarea lucrărilor efectuate pî­
tri de drumuri au fost supus* sebit se remarcă în cătunul nă în prezent sc ridică In
acţiunii de refacere şi Între­ comunei Numai In primii doi Mînăstirea. aparţinător centru­ rea acţiunilor In satele Plop 1 188 000 lei, ceea re înseamnă
ţinere, alle drumuri au fost ani ai actualului cincinal în lui de comună. Aici locuiesc şi Ruda au adus-o Măria şi Pe­ că în medic pe fiecare locui­
Ccniml de ccrrot.Aii şt pi «i penlru minereuri neferoase Deva. Asprei de lurru din la- nou construite. Vaionrea lucră­ Ghelar se vor construi 80 de nu mai mult de 18 familii, dar tru Crăciunescu, Nicolae Dă-
boratorui de mccanlzaru-nnium a ii2/»re. Folo: V. OX'OIU tor valoarea ajunge la apro­
rilor electuale la drumuri se apartamente şi 105 garsoniere, oamenii de aici dovedeso mul­ vîncă, Ioan Bislrion, Ioan Mă- ximativ 300 de lei.