Page 39 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 240 • VINERI 12 NOIEMBRIE 1971 3
IN DEZBATERE PUBLICĂ: grade. Iar maximele intre 12
VREMEA şl ÎS grade.
PENTRU URMĂTOARELE
Proiectul de lege pentru organizarea producerii PENTRU 24 ORE 2 ZILE
Vreme relativ călduroasă, cu Vreme relativ umedă, cu
cerul temporar noros. Vor cerul mal mult noros. Tem
şi folosirii raţionale a resurselor de nutreţuri cădea precipitaţii sub formă porar vor cădea precipitaţii
de ploaie. Vlntul va sufla tn sub formă de ploaie. Vântul
general «tab din sud-est. Tem va sufla fn general slab din
peraturile minime vor fi cu nord-vesi. Temperatura — In
prinse Intre minus 2 şl zero scădere.
IN FINAL-0 ECONOMIE CE 3,5 MILIOANE LEI
Prevederile proiectului de duarea de măsuri hotârlte tn grosiere sl suculente care să tulrii acestor măsuri ? Avan
lege pentru organizarea pro scopul folosirii cu maximă e substituie furajele concentra tajele stnt cît se poate de e IMPORTANT
ducerii $1 folosirii raţionale a ficacitate a suprafeţelor repar te la unele categorii de ani vidente dacă avem In vedere Tn ultimii ani, tn municipiul Petroşani s-au construit un nu
resurselor de nutreţuri slnt tizate bazei furajere, astfel în- male, fără a le diminua cu că numai cu cantitatea de fu măr Impresionant de blocuri, cu apartamente confortabile, In care
menite să reglementeze In cît de pe fiecare hectar să se nimic potenţialul de produc raje concentrate economisită locuiesc minerii din bazinul carbonifer al VAU Jiului. In imagine,
cltevo din blocurile ridicate In nou) cartier Aeroport.
mod ştiinţific una din proble obţină producţii cit mai mari ţie. se va putea realiza în plus o Foto: N. GHENA O FICIU L JUDEJEAN PENTRU CONSTRUIREA
mele cardinale pentru dezvol de substanţe nutritive. Pentru producţie de 1 300 tone carne
tarea rapidă şi susţinută a sec satisfacerea de pe aceleaşi su întreprinderea de stat pen de porc. Această reducere a LOCUINŢELOR PROPRIETATE PERSONALA A
torului zootehnio In lumina prafeţe de teren a necesarului tru creşterea si Ingrăşarea consumului de furaje concen
sarcinilor reieşite din progra mult sporit de substanţe nu porcilor Orăstie, unitate pro trate din hrana porcilor si în D UCE LA CUNOŞTINŢA CELOR INTERESAT! câ
mul naţional elaborat de către tritive, se subliniază necesita filată pe creşterea şi îngrâşa- locuirea lor cu nutreţuri de Conferinţa naţională a
partid pe perioada 1970—1980 tea executării în condiţii agro rea porcilor, prin specificul substituire vo duce şi la o
si din planul de dezvoltare tehnice superioare a lucrărilor său de producţie, este una din creştere substanţială a veni blocul 2 a, b, proprietate personalâ dîn mîcro-
socîal-economică a R.S.R, pe specifice fiecărei culturi si zo întreprinderile în care se fo turilor planificate. Ca dovadă, cercurilor ştiinţifice studenţeşti —
losesc cantîtăti apreciabile de
perioada 1970—1975. Dacă pl- ne pedoclimatice, extinderii furaje, In special de nutreţuri dacă pînă acum costul unei raionul I! din municipiul Hunedoara se va da în
nă acum producerea şl consu Irigaţiilor si fertilizării siste unităti nutritive de furaje
concentrate. De aceea, în lu
mul de furaje pentru efective matice a suprafeţelor afectate mina prevederilor proiectului combinate era de 1,30 lei, prin folosinţa în data de 18 noiembrie 1971.
le existente şi producţiile rea producerii de nutreţuri, aceş de lege, întregului colectiv de substituirea din raţii a unei secţia mine, geologie şi metalurgie
lizate erau stabilite de către tia fiind factori hotăritori pen muncă al unităţii li revin sar părţi de nutreţuri concentra Apartamentele ce mai sînt dis
flecare unitate agricolă fără a tru intensificarea producţiei cini de maximă răspundere In te cu unităti nutritive reali ponibile se pot contracta pinâ
avea la bază criterii şi norme de furaje. ceea ce priveşte reducerea zate din furaje suculente (sfe In planul cincinal 1971 — lurgie. La lucrări participă, cu
precise de consum al nutreţu consumului si substituirea clă, lucernă, cartofi — pentru 1975, importanţa acordată cer teme premiate la fazele anteri la data de 17 noiembrie 1971
rilor, în actualul cincinal, clnd Realizarea în fapt a cerinţei concentratelor cu alte sorti producerea acestora cheltuin- cetării ştiinţifice se afirmă ca oare, studenţi şi tineri absol direct la bloc, zilnic între orele
va trebui să se obţină o pro privind raţionalizarea consu mente de furaje. Astfel, potri du-se în medie circa 0,40 lei), o componentă necesară evolu venţi ai institutelor de învăţă-
ducţie medie anuală de 1670— mului de nutreţuri concentra vit normelor medii stabilite, rezultă că pentru fiecare uni ţiei în fiecare domeniu de mint superior tehnic din Bu 8-17, iar duminica intre orele
1890 mii tone carne în viu, te, prin administrarea lor nu va trebui ca pentru furajarea tate nutritiva ce se va consu activitate, evînd un rol dina cureşti, Cluj, Timişoara, Plo 8-13.
50—56 milioane hl lapte şî mai la acele specii si catego unui vier să folosim timp de ma costul se va reduce cu mizator permanent care pro ieşti, Baia Mare, Hunedoara si
3 700—4 130 milioane bucăţi rii de animale cărora le slnt un an 900 kg concentrate, fată circa 0,30 lei. Raportat la în iectează în viitor aspiraţiile şl Petroşani. Vor fi prezentate un
ouă, organizarea Judicioasă a absolut necesare, pune In fata de 1 100 kg cît se utilizau pî- treaga cantitate de furaje ce realizările naţiunii noastre. Se număr de 56 de lucrări ştiin
producerii furajelor sî raţio lucrătorilor din agricultură o- nă acum > pentru o scroafă, se consumă în întreprinderea estimează că în acest cincinal ţifice, dintre care unele ur
nalizarea folosirii lor a deve blîgallvitatea recoltării, depo consumul va fi de 700 kg fa noastră rezultă că anual, pe contribuţia cercetării ştiinţifi mează să facă obiectul unor
nit o necesitate de stringentă zitării si conservării în bune tă de 1 100 kg, iar pentru un seama reducerii consumului de ce se va concretiza în valori convenţii sau contracte, altele
actualitate. Importanţa deose condiţîuni a tuturor furajelor porc gras de 100 kg se vor concentrate $i substituirii lor de producţie de aproximativ constituind subiecte pentru ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE
bită a materializării acestui fibroase, grosiere si suculente, folosi 300 kg furaje concen cu furaje suculente, se vor 66 miliarde lei şl reducerea proiectele de diplomă. Răsfo
dezidejat derivă din faptul că cît si a utililzării lor In modul trate fată de 380 kg cît repre putea realiza economii de cir ind programul conferinţei se
ce) mai raţional. Important de
r'rana reprezintă factorul de reţinui este că stabilirea ne zenta consumul pfnă acum. Un ca 3,5 milioane le). cheltuielilor de producţie cu remarcă ţinuta elevată a majo LOCALĂ ORAŞTIE,
terminant pentru punerea în cesarului nutritiv se va face calcul sumar ne demonstrează întregul colectiv de muncă aproximativ 16 miliarde lei. rităţii comunicărilor, preocupa
valoare a potenţialului gene că la efectivul total de porci din unitatea noastră, Juînd Prin urmare, în cadrul acestui rea pentru soluţionarea unor
tic al animalelor, componenta pe baza cunoaşterii valorii e rulat în cadrul întreprinderii cunoştinţă de prevederile pro amplu program, cercetarea probleme ştiinţifice şi tehnice str. N. Titulescu, nr. 20, telefon 190
nergetice a raţiei pentru fieca
raţiei delerminlnd direct nive re categorie de animale, In a noastre, prin aplicarea preve iectului de lege pentru orga ştiinţifică studenţească trebuie dintre cele mai moderne ridi
lul, calitatea şi eficienta pro cest sens fiind stabilit să se derilor proiectului de lege, a- nizarea producerii şi folosiri!
ducţiei zootehnice, Proiectul nua! se va consuma mai puţin raţionale a resurselor de nu să se Integreze în ansamblul cate de practica producţiei. Vinde din stoc disponibil
de lege prevede obligaţii de înfiinţeze laboraloare Judeţe cu 3 910 tone furaje concen treţuri, este hotărît ca prin e general, realizîndu-se deplin Totodată, tn cadrul celor trei pe bazâ de comandă
mare răspundere pentru deţi ne specializate, care vor efec trate, urmtnd ca acestea să forturi susţinute şi o activi dezideratul legării învâtămln- zile cit vor dura lucrările con © oţel beton 0 6
nătorii de animale şi de su tua asemenea analize Raţiona fie înlocuite cu nutreţuri su tate bine organizată să finali ferinţei, vor fl organizate şî
lizarea consumului de furaje,
prafeţe destinate culturilor fu culente ca : lucernă, sfeclă, zeze tn cele mai bune condi tului de practică, precum şi • PFL nelaminat
rajere, punînd un accent deo concentrate solicită specialiştii cartofi sau reziduuri de 1q in ţii sarcinile deosebit de impor racordarea pregătirii profesio alte manifestări, ca de pildă, 9 PFL emailat
din agricultură să elaboreze si
sebit pe îmbunătăţirea struc să aplice tehnologii de prepa dustrializarea laptelui şi a căr tante ce li revin tn lumina o nale a viitoarelor cadre supe vizite ia diferite exploatări mi 9 pinzâ silex 10-12-16
turii plantelor de nutreţ şl pe rare a nutreţurilor fibroase, nii. Cere va fi efectul lnfăp- biectivelor puse de partid în rioare tehnice la nivelul celor niere din Valea Jiului, mese 25-40 granulafie
faţa lucrătorilor din agricul rotunde In cadrul celor trej
tură, să asigure obţinerea u mal recente cuceriri ale ştiin O cherestea stejar
nor cantităţi sporite de carne ţei- subsecţli (mine, geologie, me • benzi transportoare
cu cheltuieli de producţie cît In acest context, astăzi la talurgie) precum şi an specta de cauciuc 400 mm — 600
mai reduse.
Noul-— dominanta Ing. VOICU GAINA Institutul de mine din Petro col artistic oferii în cinstea mm 9 cablu oţel aluminiu
şani, are loc deschiderea Con
participanţilor din mal multe
tehnolog şef
Io întreprinderea de stot ferinţei naţionale a cercuri oraşe ale ţării de către forma 35 mp,- 5 0 mi3>
pentru creşterea şî lor ştiinţifice studenţeşti — ţiile artistice ale Clubului stu 9 hîrtie hidro rezistentă
Ingrăşarea porcilor Orăştie secţia mine, geologie şl meta denţilor din Petroşani. granulaţie 80—120
unui colectiv de muncă! • geam tras 3 mm.
Clădirea atelierului meca deri ale televiziunii — pre ne mărturisea maistrul Va
nic al Întreprinderii de in zente intre standurile celui lentin Pop — ne-am gindit
dustrie locală din Deva sea de-al V-lea pavilion de să găsim o soluţie de în VA RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE
mănă cu un cămin studen mostre din Capitală — s-au locuire a discurilor de abra
ţesc. Are pereţii vopsiţi oprit îndelung asupra unor ziv tip „tirolit" folosite la tă
proaspăt şi ferestre mari in exponate aparţinînd între ierea ţevilor. Aceste discuri
trei canaturi. Dar, în cori prinderilor de industrie lo sint importate şi au mai îoao Gheorghe, Hunedoara. scrieţi, seamănă cu o “ ghici Ion Neştiean, Vulcan. 1. Se
dorul larg care o străbate cală din judeţul nostru. Au multe dezavantaje : costă 1. După 90 de zile calendaris toare. Arătaţi clar „ce plBtlti calculează ţinînd cont de pe
de-a, lungul, ca un ax, se stăruit asupra produselor mult, produc p r a f şi se con tice de la angajare. 2. In ter şl nu folosiţi". rioada 1 ianuarie — 1 noiem
aude- tumulfatl-» specific uzi industriale noi, unele chiar sumă, zilnic, cite 5-6 bucăţi. menul de 6 luni de la-înceta M.T., Romoşel. O alocaţie brie 1971. 2. Cum? Prin îra-
nelor, febrilitatea unei ac in faza de prototip, in care Şi am găsit, lncepînd de rea contractului de muncă de 110 lei. părtire l 3. Nu.
tivităţi pasionate. Ce se în- erau investite, deopotrivă, azi, debitarea ţevilor la di trebuie eliberată locuinţa de Ioan Şleiao, Hunedoara. 1. Un grup de muncitori, Gura
timplă, de fapt, dincolo de capacitate umană şi... spe ferite dimensiuni se face cu ţinută. Conform Legii nr. 26/1967, art. Morii; i, Bratu, Brad. Vom
uşile care marchează de-o ranţe ! Intre ele ne-a re discuri metalice construite A. T. Zaldea, Hunedoara. 1. 19, alin. 4 aveţi dreptul la urmări cele semnalate de dv.
parte şi de alta coridorul ? ţinut atenţia ‘ un „cazan din tablă de 2 mm. Acestea Adresaţi-vă U.J.C.M. 2. Nu de despăgubire pentru concediul întreprinderea de
Să-l ascultăm pe tovarăşul pentru încălzire centrală", costă de 11 ori mai puţin, ţinem această adresă. nefolosit. 2. Nu. Iile Gh. Ioan. Slmerla. De
Dumitru Latiş, şeful ate creaţie a colectivului de- nu produc praf şi au o du loan Agul, Călan. î. Între Marla Blrsllă, Hunedoara. cretul nr. 285/1960, In art. 6. INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI
lierului mecanic : „In cadrul vean de la atelierul meca rată de folosinţă dc aproape alin. 1 arată : „Angajaţii care
unităţii noastre lucrează un nic. 3 luni!". baţi la Inspectoratul şcolar ju De la 1 ianuarie 1972 puteţi In cursul unei luni absentează
colectiv mic de muncitori şi „Cazanul respectiv — Deci, avea dreptate şeful deţean. 2. Bolile profesionale beneficia de concediu de o- nemotivat de la locul de mun HUNEDOARA—SIMERIA
tehnicieni. Cu toate acestea, ne-a spus, cu modestie, pro atelierului mecanic cînd slnt afecţiunile care se produc dihnâ. Aveţi dreptul şi la com că mal mult de 3 zile lucră
rezultatele obţinute pină in iectantul Horia Bordeianu arăta că muncitorii şi teh ca urmore a exercitării unei pensarea despre care scrieţi. toare nu beneficiază de aloca
prezent sint bune. Benefi — a fost conceput ca urma nicienii sint preocupaţi de meserii sau unei profesiuni. Sabin Avram, Rlbiţa. Acum ţie de stat pentru copii pe lu ANGAJEAZA DE U R G EN TA :
ciarii noştri, interni şi ex re a existenţei unei sarcini găsirea şi aplicarea unor Ioan Rob. Slmerla. In legătu nu puteţi să vă pensionaţi la na respectivă". In cazul dv.,
terni, sint mulţumiţi de mo în acest sens în planul teh idei tehnice noi in procesul ră cu banii, este bine cum a cerere pentru limită de vlrstă. trebuie să primiţi banii reţi FABRICA SIMERIA
dul cum ne îndeplinim o- nic de măsuri al întreprin de producţie. Condiţii exis procedat casieria. Privind Aurel Trufaş. Hunedoara, nuţi. 9 sudori autogeni
bUgaţiile contractuale, atif derii. Am găsit 3 ipoteze, tă. O dată cu proiectarea restul zilelor de concediu, a întrebaţi la 1.6.SH. MARIN NEGOIJA 9 gestionari ambalaje
din punct de vedere calita insă, ne-am oprit ia cea cazanului a luat fiinţă şi un cestea se vor efectua „după 9 primitori distribuitori produse pe reţeaua
tiv, cit şi cantitativ. Desigur, mai economicoasă, mai atelier dc prototipuri. Aici ce au Încetat situaţiile care
se pot face mai multe... Ne simplă şi cu rezultate mai lucrează, deocamdată, 6 au determinat întreruperea cotidiană; 13,27 Ctntecul e pretu comercială
gindim ca in viitor să pu bune". muncitori : un strungar, un concediului, iar cînd aceasta î RADIO tindeni; 14,00 Compozitorul săptâ- FABRICA PETROŞANI
nem un accent mai marc pe Noul cazan „Decidava" frezor şi 4 lăcătuşi. Dar se nu este posibil, la data stabi înlnli — Benjamin Brltten; 14,44
diversificarea producţiei, să funcţionează cu apă in cir preconizează ca in cel mai lită printr-o nouă programare". Din plinla gramofonului — me 9 primitori distribuitori produse pe reţeaua
folosim mai bine resursele cuit închis. Consumă 8 litri scurt timp atelierul de pro (Legea nr. 26/1967 ari. 13 alin. lodii populare; 15,00 Buletin de comercială
15,05 Revista
economică;
Ştiri;
PROGRAMUL I : 6,00 Mu2lcă şl
interne de care dispunem, să de combustibil — motorină totipuri să fie întărit cu 2. ) actualităţi; 6,20 Jurnal agrar; C.30 15.30 Pagini vocale şl orchestrale BAZA HAŢEG
înfiinţăm noi secţii produc sau petrol — in 24 ore şi noi forţe. In altă ordine de Constantin firăbete. Nâdâştla Gimnastică ; 0.45 Bună diminea din muzica de estradă; 16,00 Ra
diojurnal; 16.15 Muzică de pro
tive de care avem nevoie — poate încălzi 4-5 camere, idei, sintem siguri că in de Sus. 1. Aveţi dreptul la ţa, copil i; 7,00 Radiojurnal ; 7,45 menadă: 16,30 Clntece de ieri, in 9 revizor tehnic auto
de pildă, o mică turnăto dczvoltind o temperatură descoperirea noului vor compensarea In bani a conce Sfatul medicului. Abuzul de anti terpret! de azi — muzică uşoară; BAZA ORAŞTIE
nevralgice; 8,00 Sumarul presei;
rie..". între 20-24 grade Celsius. avea un cuvînt de spus şi diului corespunzător perioadei 8,08 Matineu muzical; 8,25 Mo 16,50 Publicitate radio: 17,00 Pen # revizor tehnic auto
tru patrie; 17,30 Concert de mu
— Ce caracterizează în Preţul de cost: 3 086 lei. elevii care se pregătesc sub respective. 2. Conform Legii ment poetic; 8,30 La microfon, zică populară; 18,00 Orele eerll :
preferata;
9.00
Buletin
melodia
momentul dc faţă .colectivul Tot în anul acesta, la a îndrumarea lăcătuşului Va- nr. 1/1970, art. 9, litera „e" de ştiri; 9,03 La microfon, melo 20.00 Tableta de seară de Vaslie BAZA ILIA - SECTOR BRAD
Rebreanu; 20,05 Zece melodii pre
pe care il conduceţi ? — telierul mecanic s-a con sile A/an, secretarul organi beneficiaţi de vechime neîn dia preferata (continuare); 9,30 ferate; 20,40 La microfon, Ion • îndrumător contractări achiziţii
l-am întrebat pe şeful ate struit un aragaz tip „Turist" zaţiei de bază P C.R. treruptă In aceeaşi unitate. Memoria pâmlntulul românesc ; Luican; 20,SS Ştiinţa la zl; 21,00 Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. In
10,00 Buletin de ştiri; 10,05 Bana-
lierului mecanic. — o asimilare după cunos Ieşim din clădirea cu as Deci, avefi dreptul la conce tule, mlndrâ floare — muzică Revista şlagărelor; 21,45 La mi formaţii suplimentare ia sediul întreprinderii, te
crofon Irlna Loghln; 22,00 Radio
— Mai multe! — ne-a cuta marcă „Primus". Ara pect de cămin studenţesc, diu de odihnă Înainte de tre populară; 10,30 Opereta „Gludlt- jurnal; 22,30 Concert de searA ;
răspuns evaziv Dumitru La gazul, mai mic dccît un însoţiţi de sunetele muncii. cerea celor 11 luni. ta‘‘ de Lehar (fragmente); 11.00 22,55 Moment poetic; 23,00 Con lefon interior 13, Simeria.
de Ştiri; 11.05
Muzică
Buletin
tiş. Dar, dintre toate, aş ghiozdan de şcolar, poate fi Ele vin de la atelierul de populară din R.P.D. Coreeana ; cert de seară; 24,00 Buletin de
ştiri; 0.03-6,00 Estrada nocturnă.
scoate în evidenţă faptul că purtat uşor de către amato debitare a ţevilor, de la cel Toma Nemeş. Cinnganl. A- 11,15 Pe teme Juridice; 11,25 Cln-
PROGRAMUL 11 : 6.00-8.03 Pro
pe fiecare dintre muncitorii rii de drumeţie. Are 2 o de fabricat stilpi telescopici dresaţi-vă Ministerului Mun lâ Mlchele Torr: l i , 35 Coruri din gram muzical de dimineaţă; 6.05
opere celebre; 11,50 Cotele apelor
noştri il preocupă in pre chiuri şi 2 butelii — fiecare pentru construcţii şi pistoa cii. Dunării; 12,00 Muzică uşoară ; Buletin de ştiri; 7,00 Radiojurnal;
zent găsirea noului, cu a dc 1,7 litri — încărcate cu ne pentru instalaţia hidrau Petru Vlnca, Cerlşor. De la 12.10 Recital de operă Lta Hublc; b.05 Tot Înainte; 8,20 Cvintetul cu
plicare imediată in procesul butan. lică a basculantelor, de la I.R.E. Deva, aveţi dreptul la 12.30 Intllnire cu melodia popu plan nr. 2 op. n s de Gadrlel
lară şl Interpretul preferat: 13,00
Faură ; 9,00 Clntecele
noastre ;
dc producţie !> Harnicul colectiv se poa staţia de sablaj, de la cele compensarea în bani a conce Radiojurnal; 13,15 Avanpremiera „Sintem zorii n o r ; 9,10 Duete Combinatul siderurgic
Aşa ni s-a confirmat un te lăuda şi cu o idee teh 40 tonc-forţă ale presei me diului neefectuat, iar E.M. din opera „Secretul Suzanei* de
%Volf Ferrari; 9,30 Buletin
de
adevăr pe care il cunoş nică nouă, de dată mai re canice, de la strunguri, fre ftlrl; 9,35 Mu2lcă populară; 9.33
team din vizionarea emisiu centă. (A fost pusă in apli ze şi blenderele în care se Zlaşti trebuie să vă acorde un Matineu teatral. Meşterul Manole Hunedoara
concediu de 15 zile.
nilor transmise pe micul care chiar in ziua vizitei topesc electrozii de Lucian B laga; 11,30 Fragmen
ecran. Nu cu multe seri in noastre la atelierul meca Ana Artan, Bunlla. Aveţi te din opera „Hansel 91 Gretel";
11,53 Ştiinţa la zl; 12,00 Buletin
urmă, camerele de luat ve nic). „De mai mult timp — MARIN LIVEZEANU dreptul. de ştiri; 12,03 Avanpremieră co
Anghel Popa, Deva. Ce ne tidiană; 12,13 Clntece populare ; cu sediul în str. Dr. Petru Groza, nr. 8
12.30 Festivaluri şi concursuri de
18.00 „Căminul-... la Stolcâ-
muzică uşoară; 13,00 Radiojurnal; ANGAJEAZA DE URGENTA:
ncştl; 13.15 Varietăţi muzicale; 14,00 Bule
18,50 Lumea copiilor. tin de ştiri; 14,05 Folclor din Jud
Vrancea, Mehedinţi şi Bihor; — ingineri proiectanţi şi muncitori calificaţi in
„Ctntaţl cu noi"; 14.30 Odă limbii romăne; 15,00
in „căm ările” oraşuiui sînt legume din abundenţă 10.10 Tragerea Loto; Cintâ Corina Chirlac, Nada şl meseria de strungar, pentru care se asigură ime
Zaflr
Hadzlmanov; 15,20 Pagini
19,20 1001 de seri; orchestrale din opere; 1S.40 Mu diat locuinţă.
zică populară; 16,00 Radiojurnal;
19,30 Telejurnalul de seară; — muncitori necalificaţi cu posibilităţi de cîş-
16.15 Mari orchestre — mari di tig pinâ la 1 800 lei lunar şi condiţii nelimitate
16.55 Sfatul medicului :
rijori;
20.00 Cincinalul In acţiune.
PENTRU PASTRAREA LOR Judeţul Botoşani - azi şl 17.00 Buletin de ştiri; 17,05 Album de calificare în meseriile specifice combinatu
de muzică
populară; 17,30 Lec
In 1975;
turi paralele; 17,50 Muzică uşoa
s a m s a 20.10 Cronica politică Internă ră cu Trio Hellenique; 18,00 lui siderurgic, după cum urmează :
Publicitate radio; 18,20 Orfeu —
de Eugen Mândrie; — cocsari, furnal işti, oţelari, laminatori, lăcă
mică enciclopedie muzicală; 19,00
20,25 Interpretul săptămlnll: Buletin de ştiri; 10,05 Melodii de tuşi, macaragii, strungari, zidari şamotori.
estradă; 19,30 Mărturii contempo
La ccnlrul de legume şi semenea, mai avem de Insî- aşa, nota cea bună a lucrăto legume conservate, semiîndus- Angela Buciu; rane. Efigii ale cincinalului; 18,50 Se asigură imediat cazare in căminele mun
fructe Deva — şef de centru lozat pină Ia cantitatea pla rilor de la C.L F. Deva. Ce s-a trializatc, murături etc. Anul 20.10 Film artistic: „Jobenul". Noapte bună, copil; 20.00 Festi citoreşti şi masă la cantină contra cost, cu de
val muzical internaţional
Salz-
inginerul Livju Ardean — nificată, avem de primit de la întîmplat insă după ce legu acesta, C.L.F. Deva a însilo Cu Fred Astalre şl Gln- burg; 22,00 Pastel muzical: 22,30
— campania de însilozare a C.A.P. Rapolt. Aşteptăm să ne mele au fost puse la beciuri, zat 36 tone de varză murată şi ger Rogers; Dezbateri culturale; 22,60 Muzică servire exemplară.
legumelor şi fructelor pentru sosească fasole albă în cadrul la poduri? In podul din Cean se pregăteşte să mai pună la 22,15 Univers \'X. Alimente din uşoară; 23,00 Buletin de Ştiri ; (302)
23,05 Concertele Asociaţiei „Prie
iarnă e pe sfîrşite. S-au însi- cotei repartizate. Din cea pe găi, ceapa pusă acolo de astă murat 20 de tone. S-au mai petrol; tenii Iul George Enescu“ la
lozat 1 200 tone de cartofi, 147 care am avut-o însilozetă, am vară a Început să încolţeas pus Ia murat 14 tone de cas 22,35 Telejurnalul de noapte; Paris; 23,25 Selecţluni din opere
tone de ceapă albă, 20 tone satisfăcut — aşa cum sînt dis că pe alocuri. Prinşi în grosul traveţi, 18 tone de gogonele, ta „O noapte la Veneţia" de Jo -
de morcovi, 16 tone de sfeclă poziţiile — necesarul consu campaniei de însilozare. şefii alte 10 tone urmează să mai 22.4S Box: Romănla — R.D.G. hann Strauss; 23,45 Poemul sim
roşie, 5 tone de usturoi, 65 murilor colective. de depozite au neglijat să mai pună), 16 tone de ardei iuţi la (înregistrare din Sala fonic „In atepcle Asiei Centra
tone de mere din soiuri dife Am trecut pe rînd pe la si treacă din cînd în cînd pe la otet. S-au aprovizionat, după sporturilor Floreasca). le" de Borodln; 0,55-1,00 Buletin
rite Se mai însilozează, în lozurile de cartofi, morcovi, beciurile şi podurile în care cite se vede, legume pe în de ştiri. (i.C .L. produse
continuare, varză dulce — ro ceapă, sfeclă si mere. Acolo au însilozat mai dîn vreme destulate în „cămările" oraşu
şie şi albă — 40 de tone pen unde n-au încăput în beciuri legume şi fructe, au uitat că lui. Trebuie să semnalăm lo
tru consumul din trimestrul şi pivniţe, legumele au fost acestea mai trebuie sortote. tuşi unele absente. In depozi
IV si se aşteaptă să sosească însilozate in şanţuri în pâ- Aşa se face că deşi în beciul tele C.L.F. Deva nu se găsesc LONEA : Femeia sA se tcamA industriale Petroşani
de bărbat
(„Minerul"); Ca
de Ia C.L.F. Cluj 15 tone de mint, după toate prescripţiile de lingă reslauranlul „Păltiniş** cimbru, mărar, hrean şi alte QWMA davrul viu — seriile I-11
ceapă roşie. La unele legume, tehnice, cu toată grija. C.L.F. nu fost însilozate mere do le, considerate „mărunţişuri". („7 Noiembrie"); ANirvOASA :
cum e cartoful, ceapa, canti Deva dispune de spatii de de toată frumuseţea şi in canti- Corecturi de ultimă oră în a Trimis extraordinar („Munci Angajează urgent şef unitate la magazinul
toresc"); PETRILA : O floare
tăţile însilozate depăşesc pe pozitare nu chiar atît de po lăiî destul de mari, unele nu provizionarea cu legume şi DEVA : Cromwcl) — seriile şi doi grădinari — seriile I-II moto-sport din Petroşani.
cele planificate care, la rîndul trivite si, un alt rău, sînt început să putrezească, stri zarzavaturi nu e prea lîrziu I-ri („Palrin") ; B. D. In aler („Muncitoresc"); VULCAN :
SIMERIA : Ca
lor, sînt cu mult mai mari de- foarte răspindite. Dar în felul ci nd si pe cele sănătoase. Cu să se facă şî acum tă („A rta"); („Mureşul") ; HU DA-i inamic, cowboy ! („Mun Condiţiile de angajare şi salarizare sint cele
citoresc");
zul C. L.
UntCANI : Adio,
cît anul trecut. cum au fost depozitele legu toată graba însîlozfirilor, nu Aşadar, în „cămările" ora NEDOARA : Sturt la moşte prieteni; („7 Noiembrie"); prevăzute in H.C.M. 914/1968.
— Rădâcinoasele — mor mele — sorlate pe calităţi şi ' trebuie neglijat fondul de şului slnt legume din abun nire („Sidcrurgislul”) ; 100 dc BARBA TEM : Ultimul mohi
August");
OltAŞ-
pentru şerif
(„Con
can ((„G
dolari
covi, pătrunjel, telină. din ca aranjate in siloz — se vede marfă o dntă pus la locul lui dentă. Este nevoie ca lucrăto structorul"); CALAN : Cum THi : SAprAmlna nebunilor Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic de
re n-am însilozat pină acum un plus de inleres faţa de alţi pentru iarnă. De altfel, timpul rii de la C.L.F. Deva să manî- nm declanşat al II-lua rAzbol („FlacArn") ; GEOAGIU-BAI : la biroul personal al întreprinderii din Petroşani,
TE-
şl
HA
(,.11 Iunie"):
ceilalţi ;
mondial
cantităţile planificate — sînt ani, cînd campania de însilo pentru astfel de resorlări ale fesle o grijă egală pentru păs LTUC : Salariul groazei („Mi !Eu. eu CAIIţl In foc („Popu
ŢEG :
in curs de recollare. Acestea zare se prelungea mult în iar legumelor si fruclelor nu e de trarea lor, nealterale şi nede nerul") ; PETROŞANI : HcllO lar") ; miAD : Greşeala faia- str. Republicii, nr. 90, telefon 1804, intre orele
se asigură din judeţ, de la nă şi legumele se deprociou loc trecut. preciate, pină la momentul Dolly — seriile l-II („7 No- lă („Steaua ro^ic1') ; GURA-
Mexic ’70 („Mine
BARZA :
C A P. Deva, Simeria şî Sînt- prin soproane sau veneau de Centrul de legume şî fructe consumării. icm brlc"); Clntărctnl buclucaş rul") ; IL1A : Fratele doctoru 7-15.
(„Republica"); LUPENI : Spri
ondrei — spune inginerul L. preciate din cîmp. trebuie să asigure piaţa cu jiniţi-! pe şerif („Cultural"); lui Ilomor („Lumina").
Ardean. Gulii, din care, de a- Aceasta ar fi, ca să zicem toate cele necesare, inclusiv ION CIOCLEI